Principalele mituri ale poporului roman sunt

 Miorita,
 Zburatorul,
 Traian si Dochia,
 Mesterul Manole,
 Roman si Vlahata.

*Balada Miorita a fost culeasa de Alecu Russo in Vrancea. Ea a fost publicata de Vasile
Alecsandri. Tot el ne-a daruit si Balada Monasterii Argesului cu Mesterul Manole.
Legenda ii este spusa de un lautar mocan. Un muntean din zona Soveja, zona de confluenta a
ciobanilor din Ardeal, Muntenia si Moldova. Miorita este o opera desavarsita. Alecu Russo a
comparat-o cu scrierile lui Virigiliu si Ovidiu. Ea impresioneaza si este publicata ca “Mieoara”
in Poesii poporale.

*Legenda Babei Dochia, unul dintre miturile importante ale poporului roman, ne vorbeste despre fiul
ei, Dragobete. Baba Dochia ne apare prezentata aici ca zmeoaica cea rea sau ca mama vitrega. Ea
isi pune nora sa indeplineasca sarcini imposibile: sa innegreasca lana alba la rau, apoi sa o faca la
loc. Fata a primit ajutor de la Dumnezeu si Sf. Petre. Apoi, convinsa ca vine primavara, Baba Dochia
s-a urcat pe munte imbracata cu 9 cojoace (cele 9 zile ale Babei). Dand cojoacele jos s-a transformat
in stana de piatra. De aceea se spune ca alegerea Babei potrivite in aceasta perioada dicteaza cum
va fi vremea in restul anului.
Exista si varianta legendei “Traian si Dochia”, unde Dochia este fiica imparatului Traian de care s-a
indragostit insusi Decebal. Si ea este transformata in stana de piatra.
Legenda Traian si Dochia este mitul etnogenezei poporului roman.
In aceasta perioada exista multe sarbatori populare precum Vinerea Sântoaderului, Caii lui San
Toader, pe 1 si 10 martie. Observam, in general, o deprindere si inclinare a taranilor romani in a
ghici vremea si capriciile ei in functie de anumite superstitii si legende locale.

*Zburatorul este considerat o fiinta fabuloasa. El este reprezentat de un tanar ce apare in visele fetelor
nemaritate. Aceasta fiinta apare si in folclorul sumerian, spre exemplu. Insa aici este vorba de succubus.
Acesta este un demon cu chip de femeie ce chinuie barbatii.
Zburatorul a devenit popular datorita poeziei de Ion Heliade Radulescu. Aici Zburatorul este descris
ca balaur de lumina cu coada-nflacarata. Pe el lucesc pietre nestemate ca de foc. Arata ca un
flacaiandru tras prin inel, balai, cu par de aur. Dar slabele lui vine n-au nici un pic de sange.
El apare noaptea ca un fulger cu scantei si se strecoara pe cos in patul fecioarelor.
La fel, mitul Zburatorului este folosit de Mihai Eminescu in poemul “Luceafarul”. Aceasta
semidivinitate sau duh rau poate fi indepartat prin farmece si descantece populare.
El simbolizeaza sexualitatea. Adesea se aseamana cu un Eros al mitologiei grecesti.
In unele zone ale tarii apare si Zburatoroaica, aspectul feminin.
Zburatorul este un semizeu ce poate lua forma de sarpe, caine sau sul de foc. Asa apare descris in
folclor. Alteori are solzi argintii si aripi albe.

*Balada Mesterului Manole este atat mit, cat si istorie. Caci Manastirea Curtea de Arges exista in
realitate. Cat de real este sacrificiul nu stim.
Acest mit vorbeste despre sacrificiul ce sta la baza fiecarei constructii. Mesterul Manole este un
personaj istoric. El este consemnat pe timpul domniei lui Neagoe Basarab. Un armean tocmit sa
ridice manastirea. Legenda culeasa de Vasile Alecsandri vorbeste de Ana, sotia lui Manole. Este
posibil ca aceasta sa fi fost fiica lui Parvu Craiovescu. Insa traditia istorica ne arata de fapt o revolta
a mesterilor romani. Acestia nu voiau sa lucreze cu un strain ce se scolise la curtea otomana. Astfel,
i-au sabotat planurile. Constructia a durat 5 ani. Aici putem vorbi si de traditia populara a ingropatului
umbrei. Sau zidirea umbrei. Unei persoane i se luau masuratorile dupa umbra. Iar jalonul rupt pe
jumatate era aruncat in zidarie.