Def: Dialogul este un mod de expunere care consta in succesiunea replicilor din convorbirea a doua sau

mai multe persoane (in viata reala) sau a unor personaje (in opere literare).

Ca mod de comunicare, dialogul presupune:

– un emitator
– un receptor
– un mesaj care sa-i intereseze pe amandoi
– un cod comun
– un canal accesibil neperturbat

Componente:
– componenta verbala (idei, informatii, opinii etc.)
– componenta nonverbala, care se refera la elemente ce exprima atitudinea (gesturi, mimica, pozitia
corpului etc.)
– componenta paraverbala, care se refera la pronuntia replicilor, accentuarea unor cuvinte, ritmul si
intensitatea vorbirii.

ELEMENTELE CARACTERISTICE CONVERSATIEI

 Interesul fata de ceea ce comunica partenerul
 Participarea efectiva( activa) la dialog,mesajul sa fie inteligibil
 Formularea unor replici potrivite ca lungime(astfel incat niciunul sa nu acapareze
discutia)
 Puneti intrebari care sa nu determine raspunsuri monosilabice, inchizatoare de
drum
 Exprimarea clara si corecta a opiniilor
 Neintreruperea partenerilor("rabdarea de a asculta")
 Capacitatea de a intelege si de a continua ideea din replica anterioara
 Ascultati-va atent si cu rabdare partenerul de dialog, semnaland prin diverse
modalitati verbale sau nonverbale ca il receptati corect

Dialogul este o forma de comunicare intre doua sau mai multe persoane ,care isi transmit informatii cu
diverse scopuri.
Forma cea mai frecventa a dialogului este conversatia cotidiana.
Interventia in dialog a unui anumit partener se numeste replica.

Strategii de menținere și de întrerupere a dialogului

Formule de initiere:- se confunda de obicei cu salutul, raspunsul la salut sau cu cateva enunturi ce
faciliteaza conversatia.
"Buna!", "Ce mai faceti?", " Imi pare bine ca va vad!", "Ce surpriza!","De cand va asteptam!", "
Va salut , dragilor!", " Spuneti-mi de unde va cunosc?" "Salut, prietene!"
Formule de mentinere a conversatiei

- au rolul de a incuraja partenerul:

"Sigur!Sigur!", "Da! Da!", "Interesant!", "Chiar?!", "Ia te uita!", "Ce interesante lucruri!", "Mor
de curiozitate!", "Spune, te rog, mai repede!"

- de a-l completa pe acesta:

"Am o idee!", "Hai sa.", " Exact, cum spui , dar mai e ceva.", "Apropo! Stii ceva?", "Va ascult in continuare
cu placere!", "Zau! Nu se poate!"
- de a inviora o conversatie plicticoasa, pe cale sa esueze:
"Ce-ai zice sa mai vorbim si despre.?", "N-ar fi mai bine sa.?"
Formule de incheiere - trebuie sa fie folosite numai in momentul in care avem convingerea ca tema
abordata a fost epuizata si ca nu-l vom face pe partener sa se simta neplacut.
 "Cam asta e!", "Multumesc. Sper ca o sa te vad maine!", "La revedere! ", "Drum bun!", "Pe curand!",
"Mult noroc!"
* Formulele trebuie adaptate in functie de partenerul de comunicare si relatia care exista inre parteneri. In
conversatie, gesturile si mimica pot inlocui sau sustine cuvintele rostite.

[Link]ă câte un scurt dialog prin care să soliciţi o informaţie sau să convingi pe cineva, respectând
următoarele teme de discuţie (alege 5 teme din cele propuse):
o Un bătrân întreabă un tânăr unde este o stradă pe care o caută;
o Un vizitator într-o expoziţie de artă îl abordează pe expozant (artist);
o Un elev îl întreabă pe profesorul său despre o carte;
o Un coleg îl întreabă pe altul cum a câştigat un concurs;
o Un moderator de televiziune începe o discuţie cu un invitat;
o Un coleg aflat la distanţă este pe cale să fie călcat de o maşină;
o Vecinul tău de bloc, un chinez, nu vrea să oprească liftul la etajul 6, unde locuieşti tu;
o Cum procedezi pentru a face un fost coleg, pe care nu l-ai văzut de mult, să-şi amintească de tine;

Exerciții: FISA DE LUCRU -grupa I

LUCRATI IN PERECHI:
"-Bun intalnisul,om bun!zise Danila.
-Cu bine sa dea Dumnezeu!
- Nu vrei sa facem schimb?sa-ti dau capra asta si sa-mi dai gasca?
-N-ai nimerit-o,ca nu-i gasca, ci-i gansac;l-am cumparat de samanta.
-Da,da-mi-l,da-mi-l! ca-ti dau si eu o samanta buna.
-De mi-i da ceva adaos, poate sa ti-l dau;iara de nu, norocul gastelor de
acasa."
( [Link]-Danila Prepeleac)
1. Identifica modul de expunere dominant in fragment si efectul pe care il are asupra naratiunii.
2. Transforma textul de mai sus, in vorbire indirecta.
3. Transcrie o formula de adresare si una de raspuns.
4. Precizeaza personajele care participa la dialog.
5. Scrie o continuare,de doua replici,care sa incheie dialogulde mai sus.

FISA DE LUCRU-grupa aIIa

[Link] urmatoarele replici din "Micul print" de Antoine de Saint-Exupery si transcrieti -le in ordinea
fireasca a dialogului.
"Chiar atunci sosi si vulpea:

-Sunt aici- zise glasul- sub mar. - Cine esti tu? zise micul [Link] tare
frumoasa.
-Buna ziua -raspunse cuviincios micul print, care se intoarse, insa nu vazu pe nimeni.
-Sunt o vulpe- zise vulpea.
-Buna ziua -zise vulpea.

-Nu pot sa ma joc cu tine - zise vulpea. -A! iarta-ma , rosti micul print.
Nu sunt imblanzita.
-Vino sa te joci cu mine - o pofti micul [Link]
atat de trist."
2. Completati dialogul de mai jos, rescriindu-l in caiete,astfel incat vanzatorul sa-l convinga pe
cumparator in legatura cu achizitionarea unui obiect:

Cumparatorul: - Buna ziua! Vreau sa cumpar acest...

Vanzatorul: - .................
Cumparatorul:- .................
 Vanzatorul: - .................
Cumparatorul:- ..................
Vanzatorul: - ..................
ATENTIE!
Pentru a convinge pe cineva cu privire la calitatile si utilitatea unor obiecte:
 evidentiati calitatile vizibile
 atrageti atentia asupra unor calitati mai putin evidente
 insistati asupra utilitatii lor imediate si de viitor
 aratati cat de utile v-au fost voua aceste obiecte
Colegii vor alege, in urma evaluarii , dialogul cel mai convingator.

FISA DE LUCRU

Joc de rol :

Esti reporter de televiziune si trebuie sa iei un interviu unui sportiv celebru. Scrie opt intrebari pe
care i le-ai adresa .Imagineaza raspunsuri la intrebarile formulate.

ATENTIE!

In redactarea interviului ai grija la :

 formulele de adresare
 pune intrebari care sa nu determine raspunsuri monosilabice
 ascultati atent si cu rabdare partenerul de dialog,semnaland prin diverse modalitati
verbale sau nonverbale ca il respectati corect
 nu intrerupe partenerul si nu vorbiti in acelasi timp cu acesta

Elemente nonverbale în comunicarea orală

Comunicarea nonverbală: Este cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate, cre
ând inţelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.

Cercetările arată că in domeniul comunicării interumane: 55% din totalitatea mesajului pe care il comunic ăm este
trasmis prin limbajul trupului - elementul non-verbal (gesturi şi atitudine),

ELEMENTE COMPONENTE IN COMUNICAREA NONVERBALĂ • LIMBAJUL TACERII – prin t ăcere se poate exprim a
inten ţia de continuare a unei expuneri; • LIMBAJUL TIMPULUI – poate fi folosit simbolic (time is money), expresie
care invit ă la intrebuin ţarea ra ţional ă a timpului • LIMBAJUL TRUPULUI – mi ş c ările corpului pot avea uneori un
sens simbolic

OMUL COMUNICĂ PRIN: • Expresia fe ţei, gesturi (un zambet, o incruntare); • Pozi ţia corpului (aplecat, vertical); •
Orientare (stam cu fata, cu spatele) • Distanţă faţă de interlocutor • Contact vizual (privim sau nu interlocutorul) •
Contact corporal (prinderea umerilor) • Aspectul exterior (vestimentatia) • Ritmul vorbirii

ELEMENTELE COMUNIC ĂRII NONVERBALE • LIMBAJUL CORPULUI – expresia fe ţei, gesturi, pozi ţia corpului) •
LIMBAJUL SPATIULUI – modul in care utiliz ăm spa ţiul personal, social, public, intim • LIMBAJUL TIMPULUI – A veni la
timp sau a intârzia la o sedinţă, a alege sau nu s ă - ţi petreci timpul cu cineva • PREZENTA PERSONALA – comunic ă
prin vestimenta ţie, accesorii vestimentare, igien ă personal ă • LIMBAJUL TACERII – comunic ă aprobare,
dezaprobare • LIMBAJUL LUCRURILOR – colec ţiile, obiectele de uz curent (cas ă, ma şin ă, bibliotec ă ) • LIMBAJUL
CULORILOR – culori calde stimuleaz ă comunicarea; culorile reci o inhib ă • LIMBAJUL PARAVERBAL – calităţile vocii
(ritm, rezonanţă, vitez ă); caracteristici vocale (râs, plâns, şoptit); parametrii vocali (intensitate, in ălţime)

EXPRESIA FE ŢEI • MIMICA fruntea incruntat ă – preocupare, mânie, frustrare; sprâncene ridicate – mirare; nas incre
ţit – nepl ăcere; buze strânse – nesiguranţă, ascunderea informa ţiei • ZAMBET comunic ă prin caracteristici,
momentul folosirii • PRIVIREA Mi şcarea ochilor: in sus - incercarea de a ne aminti ceva; in jos - triste ţe, timiditate.
Evitarea privirii: vinovăţie, lipsa de confort; Pupilele se: l ărgesc – când e şti sincer, vezi ceva pl ăcut; mic şoreaz ă –
când min ţi.

MIŞCAREA CORPULUI • GESTURI – strângerea pumnilor (mânie, solidaritate); Braţe deschise (sinceritate, acceptare);
Mâna la gură (surpriză); • POSTURA CORPULUI POSTURA CORPULUI – Interlocutorul st Interlocutorul stă pe
marginea scaunului, poziţie verticală (este interesat de ce spunem); Dacă se lasă pe spate pe fotoliu şi incepe să
răsfoiască documente (nu-l interesează); desfacerea hainei şi inclinarea capului (atitudine pozitivă); Işi sprijină capul
in mâini (se plictiseşte)

GESTURI CU PALMA • PALMA DESCHISA – adev ăr, onestitate • ASCUNDE PALMELE (la spate, in buzunar) – minte •
INDREPTATA IN SUS - supunere • INDREPTATA IN JOS – autoritate • STRANSA PUMN - agresivitate

GESTURI CU MAINILE ŞI DEGETELE • Mâini impreunate bolt ă sau coif in sus – individ sigur, nu este sociabil • Degete
impreunate la nivelul ochilor, partenerul este privit printre degete – neincredere • A şezarea coatelor pe mas ă –
dificultate, sl ăbiciune, nesiguranţă

Semnul OK, atingerea vârfului degetului arătătorului, formând un cerc, păstrând celelalte degete drepte şi palma orientată spre
spectator înseamnă este în regulă, dar, în zone geografice diferite, acestui gest îi este dată o interpretare diferită: în Franţa
înseamnă zero, în Japonia bani, în Malta este o aluzie la homosexualitate cuiva şi în Tunisia o ameninţare cu moartea. Însă aceeaşi
idee poate fi exprimată altfel: rusul ridică degetul mare în poziţie verticală, francezul îşi duce la buze arătătorul şi degetul mare
unite la vârf, brazilianul îşi strânge între degete lobul urechii. Mâna cu degetul mare în poziţie verticală şi cu celelalte degete
strânse echivalează în SUA, Rusia sau Franţa cu adresarea unei felicitări pentru lucrul bine făcut. Originea gestului se pierde în
negura timpului. În Roma antică, viaţa unui gladiator deosebit de curajos era cruţată dacă împăratul îndrepta degetul mare în sus;
dacă îl îndrepta în jos, gladiatorul era condamnat la moarte.