I.
Se da textul
’’Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă găndesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti,
la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la
prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă
ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca, şi alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul
copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie! Şi, Doamne, frumos era pe atunci, căci şi părinţii, şi
fraţii, şi surorile imi erau sănătoşi, şi casa ni era îndestulată, şi copiii şi copilele megieşilor erau de-a pururea
în petrecere cu noi, şi toate îmi mergeau dupa plac, fără leac de supărare, de parcă era toată lumea a mea!
Şi eu eram vesel ca vremea bună şi sturlubatic şi copilăros ca vântul în tulburarea sa.”
(Ion Creanga – Amintiri din copilarie)
Cerinţe:
[Link]ă următoarea notaţie a lui Creangă: ...toate îmi mergeau dupa plac, fără leac de supărare, de
parcă era toată lumea a mea!... (3 puncte)
[Link]ă sentimentele naratorului faţă de locul natal. (5 puncte)
[Link] din text patru cuvinte /sintagme /expresii legate de locul naşterii marelui autor. (5 puncte)
[Link]ă sintagma ’’ începusem a merge copăcel’’.(3 puncte)
[Link]şte conceptul de motiv literar şi precizează motivul prezent în textul dat. (10 puncte)
[Link]ă două argumente care să dovedească încadrarea textului în genul epic. (6 puncte)
[Link] din text un cuvant derivat. (3 puncte)
[Link] o imagine artistica in fragmentul de mai sus si explic-o.(5 puncte)
[Link] conform normelor limbii romane actuale urmatoarele enunturi: (5puncte)
[Link]ă te iert dacă întârzi, dar a doua oară voi refuza săţ-i înoiesc contractul.
b.Dăi pace fetei şi pleacă acasă, că neam săturat cu toţi de aceliaşi glume nesărate.
[Link] enunturi cu urmatoarele perechi de paronime : ordinar/ordinal, evaluare/evoluare.(5 puncte)
III. Scrie un eseu de 1-2 pagini cu titlul Imaginea familiei în Amintiri din copilărie, de Ion
Creangă. În tratarea subiectului, vei avea în vedere următoarele repere: (30 puncte)
încadrarea în specia literară adecvată (roman, narator, perspectivă narativă);
ilustrarea unui episod pentru fiecare element al temei;
registrul stilistic (limbaj);
Caracterizarea sumară a unui personaj, prin referire la cel puţin un mijloc de caracterizare
directă şi indirectă.
surprinderea relaţiei de familie;
1. Precizează elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, canal):
a) “Farfuridi: (emoționat și asudând) Atunci, iată ce zic eu, și împreună cu mine (începe să se înece)
trebuie să zică asemenea toți aceia care nu vor să cază la extremitate (se îneacă mereu), adică vreau să zic,
da, ca să fie moderați, adică nu exagerațiuni!...Într-o chestiune politică...și care, de la care atârnă viitorul,
prezentul și trecutul țării..să fie ori prea-prea, ori foarte, foarte...(se încurcă, asudă și înghite) încât vine aci
ocazia să întrebăm pentru ce?....da..pentru ce?....Dacă Europa...să fie cu ochii ațintiți asupra noastră dacaă
mă pot pronunța asfel, care lovesc soțietatea, adică fiindca din cauza zguduirilor...și idei subversive...(asudă
și se rătăcește din ce în ce) și mă-nțelegi, mai în sfârșit, pentru care în orce ocaziuni solemne a dat probre
de tact..vreau să zic într-o privință, poporul, națiunea, România...(cu tărie) țara în sfârșit....cu bun-simț,
pentru ca Europa cu un moment mai nainte să vie și să recunoască, de la care putem zice depandă...(se
încurcă și asudă mai tare) precum, -da-ți-mi voie- (se șterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea și la
84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește...pentru ca să dăm exemplu clar surorilor noastre de gintă latine
însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu).”
([Link] – O scrisoare pierdută)
b) Caţavencu: Domnilor!… Onorabili concetăţeni!… Fraţilor!… (plânsul îl îneacă.) Iertaţi-mă, fraţilor,
dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare… suindu-mă la această tribună… pentru a vă spune
şi eu… (plânsul îl îneacă mai tare.)… Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale… în aceste momente
solemne… (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc… la ţărişoara mea… (plânsul l-a biruit de tot) la
România… (plânge. Aplauze în grup)… la fericirea ei!… (acelaşi joc de amândouă părţile)… la progresul
ei! (asemenea crescendo)… la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.)
([Link] – O scrisoare pierdută)
2. Identifică elementele nonverbale şi paraverbale ale discursului lui Farfuridi şi al lui Cațavencu.
3. Numeşte şi argumentează tipurile de text prezente la ex. 1 –a, b, c.
4. Comunicarea – elementele situaţiei de comunicare, funcţiile comunicării.
5. Realizează două texte pentru a ilustra două forme diferite ale comicului.
Lucrare semestrială la limba şi literartura română, Sem I, clasa a IX-a
1. Realizează un eseu în care să demonstrezi că opera literară Urgent... de I. L. Caragiale este schiţă. În
elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere: precizarea trăsăturilor specifice ecestei specii
literare, ilustrarea temei literare, relevarea particularităţilor de compoziţie şi limbaj, exprimarea unei opinii
argumentate asupra viziunii despre lume în textul studiat. (40 p)
2. Identifică funcţia limbajului prezentă în următoarele fraze: (4*4puncte-16 puncte)
a) Hai mai bine despre copilărie să povestim... b) Triunghiul isoscel are două laturi egale.
c) Ia lasă-i şi tu , măi nevastă, lasă-i... d) Pentru studenţi, boabă înseamnă restanţă.
3. Alcătuieşte câte două enunţuri penru a ilustra omonimia cuvintelor lamă, companie. (12 p.)
4. Alege verbul corespunzător contextului: (4*3puncte-12 puncte)
a) Oamenii manifestă/manifestează pentru drepturi salariale. b) Studioul a anunţat că toarnă/turnează un
nou film.
c) Tânărul vrea să absolve/absolvească cu bine liceul. d) Noul său roman reflectează/reflectă
realitatea.
5. Motivează prin evidenţierea a două trăsături că Hronicul şi cântecul vârstelor de L. Blaga este un text de
graniţă.(10 p.)
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I
I. Se dă textul: (5 p.)
„Îmi place uneori să mă joc de-a «Ce-ar fi fost dacă...». E un joc pasionant şi extrem de instructiv, un
fel de puzzle în care istoria se lasă tăiată în fragmente, reaşezată în altă ordine şi după altă logică decât cea
consemnată de cronici, şi naşte alte realităţi, la fel de credibile, cărora nu le lipseşte decât girul întâmplării.
De fiecare dată, exersarea mai îndelungată a jocului îmi dă o uimitoare dexteritate şi iscusinţă în aranjarea
unui trecut posibil, mult mai pasionant şi mai plin de semnificaţii decât cel care a fost aşa cum a fost:
încropit în grabă, ieşit din deciziile, întâmplătoare şi contradictorii, lipsite de premeditare şi sistem, ale unui
demiurg handicapat de presiunea evenimentelor şi de viteza de funcţionare a mecanismului scăpat de sub
control. Sub degetele mele diligente bucăţile istoriei se ordonează pasionant, fiecare fapt începe să
semnifice, să iradieze învăţăminte şi să aibă rost, şi poate că, treptat, aş deveni un maiestru al acestui joc cu
mărgelele de sticlă ale trecutului, dacă, de fiecare dată, ameţeala de pe urma succesului nu m-ar face să-mi
lunec curiozitatea înspre viitor şi să-mi schimb coordonatele gramaticale ale întrebării. «Ce-ar fi fost dacă...»
devine «Ce-ar fi dacă...», şi jocul continuă cu această simplă, infimă rotiţă schimbată în inima mecanismului
său, iar început nici nu pare că s-a schimbat ceva”.
(Ana Blandiana, Un joc)
* Note lexicale
demiurg = creator al universului
premeditare = pregătirea, plănuirea unei acţiuni, de obicei, reprobabile
diligent = harnic, sârguincios, silitor
Se cere:
1. Daţi sinonime contextuale pentru cuvintele instructiv, dexteritate, semnificaţie, contradictorii, infimă.
(5 x 0,10 = 0,50 p.)
2. Menţionaţi două locuţiuni/expresii care să conţină cuvântul inimă şi precizaţi-le sensul.
(2 x 0,25 = 0,5 p.)
3. Alcătuiţi propoziţii în care cuvintele decât, iar, s-a să fie ortografiate altfel decât în text. (1,00 p.)
4. Explicaţi de ce jocul imaginat de Ana Blandiana este „mai pasionant şi mai plin de semnificaţii” decât
faptele reale. (1,00 p.)
5. Precizează ce atitudine faţă de trecut se deduce din textul dat şi transcrieţi fragmentul din care rezultă trei
trăsături ale acestuia. (1,00 p.)
6. Explicaţi ce tip de text este acesta. (1,00 p.)
II. Alcătuieşte o compunere de 15-20 de rânduri în care să răspunzi la întrebarea Ce-ar fi dacă te-ai
trezi peste noapte vedetă de cinema? (4 p.)
1 p. Din oficiu
Subiectul al II-lea ( 3 puncte )
Pornind de la opera studiată Hronicul şi cântectul vârstelor, de Lucian Blaga, alcătuiţi un eseu literar de
cel puţin 25 de rânduri, în care să prezentaţi succint subiectul operei, trăsăturile şi caracteristicile acesteia.
Aveţi în vedere termeni precum: temă literară, motiv literar, specie literară, definiţie, aspecte biografice,
gen literar etc.
Subiectul al III-lea ( 2 puncte )
Alcătuiţi un text de cel puţin 10 rânduri care să aparţină stilului epistolar. Subiectul acestui text este la
alegere.