Lucrare scrisă la limba și literatura română
Semestrul al II-lea
Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor :
Sub castanul de lângă cişmea, un castan uriaş, un castan rege, cum era supranumit, care ar fi putut adăposti,
singur, în ramurile lui, o şcoală întreagă, se afla un singur băiat, acel Victor care, după spusele lui Dan, făcuse
rost de o hartă. Deşi aplecat deasupra unei foi de bloc, i se putea ghici lesne statura, înaltă, bine legată, şi,
desigur, foarte suplă. Avea faţa lunguiaţă, ochii negri, adânci, părul închis la culoare, era asemeni multor tineri
de vârsta lui, la înfăţişare. La o cercetare mai atentă poate că i s-ar fi descoperit o notă de maturitate în trăsături,
în gesturi, în atitudine. Dar nu asta îl deosebea pe Victor de ceilalţi. Tânărul aplecat asupra foii de bloc era un
elev cu totul excepţional, şi, în primul rând, un matematician care uimea prin logica şi puterea sa de demonstraţie.
E de prisos să spunem că era cunoscut în întreaga şcoală, şi că rareori profesorii îşi puseseră speranţe mai mari
într-un alt elev. În ciuda precocităţii sale, Victor era încă foarte copilăros, pasionat după visuri, expediţii şi
aventuri.
Cufundat în cercetarea hărţii, tânărul nu observă o siluetă ascunsă după trunchiul castanului şi nici nu auzi,
câteva secunde mai târziu, foşnetul slab al frunzelor care parcă sorbiseră între ele silueta elastică şi tăcută ca o
fantomă. Numai câteva clipe să fi întârziat, şi intrusul, cocoţat acum în castan, ar fi fost descoperit de privirile
iscoditoare ale lui Ursu, ale Luciei şi Mariei, care se apropiau, leneşi, de copac. Dar cum nimeni nu observase
nimic, discuţia părea că începe sub semnul celei mai depline siguranţe.
― Zău, Victor, chiar ai făcut rost de hartă? întrebă Maria. Ar fi fantastic...
― După cum vedeţi, răspunse Victor, descoperindu-le celor trei foaia mare de bloc.
Privirile se repeziră lacome asupra hărţii. Numai Victor, calm, întrebă ca pentru el:
― Ionel şi Dan de ce nu sunt aici?
Tocmai în acea clipă îşi făcu apariţia, gâfâind, Dan.
― Nu vrea să vină... Măgarul! L-am rugat, l-am ameninţat, am făcut-o pe clovnul... Nu vrea! Spune că
trebuie să repete la geologie, măgarul... Ia să văd şi eu harta!
Victor se uită la ceas. Până la semnalul clopoţelului mai rămăseseră vreo şapte minute.
― Ce facem? întrebă el. Maria... Nu vrei să încerci tu să-l aduci pe Ionel?
Se vedea lesne că invitaţia lui Victor nu-i făcea nici o plăcere Mariei, dar, cum nu prea avea obiceiul să-şi contra-
zică prietenul, o acceptă, fără să uite însă să strâmbe de câteva ori din nas. Dacă ar fi îmboldit-o altcineva s-ar fi
iscat un tărăboi, sau măcar o ceartă pentru care n-ar fi ajuns o recreaţie întreagă. Dar fiindcă o invitase Victor...
Îşi învinse repede senzaţia de neplăcere şi porni chiar în goană spre clădirea şcolii.
(Constantin Chiriţă, Cireşarii)
A.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: uimea, calm. 4 puncte
2. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate în secvența tânărul nu observă o siluetă ascunsă după
trunchiul castanului. 4 puncte
3. Precizează numărul de sunete al cuvintelor logica și ceartă. 4 puncte
[Link]ă rolul virgulei în secvența Zău, Victor, chiar ai făcut rost de hartă? . 4 puncte
5. Menționează două trăsături ale operei epice, identificate în fragmentul citat. 4 puncte
6. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 4 puncte
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul dat.
16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
-să prezinţi două trăsături ale personajului ales, prin valorificarea textului dat;
-să ilustrezi două modalităţi de caracterizare a personajului ales, prin câte o secvenţă comentată;
-să ai un conţinut adecvat cerinţei;
-să respecţi precizarea privind numărul minim de cuvinte.
Subiectul al II-lea
Dacă zbori deasupra golurilor alpine din Carpaţii Meridionali, poţi privi munţii drept în ochi: sunt tăurile de un
albastru mirat, lacurile suspendate între creste. În urmă cu 10.000 de ani, prin văile aflate la peste 1.500 de metri se
scurgeau leneş, dar implacabil, gheţarii. În urma lor rămâneau jgheaburi largi, cu fundul plat, şi morene, grămezi de
stânci împinse de fruntea gheţarului. Din loc în loc, fluviul de gheaţă făcea un popas, lărgind şi adâncind copaia de
granit. După încălzirea climei şi topirea postglaciară, în căldări s-a acumulat apa din ploi, zăpezi şi izvoare. S-au
format astfel cele mai frumoase, mai limpezi şi mai neîntinate lacuri din ţara noastră. Numeroase, dacă le luăm în
considerare şi pe cele foarte mici. Cam 30, dacă le socotim pe cele mai însemnate.
Parcul Naţional Retezat, care în iulie 2009 s-a calificat în semifinala Concursului Internaţional „Şapte minuni ale
naturii lumii“, deţine cele mai multe lacuri glaciare. Aici se află Bucura, de 8,9 hectare, lacul care este cel mai intins
dintre ele; dar şi campionul adâncimii, Zănoaga, cu 29 de metri.
Despre aceste superlative aţi aflat şi din manualele de geografie. Alături de prietenii mei scufundători şi cercetători
din Clubul G.E.S.S., am avut curiozitatea de a vedea ce se află şi în adâncul oazelor albastre. Împovăraţi, am
transportat, făcând mai multe drumuri, echipamentul greu, până în campingul de la Bucura, unde ne-am făcut baza.
. (Cristian Lascu, Oazele Retezatului, în revista National Geographic România)
A.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte referitoare la textul dat
- numele concursului în semifinala căruia s-a calificat Parcul Național Retezat; ;
- adâncimea lacului Zănoaga.
2. Precizează numele autorului și titlul articolului din care a fost extras fragmentul.
3. Precizează numărul și cazul substantivelor subliniate în al doilea paragraf.
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența următoare, menționând partea de vorbire pe care
o reprezintă: am transportat, făcând mai multe drumuri, echipamentul greu.
5. Transcrie o propoziție subordonată din secvența următoare, precizând felul acesteia: Aici se află Bucura, de 8,9
hectare, lacul care este cel mai întins dintre ele.
6. Construiește o frază formată din două propoziții în care să existe o subordonată completivă directă introdusă prin
adverbul relativ când.
B. Redactează, în cel mult 300 de cuvinte, o naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul unei
excursii reale/imaginare în zona unui lac de munte. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.