Cultura borceagului de primavara

Descriere imagine:
Borceagul de primavara este un amestec furajer
constituit din mazare furajera de primavara si ovaz

Borceagul de primavara este un amestec furajer constituit din mazare furajera de primavara si
ovaz.

Zonarea culturii si a soiurilor

Aceasta cultura da productii mai mici decat borceagul de toamna si se recolteaza mai tarziu cu 18 - 20
de zile, dar calitatea furajului este mai buna. S-a extins in cultura in perioada anilor 1960 - 1990, pe
suprafete care au depasit borceagul de toamna, in intentia acoperirii deficitului de furaje cauzat, mai
ales, de suprafetele modeste cultivate cu plante furajere in arabil.

Acest lucru a fost posibil datorita existentei unor cantitati mari de samanta de mazare de primavara
care se livra producatorilor de furaje cu mult sub costul semintei. In conditiile economiei de piata, in
care samanta se livreaza la pretul real, suprafetele cultivate cu borceag de primavara au scazut mult.

La fel ca si borceagul de toamna, borceagul de primavara ramane in continuare o alternativa de

producere a furajelor, cu atat mai mult cu cat in cultura succesiva se obtin productii semnificative, fapt
ce contribuie la rentabilizarea culturii.

Si la aceasta cultura, in ultimii 12 ani, cercetarea stiintifica autohtona a cautat solutii alternative pentru
inlocuirea borceagului de primavara.

S-a ajuns la concluzia ca mazarea de primavara poate sa fie substituita de catre trifoiul de Alexandria,
care este o leguminoasa furajera anuala, ce produce mai multe recolte pe an si la care producerea
semintei se realizeaza usor, avand coeficientul de inmultire mai mare de 8 - 10 ori decat mazarea
furajera de primavara; aceasta specie se poate cultiva in amestec cu raigrasul aristat sau hibrid, care da
productii mari de nutret; in ultimii ani s-a mers pe un amestec imbunatatit, in care alaturi de trifoiul de
Alexandria si raigras aristat s-a introdus si o norma redusa de samanta de trifoi rosu, cand amestecul se
poate exploata doi ani, fapt ce contribuie la rentabilizarea culturii.

Borceagul de primavara se poate extinde in toate zonele ecologice unde nu sunt conditii de irigare,
unde precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 450 mm, iar temperatura medie anuala depaseste
7,50C.

Amestecurile furajere in componenta carora intra trifoiul de Alexandria se pot extinde in toate zonele
colinare, unde precipitatiile medii anuale depasesc 550 - 600 mm si temperatura medie anuala este mai
mare de 7,50C, cu exceptia solurilor acide, neamendate; in zonele de campie aceste amestecuri se pot
cultiva in zone cu precipitatii medii multianuale mai mari de 500 mm, pe toate tipurile de sol; in sudul
tarii, amestecurile furajere la care ne referim, sunt indicate si in unitatile agricole care au acces la un
sistem de irigare, unde productiile cresc semnificativ si se pot obtine 3 - 4 recolte pe an.

Sunt indicate urmatoarele soiuri: Magistra, la mazarea furajera de primavara; Somesan si Mures la
ovaz; Sirius, Sonet, Silviu si Sorin la iarba de Sudan; Margarit, Minerva, Marte, Matador si Mirel la
mei; Tigri, la trifoi de Alexandria; Dacia Tetra, Flora, Roza sau alt soi omologat in ultimii ani, la
trifoiul rosu; Luky, Zefir sau Florin, la raigrasul hibrid.

Amplasarea culturii

Borceagul de primavara poate sa urmeze in rotatie si dupa culturi care permit o buna pregatire a solului
pana la mijlocul toamnei, cum sunt: sfecla de zahar si furajera, hibrizii de porumb semitimpurii si
semitardivi, floarea soarelui, etc.; in cultura succesiva, dupa borceag de primavara se seamana iarba de
Sudan si meiul furajer.

Premergatoarele cele mai indicate pentru amestecurile furajere in componenta carora intra trifoiul de
Alexandria, sunt cereale de toamna si de primavara si cartofii timpurii.

Aplicarea ingrasamintelor

Fosforul. Borceagul de primavara si amestecurile furajere de primavara in structura carora intra trifoiul
de Alexandria dau productii mari cand continutul solului in fosfor mobil este de minimum 7 mg g sol
(30 ppm). Se administreaza sub aratura, 70-80 kg P2O5/ha.

Potasiul. Pe solurile acide care sunt deficitare in potasiu mobil se administreaza anual 60-70 kg
K2O/ha.

Azotul. Borceagul de primavara se fertilizeaza cu 50-60 kg N/ha, iar pentru cultura succesiva se aplica
40-50 kg N/ha. Culturile furajere in componenta carora intra trifoiul de Alexandria nu reclama
ingrasaminte azotate.

Amendarea, pe solurile acide, se face o data la 8-10 ani, de care beneficiaza si culturile la care ne
referim.
Lucrarile solului

Pentru borceagul de primavara si pentru amestecurile furajere in structura carora intra trifoiul de
Alexandria, aratura de vara sau de toamna se executa imediat dupa eliberarea terenului de planta
premergatoare; cand stratul arabil este lipsit de apa, aratura se amana pana dupa caderea unor
precipitatii care sa umecteze acest strat.

Aratura se executa la adancimea de 18-20 cm cu plugul in agregat cu grapa stelata. La desprimavarare

pregatirea patului germinativ se face cu combinatorul, prevazut in spate cu tavalugi, sau cu agregatul
de grape cu colti, la care se ataseaza in spate bare metalice.

Samanta si semanatul

Epoca de semanat. Borceagul de primavara si amestecurile furajere in structura carora intra trifoiul de
Alexandria se seamana in prima urgenta. In zonele colinare, calendaristic, epoca de semanat in anii
normali se inscrie intre 15 si 30 martie, iar in zonele de campie intre 1 si 15 martie; intarzierea
semanatului conduce la scaderea semnificativa a productiei.

Densitatea de semanat. Pentru borceagul de primavara, amestecul furajer va fi alcatuit din 140-150
kg/ha mazare furajera de primavara si 90-100 kg/ha ovaz; proba la semanatoare se face cu cantitatea
rezultata prin insumarea celor doua componente ale amestecului.

Se seamana cu semanatorile de cereale, in randuri la 12,5 cm, la adancimea de 3,0-3,5 cm. In cultura
succesiva iarba de Sudan se seamana cu norma de samanta de 35 kg/ha, in randuri normale, la
adancimea de 2,5-3,5 cm, iar meiul furajer cu 25 kg/ha, la adancimea de 2,5-3,0 cm. Semanatul
culturilor succesive se face imediat dupa recoltarea borceagului de primavara.

Amestecul furajer in care leguminoasa anuala este trifoiul de Alexandria se seamana in urmatoarele
raporturi : trifoi de Alexandria 8-9 kg/ha raigras hibrid 6-7 kg/ha trifoi rosu 6-7 kg/ha. Acest amestec
da productii economice doi ani.

Lucrarile de intretinere a culturii

Combaterea buruienilor. Borceagul de primavara poate fi afectat de buruieni dicotiledonate; acestea se

combat cu Dicotex (1 l/ha), sau un alt produs similar, care se aplica la inceputul fazei de rozeta a
buruienilor.

Amestecul furajer in componenta caruia intra trifoiul de Alexandria, datorita cresterii intense a
plantelor lupta eficient cu buruienile, motiv pentru care folosirea erbicidelor nu este necesare; cand
insa cultura este puternic infestata cu buruieni dicotiledonate se poate face un tratament cu 2,4 DB (1,5-
2,0 l/ha), sau cu Basagran forte (1,5 l/ha), care se aplica in faza de inceput de rozeta a buruienilor.

Combaterea daunatorilor. In cazul borceagului de primavara, cand se manifesta atacul gandacului

babos (Lema melanopa), care apare de regula la inceputul inspicatului ovazului, se impune recoltarea
culturii inainte cu cateva zile fata de epoca optima; aceasta masura este indicata doar in situatia in care
plantele de ovaz sunt atacate in proportie mai mare de 10-15 %.

Daca atacul acestui daunator se manifesta mai timpuriu se face un tratament cu un piretroid, de preferat
Fastac CE (100-150 ml/ha); masa vegetala se poate introduce in furajare dupa 2-3 zile de la tratament.
Pentru amestecul furajer in structura caruia intra trifoiul de Alexandria nu sunt necesare tratamentele
chimice, cultura nefiind afectata de daunatori care sa influenteze semnificativ nivelul recoltei.

Irigarea

Unitatile agricole situate in sudul tarii, care au acces la un sistem de irigare, in anii secetosi, pot iriga
amestecul furajer in compozitia caruia intra trifoiul de Alexandria; irigarea este necesara mai ales
pentru coasele II si III pentru care se aplica 1-2 udari cu norme de 45-55 mm. Prima udare se aplica la
5-6 zile dupa recoltarea culturii, iar cea de a doua dupa un interval de 12-14 zile; in aceste conditii
productia acestor coase se dubleaza.

Recoltarea

Recoltarea borceagului facandu-se in dinamica pentru furajare la iesle, intervalul optim de exploatare
este cuprins intre inaltimea plantelor de 50-55 cm si pana cand plantele de ovaz au inspicat in proportie
de 60-70 %. Furajul se poate conserva si prin insilozare, cand recoltarea se face la inceputul
inspicatului ovazului; masa cosita ramane in brazde 2-3 zile, dupa care se toaca marunt si se
insilozeaza.

Cultura succesiva, respectiv iarba de Sudan se recolteaza in dinamica pentru furajare la iesle, sau se
insilozeaza dupa o prealabila palirii. In conditii climatice favorabile iarba de Sudan se poate conserva s
i sub forma de fan. Cand cultura succesiva este meiul furajer, acesta se poate usor conserva sub forma
de fan, pentru care sunt necesare in jur de 3 zile.

Amestecul furajer alcatuit din trifoi de Alexandria, raigras hibrid si trifoi rosu se poate exploata in
dinamica pentru furajare la iesle, in intervalul cuprins intre inceputul fazei de imbobocire si mijlocul
fazei de inflorit a trifoiului de Alexandria. La coasele II si III furajul se poate conserva si sub forma de
fan, cand recoltarea se face la mijlocul fazei de inflorire a trifoiului.

Masa cosita ramane in brazde in jur de 4 zile insorite; intoarcerea brazdelor se face dupa doua zile,
dimineata pana la orele 9. Fanul se baloteaza in ziua a cincea, cand umiditatea nu depaseste 17 %. In g
ospodariile taranesti uscarea fanului poate sa fie grabita prin intoarcerea repetata a brazdelor cu furca,
in primele doua zile.

Iuliu Moga, Maria Schitea