MECANISMUL CONCURENTIAL

Definitie: Tipul de relatii intre agentii care actioneaza pe piata pentru a-si realiza propriile interese, astfel incat libertatea
niciunuia dintre ei sa nu fie stirbita, poarta denumirea de concurenta.

Conditiile concurentei:
Concurenta exista atunci cand si acolo unde:
-pretul se formeaza liber, in functie de cerere si oferta,
-purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi,
-libertatea lor este aparata si garantata de lege si de un sistem democratic.

Ca si piata, concurenta cunoaste o amploare diferita in timp si spatiu, in functie de:

• numarul agentilor economici implicati ca vanzatori si cumparatori;
• gradul de diferentiere a ofertei si a preferintelor cumparatorilor exprimate prin cerere;
• capacitatea societatii de a stimula initiative, creativitatea si spiritul de competitie al agentilor economici.

O concurenta libera este aceea in care se respecta reglementarile legale dar si unele cutume care s-au format si sunt
recunoscute ca atare de agentii economici.

 Cand se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate corecte si recunoscute ca

atare prin reglementari in vigoare, concurenta este si loiala sau corecta.
 Cand se desfasoara cu mijloace si prin actiuni contrare uzantelor comerciale legale, concurenta
este incorecta, neloiala. Aceasta ii favorizeaza in mod artificial pe unii agenti economici care obtin
avantaje nemeritate in dauna altora. Cei care apeleaza la asemenea practici incalca legea si pot fi
sanctionati in justitie la sesizarea celor prejudiciati sau a organismelor abilitate sa supravegheze
concurenta.

Functii ale concurentei loiale, factor de reglare a pietei

• stimuleaza progresul general, incita agentii econimici la initiativa, creativitate si inovare, pentru utilizarea
resurselor. In felul acesta sporeste eficienta economica, iar nevoile sunt mai bine satisfacute;
• diferentiaza agentii economici: ii avantaajeaza pe cei creativi, abili, competenti si interprinzatori. Ei isi
imbunatatesc pozitia pe piata, isi maresc patrimoniul. Totodata, concurenta ii “sanctioneaza” pe cei imobili si
conservatori, mergandu-se pana la pierderea patrimoniului. In felul acesta concurenta salubrizeaza viata economica,
eliminandu-i pe cei lipsiti de eficienta.

• conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare,la diferentierea ofertei,iar uneori chiar la reducerea
preturilor de vanzare, actiuni care la ultima instanta il avantajeaza pe comparator.

Teoria economica porneste de la premise ca ratiunea de a fi a concurentei, sensul sau ultim, este de a favoriza
satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorilor, fara ca interesele producatorului sa fie sacrificate. De aceea,
organismele abilitate si in primul rand cele menite sa asigure protectia consumatorului sunt chemate sa vegheze la
apararea concurentei si mentinerea sa in limite rationale.

Piata cu concurenta perfecta

Concurenta perfecta este un model teoretic. Acesta se bazeaza pe o serie de caracteristici care, in interactiunea
lor, constituie mecanismul perfect de functionare a pietei si a concurentei.
Caracteristicile sale sunt:
a. atomicitatea pietei, situatie in care agentii cererii si ofertei sunt numerosi si fiecare are o forta
economica redusa, astfel ca niciunul nu poate sa exercite un efect semnificativ asupra cererii, ofertei si pretului;
 b. omogenitatea perfecta a bunurilor marfare, ceea ce inseamna ca toate bunurile de acelasi fel sunt
perfect identice, indiferent de producatorul de la care provin;
c. transparenta pietei care presupune ca informatiile privind piata sunt corect cunoscute de toti agentii
economici, astfel incat ei pot lua cele mai bune decizii;
d. libertatea de a intra si de a iesi de pe piata oricarui bun, exclusiv pe criterii de eficienta economica.
Astfel, producatorul va intra si se va mentine pe piata atat timp cat si costurile sale vor fi mai mici decat pretul, iar
cumparatorul, cat timp va putea sa-si procure cea mai mare utilitate la un pret anume pe care si-l permite;
e. la modificarea pretului si a cererii, oferta se adapteaza spontan reflectand schimbarile pietei;
f. mobilitatea perfecta a factorilor de productie care consta in capacitatea acestora de a se deplasa in mod
liber si oricand de la o firma la alta si de la o piata la alta, ceea ce influenteaza marimea ofertei.
Pentru ca, pe aceasta piata, agentii economici implicati nu pot influenta prin actiuni individuale cererea, oferta si
pretul, acesta din urma se formeaza ca expresie a raporului cerere-oferta pe piata, ceea ce inseamna ca, pentru fiecare
dintre ei, pretul este “dat” sau “impus” de piata, apare drept ceva “obiectiv”.
Piata cu concurenta perfecta tinde in mod natural spre echilibru, spre o situatie in care cantitatile oferite sunt egale cu
cele cerute si la care se ajunge prin oscilatiile pretului; cand acesta creste, este simulata oferta si descurajata cererea, iar
cand scade, este stimulata cererea si descurajata oferta, astfel incat acestea sa se apropie si sa tinda spre egalizare.
Echilibrul pe piata unui bun este intotdeauna dinamic

( Piata in echilibru – situatie in care, la un pret dat, cantitatile cerute si oferite se egalizeaza si se realizeaza cel mai mare
volum posibil de tranzactii.)

Piete cu concurenta imperfecta

Formele concurentei imperfect,in functie de nr. agentilor economici participant:

Agentii ofertei

Numereosi Cativa Unul

Agentii cererii

Numerosi Piata monopolistica Piata de oligopol Piata de monopol

Cativa Piata de oligopson Oligopol bilateral Piata de monopol contrat

Unul Piata de monopson Monopson contrat Monopol bilateral

 COMENTARIU

Fiecare tip de piata reala cu concurenta imperfecta rezulta din intersectia unei linii si a unei coloane si depinde
de numarul si forta economica a agentilor cererii si ofertei care participa la [Link] porneste de la ipoteza ca
piata pe care sunt agenti numerosi tinde spre atomicitatea fiecare dintre ei avand forta economica redusa

Piata pe care exista unul sau cativa agenti presupune ca fiecare are o forta economica ridicata si implicit poiate
influenta [Link] concluzie pe pietele imperfecte cei putin au forta economica ridicata si pot exercita presiuni
individuale asupra preturilor si cantitatilor.

[Link] cu concurenta monopolistica este definita prin atomicitatea cererii si a ofertei. . Oferta bunurilor de
un anumit gen provine de la un numar mare de producatori si isi pierde caracterul de [Link] producator
incearca sa "personalizeze" bunurile pe care le produce conferindu-le unele caracteristici-chiar si secundare-prin care se
deosebesc de ale celorlalti.

Concurenta dintre producatori se duce in principal prin produs,fiecare urmarind ca,in cadrul genului de
marfa, sa ofere un bun care vine cat mai bine in intampinarea gusturilor si preferintelor anumitor categorii de
cumparatori.

Pretul este fixat in mod autonom de fiecare producator, luand in considerare costurile la care adauga o marja
de castig dimensionata in raport cu situatia de ansamblu a pietei si de reactia cererii la modificarea pretului.

Intrarea unor noi producatori pe aceasta piata este reletiv usoara pentru ca sunt inexistente sau reduse
restrictiile tehnice, ecomice si institutionale, iar cumparatorii au largi posibilitati de alegere intre numeroase bunuri
substituibile.

Piete cu concurenta
monopolistica

Atomicitatea cererii
Diferentiere a Gard ridicat de
si ofertei
bunurilor satisfacere a cererii

Numerosi vanzatori
si cumparatori cu
putere economica Bunuri de acelasi tip dar
Marca firmei este Posibilitati multiple
redusa diferentiate
individualizata prin de alegere
caracteristici
proprii bunurilor
Prin actiunile produse,dar usor Obtiunea
individuale,niciun substituibile- cosumatorului este
agent economic nu monopol fragil hotaratoare
poate influenta piata
 2. Piata de oligopol se caracterizeaza prin atomicitatea cererii, iar oferta bunurilor de un anumit
gen(autoturisme,televizoare,calculatoare,materiale de constructie,electrocasnice,bunuri alimentare prelucrate industrial)
este concentrata la un numar mic de producatori cu forta economica ridicata,fiecare detinand o pondere ridicat
in oferta [Link] producator poate, prin deciziile sale, sa influenteze in mod sansibil piata bunului respectiv.

Piata de oligopol este o piata a interdependentelor, unde fiecare ofertant este constient ca prin deciziile si
actiunile sale afecteaza interesele celorlalti, ceea ce genereaza reactiile acestora si care, la randu lor, afecteaza pe
ceilalti.

In relatiile reciproce, firmele de oligopol pot sa desfasoare o concurenta violenta sau procedeaza la
realizarea unor intelegeri de tip cartel sau trust privind fixarea nivelului productiei si al preturilor, modul de
modificare a lor impartirea pietelor.

Cand intrvin asemenea intelegeri se reduce rolul concurentei prin pret, dar aceasta se desfasoara prin alte
mijloace ca:publicitatea, acordarea de avantaje cumparatorilor (tombole, reduceri de prêt, cadouri) garantii atractive
post-vanzare (organizarea unor activitati de service diversificate si prompte),cu scopul atragerii unei clientele cat mai
numeroase,stabile si cu forta economica [Link] intelegeri sunt supravegheate de autoritatile publice si
sunt reglementate prin acte [Link] legislatia romaneasca asemenea intelegeri sunt interzise daca limiteaza
concurenta, distorsioneaza piata si afecteaza bunastarea consumatorului.

Piata de oligopol reprezinta principala forma de piata in tarile dezvoltate din punct vedere [Link]
bunurile care defines civilizatia contemporana sunt tranzactionate pe piete de tip oligopoly.

[Link] de monopol sau cu situatie de monopol prezinta acel tip de piata in care oferta unui bun este concentrata
in forta unui singur agent economic avand putere economica ridicata; cererea este atomizata, monopolul fiind in
masura sa controleze piata sa impuna dominatia producatorului asupra consumatorului.

De aceea,in legislatia statelor cu economie de piata si regimuri democratice sunt promovate masuri legislative
antimonopol pentru limitarea tendinteide monopolizare a productiei unor bunuri si reducerea puterii pe care o detin
producatorii aflat in situatia de monopol.

In practica economica pietele avand caracteristici de monopol sunt foarte [Link] functie de situatie
monopolul poate fixa pretul marfurilor la un nivel superior celui de pe pietele cu alt tip de concurenta, iar
productia este cea pe care o cere piata in functie de pretul respectiv. Alteori monopolul fixeaza volumul productiei si
lasa pietei libertatea de a impune pretul in functie de raportul cerere-oferta.

Alaturi de piete pe care producatorii fixeaza sau influenteaza preturile, exista si piete pe care pretul este fixat
sau influentat de cumparatori:
 [Link] bunurile marfare de un anumit gen sunt achizitionate de un singur comparator iar oferta provine de la un
numar mare de producatori, fiecare avand o forta economica redusa piata se numeste monopsonica sau de
monopson.

In aceasta situatie pretul este fixat sau influentat de comparator, datorita pozitiei exclusive si fortei
economice ridicate de care dispune. In Romania,de exemplu,productia de tutun brut provine de la zeci de mii de
producatori agricoli, dar este achizitionata in cea mai mare parte de o singura societate care ii asigura [Link]
piata acestui produs are caracteristici de monopson.

5. Pietele de tip oligopson sunt cele in care sunt cativa cumparatori cu forta economic-financiare ridicata iar
oferta provine de la numerosi producatori atomizati.

Si in acest caz pretul este fixat sau influentatde cumparatori. De exemplu piata semintelor de floarea-soarelui
pentru ulei sau a legumelor si fructelor pentru conserve ori a cerealelor pentru export, pentru care cumparatorii sunt
cativa puternici(fabricile de ulei ori de conserve sau marii exportatori) iar ofertantii-zecile de producatori agricoli cu
forta economica scazuta. Pe aceste tipuri de piata producatorul este cel dezavantajat, cumparatorul fiind cel care isi
impune conditiile. Este normal ca si asemenea piete sa fie supravegheate atent de Consiliu Concurentei.