Proiect realizat de:

Codreanu Cristina
Mihalcea Daniela
Neculae Andra
Toma Daniela
Rotaru Valentin
§ Este segmentul trunchiului
situat sub diafragm si
deasupra stramtorii
superioare a bazinului.
§ Adaposteste cavitatea
abdominala care este o
cavitate viscerala. Aceasta
are forma ovoida,cu axul
mare orientat vertical.
§ Mare parte a cavitatii abdominale este
ocupata de cavitatea peritoneala, spatiu in
care se afla total sau partial organele
abdominale.
§ Peritoneul este o membrana seroasa de
origine mezodermica care este
formata dintr-o foita parietala dezvoltata din
somatopleura care captuseste peretele
musculofascial abdominal si dintr-o foita
viscerala care imbraca organele
abdominale.
§ Unele organe sunt acoperite de peritoneu
pe toata suprafata lor, fiind legate de
unul din peretii cavitatii prin cate un pedicul
peritoneal, acestea sunt organe
intraperitoneale (stomac, intestin subtire).
§ Alte organe ce sunt aplicate pe peretele
posterior al abdomenului, sunt acoperite de
peritoneu numai pe o anumita fata si se
numesc organe retroperitoneale. Acestea se
impart in viscere primitiv retroperitoneale
(rinichii, ureterele, vasele mari) si
viscere secundar peritoneale (duodenul,
pancreasul, colonul ascendent si
descendent).
§ Estespatiul delimitat de peritoneul visceral si cel parietal. In
stare normala, cavitatea peritoneala este virtuala. Ea este un
spatiu capilar ce contine o pelicula de lichid seros ce se
interpune intre foita parietala si cea viscerala.
§ Inprezenta marilor colectii lichidiene, cavitatea peritoneala
devine una reala, iar lichidele patologice colectate in portiunea
inferioara a cavitatii, se deplaseaza antigravitational, in
portiunea superioara a acesteia.
§ La barbat cavitatea peritoneala este complet inchisa.
§ Lafemeie cavitatea peritoneala comunica cu exteriorul prin
orificiul abdominal al tubei uterine si canalele genitale.
 TOPOGRAFIA
PERITONEULUI
§ Deschizand abdomenul prin incizia peretelui
anterior, se recunoaste usor in partea superioara
ficatul si stomacul. Mai jos viscerele sunt acoperite
de o formatiunea peritoneala dispusa ca un sort
inaintea anselor intestinului subtire (omenul
mare).
• Astfel intre peretele abdominal anterior captusit
de peritoneul parietal si organele (ficat, stomac,
omen mare) se formeaza o cavitatea virtuala
numita SPATIU PREVISCERAL.
§ Daca se ridica omenul mare, odata cu el se
deplaseaza si colonul transvers. Deplasarea
colonului transvers este limitata de mezocolonul
transvers si de peretele posterior al abdomenului.
§ Colonul transvers si mezocolonul alcatuiesc o
bariera ce imparte cavitatea peritoneala intr-un
etaj supramezocolic si unul submezocolic.
Urmarind spatiul previsceral se observa ca libera desfasurare a
peritoneului parietal este intrerupta in portiunea superioara a peretelui
abdominal anterior de prezenta ligamentului rotund al
ficatului. Peritoneul parietal se reflecta pe acest cordon formand
ligamentul falciform al ficatului(se intinde de la ombilic la ficat).

Intre marginea laterala a muschiului drept abdominal, ligamentul

inghinal si plica ombilicala laterala se delimiteaza trigonul inghinal.

Intre vezica urinara, medial, si ligamentul rotund se delimiteaza fosa

paravezicala (la femeie).

La barbat se delimiteaza intre vezica urinara si ductul

deferent.
 § LIMITE: •in sus de fata inferioara a
diafragmei
•in jos de mezocolonul transvers
•inainte, inapoi si pe laturi, de
ETAJUL diafragma, muschii si formatiunile osoase

SUPRAMEZOCOLI
ce alcatuiesc peretii abdomenului.
Etajul supramezocolic contine ficatul,
C stomacul si splina, fiecare dintre aceste
organe are loja propie.
(TORACOABDOMI La dreapta coloanei vertebrale se gaseste loja
NAL) hepatica ce contine ficatul si caile biliare.
La stanga coloanei, intre diafragma si
mezocolonul transvers, se gaseste stomacul si
splina asezate in loja propie.
§ Recesurile subfrenice: sunt situate pe fata inferioara a
diafragmei si cele 3 organe supramezocolice (fata
diafragmatica a ficatului, fundul si peretele anterior al
stomacului, fata diafragmatica a splinei). Recesurile
subfrenice sunt spatii virtuale, intinse si inguste acestea se
prelungesc, fara nici o delimitare cu spatiul previsceral.
§ Recesul subfrenic drept este situat intre fata inferioara a
diafragmei si fata diafragmatica a lobului drept al ficatului,
la dreapta ligamentului falciform si inaintea ligamentului
coronar.
§ Recesul subfrenic stang sau fosa perigastrica anterioara
este mai intins decat cel drept. El raspunde spatiului situat
la stanga ligamentului falciform al ficatului. Este delimitat de
fata inferioara a diafragmei, de fata diafragmatica a lobului
stang a ficatului, fundul si peretele anterior al stomacului si
fata diafragmatica a splinei.
§ Recesurile subhepatice sunt delimitate astfel: in sus de
fata viscerala a ficatului, in jos de duoden, colonul si
mezocolonul transvers, rinichiul drept si glanda
suprarenala dreapta. Portiunea dreapta a recesurilor
subhepatice este mai adanca si se numeste reces
hepatorenal. El este situat intre fata viscerala a ficatului,
rinichiului drept si glanda suprarenala dreapta.
 § Etajul submezocolic contine intestinul subtire, cecul
si colonul. El este impartit in 4 coridoare verticale,
limitate de colonul ascendent, descendent si
radacina mezenterului. Intre colonul ascendent si
cel descendent pe de o parte si peritoneul parietal
pe de alta parte, se gases santurile paracolice: unul
drept si unul stang.

ETAJUL
§ Intre colonul ascendent, colonul descendent si
radacina mezenterului se delimiteaza
spatiile mezenterico-colice drept si stang.

SUBMEZOCOL § Etajul submezocolic are urmatoarele limite:

• inainte de omenul mare

IC • inapoi de peritoneul parietal al abdomenului

• in sus de colonul transvers si mezocolonul
transvers
• in jos de colonul sigmoid si de mezocolonul
acestuia
Aceasta delimitare este incompleta asa ca etajul
submezocolic comunica cu cavitatea peritoneala
pelviana.
 BURSA OMENTALA
§ Bursa omentala este un mare diverticul al cavitatii peritoneale, ascunsa in spatele
stomacului, ea apartinand topografic de etajul supramezocolic. Ea este o cavitate
virtuala fiind inchisa din toate partile cu exceptia orificiului omental ce asigura
comunicarea bursei cu etajul supramezocolic.
§ Orificiul omental sau orificiul epiploic sau hiatul Winslow este situat intr-un plan
sagital, deschis spre dreapta si usor in jos. El este ingustat de lobul caudal al
ficatului.
§ LIMITELE ORIFICIULUI OMENTAL:
§ 1. ​Inainte de marginea dreapta a omenului mic (formatiune peritoneala ce leaga
stomacul cu ficatul) si de elementele peducului hepatic continute in dedublarea
acestei margini.
§ 2. Inapoi de vena cava inferioara care urca in directia ficatului si se angajeaza in
santul venei cave inferioare de pe fata viscerala a ficatului. Vena cava inferioara
este aplicata la acest nivel pe peretele posterior al abdomenului fiind acoperita de
peritoneul parietal posterior.
§ 3. In sus de lobul caudal al ficatului.
§ 4. In jos de portiunea superioara a duodenului.
§ Bursa omentala are o portiune principala si trei prelungiri:
1. Inainte de peretele posterior al stomacului(acoperit de peritoneul visceral) si de ligamentul gastrocolic
acesta din urma reprezinta o formatiune ce leaga curbura mare a stomacului cu colonul transvers.

2. Inapoi de corpul pancreasului si de o parte a fetei inferioare a diafragmei, formatiuni ce sunt

captusite de peritoneul parietal posterior al bursei omentale. In sus de ligamentul gastrofrenic, care este
reflectare a peritoneului de pe peretele posterior al stomacului pe fata inferioara a diafragmei.

3. In jos de mezocolonul transvers si de linia de coalescenta a lamelor omenului mare.

4. La stanga portiunea principala a bursei omentale se prelungeste cu recesul splenic, iar la dreapta
comunica cu vestibulul sau.
 1. Vestibulul bursei omentale: este o prelungire
dreapta a bursei omentale. Este un coridor
marginit de 4 pereti si care prezinta 2 orificii de
comunicare.
A) Orificiul omental: reprezinta orificiul drept al
vestibulului prin intermediul sau vestibulul
PRELUNGIRILE comunica cu cavitatea peritoneala mare.
BURSEI B) Orificiul bursei omentale: este orificiul stang al

OMENTALE DU
vestibulului, prin el vestibulul comunica cu
portiunea principala a bursei omentale.
PA NASTERE Peretii vestibulului bursei omentale sunt formati:
SUNT: - inainte de omenul mic
- inapoi de peritoneul parietal ce acopera vena
cava inferioara, aorta abdominala, stalpul drept
al diafragmei si plexul celiac
- in sus de lobul caudat al ficatului
- in jos de mica curbura a stomcaului
§ Compartimentul pelvian reprezinta portiunea cea
mai decliva a cavitatii peritoneale, ea fiind situata sub
planul stramtorii superioare a bazinului.
§ La barbat, peritoneul parietal trece de pe fata
anterioara a rectului pe fata posterioara a vezicii
urinare, formand excavatia retrovezicala Douglas,
iar de pe vezica pe peretele abdominal anterior.
§ La femeie, intre vezica si rect se interpun uterul si
anexele lui. Peritoneul trece in desfasurarea lui peste
aceste organe, formand lateral de uter, ligamentele
largi ale uterului. Ligamentele largi si uterul impart
cavitatea pelviana intr-o cavitate pre-uterina si alta
retro-uterina.
§ De pe fata anterioara a rectului peritoneul trece pe
vagin, tapetand peretele posterior al acestuia si apoi
pe fata intestinala a uterului, formand excavatia
recto-uterina care este limitata de o parte si de alta,
de cate o plica peritoneala, orientata sagital intre rect
si uter, numita plica recto-uterina.
§ Peritoneul se continua pe fundul si pe fata vezicala a
uterului, iar de aici pe fata posterioara a vezicii
urinare, formand excavatia vezicouterina. De pe
vezica se continua, ca si la barbat, pe peretele
anterior al abdomenului.
OMENUL MIC (EPIPLOONUL MIC)
Se intinde pe de o parte intre fata viscerala a ficatului inserandu-se pe santul
transvers si partial pe portiunea retrohilara a santului sagital stang; pe de o
parte se insera pe diafragm, esofag, curbura mica a stomacului si portiunea
superioara a duodenului.
Omenului mic prezinta 2 portiuni:
• ligamentul hepatogastric ce cuprinde insertia freno-esofago-gastrica
• ligamentul hepatoduodenal care reprezinta insertia duodenala.
Omenul mic este format din doua foite:
1. 1. Foita anterioara vine de pe zona prehilara a fetei viscerale a ficatului si
se continua pe peretele anterior al stomacului
2. 2. Foita posterioara vine de pe zona retrohiliara a fetei viscerale a ficatului
si se continua pe peretele posterior al stomacului .
§ Pornind de la ombilic in sus pe peretele
abdominal, peritoneul parietal se
continua cu diafragma pana la marginea
posterioara a ficatului, unde se reflecta pe
fata diafragmatica a ficatului, formand
foita anterioara a ligamentului coronar.
De aici devine peritoneul
visceral acoperind ficatul pe fata
superioara, pe marginea anterioara si pe
fata inferioara pana la hilul hepatic.
§ De la nivelul hilului: in partea dreapta
inveleste ficatul pe fata inferioara,
ajungand la marginea sa posterioara,
unde formeaza foita posterioara a
ligamentului coronar, devenind apoi
peritoneu parietal posterior. In partea
stanga, de pe pediculul hepatic
pleaca doua foite- anterioara si
posterioara care inconjoara pediculul si
formeaza omenul mic.
§ La nivelul curburii mici a stomacului,
cele 2 foite se despart si inconjoara
stomacul pe ambele fete- anterioara si
posterioara- apoi se unesc, din nou, pe
curbura mare, de unde se continua cu
cele 2 foite ale omenului mare.
§ Acestea se alipesc si coboara inaintea
anselor intestinale subtiri, pana la
marginea libera a omenului mare, unde se
recurbeaza in fund de sac si devin foitele
posterioare ale aceluiasi omen. Revenind
la fata inferioara a ficatului de parte
stanga, inapoia hilului, peritoneul
visceral ajunge la marginea posterioara si
se reflecta in jos, formand foita posterioara
a ligamentului coronar, devenind apoi
peritoneu parietal (acesta coboara pe
peretele posterior al abdomenului,
acoperind pancreasul, vasele mari, fata
anterioara a rinichilor, duodenul si se
reflecta, din nou, formand foita
superioara a mezocolonului transvers si se
continua cu a 3 a foita a omenului mare).
§ Cea de-a 4 a foita, continuarea
posterioara a primei foite-anterioara-
acopera colonul transvers pe fata
inferioara a mezoului sau, devenind din
nou peritoneu parietal.
§ Foita inferioara a mezocolonului devine
din nou peritoneu parietal, pana la linia de
insertie a mezenterului. Acolo se reflecta
din nou, formand foita superioara a
mezenterului, care inconjoara intestinul
subtire si se continua cu foita inferioara a
aceluiasi mezenter.
§ Trece apoi in jos pe peretele posterior,
devenind din nou peritoneu parietal
ajungand in pelvis unde acopera fata
anterioara a rectului si apoi se comporta
deosebit:
[Link] barbat trece de pe rect pe fata
posteriaora a vezicii urinare, formand
fundul de sac retro-vezical Douglas.
2. La femeie, de pe rect trece pe fata
posterioara a uterului formand tot un sac
retro-uterin cu acelasi nume. Inconjoara
apoi uterul si ligamentele trecand pe fata
posterioara a vezicii urinare, formand al
doilea fund de sac vezico-uterin. De pe
vezica urca pe peretele anterior al
abdomenului, ajungand la ombilic.
 § Peritoneul nu acopera ficatul in intregime,
portiunea posterioara a fetei diafragmatice
este in cea mai mare parte extraperitoneala.
Aici fata diafragmatica a ficatului intra in

PERITONEUL raport direct cu fata inferioara a diafragmei,

lipsita si ea la acest nivel de peritoneu.

FICATULUI
Peritoneul ficatului se reflecta la
periferia acestei regiuni pe diafragma,
realizand o serie de ligamente hepato-
diafragmatice ce delimiteaza recesurile
subfrenice.
§ Ligamentul falciform este o formatiune peritoneala
subtire , de forma triunghiulara, dispusa sagital.
Este intins de la ficat la peretele abdominal
anterior si la
fata inferioara a diafragmei. Marginea superioara a li
gamentului falcifom este convexa
(se intinde intre ombilic si area
nuda). Marginea inferioara este concava, ea se insera
pe
fata diafragmatica a ficatului determinand separarea i
ntr-un lob drept si altul stang a acestei fete.
Baza sau marginea libera se intinde de
la ombilic la fisura ligamentului rotund de pe
fata viscerala a ficatului. Ligamentul falciform
are doua foite:stanga sau inferioara si dreapta sau
superioara. Intre ele se gasesc ligamentul
rotund,venele paraombilicale, si venele ligamentului
falciform.
§ La nivelul marginii inferioare, cele doua foite
se continua cu peritoneul de pe fata diafragmatica a
ficatului. La nivelul varfului ligamentului falciform,
cele doua foite se continua cu foita superioara a
ligamentului coronar. La marginea superioara cele
doua foite se continua cu peritoneul parietal de pe
diafragma si peretele abdominal anterior. De-a
lungul bazei se gaseste ligamentul rotund al ficatului.
§ Este un ligament scurt, orientat transversal si se
continua la extremitati cu cele 2 ligamente
triunghiulare ale ficatului. El este format dintr-o foita
superioara si alta inferioara, care marginesc
portiunea extraperitoneala a ficatului.
§ Continuarea celor 2 foite ale ligamentului coronar
se face astfel:
§ 1. foita superioara se reflecta pe diafragm
devenind peritoneu parietal.
§ 2. foita inferioara se reflecta pe peretele
posterior devenind la randul ei peritoneu parietal.
§ Portiunea extraperitoneala a ficatului, neacoperita
de peritoneu, este Area nuda sau Pars affixa.
§ Ligamentul coronar fixeaza ficatul la diafragm.
Sunt doua lame triunghiulare ce
continua cele doua extremitati ale
ligamentului coronar fiind formate din
doua foite : una superioara si alta
inferioara, care reprezinta
continuarea celor doua foite a
ligamentului coronar.
Ligamentele mai prezinta o margine
posterioara aderenta de diafragm, o
margine anterioara aderenta de ficat,
o baza sau o margine libera si un varf
ce raspunde ligamentului coronar.
§ Stomacul este acoperit pe ambii pereti de peritoneu. Peritoneul peretelui
anterior apartine de cavitatea mare abdominala in timp ce peretele
posterior intra in alcatuirea bursei omentale. Peritoneul gastric se continua
la nivelul curburilor cu ligamentele care leaga stomacul de organele
vecine.
§ De-a lungul curburii mici, din alaturarea peritoneului de pe peretele
anterior, cu cel de pe peretele posterior al stomacului, rezulta omenul mic.
§ La nivelul curburii mici se prind doua plice.
§ Plica gastropancreatica ce are directie verticala. Este o plica falciforma,
determinata de traiectul arterei gastrice stangi, care trece de pe peretele
posterior al abdomenului pe curbura mica a stomacului.
§ Plica hepatopancreatica are directie orizontala. Este determinata de artera
hepatica comuna.
§ Cele doua plice apartin peritoneului parietal al bursei omentale. Ele
impreuna cu mica curbura a stomacului delimiteaza orificiul bursei
omentale, realizand in acelasi timp limita dintre portiunea principala si
vestibulul bursei omentale.
§ De-a lungul curburii mari, din alipirea celor doua foite peritoneale ale
stomacului rezulta 3 ligamente.
§ Ligamentul pleaca de pe portiunea
orizontala a curburii mari a
stomacului si se termina pe colonul
transvers.
§ Foita anterioara a ligamentului
apartine marii cavitatii peritoneale.
§ Foita posterioara apartine
peritoneului bursei omentale.
§ Intre cele doua foite se gasesc
arterele gastro-omentale dreapta si
stanga.
§ Este continuarea in spre stanga
a ligamentului gastrocolic.
§ El se insera pe portiunea
verticala a curburii mari, care
corespunde fundului
stomacului, se indreapta la
stanga si inapoi, avand o
directie aproape sagitala si se
termina pe fata astrica a
splinei, inaintea hilului.
§ Ligamentul limiteaza
anterior recesul splenic al
bursei omentale.
§ Intre cele doua foite trece
artera gastro-omentala stanga,
care mai spre dreapta se
angajeaza intre foitele
ligamentului gastrocolic.
§ In grosimea ligamentului se
mai gasesc arterele gastrice
scurte, ramuri ale arterei
splenice.
§ Leaga stomacul de diafragma.

§ Foita anterioara urca de pe

peretele anterior al stomcaului
pe fata inferioara a diafragmei,
contribuind la delimitarea
recesului subfrenic stang.
§ Foita posterioara trece de pe
peretele posterior al stomacului
pe fata inferioara a diafragmei.
Astfel, portiunea postero-
superioara a fundului
stomacului si o portiune a fetei
posterioaare a esofagului nu
sunt acoperite de peritoneu.
Aceste portiuni intra in contact
direct cu fata inferioara a
diafragmei.
§ Ligamentul gastrofrenic se
continua in jos si spre stanga cu
ligamentul gastrosplenic si
ligamentul splenorenal.
§ Duodenul este fixat pe peretele
posterior al abdomenului fiind un
organ retroperitoneal.
§ Peritoneul de pe fata anterioara
provine din marea cavitate, iar
peritoneul de pe fata posterioara
provine din bursa omentala, acesta
reflectandu-se pe peretele
posterior al abdomenului
inchinzand in jos si dreapta bursa
omentala.
§ Mezocolonul transvers intretaie
portiunea descendenta a
duodenului astfel el imparte
organul intr-un segment
supramezocolic si unul
submezocolic.
§ Langa portiunea ascendenta a
duodenului, peritoneul formeaza o
serie de recesuri.
 § Este cel mai constant , fiind prezent
in 75% din cazuri.
§ Este situat pe partea infero-laterala a
portiunii ascendente a duodenului.
RECESUL § Este delimitat de plica duodenala
DUODENAL inferioara (plica
INFERIOR duodenomezocolica), intinsa de la
fata anterioara a portiunii ascendente
a duodenului, la peritoneul parietal
prerenal stang. Plica este avasculara.
§ In reces se patrunde de sus in jos.
§ Este situat pe partea supero-laterala a
portiunii ascendente a duodenului.
§ Este limitat de o plica vasculara,
plica duodenala superioara ( plica RECESUL
duodenojejunala), determinata de vena
mezenterica inferioara.
DUODENAL
SUPERIOR
§ In reces se patrunde de jos in sus.
§ Cele doua recesuri duodenale,superior si
inferior, se privesc prin deschiderile lor.
§ Recesul paraduodenal este situat la
stanga, dar la oarecare distanta de
portiunea ascendenta a duodenului.
Este determinat de plica
paraduodenala, ridicata de artera
colica staga, deci plica este vasculara.

§ Recesul retroduodenal este situat

inapoia portiunii ascendente a
duodenului, se formeaza prin
covalescenta incompleta a mezoului
dorsal duodenal.
vMezenterul prezinta o duplicatura
peritoneala care se formeaza la
trecerea peritoneului parietal de
pe peretele posterior al cavitatii
abdominale pe intestinul subtire si
invers, de pe intestin pe peretele
abdominal.
vEl fixeaza jejunul si ileonul de
peretele posterior al cavitatii
abdominale, asigurând acestora si
un grad sporit de mobilitate.
v La mezenter se disting doua
margini –parietala si viscerala si
doua fete –dreapta si stânga.
§ Marginea parietala numita si
rădăcina mezenterului, este
fixata de peretele posterior al
cavitatii abdominale pe o lungime
de 15 –17 cm, cu directie oblica
de la superior la inferior si de la
stânga spre dreapta.
§ Ea începe de la flexura
duodenojejunala (partea stânga a
vertebrei L2) pâna la fosa
inghinala din dreapta (unghiul
ileocecal –locul de deschidere a
ileonului în intestinul gros). Pe
traiectul sau, radacina
mezenteriului se intersecteaza cu
portiunea orizontala si cea
ascendenta a duodenului, cu
pancreasul, aorta abdominala,
vena cava inferioara.
§ Marginea viscerala este aderenta la intestin, formând între cele doua foite o „fâsie nuda” lipsita de
peritoneu, locul de patrundere în peretele intestinal a vaselor si nervilor.
§ Ea este mult mai lunga ca cea parietala si coincide cu lungimea intestinului, formând numeroase
cute.
•Fata dreapta (superioara), este formata
de foita dreapta a mezenterului. Ea
delimiteaza impreuna cu colonul
ascendent, spatiul mezenterico-colic
drept al etajului submezocolic.

•Fata stanga (inferioara), este formata de

foita stanga a mezenterului. Ea delimiteaza cu
colonul descendent, spatiul mezenterico-
colic stang.

•Intre cele doua foite ale mezenterului se gasesc:

- artera si vena mezenterica superioara cu ramurile
lor;
- numeroase vase si noduri limfatice (pâna la 400);
- numeroase fascicule de fibre nervoase ce derive
de la plexul nervos mezenteric superior.
- tesut adipos;
- tesut conjunctiv.
§ •In majoritatea cazurilor cecul este complet
invelit de peritoneu, insa exista cazuri in care
peritoneul formeaza un mezou.
§ •Fata posterioara a cecului este aplicata pe
peretele abdominal posterior, astfel incat
peritoneul acopera 3 fete din cele 4 ale
organului.
§ •De pe cec peritoneul trece si pe apendicele
vermicular, pe care il inveleste in totalitate
astefel intre cec si apendice se formeaza un
mezoapendice.
§ •Mezoapendicele are forma triunghiulara: o
margine adera la cec si apendice, alta la
portiunea terminala a ileonului, iar a treia este
libera si contine in grosimea ei artera
apendiculara.
§ •La femeie, mezoapendicele este legat cu
ligamentul larg al uterului, printr-o plica
peritoneala , numita ligamentul suspensor al
ovarului drept.
§ •Trecand de pe ileon pe cec, peritoneul formeaza
plice, care delimiteaza recesurile ileocecale.
§ 1. Recesul ileocecal superior este delimitat
posterior de segmentul terminal al ileonului,
iar anterior de plica cecala vasculara. Ea este
determinata de artera cecala anterioara.
Acest reces are deschiderea orientata
medial.
§ 2. Recesul ileocecal inferior este situat sub
precedentul fiind cuprins intre
mezoapendice, situat posterior si plica
ilocecala situata pe un plan anterior. Aceasta
porneste de la ileon, se indreapta in jos si
lateral ca sa se termine pe cec si pe baza
apendicelui vermicular. Deschiderea
recesului este mediala.
§ 3. Recesul retrocecal este situat inapoia
cecului si este limitat de plicile cecale. Este
subimpartit uneori in doua spatii secundare
de o plica intermediara. Plicile cecale sunt
consecinta variatiilor de coalescenta.
Deschiderea recesului este in jos.
§ In perioada embrionara colonul
ascendent si cel descendent sunt
prevazute cu cate un mezou
dorsal.
§ Aceste mezouri, aplicandu-se pe
peritoneul parietal posterior,
formeaza cate o fascie de
coalescenta retrocolica Toldt, atat
la dreapta cat si la stanga.
§ Ca urmare, colonul ascendent si
cel descendent devin secundar
retroperitoneale.
§ Colonul transvers are mezou definitiv:
mezocolunul tranvers. Acesta are o directie
transversala si divide cavitatea peritoneala in cele
doua etaje supra si submezocolic.
§ Marginea parietala este fixata la peretele
abdominal posterior, de-a lungul unei linii oblice
de jos in sus si de la dreapta spre stanga. Ea
porneste de la polul inferior al rinichiului drept,
intretaie portiunea descendenta a duodenului si
capul pancreasului, urmeaza marginea anterioara a
corpului pancreasului si ajunge pe fata anterioara a
rinichiului stang.
§ Marginea colica se prinde pe colonul
[Link] mai lunga decat marginea parietala,
descriind impreuna cu colonul transvers un arc de
cerc cu concavitatea in sus si la dreapta.
§ Fata antero-superioara raspunde bursei omentale,
pe care o inchide in jos.
§ Fata postero-inferioara priveste in etajul
submezocolic si este in raport cu ansele jejun-
ileale. Foita inferioara care formeaza aceasta fata
apartine marii cavitati peritoneale.
§ Intre cele doua foite se gasesc, artera colica medie
si artera colica stanga.
§ De el se fixeaza: ligamentul gastrocolic, omenul
mare si ligamentul frenicocolic.
§ Este o plica peritoneala desprinsa
de pe flexura colica stanga, de
aici ajunge la diafragm, pe care
se fixeaza in dreptul coastelor 10
si 11.
§ Ligamentul are:

- o margine anterioara rectilinie

- o margine postero-laterala
convexa fixata pe diafragm.
- o fata inferioara orientata spre
santul paracolic stang
- o fata superioara pe care se
sprijina fata colica a splinei. Pentru
acest motiv ligamentul frenicocolic
mai este numit SUSTENTACULUM
LIENIS.
§ Colonul sigmoid prezinta un mezou, mezocolonul
sigmoid.
§ Mezoul prezinta o fata superioara si alta
inferioara.
§ Marginea posterioara, parietala, are o linie de
insertie complexa: pornind de la marginea
mediala a muschiului iliopsoas din stanga si
ajunge la promontoriu sau chiar pana la
bifurcatia aortei abdominale de unde devine
descendenta si coboara pana la vertebra S3.
Intre portiunea ascendenta si cea descendenta
ale acestei margini se formeaza un unghi ascutit
in sus. La nivelul acestui unghi,
mezocolonul sigmoid delimiteaza RECESUL
INTERSIGMOIDIAN.
§ Marginea anterioara se fixeaza pe colonul
sigmoidian.
§ Intre cele doua foite ale mezocolonului
sigmoidian se gasesc vasele sigmoidiene si
vasele rectale superioare.
§ Splina este legata de organele vecine
prin doua ligamente: gastrosplenic
si splenicorenal.
§ Ligamentul splenicorenal este format
din doua foite:
- foita anterioara apartine bursei
omentale, ea vine de pe peretele
posterior al bursei, ajunge la hilul
splinei si aici se reflecta spre dreapta,
continuandu-se cu foita posterioara a
ligamentului gastrosplenic.
- foita posterioara a ligamentului
splenicorenal vine de pe fata
anterioara a rinichiului stang, ajunge si
ea la hilul splinei, iar de aici se continua
pe fata renala a splinei.
§ Splina este un organ intraperitoneal.
Foita anterioara a ligamentului
gastrosplenic se reflecta pe fata
gastrica, acopera apoi fata
diafragmatica si in final fata renala a
splinei, de aici se continua cu foita
posterioara a ligamentului
splenicorenal.
ARTERELE: arterele peritoneului parietal provin din vasele peretilor abdomenului si ai
pelvisului, iar cele ale peritoneului visceral provin din vasele splahnice. Din ramificatiile
arterelor se formeaza retele arteriale subseroase, care se continua cu retelele capilare ale
seroasei peritoneale.

VENELE: insotesc arterele. Venele peritoneului parietal sunt tributare venelor cava inferioara
si cava superioara, iar cele ale peritoneului visceral sunt tributare venei cava inferioara, dar in
primul rand portei.

LIMFATICELE: sunt foarte numeroase, limfa fiind drenata spre plexurile subseroase.
 § Inervatia peritoneului parietal este de
natura somatica, fiind asigurata de ultimele 6
perechi intercostali, de nervii subcostali si
de ramuri ale plexului lombar. Peritoneul
parietal diafragmatic mai este inervat si de
nervii frenici. Fibrele nervoase sunt somato-

INERVATIA
senzitice, ele ii confera o mare sensibilitate
dureroasa.

PERITONEULU § Inervatia peritoneului visceral este de

I natura vegetativa. Ea este asigurata in

primul rand de fibrele simpatice ale nervilor
splahnici si in parte de fibrele parasimpatice
vagale si sacrate. Fibrele sunt viscero-
senzitive si vasomotorii.
§ Nervii formeaza atat la nivelul peritoneului
parietal cat si cel visceral, plexuri
subseroase si plexuri seroase.