Page1/13

Page 1 of 13

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ŞTIINȚIFICE

PROGRAMA

PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE DEFINITIVARE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

ÎNVĂȚĂTORI/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR (ÎNVĂȚĂMÂNT

PRIMAR ÎN LIMBA ROMÂNĂ)

DISCIPLINA DE EXAMEN:

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ ȘI MATEMATICĂ, METODICA PREDĂRII ACESTORA,

PEDAGOGIE ȘCOLARĂ ȘI ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A EDUCAȚIEI

2015

Page 2 of 13
2

NOTĂ DE PREZENTARE

Programa se adresează învățătorilor, institutorilor și profesorilor pentru învățământul primar, din

unitățile

școlare cu limba de predare română, care s-au înscris și vor susține examenul de definitivare în
învățământ.

În elaborarea programei s-au avut în vedere următoarele principii:

principiul continuității formării inițiale şi continue, realizat prin evoluție în carieră și dezvoltare

profesională;

principiul coerenței modular-tematice a programei, asigurat prin articularea proiectării ei, prin modul
de

elaborare a competențelor generale şi specifice, prin modul de selectare a conținuturilor ce vor face
obiectul

evaluărilor vizate, prin diversitatea formelor şi a strategiilor evaluative sugerate pentru a fi utilizate în

contextul acestor examinări;

principiul adecvării şi armonizării finalităților şi a conținuturilor învățământului primar românesc cu

direcțiile şi spiritul schimbărilor din societate;

principiul optimizării şi inovării activității în învățământul primar, prin asimilarea celor mai noi achiziții
din

ştiințele educației şi din ştiințele conexe.

Programa pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ a învățătorilor/

institutorilor/profesorilor

pentru învățământ primar cu predare în limba română vizează competenţe abordabile din perspectiva
dimensiunii

cognitive, procedural-aplicative și atitudinale și propune o tematică ce corespunde tendințelor în

evoluția disciplinelor.

Este structurată pe trei secțiuni:

secțiunea 1 – discipline de specialitate (Limba și literatura română și Matematică);

secțiunea 2 – metodica predării disciplinelor de specialitate (Metodica predării limbii și literaturii

române

și Metodica predării matematicii);

secțiunea 3 – pedagogie școlară și elemente de psihologie a educației.

COMPETENŢE GENERALE

competențe în specialitate la Limba și literatura română și Matematică:

1. de a utiliza adecvat conținutul științific propriu disciplinelor de examen;

2. de a aplica în situații educaționale concrete conținutul științific, valorizând valențele formative;

3. de a integra conținuturile de specialitate în contextul altor științe, argumentând și promovând

strategii activ –

participatice de învățare;

4. de a produce corelații inter-/intradisciplinare, prin utilizarea unor tehnici eficiente de activitate

intelectuală,

stimulând creativitatea și inovația în plan profesional.

competențe didactico-metodologice, aferente predării la ciclul primar a disciplinelor Limba și literatura

română și

Matematică:

1. de a prelucra conținuturile științifice specifice disciplinelor de examen, prin aplicarea în situații

educaționale

variate, specifice învățământului primar;

2. de a valorifica conținuturile metodicilor de specialitate, în vederea formării la elevi a competențelor

cheie și

transversale;

3. de a realiza conexiuni intra-/interdisciplinare, în contexte educaționale specifice învățământului

primar;

4. de a opera cu conținuturile metodicilor de specialitate pentru luarea unor decizii care să conducă la
reglarea

(dezvoltarea / ameliorarea) componentelor procesului instructiv – educativ.

competențe psihopedagogice

1. de a utiliza adecvat conceptele de bază ale disciplinelor psihopedagogice;

2. de a aplica în situaţii educaţionale concrete conţinutul ştiinţelor educaţiei/psihologiei şcolarului mic;

3. de a realiza conexiuni între achiziţiile dobândite prin studiul disciplinelor psihopedagogice şi domeniile
de

specialitate;

4. de a opera cu conceptele specifice ştiinţelor psihopedagogice pentru explicarea, interpretarea și

argumentarea
unor fapte, evenimente, procese educaționale.

Competențele specifice ce derivă din competențele generale vor fi prezentate în cadrul fiecărei secțiuni
a

programei. Programa este structurată pe 3 secțiuni, corelate cu structura subiectului la proba scrisă.

SECŢIUNEA 1 – DISCIPLINE DE SPECIALITATE

Page 3 of 13

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

A. COMPETENŢE SPECIFICE:

Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1. identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate;

1.2. identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice

textului narativ;

1.3. identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului

dramatic;

1.4. identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul liric;

2.1. utilizarea normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a

unităţilor

lexicosemantice, compatibile cu situaţia de comunicare;

2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, antonimie, omonimie, polisemie în organizarea mesajului scris;

3.1. elaborarea unei argumentări scrise pe baza textelor studiate;

3.2. utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele de
îmbogăţire a

vocabularului, pentru exprimarea nuanţată;

4.1. utilizarea categoriilor gramaticale învăţate, în diverse tipuri de propoziţii, prin folosirea unor tehnici
eficiente de

activitate intelectuală;

4.2. identificarea organizării morfologice şi sintactice a textelor realizând corelații inter-

/intradisciplinare.

B. TEMATICA

I. Literatura română

1. Proza – Specii narative: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul.

Conţinuturi: instanțele comunicării narative (autor, narator, personaj, cititor); perspectivă narativă
(narator

obiectiv/subiectiv, narațiune scrisă la persoana I/ la persoana a III-a); construcția discursului narativ

(particularitățile

speciilor literare: basmul cult, povestirea, nuvela, romanul; acțiune, temă, momentele subiectului,
conflict, incipit, final,

moduri de expunere, stil direct, stil indirect, stil indirect liber, repere spațio-temporale); personaje
(tipologie, modalități

de caracterizare); limbajul naratorului.

Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe un text narativ aparținând unuia dintre următorii
autori: Ion

Creangă, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.

2. Poezia – Poezia romantică. Poezia modernă.

Conţinuturi: structura discursului poetic (titlu, motiv literar, idee poetică, instanțele comunicării
poetice, mărci

lexico-gramaticale ale eului poetic; elemente de prozodie); figuri de stil (aliterația, asonanța, antiteza,
comparația,

epitetul, enumerația, hiperbola, metafora, personificarea, repetiția).

Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe texte poetice aparținând următorilor autori: Mihai
Eminescu

(două texte poetice); George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Nichita Stănescu (câte un text
poetic).

3. Dramaturgia – Specii ale genului dramatic: comedia, drama.

Conţinuturi: structura discursului dramatic (act, scenă, tablou, conflict dramatic, intrigă, relații spațio-
temporale, dialog, monolog, categorii estetice: comicul); personajele operei dramatice (tipologii, tehnici
de

caracterizare).

Notă: Conceptele operaționale se vor aplica pe un text dramatic aparținând următorilor autori: Ion
Luca

Caragiale, Marin Sorescu.

II. Limba română

a) Nivelul fonetic: normele actuale de ortografie și ortoepie în limba română; aspecte funcționale
referitoare la: sunetele

limbii române, regulile pentru despărțirea cuvintelor în silabe; diftongi, triftongi, hiat; accent; abateri de
la normă și

corectarea lor.

b) Nivelul lexico-semantic: cuvântul, structură; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime,

paronime, cuvinte

monosemantice/ polisemantice; neologisme, regionalisme, arhaisme; unități frazeologice (expresii/

locuțiuni); sensul

cuvintelor în context/ sens denotativ și sens conotativ; vocabularul limbii române; mijloace de
îmbogățire a

vocabularului: interne (derivarea, compunerea, conversiunea), externe (împrumuturile şi neologisme).

c) Nivelul morfosintactic:

Page 4 of 13

părțile de vorbire flexibile: substantivul (fel, număr, gen, cazuri, funcții sintactice, locuțiuni
substantivale);

articolul (clasificare); adjectivul (flexiune, grade de comparație, funcții sintactice, ortografiere);

pronumele
(tipuri, adjective pronominale, funcții sintactice, ortografierea formelor pronominale); numeralul
(clasificare,

cazuri, funcții sintactice, ortografierea numeralelor); verbul (verbele predicative, auxiliare, copulative,

locuțiuni verbale, diateze, moduri, timpuri, funcții sintactice);

părțile de vorbire neflexibile: adverbul (clasificare, grade de comparație, funcții sintactice,

ortografierea

adverbelor); conjuncția (clasificare); prepoziția (regimul cazual al prepozițiilor); interjecția (clasificare,

funcții

sintactice, valori expresive, punctuația interjecției);

sintaxa propoziției (părți de propoziție: principale, secundare; acordul gramatical între predicat și
subiect;

acordul logic, acordul prin atracție; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);

sintaxa frazei (propoziția – criterii de clasificare, felul propozițiilor; fraza; raporturi sintactice la nivelul

propoziției și al frazei).

d) Nivelul ortografic și de punctuație: aspecte privind aplicarea normelor de ortografie și de punctuație

în receptarea/

construirea mesajului scris.

e) Nivelul stilistic: stilurile funcționale; tipurile de text receptate: narative, descriptive, dialogate,
informative,

argumentative; stil direct, stil indirect, stil indirect liber.

C. BIBLIOGRAFIE

I. Literatură

Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Semne, București, 2003.

Călinescu, G., Opera lui Mihai Eminescu, E.P.L., București, 1969.

Călinescu, G., Universul poeziei, Ed. Minerva, București, 1974.

Manolescu, N., Arca lui Noe, Ed. 100+1 Gramar, București, 2000.

Manolescu, N., Despre poezie, Ed. Aula, Brașov, 2002.

Munteanu, G., Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, E.D.P., București, 1980.

Simion, E., Scriitori români de astăzi, Ed. Cartea Româneasc, București, 1987.

Vianu, T., Arta prozatorilor români, Ed. 100+1 Gramar, București, 2002.

*** Manualele de Limba și literatura română pentru clasele IX-XII, în vigoare la data examenului
II. Limba română

Avram, M., Gramatica pentru toți, Ed. Humanitas, 1997.

Beldescu, G., Ortografia actuală a limbii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984.

Ciompec, G., Dominte, C., Forăscu, N., Guțu, Romalo, V., Vasiliu E., Limba română contemporană.
Fonetica.

Fonologia. Morfologia, ediție revizuită și adăugită, E. D. P., București, 1985.

Popescu, Ș., Gramatica practică a limbii române, Ed. TEDIT FZH, București, 2001.

***Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a, Ed. Univers Enciclopedic,
București,

2005.

*** Gramatica de bază a limbii române, (coord. Gabriela Pană Dindelegan), Ed. Univers Enciclopedic
Gold, București,

2010.

***Gramatica limbii române, vol. I-II, Ed. Academiei Române, București, 2005.

*** Manualele de Limba și literatura română pentru clasele V-VIII, în vigoare la data examenului

***Sinteze de limba română, (coord. Theodor Hristea), E.D.P., București, 1984

MATEMATICĂ

A. COMPETENȚE SPECIFICE:

Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1. selectarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate de reprezentare a mulţimilor şi a operaţiilor cu

mulţimi;

1.2. recunoaşterea și identificarea caracteristicilor numerelor naturale și raționale;

1.4. aplicarea regulilor de calcul și a proprietăților operațiilor cu numere naturale și raţionale în

rezolvarea ecuațiilor şi a

sistemelor de ecuaţii a problemelor matematice;

1.5. organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică;

1.6. operarea cu unități de măsură standardizate, folosind transformări;

Page 5 of 13

1.7. utilizarea formulelor de calcul pentru aflarea perimetrului, ariei (pătrat, dreptunghi), volumului (cub,
paralelipiped)

și exprimarea acestora în unități de măsură corespunzătoare;

1.8. recunoaşterea unor figuri și corpuri geometrice în configuraţii date și aplicarea proprietăților și a
formulelor de

calcul pentru determinarea unor elemente ale acestora;

2.2. identificarea în exemple/limbajul cotidian a noțiunilor: numere prime, numere compuse, fracţii
ordinare, fracţiilor

zecimale;

2.4. analizarea şi interpretarea rezultatelor obţinute prin rezolvarea unor probleme din viața cotidiană;

3.1. utilizarea operaţiilor aritmetice şi a proprietăţilor acestora în calcule cu numere naturale;

3.2 analizarea unor situații practice cu ajutorul elementelor de organizare a datelor;

4.1. transpunerea unei situaţii-problemă în limbaj matematic, rezolvarea problemei obținute utilizând
mulţimi, relaţii şi

operaţii cu mulţimi, ecuații, organizarea datelor și interpretarea rezultatului obținut;

4.2 interpretarea matematică a unor probleme practice prin utilizarea operațiilor cu fracții ordinare/
zecimale și a

ordinii efectuării operațiilor.

B. TEMATICA

1. Mulţimi

Noţiunea de mulţime. Exemplificări. Element. Apartenenţă. Moduri de determinare

Relaţia de incluziune. Definiţie. Proprietăţi

Egalitatea mulţimilor

Operaţii cu mulţimi. Definiţii. Proprietăți. Reuniune. Intersecţie. Diferenţă. Complementara unei

mulţimi. Produs cartezian

2. Mulţimea numerelor naturale

Relaţia de echipotenţă

Cardinalul unei mulţimi

Axiomele lui Peano

Sisteme de numeraţie. Sisteme poziționale/ nepoziționale

Operaţii în N. Definiţii. Proprietăţi

3. Mulţimile (N, Q)

Definiţii, proprietăţi (N, Q)

Operaţii în N, Q

Transformarea fracţiilor ordinare în fracţii zecimale

Transformarea fracţiilor zecimale în fracţii ordinare

4. Ecuaţii şi sisteme de ecuaţii

Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuațiilor

5. Elemente de organizare a datelor.

Reprezentarea și interpretarea unor dependențe funcținale prin tabele, diagrame și grafice

6. Unităţi de măsură pentru lungime, arie, volum -capacitatea vaselor, masă, timp. Transformări

7. Elemente de geometrie

Punct, dreaptă, semidreaptă, segment, linie frântă\curbă, unghiuri

Poligoane: triunghiul; patrulatere: paralelogramul, dreptunghiul, rombul, pătratul, trapezul; Cercul

Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic

Corpuri: paralelipided, cub, piramidă, cilindru, con, sferă (recunoaştere, construcţie).

C. BIBLIOGRAFIE:

Aron I., Herescu Gh., Dumitru A. - Aritmetica pentru învăţători, E.D.P., Bucuresti, 1996

Rosu M., Roman M. - Matematica pentru perfecţionarea învăţătorilor, Ed. All, Bucuresti, 1999

Manuale de matematică pentru clasele V-VIII

SECŢIUNEA 2 – METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE

Page 6 of 13

METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

A. COMPETENŢE SPECIFICE

Candidații vor dovedi formarea următoarelor competenţe specifice:

1.1. abordarea flexibilă a curriculumului şcolar şi analiza funcţională a conţinuturilor învăţării;

1.2. aplicarea adecvată a principiilor, formelor şi metodelor specifice comunicării orale și scrise;

1.3. utilizarea strategiilor specifice însușirii normelor limbii literare la clasele CP-IV;

[Link] valenţelor educative ale textelor literare/nonliterare utilizate în lecțiile de comunicare

în limba

română/limba şi literatura română din clasele CP-IV;

2.2. alegerea și adecvarea strategiilor didactice de predare-învățare-evaluare în vederea formării

competențelor specifice

stabilite prin curriculumul pentru învățământul primar;

2.3. adaptarea demersului didactic la nevoile reale ale elevilor, prin individualizarea și diferențierea
învățării;

3.1. valorificarea corelațiilor intra-, interdisciplinare prin abordarea integrată a învățării la disciplinele
Comunicare în

limba română/ Limba și literatura română;

3.2. argumentarea utilizării diverselor modalităţi de abordare a textului literar;

4.1. valorificarea lecturii personalizate a programei școlare în proiectarea didactică pe termen lung și
scurt;

4.2. utilizarea strategiilor adecvate de evaluare a activităţii elevilor în cadrul disciplinei Comunicare în
limba română/

Limba şi literatura română;

4.3. conceperea unor instrumente de evaluare, analiză și interpretarea rezultatelor în scopul optimizării
acțiunii didactice.

B. TEMATICA
I. Curriculum în învățământul primar

Specificul curriculumului şi al conţinuturilor curriculare pentru disciplina Comunicare în limba

română/Limba

și literatura română (ciclul primar)

II. Aspecte metodologice privind curriculumul de limba și literatura română în învățământul primar

1. Comunicarea orală

Strategii de formare a comportamentului de ascultător/emițător;

Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet);

Forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat (CP -
I-II și

III-IV);

Metode, procedee didactice și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale;

Formarea competențelor de comunicare: conținuturi și contexte de realizare, articularea

componentelor

competenţelor, criterii și cerințe în exersarea exprimării corecte.

2. Receptarea mesajului scris. Exprimarea scrisă.

Procesul didactic (de predare-învăţare-evaluare) la disciplina Comunicare în limba română în clasa

pregătitoare;

Strategii de predare - învățare - evaluare a citit-scrisului la clasa I (metode și procedee specifice,

mijloace de

învățământ);

Specificul abordării textelor în învățământul primar:

- Textul narativ (elaborarea planului de idei, povestirea, personajul literar, dialogul, descrierea);

- Textul liric;

- Textul nonliterar.

3. Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării.

Tehnica elaborării unui text scris: planul initial, părțile componente. Contexte de realizare pentru
clasele II-IV;

Scrierea funcțională (bilet, felicitare, afiș, fluturaș, invitație, scrisoare, email);

Scrierea imaginativă (pe baza unui șir de întrebări, pe baza unui suport vizual);
 Scrierea despre textul literar (povestirea, descrierea).

4. Formarea deprinderilor de exprimare scrisă în învățământul primar - particularităţi ale însușirii

normelor

limbii literare în clasele CP- I-II și III-IV (ortografie, ortoepie, punctuație).

Page 7 of 13

5. Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecţiilor de Comunicare în

limba

română /Limba și literatura română (fonetică, vocabular, clase morfologice, sintaxă).

6. Învățarea integrată a disciplinelor Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.

Multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate

Ilustrarea didactică a unor abordări integrate în studiul disciplinelor Comunicare în limba română/
Limba și

literatura română.

7. Modalităţi de activizare a elevilor în lecţia de Comunicare în limba română/Limba și literatura română

Forme de organizare a activităţii elevilor; strategii de diferenţiere, strategii de individualizare;

învăţarea prin

cooperare;

8. Jocul didactic în orele de Comunicare în limba română/Limba și literatura română

III. Evaluarea nivelului de pregătire a elevilor la Comunicare în limba română/ Limba și literatura română.

Forme/tipuri de evaluare a rezultatelor și progresului școlar;

Metode tradiționale și alternative de evaluare;

Tipuri de itemi utilizați în practica școlară (CP și I-IV).

C. BIBLIOGRAFIE:
Barbu. M. – Metodica predării limbii și literaturii române - învățământ primar, Editura Gheorghe
Alexandru, Craiova,

2008

Cerghit, I. - Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă, E.D.P., Bucuresti, 1983

Cristea, S. – Dicționar de pedagogie, Editura Litera, Chișinău, 2002

Molan, V. - Didactica disciplinelor “Comunicare în limba română” și “Limba și literatura română” din
învățământul

primar (ediție revizuită, actualizată și completată. Studii critice), Ed. MINIPED, București, 2014

Șerdean, I. - Metodica predării limbii române la clasele I-IV, E.D.P., București, 1985

Șerdean, I.- Didactica Limbii și literaturii române în învățământul primar, Ed. Corint, București, 2007

***Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învățare pentru formarea competențelor cheie la școlarii

mici, Program

de formare continua de tip “blended learning” pentru cadrele didactice din învățământul primar, proiect

POSDRU/87/1.3/S/63113 (beneficiar MECTS), suport de curs, 2012

***Ghid de evaluare pentru învățământul primar, SNEE, București, 1999

***Programe școlare pentru învățământul primar - Comunicare în limba română/Limba şi literatura

română, în vigoare

la data examenului.
+nvŢ_Ţmânt primar (lb. românŢ).doc

Sign In

Page 1 of 13