MATERIALE DENTARE

CURS 3

Materiale restaurativ-coronare moderne

biomimetice: răşini compozite
cimenturi ionomere
compomeri
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 1
 RĂŞINI DIACRILICE COMPOZITE

= materiale fizionomice

Origine: mixtă (organo-anorganică)

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 2

Compoziţie chimică:

Răşinile diacrilice compozite = sisteme

bifazice formate din:
• o fază organică (continuă)
• o fază anorganică (discontinuă)
• cuplate prin agenţi silanici (la interfaţa
organo-anorganică).
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 3
După priza răşinii compozite, sistemul realizat
este un sistem bifazic constituit dintr-o fază
continuă (matricea organică), în care se află
faza dispersată, discontinuă (particule minerale
de umplutură)

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 4

Faza organică :

Monomeri de bază = compuşi dimetacrilici (aromatici)

Cel mai frecvent- Bis-GMA (Bis fenol-A-glicidil-dimetacrilat) sau
răşina lui BOWEN (dezavantajul acesteia este vâscozitatea
crescută şi masa moleculară mare)

Monomeri de diluţie- sunt compuşi mono, di-, tri-funcţionali

cu viscozitate redusă (au rolul de a dilua vâscozitatea
monomerilor de bază)
Cel mai folosit - monomerul TEGDMA (trietilen-glicol-dimetacrilat)

Sistemul de iniţiere- reprezentat de substanţe care au

proprietatea de a pune în libertate radicali liberi.

Aditivi: inhibitori de polimerizare (derivati fenolici – hidrochinona,

metilfenol), stabilizatori UV, coloranti, pigmenti, fotoindicatori,
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 5
impuritati.
Polimerizarea răşinilor compozite în tehnicile
directe se poate realiza:

Chimic

Sub acţiunea luminii

Mixt
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 6
 Sistemul de initiere autopolimerizabil este bicomponent:

peroxidul de benzoil (initiator)

o amina aromatica tertiara (accelerator) – N, N

dimetil paratoluidina sau N, N dietanol paratoluidina.

Sistemul de initiere fotopolimerizabil

este o substanta fotoinitiatoare activata de un fascicul luminos sub
forma de radiatii vizibile:
eterul metilic/etilic al benzidinei (pentru radiatii vizibile)

camforchinona (pentru radiatii halogene si de tip laser).

Cele mai eficiente surse de lumina pentru polimerizare sunt lampile

cu radiatii laser si cu plasma.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 7
 Faza anorganică

Răşinile compozite conţin o masă de umplutură constând în

particule fine, micronice, divizate, dispersate în faza organică:
• Cuarţ cristalin
• Silice coloidală
• Aluminosilicaţi şi borosilicaţi de Li, Ba, Sr, Zn, Sn
• Fluorură de bariu
• Fibre de sticlă sinterizate.

Particulele sunt tratate cu agentul de cuplare-SILAN- formând

o suprafaţă care se va lega de monomerul polimerizat.

În funcţie de dimensiunea particulelor,

particulelor răşinile compozite se clasifică în:
• Compozite cu macro-umplutură
macro
• Compozite cu micro-umplutură
micro
• Compozite cu medium-umplutură
medium
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 8
• Compozite cu nano-umplutură (de ultimă generaţie)
 Agenţii de cuplare

= sistemul de legare ce stabileşte o legătură puternică

şi stabilă în timp între faza organică şi cea anorganică
Sunt reprezentaţi de organo-silani (derivaţi ai
siliciului tetravalent) aflaţi la nivelul zonei de interfaţă
organo-anorganică, ce reprezintă zona de minimă
rezistenţă a structurii sistemului compozit

Procedeul de cuplare a celor 2 (faze organică şi

anorganică) poartă denumirea de silanizare.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 9
 MOD DE PREZENTARE ŞI UTILIZARE

Răşinile diacrilice sunt comercializate în mai

multe forme de prezentare:
- sistem monocomponent - pastă
- lichid
- sistem bicomponent - pastă/pastă
- pastă/lichid
- pulbere/lichid

Sistemele monocomponente - sunt fotopolimerizabile,

Sistemele bicomponente - în general autopolimerizabile /
cu iniţiere dublă (foto- şi autopolimerizabile), mai rar
fotopolimerizabile. Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 10
 Sistemele bicomponente şi unele caracteristici de
manipulare

Sisteme bicomponente
Sistem Caracteristici Caracteristici
individuale generale
pastă/pastă ■ se amestecă cantităţi egale din cele două paste, 20- ■ nu se utilizează spatule din
30 sec. oţel inoxidabil deoarece
■ o eroare de 30% în aprecierea cantităţilor de pastă metalele din compoziţia
nu influenţează decisiv proprietăţile materialului acestuia alterează cromatica
polimerizat
■ în cazul pastelor mai fluide, particulele de umplutură
pot sedimenta; se impune agitarea flaconului înainte
de utilizare pentru omogenizarea pastei
pastă/lichid ■ se respectă întocmai raportul indicat de producător ■ timp limitat de lucru
■ dificultatea de a îngloba în totalitate lichidul ■ posibilitatea înglobării
(acceleratorul) în pasta vâscoasă, prelungeşte timpul aerului
de polimerizare
pulbere/lichid ■ pulberea este constituită din faza anorganică şi ■ a se evita contaminarea
iniţiator componentelor între ele
■ lichidul este format din monomeri de bază şi de
diluţie
■ cel mai frecvent se prezintă
Titular curs: Sef sub
lucrariformă încapsulată
[Link] Irina 11
Compolux (SEPTODONT)

Compozit autopolimerizabil
cu microumplutură, tip
pastă-pastă.
Oferă posibilitatea unei lustruiri
perfecte a suprafeţei obturaţiei
precum şi o rezistenţă la
abrazie superioară produselor
convenţionale.
Kit: 14 g baza
14 catalizator
6 ml etching Indicaţii: obturaţii în zona
Compolux Bonding Resin (3 ml frontală.
catalizator, 3 ml baza).Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 12
 SET:
Simulate II (KERR)
20g. catalizator
Compozit autopolimerizabil pasta-pasta
- insusiri estetice excelente, 20g (10+10) baza A2, A3.
- duritate si rezistenta foarte bune. gel demineralizant
sistem adeziv
accesorii.

Indicaţii:
restaurari din zona frontală
în obturaţii de clasa I pe
premolari
refaceri de bonturi.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 13
 CHARISMA PPF - HERAEUS KULZER

compozit autopolimerizabil cu eliberare de fluor

12g pasta bază

12g pasta
catalizator
2x3ml Adhesive SC
2,5ml acid

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 14

DEGUFILL - DETREY

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 15

 SISTEMELE MONOCOMPONENTE

- au apărut ca urmare a aplicării practice a sistemului de

iniţiere foto.

sub formă de pastă (răşini diacrilice

PREZENTARE compozite) sau lichid (răşini diacrilice
neşarjate).

Pastele pot fi ambalate în seringi, cutii, capsule

predozate (utilizate împreună cu un dispozitiv tip pistol).

Lichidele sunt introduse în flacoane din material plastic

la care se adaptează o canulă care permite depunerea
lichidului direct Titular
în cavitate.
curs: Sef lucrari [Link] Irina 16
AVANTAJELE sistemelor monocomponente faţă de
cele bicomponente:

1. Omogenitatea structurală a compozitului

2. Timp de lucru nelimitat
3. Posibilitatea controlului cantitativ în timpul
utilizării
4. Obţinerea unei suprafeţe netede încă din
timpul fotopolimerizării (utilizând matrice),
eliminându-se problemele ridicate de
finisarea reconstituirilor din compozit.

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 17

 Timpul de lucru al răşinilor diacrilice cu
diferite sisteme de iniţiere

Răşini diacrilice Timp de lucru

Auto-polimerizabile 60-90 secunde

Foto-polimerizabile nelimitat

cu sistem dublu de iniţiere peste 10 minute

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 18

 - Alegerea tipului de răşină diacrilică în funcţie de scopul de utilizare.
- Condiţionarea smalţului şi/sau a dentinei:
TEHNICĂ DE LUCRU - Smalţul se gravează cu acid fosforic 37-50%;
- Zona gravată se spală cu jet de apă timp de 20 s după care se usucă 20 s;
- Se aplică agenţii de legătură amelari;
- În cazul utilizării unui agent de legătură dentinar (dentin bonding system)
suprafaţa dentinară se va trata conform prospectului; protecţia dentinei se
mai poate realiza şi cu materiale de protecţie pulpo-dentinară (sunt
contraindicate materialele pe bază de eugenol, întrucât acesta plastifiază
polimerul);
- Aplicarea răşinii şi polimerizarea;
- Finisarea:
- îndepărtarea peliculei subpolimerizate;
- excesele grosiere se îndepărtează cu pietre şi freze din carbură de
tungsten;
- excesele fine se îndepărtează cu freze speciale din carburi metalice (cu
număr mare de lame tăietoare) sau instrumente diamantate speciale;
- pentru finisare se pot utiliza benzi şi discuri abrazive (seturi speciale),
gume speciale;
- acţiunea instrumentelor este potenţată de aplicarea unor paste pentru
finisare pe bază de oxid de aluminiu cu granulaţie fină.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 19
PROPRIETĂŢILE RĂŞINILOR DIACRILICE

au fost îmbunătăţite

depind în mare măsură de particulele de

umplutură anorganică.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 20
 RADIOOPACITATEA
Radiaţia X este absorbită mai puternic de elementele cu număr
atomic mare, decât cele cu număr atomic mic (ex: C, O, Si). De
PROPRIETĂŢI FIZICE
aceea, un material de restaurare fără adaos de substanţe
radioopace, apare radiotransparent.
Radioopacitatea poate fi obţinută prin 2 căi:
prin utilizarea unor monomeri cu substituienţi de brom sau iod
prin utilizarea unor umpluturi anorganice radioopace.
Proprietăţile sticlelor radioopace (ex: solubilitatea, duritatea,
indicele de refracţie) sunt modificate negativ de metalele grele.
De asemenea, conţinutul scăzut în siliciu scade eficienţa
silanizării, cu repercusiuni asupra legăturii între faza organică şi
cea anorganică.
Ca substanţe radioopace cel mai frecvent utilizate sunt sulfatul de
bariu, wolframatul de calciu şi fluorurile lantanidelor. Gradul şi
sensul modificării proprietăţilor RDC depind de tipul şi cantitatea
de substanţă radioopacă utilizată. Astfel, sulfatul de bariu scade
transparenţa RDC cu rezultate nefaste. Trifluorura de Yterbiu
conferă RDC proprietă
Titular curs:ţiSef
anticariogene.
lucrari [Link] Irina 21
 COEFICIENTUL DE DILATARE TERMICĂ

scade cu creşterea conţinutului în umplutură

PROPRIETĂŢI FIZICE
anorganică al răşinii.

La diferenţe mari între valorile coeficientului de

dilatare ale compozitului şi ţesuturilor dure dentare,
etanşeitatea închiderii marginale se va distruge.

DIFUZIBILITATEA TERMICĂ
Ţinând cont de efectele dilatării şi contracţiei
termice, se impune a se lua în considerare şi
difuzibilitatea termică a materialului deoarece
stimulii termici din cavitatea orală sunt de scurtă
durată.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 22
 REZISTENŢA LA COMPRESIUNE ŞI
PROPRIETĂŢI MECANICE TRACŢIUNE

rezistenţa la compresiune a RDC este mult

mai mare decât cea la tracţiune.
Nu se recomandă inserarea compozitului în zone supuse unor
sarcini mari, contactele ocluzale trebuind suportate de smalţ şi
nu de compozit.

Deşi bizotarea marginilor cavităţii este controversată, în cazul în care se

practică, se recomandă delimitarea anterioară a zonelor de contact ocluzal.

Dacă prin bizotare, se desfiinţează zona de contact ocluzal din smalţ,

probabilitatea fracturării reconstituirii creşte, deoarece compozitul este mai
puţin rezistent decât smalţul.

In cavităţile de clasa a II-a, reconstituirea din compozit trebuie să aibă o

grosime suficientă, deoarece pot apare, întocmai ca la amalgam, fracturi la
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 23
nivelul istmului.
 MODULUL DE ELASTICITATE
PROPRIETĂŢI MECANICE
= parametru important în evaluarea şi compararea compozitelor
utilizate în zone supuse unor forţe mari.
Valori crescute ale modulului de elasticitate se obţin
prin şarjare masivă.

Compozitele cu microumplutură au valori mult mai mici comparativ

cu cele ale compozitelor cu macroumplutură sau hibride.

Materialele cu modul mic de elasticitate se vor deforma uşor sub

acţiunea forţelor masticatorii, în timp ajungându-se la
compromiterea reconstituirii.

De aceea, compozitele aplicate în zone cu stress ridicat trebuie să

prezinte un modul de elasticitate ridicat, de preferat, cu o valoare
apropiată de cea a dentinei şi materialului de obturaţie de bază.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 24
 REZISTENŢA LA ABRAZIE
PROPRIETĂŢI MECANICE Clinic, abrazia compozitelor s-a demonstrat a fi o pierdere verticală
importantă, neomogenă de substanţă. Abrazia se manifestă diferit, în funcţie
de zona interesată. Materialele de reconstituire ar trebui să prezinte o
rezistenţă la abrazie similară cu cea a smalţului din zona restaurată.

REZISTENŢA LA OBOSEALĂ
Aceasta pare a fi proprietatea cea mai relevantă pentru materialele
restaurative.
Fenomenul de oboseală la un compozit cu microumplutură este explicat de
Albers în felul următor: la scurt timp de la inserare, apar fisuri în matricea
organică, ca urmare a solicitărilor masticatorii şi a deformării consecutive ale
materialului (modul de elasticitate mic). Ca urmare, se mobilizează
particulele de umplutură. În timp, fisurile se unesc, formând o reţea în
masa reconstituirii. Aceste modificări din profunzime nu sunt vizibile
macroscopic. În final, prin subminare, reconstituirea se va compromite.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 25
 ABSORBŢIA APEI. Capacitatea de absorbţie a apei este una
din proprietăţile care determină viabilitatea clinică a restaurării.
Compozitele cu microumplutură au cea mai crescută absorbţie de apă.
PROPRIETĂŢI CHIMICE
Apa absorbită modifică decisiv proprietăţile mecanice. Acţionează ca un
plastifiant, determinând apariţia unor tensiuni interne care slăbesc legătura
matrice organică/umplutură anorganică. Absorbţia de apă creşte cu
conţinutul în fază organică.

CONTRACŢIA DE POLIMERIZARE duce la apariţia unor

tensiuni care acţionează destructiv asupra adeziunii mecanice a
compozitului la ţesuturile dure dentare. In urma reacţiei de polimerizare are
loc o contracţie liniară de 0,2-1,9% şi o contracţie de volum de 1,2-4,5%.
Gravajul acid, agenţii de legătură amelari şi dentinari asigură o adeziune
satisfăcătoare a compozitului la ţesuturile dure dentare. Contracţia de
polimerizare ridică însă o altă problemă majoră. Prin aderenţa la ţesuturile
dure, contracţia de polimerizare a compozitelor poate determina apariţia
unor tensiuni la nivelul structurilor dentare. Aceste tensiuni pot produce
fisurări ale smalţului, localizate în special în treimea medie şi cervicală a
dintelui.
Fluorofosfatul acidulat tinde să dizolve
DIZOLVAREA Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina
particulele de sticlă. 26
PROPRIETĂŢI REOLOGICE VÂSCOZITATEA

are o influenţă majoră asupra

succesului clinic al compozitelor.

Compozitele autopolimerizabile au o creştere continuă a

vâscozităţii din momentul amestecării celor două componente.

Vâscozitatea compozitelor autopolimerizabile interesează

practicianul doar ca inserare.

Cele mai vâscoase şi, în acelaşi timp, cele mai

dificil de manipulat sunt compozitele de zona
posterioară.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 27
 Iritaţia pulpară produsă de monomeri este mai mare decât

PROPRIETĂŢI BIOLOGICE
cea indusă de cimenturile silicat şi răşinile acrilice. De
aceea, răşinile diacrilice se folosesc întotdeauna în asociere
cu materiale pentru protecţie pulpo-dentinară şi/sau
cimenturi ionomere de sticlă sau cu agenţi de legătură
dentinari. Sunt contraindicate materiale pe bază de eugenol
(plastifiază polimerul). Răşinile diacrilice sunt materiale
biocompatibile.
Acumularea de placă bacteriană ridică probleme la
restaurările din răşini diacrilice cu suprafaţă rugoasă. La
compozitele hibride, care conţin miniumplutură şi
microumplutură, se poate obţine o textură satisfăcătoare a
suprafeţei.
Efect anticariogen. Au fost elaborate răşini diacrilice
neşarjate (pentru sigilarea şanţurilor şi fosetelor) şi
compozite capabile să elibereze ioni de fluor pe o perioadă
mai lungă de timp.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 28
 Răşinile diacrilice nu aderă chimic la smalţ şi dentină.

SUPRAFAŢĂ ŞI ADEZIUNEA
Adeziunea la smalţ. Prin gravarea acidă a smalţului s-a putut
obţine o adeziune mecanică a răşinilor diacrilice. Gravajul acid,
practicat cu acid fosforic 37-50% (unele produse conţinând şi oxid
de zinc în proporţie de 7%), poate asigura adeziunea mecanică a
răşinilor diacrilice la smalţ prin:
- îndepărtarea debriurilor;
- dizolvarea parţială şi preferenţială a prismelor de smalţ cu apariţia
unor microretentivităţi, în care pătrunde răşina lichidă sau agentul
PROPRIETĂŢI DE

de legătură amelar, cu formarea (dupa polimerizare) a prelungirilor

filamentoase;
- creşterea energiei libere de suprafaţă a smalţului la o valoare mai
mare decât cea a răşinii, cu îmbunătăţirea consecutivă a
umectabilităţii;
- asigurarea unei suprafeţe de contact mai mare între smalţ şi
răşină.
Agenţii de legătură amelari sau răşinile lichide sunt răşini diacrilice
neşarjate care conţin, de obicei, aceiaşi monomeri ca şi răşina
compozită, dar proporţia monomerului de diluţie este mult mai
mare, pentru a asigura o viscozitate mai mică.
Adeziunea la dentină se obţine prin utilizarea unui agent de
legătură dentinar,Titular capabil să[Link]
curs: Sef lucrari reacţionezeIrina chimic atât cu dentina, cât
29
şi cu răşina diacrilică compozită.
Indicaţii:

1. Obturarea cavităţilor de clasa I, II,III, IV, V

2. Fixarea faţetelor de ceramică, compozit,
bracket-urilor
3. Tratamentul hipoplaziilor şi displaziilor
dentare
4. Tehnici adezive
5. Protezarea fixă provizorie
6. Reconstituire de bonturi
7. Sigilări de şanţuri şi fosete
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 30
FORMA DE PREZENTARE PRODUS FIRMA

Sistem monocomponent VALUX P50 3M

(iniţiere fotopolimerizabilă)
HELIOMOLAR VIVADENT
ARABESK VOCO
TETRIC CERAM VIVADENT
HERCULITE KERR
PRODIGY KERR
Sistem bicomponent (în CONCISE 3M
general autopolimerizabil
ADAPTIC 3M
sau cu iniţiere dublă foto- şi
auto- polimerizabile) COMPOUND KERR
SMILE KERR
EVICROL SPOFA DENTAL
Sistem capsulat POLYCAP VIVADENT
COMPOCAP VAVADENT
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 31
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 32
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 33
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 34
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 35
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 36
CIMENTURI IONOMERE DE STICLĂ (CIS)

CLASIFICARE:
TIP I: chituri adezive (luting cement)
TIP II: cimenturi pentru restaurări coronare (restaurative
cements)
TIP III: cimenturi pentru obturaţii de bază (lining cements)

FORME DE PREZENTARE:
Sistem bicomponent pulbere-lichid
• Dozare manuală
• Predozare (capsule)
Sistem anhidru
• Acid liofilizat , incorporat în pulbere
• pulberea se amestecă cu apă distilată sau cu acid tartric
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 37
Compoziţia chimică:
Sunt poliacrilaţi complecşi sau polialchenolaţi de sticlă (polimeri ionici)
Sticlele pe bază de aluminosilicat au proprietatea de a elibera cationi multivalenţi în
urma atacului poliacidului.

Pulberea: Lichidul:
Generaţia I:
• Soluţie apoasă de acid poliacrilic
Sticlă ternară; aluminosilicat de calciu
(pentru ASPA)
ASPA (aluminiu polialkenoic acid)
Generaţia II (actuală): • Pentru generaţia actuală: soluţia
Sticle complexe care prin topire dau CIS apoasă a copolimerului acidului
Dimensiunea particulelor pentru restaurări acrilic+itaconic (sau maleic)
coronare (50 micrometri), pentru cimentări rezultând acidul polialchenoic
(20 micrometri)
• Sistem anhidru: apă distilată sau
Elemente componente ale pulberii:
acid tartric
Oxid de siliciu 30,1%
Oxid de aluminiu 19,9%
Fluorură de aluminiu 2,6%
Fluorură de calciu 2,6%
Fluorură de sodiu 3,7%
Fosfat de aluminiu 1%
Rolul fluorurilor: de a scădea intervalul de
înmuiere al particulelor de sticlă la atacul
acid, cu efect cariostatic, măresc Titular
rezistenţa
curs: Sef lucrari [Link] Irina 38
mecanică şi transluciditatea cimentului
Reacţia de priză: de tip acid-bază, în mediu apos
Dizolvarea-ionizarea poliacidului;
Dezintegrarea reţelei de sticlă cu eliberare de: aluminiu, calciu, sodiu,
rezultând acid ortosilicic; ionii rezultaţi, în mediul acid formează complecşi
(AlF3, CaF);
Precipitarea polisărurilor (Ca, Al) şi reticularea catenelor poliacidului, se
elimină hidrogenul din acidul ortosilicic rezultând un silicagel care
înglobează particule de sticlă nereacţionate;
Hidratarea polisărurilor cu formarea unei matrice de hidrogel; după priză
rezultă o matrice de polimer ionic care leagă particulele de sticlă
înconjurate de gelul de silice.

Rolul fluorurilor : ionii de F complexează ionii de Al, întârziind priza şi

exercită efect cariostatic
Rolul acidului tartric: creşte timpul de manipulare, scade timpul de priză

Reacţia de polimerizare: chimică/foto la cimenturile ionomere de sticlă

fotopolimerizabile
Structura: stratificată – miezul de sticlă neatacată, învelită de hidrogel
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 39
de silice, unit printr-o matrice de polimer ionic (polisare)
 REOLOGICE : pentru tipul I – să curgă uşor şi să formeze o peliculă de
maximum 25
PROPRIETĂŢI
MECANICE: - rezistenţă la compresiune mai mare decât la
cimentul policarboxilat de zinc (PCZ) şi cimentul fosfat de zinc (FOZ)
- fragilitate
- duritatea creşte cu proporţia pulberii – după 24 ore este
permisă finisarea finală
- suprafaţa cimentului prezintă pori cu diametrul de 10-14

OPTICE: - translucide
- în timp stratul superficial îşi modifică culoarea
- cele care conţin sticle de metale grele sunt radioopace

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 40

 EROZIUNEA ŞI STABILITATEA DIMENSIONALĂ
Eroziune - de scurtă durată, datorită mecanismului de priză
Eroziunea de lungă durată – nesemnificativă
PROPRIETĂŢI
Rezistenţă la atacul factorilor agresivi din mediul oral
Stabilitate dimensională bună – determină capacitatea lor de
etanşare

ADEZIUNEA

Aderă chimic de suprafeţele polare active: smalţ, dentină, metale

acoperite de un strat superficial de oxizi, gips
Nu aderă la suprafeţele chimic nereactive: ceramică, metale nobile
Adeziunea este mai puternică la smalţ decât la dentină/cement

CARIOSTATICE
Datorită eliberării
Titularionilor de F
curs: Sef lucrari [Link] Irina 41
Indicaţiile cimenturilor ionomere

1. Cimentarea adezivă a coroanelor şi

punţilor dentare
2. Obturaţii de bază
3. Obturaţii coronare- cavităţi de clasa a V-a,
leziuni cuneiforme
4. Obturaţii coronare pe dinţi temporari
5. Obturaţii retrograde post rezecţii apicale
6. Sigilări profilactice (şanţuri şi fose)
7. Tehnici de colaj
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 42
 FORMA DE PREZENTARE PRODUS FIRMA
Sistem bicomponent pulbere- LINING CEMENT GC
lichid
LINING CEMENT SHOFU
BASE LINE DE TREY
IONOMER LINING PIERRE ROLLAND
KETAC MOLAR ESPE
PHOTAC FIL QUICK ESPE
Predozate
FUJICAP 2 GC
KETAC-FIL PLUS ESPE
KETAC SILVER ESPE
Sistem anhidru Cu apă distilată
AQUACEM
CERACHEM
CERAMFIL I/II
Cu acid tartric
CHELON ESPE
KETAC-FIL ESPE

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 43

CIMENTURILE IONOMERE MODIFICATE CU
RĂŞINI (CIMR)

(CIS „fotopolimerizabile”)= materiale hibride,

derivate din cimenturile ionomere clasice, prin
introducerea în catena acidului policarboxilic
de grupări metacrilice.

Reacţia de priză a acestor cimenturi este o

reacţie acid-bază însoţită de polimerizarea
chimică şi fotopolimerizare.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 44
 COMPOZIŢIA CHIMICĂ

Sistemele monocomponent –tip I (pastă) conţin:

Bis-GMA, HEMA, fotoiniţiator, pulbere CIS, fosfat de calciu, sulfat de bariu
Nu conţin acid polialchenoic (valoarea adeziunii chimice este relativă)
Sistemul bicomponent - tip II:
Pulberea:sticlă fluoroaluminosilicată, copolimeri de acid
maleic, acrilic şi itaconic, acid tartric, fotoiniţiator, coloranţi
Lichidul: acid policarboxilic/ grupări metacrilice, HEMA,
camforochinonă, apă

Priza cimenturilor ionomere modificate cu răşini tip II se

realizează prin reacţia acid-bază şi fotopolimerizarea timp de
30-60 secunde.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 45
Avantajele CIMR faţă de CIS:
• Timp de priză mai scurt
• Aciditate iniţială scăzută
• pH-ul creşte rapid
• donator de ioni de F în cantităţi mai mici decât CIS
• grad de deshidratare mai mic decât al CIS; nu
necesită protecţie imediată
• estetica superioară CIS, dar inferioară RDC

Indicaţii:
• fixarea coroanelor şi punţilor (tip I)
• obturaţii coronare (tip II)
• lineri sau obturaţii de bază (tip III)
• restaurări de bonturi (tip IV)
Diferenţerea celor 4 clase de cimenturi se face în funcţie de
dimensiunea particulelor de pulbere, tipul policidului/copolimerilor,
aditivii din pulbere.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 46
 FORMA DE PRODUS FIRMA
PREZENTARE

Pulbere-lichid VITREMER 3M

VITREBOND 3M

FUJI LINING LC GC

PHOTAC BOND ESPE

Pastă BASELINE VLC DE TREY

XR IONOMER KERR

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 47

CIMENTURI IONOMERE METALICE (C.I.M.)

Cimenturile ionomere metalice „cermet-urile”= cimenturi

ionomere de sticlă augmentate cu particule de argint.
Compoziţie chimică
Pulbere: se obţine prin sinterizarea amestecului
pulberilor de sticlă şi metal (sinterizate până la 800°C);
după sinterizare urmează măcinarea. Prin acest
procedeu se obţine legarea chimică a metalului de sticlă
(atomii metalici pătrund în structura sticlei)
S-au utilizat diferite metale: aur, paladiu, argint şi aliaje
Lichidul: soluţie de copolimer acid acrilic, maleic, tartric
în mediu apos.
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 48
Proprietăţi:
1. Prelucrare mai uşoară decât CIS convenţionale
2. Porozitate redusă pe baza unei densităţi mai mari
3. Rezistenţa la abraziune, rupere şi duritatea sunt
mai mari faţă de CIS
4. Proprietăţile mecanice sunt inferioare amalgamelor
sau compozitelor pentru zona posterioară.

Indicaţii:
1. Sigilări lărgite
2. Reconstituiri coronare în dentaţia temporară
3. Obturaţii în dentaţia permenentă la nivelul zonei de
sprijin
4. Reconstituiri de bonturi
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 49
 FORMA DE PRODUS FIRMA
PREZENTARE

Sistem capsulat KETAC SILVER ESPE

ARGION MOLAR VOCO

JUMBO MIX

Sistem bicomponent: CHELON SILVER ESPE

pulbere-lichid

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 50

COMPOMERII

= materiale hibride apărute din

1993 pe piaţa materialelor dentare

Termenul de COMPOMER

derivă din „COMPOZIT” şi „GLASS IONOMER”

- au proprietăţi asemănătoare celor 2 materiale

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 51
 FORMA DE PRODUS FIRMA
PREZENTARE

Sistem F2000 3M
monocomponent COMPOMER
(iniţiere
fotopolimerizabilă) DYRACT DENTSPLY
- pastă în seringi sau DYRACT AP DENTSPLY
în capsule
HYTAC APLITIP ESPE

Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 52

PROPRIETĂŢI:

• Vâscozitatea – este mai mică decât a răşinilor

compozite. Pot fi aplicate mai uşor în cavităţi
• Absorb apa datorită polimerului hidroxilic
• Dilatarea termică – are valori similare cu cele ale
structurilor dentare
• Eliberarea de fluor – eliberează cantităţi mai mici
de fluor faţă de CIS şi CIS modificate cu răşini
Titular curs: Sef lucrari [Link] Irina 53