ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Unitatea de învăţare nr. 2

ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE
INCARCARE-DESCARCARE
Cuprins Pagina

1.1 Destinaţie, regimuri de lucru şi tipurile mecanismelor 2

navale de încărcare.
1.2 Prevederile societăţilor de clasificare. 9
1.3 Diagramele de sarcină ale mecanismelor de încărcare- 17
descărcare.
1.4 Alegerea puterii motorului electric de actionare 23
1.5 Scheme electrice de comanda ale acţionării 41
mecanismelor de încărcare- descărcare
Teste de autoevaluare 2
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2

1
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:

• Stabilirea schemelor de comandă automată a S.A.E. cu motoare de actionare

electrica navale;
• Alegerea optimă a maşinii electrice de acţionare şi a sistemului de conversie
a energiei;
• Operarea sistemelor de actionare electrica navale;

1.1 Destinaţie, regimuri de lucru şi tipurile mecanismelor

navale de încărcare.
Vinciurile de încărcare şi macaralele navale sunt destinate, în principal,
pentru lucrările de încărcare-descărcare executate la bordul navelor.
În construcţia navelor moderne se urmăreşte creşterea rentabilităţii exploatării
navei care se obţine în principal prin reducerea duratei de staţionare în porturi pentru
operaţii de încărcare-descărcare şi micşorarea duratei de deplasare între două porturi
prin sporirea vitezei de marş. Navele de mărfuri moderne şi cele în perspectivă ajung
la viteze de 22 [Nd] şi se preconizează, pentru viitor, viteze de 30-32 [Nd].
Dotarea navei cu instalaţii moderne de încărcare-descărcare care să ducă la
scurtarea duratei acestor lucrări, constituie calea principală de mărire a eficienţei
economice a navei, avându-se în vedere că pentru o navă comercială 1/3 până la 2/3
din perioada de exploatare reprezintă durata lucrărilor de încărcare-descărcare.
Mecanismele de încărcare-descărcare se caracterizează prin existenţa unui
număr mare de regimuri de lucru şi funcţionează cu sarcini şi viteze care se repetă
ciclic. Durata unui ciclu constă din perioadele în care mecanismul funcţionează şi din
pauze. Durata pauzelor depinde de rapiditatea prinderii şi desprinderii încărcăturii,
felului mărfii (laminate, generale, containere, etc.) şi variază în limite foarte largi.
Gama de viteze a acestor mecanisme trebuie să fie foarte mare întrucât, pe de o
parte, vitezele mari scurtează durata ciclului, iar vitezele mici permit aşezarea fără
şocuri a încărcăturii.
Pe baza datelor referitoare la regimurile de funcţionare ale mecanismelor de
încărcare-descărcare se pot determina caracteristicile optime de viteză şi parametrii
regimurilor cărora trebuie să le corespundă acţionarea electrică.
Mecanismele navei cu acţionare electrică pentru manevrarea greutăţilor pot fi
clasificate după:

2
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

1. destinaţie;
2. tipul mecanismului de transmisie;
3. sistemul de comandă;
4. după felul curentului.
1. După caracterul operaţiei îndeplinite (destinație), se împart în:
 vinciuri de încărcare şi macarale pentru mărfurile generale, adică mărfuri
transportate în pachete sau paleţi (baloţi), rulouri, cutii, saci, butoaie şi de
asemenea cherestea, laminate şi mărfuri sub formă de pulberi (cărbune, minereu
ş.a.);
 vinciurile de încărcare şi macaralele pentru operaţii speciale: ridicare
şalupe sau bărci de salvare, ridicare scară de bord, remorcare, ridicare traulere,
ascensoare etc..
2. După tipul mecanismului de transmisie se împart în vinciuri de încărcare şi
macarale cu transmisie mecanică şi cu transmisie hidraulică.
3. După sistemul de comandă mecanismele navale de încărcare se împart
astfel:
 comandă directă prin controler;
 comandă prin relee şi contactoare;
 sistem generator-motor;
 sisteme cu tranzistoare de putere, tiristoare sau amplificatoare magnetice.
4. În funcţie de felul curentului se disting mecanisme de încărcare cu acţionări
electrice de curent continuu şi de curent alternativ.
În figura nr. 2.1. este prezentată amplasarea unei instalaţii de încărcare în
prova navei.

3
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.1. – Amplasarea și componenţa instalaţiei de încărcare:

1-bigile, 2-coloana, 3-gurile de magazie, parâma şi cârligul de sarcină,
4-vinciurile de încărcare, 5-macaralele.
Cele mai răspândite mecanisme navale de încărcare sunt vinciurile şi
macaralele.

Vinciurile de încărcare
Vinciul de încărcare este cuplat şi cu un vinci de ridicare a bigii fără sarcină
necesar stabilirii poziţiei iniţiale a bigii. Cele două vinciuri sunt blocate electric, astfel
încât nu pot funcţiona simultan.
Vinciurile navale moderne se caracterizează prin dimensiuni relativ reduse,
forme simple şi sunt construcţii etanşe la apă.
Unele vinciuri, în afara tamburului principal de sarcină, au tambure auxiliare
care pot fi folosite pentru alte manevre, de exemplu pentru ridicarea şi coborârea
bigilor.
Stoparea rapidă a vinciului şi fixarea poziţiei sarcinii atunci când motorul
electric de acţionare este oprit, se realizează prin acţionarea automată a frânei
electromagnetice realizată în cele mai multe cazuri sub forma de frână disc montată
pe axul motorului electric.
Vinciul de încărcare cu bigi reprezintă o soluţie simplă utilizată frecvent pe
navele comerciale datorită avantajelor sale comparativ cu alte instalaţii de ridicare,
privind: posibilitatea de supraîncărcare mărită, deservirea unei suprafeţe mai mari,
posibilitatea de a funcţiona şi în condiţii de oscilaţii reduse ale navei. Ca dezavantaj
se poate menţiona durata de timp necesară pentru aducerea bigilor în poziţia de
lucru având în vedere că pe timpul marşului bigile se aşează de regulă în poziţie
orizontală în axul navei.

Macaralele de încărcare
În afara vinciurilor de încărcare cu bigi, pe nave sunt utilizate şi macarale.
Macaralele sunt prevăzute cu mecanisme de ridicare a sarcinii, mecanisme de rotire şi
mecanisme de basculare a braţului macaralei pentru modificarea razei de acţiune.
Toate aceste mecanisme se pot amplasa atât pe punte cât şi sub punte, iar motoarele
electrice de acţionare se amplasează pe platforma rotitoare a macaralei primind
alimentarea prin căi de curent speciale. Tot echipamentul electric este amplasat pe
macara şi cele trei mecanisme pot funcţiona separat sau simultan.
Macaralele prezintă avantajul că, spre deosebire de vinciurile de încărcare cu
bigi, sunt permanent gata de funcţionare. Ele realizează cicluri de funcţionare mai
scurte şi deci productivitate mărită. Sunt de asemenea construcţii compacte realizate
etanş la pătrunderea apei. În acelaşi timp prezintă şi unele neajunsuri comparativ cu

4
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

vinciurile de încărcare, cum ar fi: posibilitate limitată de supraîncărcare, suprafaţa

deservită este mai mică, limitarea lucrului pentru înclinări ale braţului mai mici de 5°
sau în condiţii de oscilaţii ale navei.
Regimurile de funcţionare ale vinciurilor de încărcare sunt în funcţie de
caracterul operaţiunilor de încărcare şi de felul sarcinii. Operaţiunile de încărcare se
pot efectua cu o bigă sau cu două bigi.
Dacă în timpul operaţiunilor lucrează o singură bigă, ridicarea şi coborârea
sarcinii se efectuează cu ajutorul vinciului iar deplasarea pe orizontală se face
manual sau cu ajutorul unui alt vinci. În acest caz, se ridică mai întâi sarcina, apoi se
deplasează pe orizontală, după care se coboară. După eliberarea sarcinii cârligul gol
se deplasează în sens invers.
La efectuarea operaţiunilor de încărcare-descărcare cu ajutorul a două bigi, una
din ele se aduce deasupra gurii de magazie iar cealaltă deasupra locului de pe mal în
care se depune sarcina. Ambele capete ale parâmelor celor două vinciuri se leagă la
acelaşi cârlig. În figura nr. 2.2 este prezentată amplasarea bigilor 1 şi 2 în timpul
încărcării navei prin acest sistem şi traiectoria sarcinii.

Fig. nr. 2.2. – Amplasarea bigilor şi traiectoria de mişcare a sarcinii pe timpul lucrului
cu două bigi: a) - amplasarea bigilor; b) - traiectoria încărcăturii.

5
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Operaţiunea de încărcare se efectuează în următoarea succesiune. Vinciul 1

ridică sarcina în timp ce vinciul 2 eliberează parâma de manevră. După ce sarcina a
fost ridicată, vinciul 2 trage parâma de manevră deplasând sarcina pe orizontală în
timp ce vinciul 1 eliberează uşor parâma. După deplasarea sarcinii pe orizontală
până în dreptul gurii de magazie, vinciul 2 coboară sarcina în magazie în timp ce
vinciul 1 filează parâma.
Mecanismelor navale moderne destinate pentru operaţiunile de încărcare-
descărcare li se cere să asigure: productivitate mare, siguranţă în funcţionare,
simplitatea deservirii şi a conducerii, economicitate, greutate şi gabarite mici,
simplitatea montării.
Productivitatea vinciului de încărcare se apreciază după cantitatea de marfă
încărcată în timp de o oră.
Prin siguranța în funcționare se înţelege o funcţionare fără întrerupere a vinciului
de încărcat. Pentru aceasta este necesar ca instalaţia să funcţioneze sigur atât din
punct de vedere al dispozitivelor electrice cât şi mecanice.
Deservirea simplă presupune accesul comod la piesele care trebuie observate,
reglate, curăţite, unse, reparaţii şi înlocuiri simple precum şi o schemă electrică
simplă.
Prin simplitatea conducerii se înţelege punerea uşoară în funcţiune şi
posibilitatea deservirii de către personal fără o calificare deosebită.
Economicitate înseamnă preţ de cost redus, reparaţii cu costuri mici şi
funcţionarea instalaţiei de încărcare cu randament ridicat.
Simplitatea montării se asigură prin dispunerea întregii instalaţii pe o placă
comună, astfel încât să fie montată uşor la bordul navei.
În figura nr. 2.3. este prezentată schema cinematică a vinciului cu transmisie
mecanică.

Fig. nr. 2.3. – Schema cinematică a sarcină a acţionării vinciului

de încărcare – descărcare.

6
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Motorul electric (M) este cuplat cu axul de intrare al reductorului prin

intermediul unui cuplaj elestic (C.E.). Pe axul reductorului este dispusă o frână
electromagnetică cu bandă (F.B.). Reductorul este realizat cu trei trepte cu perechi
de roţi dinţate cilindrice.
Ultima treaptă a reductorului este cuplată cu axul vinciului de încărcare prin
intermediul a două perechi de roţi dinţate cilindrice Z5 și Z6.
Arborele vinciului fiind întrerupt, decuplarea tamburului de sarcină de la
transmisie se face prin cuplajul cu ghiare (C.G.), ceea ce permite efectuarea de
manevre de legare a navei cu ajutorul tamburului de legare (T.L.) din babord.
Axul tamburului de sarcină se rotește pe patru lagăre, care sunt supuse la
sarcina determinată de forţa F din parâmă. Coeficientul de transmisie total al
reductorului vinciului, se determină ca produsul coeficienţilor de transmisie al
treptelor de reducţie I , II și III : i  i1  2  i3  4  i 5  6 ,
d2 z2 1
unde: i1  2    ,1   M
d1 z1 2

d4 z4 2
i3  4    ,
d3 z3 3

d6 z6 3
i5  6    ,  4   ML
d5 z5 4

cu d i respectiv z i notându-se diametrul și numărul de dinţi ale roţilor dinţate

cilindrice.

1. Viteza unghiulară a tamburului de sarcină [rad/s] se determină din expresia:

v   ML  R med ,
v
unde :  ML 
R med

v - viteza liniară de ridicare sau coborâre a coţadei de marfă (se impune), în

[m/s];
R med - raza medie a tamburului cu parâmă înfășurată, în[m].

2. Cuplul static rezistent M s [Nm] la axul tamburului de sarcină în cazul unei

forţe constante F  ct . :
M s max
 F  R max ; M s med
 F  R med ; M s min
 F  R min ,
unde: R max - raza tamburului cu întreaga parâmă înfășurată în n straturi, în[m];

7
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

R med - raza medie a tamburului cu parâmă înfășurată pe el, în[m],

R max  R min
R med  ;
2
R min  R t - raza minimă a înfășurării egală cu raza tamburului de sarcină,
în[m].

3. Cuplul static rezistent M sr

[Nm] la axul motorului electric creat de forţa de
M s
sarcină F  ct . : M sr max
 max
.
i   ML   RED

Reductorul cu roţi dinţate cilindrice are randament ridicat, circa 0,8 ÷ 0,85 şi
moment de inerţie redus, comparativ cu alte tipuri de reductoare. Pentru reducerea
zgomotului roţile sunt cu dinţii înclinaţi sau în V. Vinciurile de acest tip se
construiesc cu raport de transmisie constant sau reglabil în două trepte cu ajutorul
unui schimbător manual de viteză. Executarea transmisiei mecanice cu două trepte
de reglare duce la dublarea numărului treptelor de reglare oferită de schema
electrică de comandă, ceea ce face să crească productivitatea vinciului de încărcare.
În figura nr. 2.4. este prezentat aspectul general al vinciului de încărcare.

Fig. nr. 2.4. – Aspectul general al vinciului de încărcare:

1- flanşa motorului electric; 2- reductor;3- tambur de sarcină;
4- tambur de manevră; 5- staţie magnetică.

Toate elementele vinciului, inclusiv postul de comandă, sunt montate pe o

placă comună pentru a uşura montarea la bordul navei.
Sunt folosite de unele firme constructoare şi transmisii mecanice cu şurub melc-
roată melcată. Acest tip de transmisie oferă posibilitatea reducerii greutăţii şi

8
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

gabaritelor transmisiei, în schimb însă, randamentul acestor transmisii este mai mic
comparativ cu randamentul transmisiei cu roţi cilindrice.
În tabelul nr. 2.1. se prezintă câteva date tehnice ale unor vinciuri de 1,5 şi 5 t
acţionate cu motor de curent continuu şi cu motor de curent alternativ.
Tabel nr.2.1.
Caracteristici tehnice Curent continuu Curent alternativ
Capacitate nominală de
1,5 3 5/3 1 1,5 5/3
încărcare [t]
Diametrul tamburului de sarcină
350 400 500 350 400 500
[mm]
Cu două Cu două
Tipul reductorului Cu o viteză Cu o viteză
viteze viteze
15,7 46 , 8 95 , 5
Raport de transmisie 23,34 35 48,6
5 28 , 6 52

Viteza nominală de ridicare a 32 , 6 28 , 4

59 54 57 48,5
încărcăturii nominale [m/min.] 56 , 5 52 , 8
Viteza maximă de ridicare a unei
jumătăţi de încărcătură nominală 1,2 1,2 1,2 1,01 1,01 1,01
raportată la viteza nominală
Viteza minimă de coborâre a
0,08 0 , 064
încărcăturii nominale raportată 0,055 0,2 0,19 0,19
5 0 , 054
la viteza nominală
Viteza maximă de ridicare a
cârligului gol raportată la cea 2 2 2 1,04 1,04 1,04
nominală
Viteza maximă de coborâre a
cârligului gol raportată la cea 1,7 1,7 1,6 1,04 1,04 1,04
nominală
Puterea motorului [kW] 17,7 32,3 32,6 20 32 32
Viteza nominală de rotaţie
670 740 740 1400 1410 1411
[rot/min]

1.2 Prevederile societăţilor de clasificare.

Alegerea tipului motorul electric şi caracteristicile mecanice ale

acţionării se determină pe baza următorilor factori: caracteristicile de lucru ale
mecanismului de încărcare, productivitatea, reglarea vitezei, caracterul proceselor

9
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

tranzitorii, felul curentului pe navă. În continuare se prezintă o analiză a acestor

cerinţe.
1Asigurarea unei înalte productivități este factorul de bază care determină
caracteristicile acţionării electrice. Unul din factorii importanţi care conduce la
creşterea productivităţii constă în mărirea vitezei de ridicare a încărcăturii nominale.
Ceilalţi factori care conduc la scurtarea ciclului de încărcare şi pe această cale la
creşterea productivităţii, depind de felul încărcăturii şi organizarea lucrărilor în
magazii şi la mal şi nu pot fi influenţaţi de caracteristicile acţionării electrice.
Creşterea vitezei de ridicare conduce la mărirea puterii acţionării electrice a
cărei valoare este direct proporţională cu viteza de ridicare conform relaţiei de
calcul:
G n  vn
P  W  (2.1)
 mec

în care: G n - sarcina nominală [N], v n - viteza nominală[m/sec],  mec - randamentul

transmisiei.
În acelaşi timp productivitatea vinciului nu va creşte proporţional cu creşterea
vitezei de ridicare. La viteze mari se măreşte porţiunea de cursă efectuată pe timpul
accelerării şi frânării şi, întrucât înălţimea de ridicare a sarcinii nu este mare, viteza
medie va creşte cu puţin.
În cele ce urmează se prezintă modalitatea de alegere a vitezei de manipulare a
sarcinii mecanismelor navale de încărcare – descărcare. În acest scop se exprimă timpul
total de ridicarea a sarcinii T , în funcţie de înălţimea H și de viteza de ridicare v .
Conform celor arătate în subcapitolul 1.2 ”Cinematica și dinamica S.A.E.”[2], viteza
de ridicare a sarcinii variază conform graficului din figura 2.5. a), în care suprafaţa
delimitată de curba v t  cu axa absciselor reprezintă înălţimea de ridicare H .

Fig. nr. 2.5.a) – Variaţia vitezei de ridicare .

10
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Timpul total de ridicare a sarcinii este : T  t a  t s  t f

(2.2)

în care : t a - reprezintă timpul de accelerare;

tf - reprezintă timpul de frânare;
ts - reprezintă timpul de ridicare cu viteză constant (regim staţionar).
Timpul de accelerare depinde de acceleraţia maxim admisă pentru deplasarea
sarcinii în siguranţă, ga, care de obicei variază în limitele
[m/s2]. (2.3)
Considerând mişcarea uniform accelerată se calculează durata
accelerării,
v  v0  g a  ta  g a  ta , v0  0 (2.4)
și ţinând cont de relaţia (2.3.) se obţine: . (2.5)
Înălţimea parcursă de sarcină în perioadele de regim tranzitoriu de accelerare
și frânare este :

t .
v (2.6)
Ht  H a
 H f
 a
 tf
2
Considerând pentru simplificare că timpul de frânare este de două ori mai mic
decât cel de accelerare, se obţine:
v  ta  3
H   ta     v  ta (2.7)
t
2 2  4
și ţinând cont de relaţia (2.5.), rezultă :
.

Înălţimea de ridicarea a sarcinii H  H t  H p , în care H p reprezintă spaţiul

parcurs în regim permanent cu viteză constantă v  ct . .
Rezultă: H p
 H  H t  v  ts , de unde :

. (2.8)

ta
Introducând t a , calculat cu relaţia (2.5.), t f  și t s calculat cu relaţia (2.8.)
2
, în relaţia (2.2.) se obţine :
. (2.9)

Din (2.9.) rezultă că T admite un minim pentru o viteză optimă v optim la care:
,

11
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

de unde rezultă că : . Admiţând [m/s2], rezultă

, respectiv conform relaţiei (2.9.) se obţine:

T min  2 3H .

m 
Exemplu: În cazul H  9 m  , rezultă v optim  3  1 , 73 , respectiv
 s 
 

T min  2 39  6 3  10 , 4  s  .

În figura nr.2.5. b) sunt prezentate curbele T  f v  construite pe baza relaţiei

(2.9.) pentru înălţimile de ridicare cele mai posibile de 10 [m] și 7 [m].

Fig. nr. 2.5.b) – Curbele T  f  v  pentru H = 10 [m] şi 7 [m].

Din figura nr. 2.5 b se observă că pentru viteze de 1,2 ÷ 2 [m/s] (în funcţie de
înălţimea de ridicare) timpul de ridicare rămâne practic constant.
Rezultă că la creşterea vitezei peste 1 ÷ 1,2 [m/s] nu se obţine reducerea
timpului de ridicare în schimb se măreşte foarte mult puterea acţionării electrice,
care, aşa cum am menţionat, este direct proporţională cu viteza. De remarcat că
practica confirmă aceste concluzii. Ca urmare, pentru înălţimi medii, până la 10 m,
viteza nominală de ridicare a sarcinii nominale adoptată de cele mai multe firme
constructoare este de 0,75 ÷ 0,92 [m/s] (45 ÷ 55 [m/min]), iar pentru înălţimi mai mari,
de 1,25 [m/s] (85 [m/min]). În practică se întâlnesc uneori şi viteze de 2 [m/s] (120
[m/min]).

12
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

[Link] în limite largi a vitezei. Întrucât puterea motorului electric este

determinată în funcţie de viteza nominală de ridicare, v n , a sarcinii nominale, G n ,
pentru utilizarea cât mai completă a puterii motorului şi pentru scurtarea duratei
ciclului de încărcare-descărcare se recomandă ridicarea cârligului gol sau cu sarcină
redusă, cu o viteză mai mare decât cea corespunzătoare sarcinii nominale. Se pot
admite în aceste cazuri şi acceleraţii mai mari decât la funcţionarea nominală.
Pentru a asigura creşterea automată a vitezei la funcţionarea în gol sau cu
sarcină mică şi în acelaşi timp pentru a simplifica schema de comandă este necesar
să se utilizeze motoare electrice a căror turaţie să crească automat la reducerea
sarcinii.
În practica lucrului cu instalaţiile de încărcat, viteza de ridicare şi coborâre a
cârligului gol nu poate fi mărită peste o anumită limită, existând riscul slăbirii
parâmei de tracţiune pe toba vinciului şi încurcarea acesteia, motiv din care, viteza
de ridicare şi coborâre a cârligului gol v 0 se adoptă în limitele v 0  3  4   v n .
Anumite societăţi engleze (de exemplu firma Clarke Chapmann) admit mărirea
acestei viteze până la de 5÷6 ori în raport cu viteza nominală.
Reglarea vitezei vinciului este solicitată şi pentru coborârea încărcăturilor.
Pentru o serie de mărfuri (laminate, mărfuri în saci) viteza mare de coborâre nu este
dăunătoare. Sunt însă şi alte mărfuri (aparate, obiecte din sticlă sau ceramică) care
necesită limitarea vitezei de coborâre. De asemenea pentru aşezarea fără şocuri,
îndeosebi atunci când marea este agitată, este necesară micşorarea vitezei de
coborâre. În practica exploatării s-a constatat că viteza de așezare a sarcinii pentru o
depozitare normală a acesteia este cuprinsă în limitele 0,1÷0,25 [m/s].
Vitezele relative ale acţionării vinciului pe durata operaţiunilor de încărcare-
descărcare în funcţie de valoarea vitezei nominale se înscriu de regulă în limitele:
 viteza de ridicare a sarcinii normale: vn

 viteza de ridicare a jumătăţii de sarcină nominală: 1, 5  1, 7   v n

 viteza de ridicare a cârligului gol: 3  3 , 5   v n
 viteza de coborâre a sarcinii nominale, sarcinii parţiale şi
 2  2 ,5   v n
cârligul gol:
 viteza de așezare a sarcinii: 1 1
    vn
5 3

[Link] duratei regimului tranzitoriu. Deoarece înălţimile de ridicare şi

coborâre a încărcăturilor sunt relativ mici, durata regimului tranzitoriu de accelerare
şi frânare constituie o mare parte din timpul de lucru al vinciului.

13
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Regimul de lucru fiind un serviciu intermitent periodic (S3) este însoţit de

numeroase porniri şi opriri, până la 600 de conectări pe oră şi chiar mai multe în
unele cazuri.
Influenţa regimului tranzitoriu al acţionării se analizează din două puncte de
vedere:
 influenţa curenţilor de pornire şi frânare asupra reţelei electrice de la bordul
navei;
 durata accelerării şi frânării sistemului.
Pentru micşorarea duratei proceselor tranzitorii , proporţionale cu constanta
2
GD n1
electromecanică de timp: T k   ,şi scurtarea pe această cale a ciclului de
375 M k

lucru al vinciului este necesar:

 să se mărească cuplul de pornire al motorului;
 să se micşoreze moment de volant, GD 2 , al motorul electric.
Puterea surselor de energie electrică la bordul navei având o valoare relativ
redusă se impune ca valoarea curentului de pornire pentru motorul electric de
acţionare să nu depăşească anumite limite.
Valoarea cuplului de pornire pentru motoarele asincrone corespunde datelor
din catalogul firmelor constructoare.
Motoarele electrice cu viteză mare au gabarite, greutăţi şi momente de volant
mai mici dar necesită pentru acţionarea vinciului mecanisme cu raport de transmisie
mare, ceea ce conduce la creşterea greutăţii şi a momentelor de inerţie pe partea de
transmisie mecanică. De asemenea, creşterea raportului de transmisie are ca
urmare reducerea randamentului transmisiei.
Motoarele electrice cu viteză mică necesită rapoarte de transmisii mai mici în
schimb au gabarite, greutăţi şi momente de volant mai mari.
Din considerentele expuse mai sus se recomandă ca soluţii optime folosirea
motoarelor de curent alternativ cu turaţia sincronă de 1500 [rot/min], iar în cazul
curentului continuu cu turaţia până la 1700 [rot/min].

2.3. STADIUL ACTUAL ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE

2.3.1. PREZENTAREA GENERALĂ

Construcţia navelor moderne electrificate în curent alternativ a impulsionat

dezvoltarea instalaţiilor navale de ridicat. Aceste instalaţii sunt alimentate în curent

14
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

alternativ şi asigură productivitate înaltă prin rapiditatea operaţiilor de încărcare-

descărcare şi micşorarea pe această cale a duratei de staţionare a navei în porturi.
Există două tendinţe de dezvoltare a acţionărilor electrice pentru instalaţiile de
încărcare. Una din ele priveşte folosirea nemijlocită a motoarelor de curent
alternativ care asigură simplitate, siguranţă şi condiţii uşoare de exploatare dar
necesită în schimb luarea unor măsuri speciale pentru obţinerea caracteristicilor
optime de funcţionare.
A doua direcţie constă în păstrarea în calitate de motor de execuţie a motorului de
curent continuu cu posibilităţile lui înalte de reglare şi caracteristici perfect adaptate
pentru condiţiile de lucru ale instalaţiilor de încărcare. În acest scop se creează un sistem
separat de alimentare de la reţeaua navei.
Fiecare din aceste direcţii oferă la rândul lor multe posibilităţi practice de
rezolvare care sunt aplicate în diferite ţări de către firmele constructoare.
În continuare se prezintă principalele tipuri de acţionări întâlnite mai frecvent la
bordul navelor.

2.3.2. SISTEME CU MOTOR DE EXECUŢIE DE CURENT

ALTERNATIV

[Link].Acționarea electrică cu motor asincron în scurtcircuit

Pentru acţionarea instalaţiilor de încărcare se folosesc motoare asincrone în
scurtcircuit cu mai multe viteze, având înfăşurări cu comutarea numărului de poli
sau înfăşurări independente cu numere de poli diferite. Se preferă motoarele
asincrone în scurtcircuit cu alunecare mărită.
Motoarele asincrone în scurtcircuit cu pornire prin conectare directă la reţea,
au curentul de pornire mare, I p  3 , 5  5   I n şi având în vedere puterea mare a
acestor motoare, în cazul acţionării instalaţiilor de încărcare, se impun măsuri
speciale pentru generatoarele sincrone din centrala electrică a navei care să ofere
posibilitatea funcţionării stabile la şocuri mari de curenţi în reţea şi restabilirea
rapidă a tensiunii nominale.
Primele succese în folosirea motoarelor asincrone în scurtcircuit pentru
acţionarea instalaţiilor navale de încărcare au fost obţinute de firma Siemens care a
realizat seria de vinciuri de 3÷5 tone echipate cu motor asincron în scurtcircuit
având trei trepte de viteze, corespunzătoare pentru numerele de poli
2 p  4 / 8 / 32 .
În prezent motoarele asincrone cu mai multe viteze cunosc o largă răspândire
pentru acţionarea electrică a vinciurilor şi macaralelor. Se preferă în cele mai multe

15
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

cazuri motorul cu trei trepte de viteză pentru acţionarea mecanismului de ridicare a

greutăţilor. Pentru acţionarea mecanismelor de basculare a braţului şi de rotire se
folosesc motoare asincrone în scurtcircuit cu două trepte de viteză.
În anexele nr. 1.6 se prezintă caracteristicile tehnice ale motoarelor din seria
MA  și ABB, cu serviciul de funcţionare intermitent, folosite pentru acţionarea
instalaţiilor navale de încărcare.
Motoarele asincrone cu trei viteze realizate de unele firme sunt construite cu
două statoare şi rotoare independente asamblate împreună. Unul din statoare are
două înfăşurări corespunzătoare vitezelor de valoare medie şi mare. Motoarele din
seria MA  și ABB prezentate în anexele 1.6 au un singur rotor şi stator. Pe stator
sunt două înfăşurări din care una este comutabilă şi asigură vitezele de valoare
medie şi mică. Există de asemenea şi variante cu trei înfăşurări independente
montate pe acelaşi stator.
În cazurile frecvente, motoarele asincrone asigură funcţionarea pentru sarcina
nominală pe cele trei trepte, la cuplu constant. În funcţie de turaţie, puterea are
variaţii mari pentru acest regim de funcţionare, cu consecinţe asupra reţelei
electrice de bord.
Unele firme din ţări ca Japonia, Germania practică folosirea motoarelor cu
putere constantă pe treptele de reglare a turaţiei. În acest caz ridicarea sarcinii
nominale se face numai cu viteza medie. Viteză superioară se foloseşte pentru
1
sarcini mai mici decât din sarcina nominală. Pentru astfel de acţionări se reduc
2
şocurile de curenţi în reţea şi se asigură o funcţionare în condiţii optime a centralei
electrice de la bord.
Practica funcţionării vinciurilor şi a macaralelor acţionate cu motoare asincrone
în scurtcircuit recomandă folosirea numărului de poli 2 p  4 / 8 / 32 sau
2 p  4 / 8 / 28 ca fiind optimă pentru efectuarea lucrărilor de încărcare în siguranţă
şi cu productivitate sporită.
Există însă şi produse ale unor firme care folosesc alte combinaţii ale numărului
de poli.
Sistemul de acţionare electrică a vinciurilor de încărcat şi macaralelor cu motor
asincron cu rotor în scurtcircuit este larg răspândit şi folosit în prezent de toate firmele
constructoare, îndeosebi pentru sarcini mici şi medii, până la 5 [tone].
Pentru îmbunătăţirea performanţelor şi eliminarea tabloului de comandă,
sistemele de acţionare electrică moderne prevăd utilizarea unui motor asincron, cu
rotorul în scurtcircuit cu o singură înfăşurare statorică, a cărui viteză de rotaţie se
modifică cu ajutorul unui convertor static de frecvenţă cu comandă vectorială directă
în cuplu şi flux (C.V.D.C.F.).

16
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

[Link]. Acționarea electrohidraulică

Are, de asemenea, o largă dezvoltare şi răspândire. Pentru acest tip de
acţionare se foloseşte motorul asincron în scurtcircuit cu o singură viteză. Comanda
reglării se face pe partea de transmisie hidraulică.
Acest sistem se compune din electropompă şi motorul hidraulic cu dispozitivele
de reglare necesare.
Caracteristicile mecanice sunt rigide, dar datorită reglării cu uşurinţă pot fi
obţinute în număr foarte mare pentru diferite nivele de viteză.
Pentru obţinerea automată a unei caracteristici moi a acţionării se foloseşte de
către unele firme legătura inversă ceea ce permite trecerea automată de pe o
caracteristică pe alta în funcţie de sarcină. De exemplu, vinciul hidraulic realizat de
firma Kampnagel (Germania) asigură 5 trepte de viteză la modificarea sarcinii de
ridicare de la valoarea nominală până la 20% din sarcina nominală.
Sunt realizate şi se află în exploatare la nave, instalaţii de acţionări electro-
hidraulice pentru uzul general de 3,2÷8 [tone] care asigură viteze de ridicare de 55÷28
[m/min]precum şi instalaţii de puteri mari, 12 [tone] sau 25 [tone], cu posibilităţi de
comandă de la distanţă din oricare punct de pe puntea navei.

1.3 Diagramele de sarcină ale mecanismelor de încărcare- descărcare.

Regimurile de lucru ale motorului electric de acţionare sunt determinate de

condiţiile de lucru ale vinciului de încărcare, care la rândul lor sunt dependente de
caracterul prelucrării sarcinii şi procedeele folosite pentru încărcare.
Funcționarea cu un singur vinci. Pentru primirea încărcăturii de la mal sau de la
o altă navă acostată în bord, aceasta, după ce a fost legată la cârligul vinciului, este
ridicată, transferată deasupra chepengului, coborâtă în cală, după care se desfac
legăturile de prindere şi cârligul gol execută cursa inversă.
Graficul cuplurilor de sarcină la axul motorului, pe durata unui ciclu de
manevrare a încărcăturii este prezentat în figura nr. 2.6.

17
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.6. – Graficul cuplurilor de sarcină la axul motorului

pe durata unui ciclu de manevrare a încărcăturii.

În figura nr. 2.6, M 1 , M 2 , M 3 , M 4

reprezintă cuplurile de sarcină aplicate la
axul motorului electric, corespunzătoare pentru ridicarea încărcăturii, coborârea
încărcăturii, ridicarea cârligului gol şi coborârea cârligului gol. T reprezintă durata
totală a ciclului; t1 , t 2 , t 3 , t 4 - timpii de lucru cu cuplurile respective
M 1
, M 2 , M 3 , M 4 ; t 01 - timpul de rotire al vinciului pentru deplasarea sarcinii pe
orizontală de la locul de ridicare până deasupra chepengului; t 02 - timpul necesar
pentru eliberarea de legături a încărcăturii; t 03 - timpul de rotire al vinciului pentru
deplasarea pe orizontală a cârligului gol din dreptul chepengului, în afara bordului,
până la locul în care se află încărcătura; t 04 - timpul necesar pentru legarea
încărcăturii.
Pentru reducerea timpului de încărcare a navei se poate lucra consecutiv cu
două vinciuri la acelaşi chepeng. În figura nr. 2.7 se prezintă graficul lucrului
consecutiv a două vinciuri.
În acest regim de lucru, pentru fiecare din cele două vinciuri, momentele statice şi
timpii de lucru şi de pauză sunt aceleaşi ca în cazul precedent.

18
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.7. – Graficul lucrului consecutiv a două vinciuri.

.
Funcționarea cu două vinciuri cuplate la un singur cârlig.
Procedeul de lucru a fost prezentat în paragraful 2.1, iar modul de
amplasare a celor două vinciuri este prezentat în figura nr. 2.2.
Graficul de lucru pentru funcţionarea împreună a celor două
vinciuri este prezentat în figura nr. 2.8.

19
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.8. – Graficul funcţionării împreună a două vinciuri.

Notaţiile folosite în figura nr. 2.8 reprezintă: t 1 - timpul de ridicare a încărcăturii de
către primul vinci (al doilea lucrează în gol şi îşi recuperează din parâma de tracţiune);
t2 - timpul de transferare a sarcinii de la mal până deasupra locului chepengului,
efectuată de al doilea vinci care trage (primul vinci filează parâma, încărcătura trece
treptat de la primul vinci la al doilea vinci); t 3 - timpul coborârii încărcăturii în cală de
către al doilea vinci (primul vinci lucrează în gol); t 03 - timpul eliberării legăturilor
încărcăturii; t4 – timpul ridicării cârligului gol de către vinciul doi (primul vinci
recuperează fără efort propria parâmă); t 5 - timpul transferării cârligului gol de la navă
la mal de către vinciul 1 (vinciul 2 filează parâma); t 6 - timpul de coborâre al cârligului
gol de către primul vinci (al doilea vinci filează parâma proprie); t 06 - timpul de legare a
încărcăturii.
Analiza graficelor de lucru a vinciurilor de încărcare arată că regimurilor de
lucru le corespund un număr mare de porniri şi opriri şi de asemenea că în cea mai
mare parte din durata unui ciclu motorul lucrează în regim de mers în gol.
Calculul vinciului de încărcare se face pentru regimul cel mai greu, în care
lucrează un singur vinci.
Atunci când lucrează două vinciuri cuplate la acelaşi cârlig, regimul de lucru al
unui vinci este mai uşor întrucât sarcina pe durata unui ciclu se mută de la un vinci la
celălalt.
Pentru funcţionarea cu un singur vinci durata relativă de funcţionare este:
t
DA %   100 % (2.10)
T
în care: t  t 1  t 2  t 3  t 4 , reprezintă timpul de lucru în cadrul ciclului cu durata
totală T (cf. fig. nr.2.6).
Regimurile de funcţionare ale vinciurilor de încărcare şi macaralelor sunt
asigurate de motoare electrice cu serviciul intermitent de funcţionare cu DA  25 %
pentru regim uşor de lucru, sau cu DA  40 % pentru regim greu de lucru ( S 3 ).
Pentru unele vinciuri, la care ciclurile nu se repetă, de exemplu vinciurile
pentru ridicarea şalupelor, bărcilor de salvare sau scara de bord, motorul electric de
acţionare se alege din categoria celor cu funcţionare de scurtă durată ( S 2 ).
Pentru construcţia diagramei reale (exacte) I  t  sau M t  este necesară
determinarea timpilor de accelerare, frânare și regim staţionar pentru cele patru
etape ale ciclului de încărcare – descărcare a navei conform diagramei de sarcini
simplificată din figura nr.2.6. Acest lucru se realizează cu ajutorul ecuaţiei

20
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

fundamentale a mișcării aplicate fiecăreia din cele patru etape componente ale
ciclului de lucru.
În perioada de funcţionare a vinciului, de exemplu la ridicarea încărcăturii,
timpul t1 se compune din:
t1  t1 a  t1 s  t1 f (2.11)

în care: t 1 a - este timpul de accelerare; t 1 s - timpul de funcţionare în regim staţionar

cu viteză constantă; t1 f - timpul de frânare.
În acelaşi mod se calculează şi celelalte durate de funcţionare: t 2 , t 3 şi t 4 .
În figura nr. 2.9 se prezintă graficul de variaţie a vitezei în funcţie de timp la
ridicarea încărcăturii.

Fig. nr. 2.9. – Graficul v  f t  la ridicarea încărcăturii.

Pentru construcţia graficului din figura nr.2.9. s-a aproximat că în perioadele

tranzitorii de accelerare şi de frânare variaţia vitezei este liniară.
Suprafaţa trapezului din figura nr.2.9 reprezintă înălţimea de ridicare H .
Din grafic rezultă:
v1 v1
H   t1 a  v1  t1 s  t1 f  H 1  v 1  t1 s (2.12)
2 2
Înălţimea parcursă pe duratele accelerării şi frânării este:
v1 t  t1 f 
H1  
1a
m  (2.13)
2 60
  D T  n1
unde: v1  m min  -reprezintă viteza de ridicare a sarcinii în regim
i
staţionar; D T  m  – diametrul tamburului de sarcină;
i – raportul de transmisie a reductorului;
n 1 rot min  – viteza de rotaţie a motorului electric.
Din relaţiile (2.12) şi (2.13) rezultă timpul de funcţionare în regim staţionar:
21
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

H  H1
t1 s   60  s  (2.14)
v1

Durata regimurilor tranzitorii de accelerare t 1 a şi de frânare t 1 f se deduc din

ecuaţia fundamentală a mişcării. Din aceasta rezultă:
2
GD dn
dt  e
 (2.15)
375 M  M s

Considerând constante cuplurile M şi M s

în perioada regimului de accelerare
şi integrând ecuaţia în limitele de la starea iniţială t  0 , n i  0 la starea finală
considerată la terminarea perioadei de accelerare, t  t 1 a , n f  n1 , rezultă pentru
timpul de accelerare expresia:
2
GD n1
t1 a 
e
 ,unde: M 1d
 M p
 M s
 Nm  . (2.16)
375 M 1d

Procedând în acelaşi mod se determină şi timpul de frânare, schimbându-se

datele iniţiale și înlocuind cuplul dinamic la accelerare cu cuplul total la frânare
(motorul fiind deconectat de la reţea în timpul frânării).
Timpii deplasării pe orizontală a încărcăturii, t 01 şi a cârligului gol, t 03 , se pot
determina luând în considerare viteza unghiulară de rotire sau viteza lineară de
deplasare pe orizontală.
În primul caz rotirea se execută de obicei cu viteza
[rad/s] pentru unghiuri maxime   120  180 .
0 0
unghiulară,
Mărimea unghiului de rotire depinde de locul de dispunere al vinciului sau macaralei
pe punte faţă de chepenguri.
În al doilea caz, pe baza datelor de exploatare se adoptă pentru viteza lineară de
deplasare pe orizontală valorile: 0,6 [m/s] pentru deplasarea cu încărcătură şi 1 [m/s]
pentru deplasarea cârligului gol. Distanţa de deplasare pe orizontală se consideră, în
funcţie de dimensiunile navei, l  0 , 75  B m  ,
în care: B m  - lăţimea navei.
Cu aceste valori şi luând în considerare şi duratele de accelerare şi frânare, pentru
timpii de deplasare pe orizontală, rezultă:
 deplasarea cu încărcătură, t 01  1, 25 B  5  s  ;
 deplasarea cârligului gol, t 03   0 , 75 B  2  s  .
Timpul de dezlegare a sarcinii, t 02 şi timpul de legare a sarcinii, t 04 , nu pot fi
determinaţi din datele acţionării vinciurilor sau macaralelor. Aceşti timpi depind de
organizarea lucrului, mijloacele de mică mecanizare şi numărul persoanelor care

22
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

participă la aceste operaţiuni, precum şi de felul mărfurilor. Timpii acestor

operaţiuni se determină practic prin cronometrare pentru mai multe situaţii
concrete.
Pentru mărfurile generale, suma timpilor de legare şi dezlegare a încărcăturii,
determinată experimental, reprezintă: t 02  t 04  80  120  s  .

1.4 Alegerea puterii motorului electric de actionare

Scheme electrice de comanda ale acţionării
mecanismelor de încărcare- descărcare.

Alegerea puterii motorului electric de acţionare a instalaţiei de încărcare –

descărcare se efectuează în funcţie de datele stabilite iniţial.
Se consideră cunoscute sarcina nominală, viteză nominală de ridicare şi
celelalte date enumerate în exemplul de calcul, iar mecanismul de transmisie a fost
ales în prealabil.
În cazul motorului de acţionare a vinciului de încãrcare – descãrcare
cu bigi de marfã, a cãrei diagramã simplificată de sarcinã M  f t  este
prezentatã în figura nr. 2.6., se procedeazã astfel:
1. Pe baza datelor tehnice ale mecanismului se determinã puterea staticã de
ridicare a sarcinii nominale, funcţie de care se face alegerea preliminarã a motorului
de acţionare din catalogul de motoare destinate serviciului intermitent,
corespunzãtor unei durate relative de acţionare DA  40 % în cazul unui regim de
lucru intens, respectiv DA  25 % în cazul unui regim de lucru uşor;
2. Pentru motorul electric ales din catalog se calculeazã caracteristica
mecanicã naturalã n  f  M  pentru treapta de viteză de bază (a-III-a);
3. Se calculeazã sub formã tabelarã şi se construieşte diagrama reală de
sarcinã a motorului luându-se în considerare şi procesele tranzitorii de accelerare și
frânare;
4. Se verificã motorul electric ales din punct de vedere al productivitãţii
impuse;
5. Se verificã motorul electric ales la încãlzire prin metoda cuplului sau
curentului echivalent.

23
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

1.5 Scheme electrice de comanda ale acţionării

mecanismelor de încărcare- descărcare.

2.6.1. SCHEME ELECTRICE DE COMANDĂ CU CONTROLER

Schemele de comandă cu controler se folosesc pentru sarcini şi puteri mici ale

motorului de acţionare corespunzătoare unor vinciuri de încărcare cu productivitate
mică.
Pentru deservirea lor este necesar personal calificat. La manevrarea
controlerului de comandă operatorul depune eforturi fizice relativ mari care îl
obosesc. Un alt dezavantaj al lor îl constituie uzura într-un timp relativ scurt a
pieselor de contact ale controlerului, care sunt supuse pe timpul exploatării unor
solicitări mecanice şi electrice mari.
În figura nr. 2.13 este reprezentată schema electrică de comandă cu controler a
vinciului de încărcare acţionat cu motor asincron în scurtcircuit cu două trepte de
viteză.
Funcţionarea schemei electrice de comandă se înţelege urmărindu-se tabelul
cu închiderea contactelor controlerului de comandă şi nu necesită explicaţii
suplimentare.

24
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.13. – Schema electrică de comandă cu controler a vinciului de încărcare acţionat cu motor asincron
în scurtcircuit cu două trepte de viteză.

25
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Pentru protecţia la suprasarcină în schemă se prevăd releele termice e t , iar

pentru limitarea deplasării sunt folosite contactele limitatoarelor de cursă LC 1 şi
LC 2 .
Protecţia la tensiune minimă sau nulă este realizată de bobina contactorului
C .

2.6.2. SCHEME ELECTRICE DE COMANDĂ CU RELEE ŞI

CONTACTOARE

Schemele electrice de comandă cu relee şi contactoare cunosc o largă

răspândire şi sunt folosite frecvent la navele de mărfuri de diferite tonaje.
Folosirea schemelor electrice cu relee şi contactoare permite realizarea
controlului automat al acceleraţiei la pornire şi frânare, folosirea integrală a puterii
motorului la pornire şi frânare, preîntâmpinarea suprasarcinilor prin comutare
automată pe treptele inferioare de viteză.
Aceste scheme oferă posibilitatea conducerii de la distanţă şi a dispunerii cât
mai potrivită a controlerului de comandă pentru urmărirea şi conducerea
operaţiunilor de încărcare.
Schemele cu relee şi contactoare prezintă siguranţă mare în exploatare şi
pentru deservirea lor nu este necesar personal cu calificare deosebită. Nu necesită
revizii şi reparaţii dese şi sunt rare cazurile de avarie.

Acționarea electrică cu motor asincron cu două viteze

În figura nr. 2.14. se prezintă schema electrică de comandă cu relee şi
contactoare a vinciului de încărcat acţionat cu motor asincron în scurtcircuit cu două
viteze.
Schema electrică se compune din următoarele elemente:
m - motor asincron cu rotor în scurtcircuit. Pe stator sunt dispuse două
înfăşurări cu numere de poli diferite corespunzătoare pentru viteza mică şi viteza
mare;
C 1, C 2 - contactoare de sens, respectiv pentru ridicare sau coborâre;

C 3 - contactor de linie;
d 1, d 2 - relee de control a accelerării. Menţin armătura atrasă 2,5 secunde
după întreruperea tensiunii de alimentare a bobinei releului;
d 3 - releu de frânare. Îşi eliberează armătura cu întârziere de 2,5 secunde de la
întreruperea alimentării;

26
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.14. – Schema electrică de comandă cu relee și contactoare a vinciului de încărcare acţionat
cu motor asincron în scurtcircuit cu două trepte de viteză.
27
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

et 1  et 3 - relee termice pentru protecţie la suprasarcină. Pentru o depăşire a

sarcinii 100 %  I n acţionează după 100 secunde, iar pentru o depăşire de
500 %  I n acţionează după 15 secunde;

LC 1, LC 2 - limitatori de cursă;
b  3  3    b 12  1 2   - contactele controlerului de comandă.
Cu controlerul pe poziţia zero, la aplicarea tensiunii de la reţea sunt alimentate
releele d 1 şi d 2 care îşi acţionează fără temporizare contactele.
Prin închiderea contactelor d 1 (2-4), d 2 (2-4) este şuntat contactul b 3  3   şi
pe celelalte poziţii ale controlerului alimentarea schemei de comandă se menţine
prin aceste contacte.
Schema are o funcţionare simetrică pe cele două poziţii, aşa încât este
suficientă prezentarea funcţionării, de exemplu pe poziţiile de ridicare.
Pe poziţia 1 “Ridicare” se deschide contactul b 3  3   şi sunt închise
contactele b 5  5   , b  7  7   , b 12  1 2   . Este alimentat comutatorul C 1 şi prin
contactul C 1 (2-4) este alimentat şi contactorul C 3 . Prin deschiderea contactului
C 1 (7-9) se întrerupe alimentarea releului de timp d 1 . Motorul porneşte cu viteza
mică rotindu-se în sensul de ridicare a greutăţii. După scurgerea timpului de întârziere al
releului d 1 , se închide contactul d 1 (3-5) permiţând trecerea pe treapta următoare
de viteză.
Pe poziţia 2 “Ridicare” se închide contactul controlerului b 9  9   şi este
alimentat contactorul C 4 . Prin acţiunea contactelor C 4 se deconectează
înfăşurarea de viteză mică şi se conectează înfăşurarea de viteză mare.
Funcţionarea pe poziţiile de coborâre este identică cu deosebirea că în locul
contactorului C 1 şi releului d 1 , acţionează contactorul C 2 pentru inversarea
sensului de rotaţie şi releul d 2 .
Releele de accelerare d 1 , d 2 asigură o pornire uşoară şi o acceleraţie moderată
prin menţinerea automată, o anumită durată, pe treapta de viteză mică.
Releul de frânare d 3 este alimentat în poziţia 2 a controlerului, atunci când
motorul funcţionează cu viteză mare şi deschide contactul d 3 (3-5). La revenirea
controlerului pe poziţia zero se întrerupe alimentarea releului d 3 , însă contactul
acestuia se închide cu întârziere. Pe durata întârzierii la închidere a contactului d 3
(3-5) este interzisă o nouă pornire. Această întârziere este necesară pentru ca
motorul sub acţiunea frânei electromagnetice să se oprească. În absenţa releului
d 3 ar fi posibilă contraconectarea motorului însoţită de şocuri mari de curenţi în
reţea şi şocuri mecanice asupra încărcăturii.

28
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Protecţia la suprasarcină este asigurată de releele termice et 1  et 3 , iar

protecţia la tensiune minimă este realizată de bobina contactorului C 3 .
Schema prezentată în figura nr. 2.14. se foloseşte pentru vinciuri de încărcare
cu sarcina nominală mică, iar la macarale de puteri medii este utilizată pentru
acţionarea mecanismelor de rotire şi de înclinarea braţului.

Acționarea electrică cu motor asincron cu trei viteze

Schema se foloseşte pentru acţionarea electrică a vinciurilor de încărcare de
3  5 t . Motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit cu trei viteze are următoarele
caracteristici tehnice: numărul de poli, , puterea nominală
corespunzătoare celor trei înfăşurări independente , iar durata
relativă de funcţionare și turaţia nominală
.
Ventilaţia motorului este independentă şi asigurată de un electroventilator
care menţine constant fluxul aerului de răcire indiferent de turaţia motorului cât şi
pe durata pauzelor din cadrul ciclului de încărcare.
Caracteristicile mecanice ale acţionării sunt prezentate în figura nr. 2.15.

Fig. nr. 2.15. – Caracteristicile mecanice ale acţionării cu motor asincron

în scurtcircuit cu trei trepte de viteză.

Celor trei trepte de turaţii ale motorului le corespund următoarele viteze pentru
m 
ridicarea încărcăturii nominale a vinciului: viteza mare 1,3   , viteza medie 0,65
 s 

29
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

m  m 
 s 
şi viteza mică 0,15   . O astfel de schemă de acţionare este prezentată în
   s 
figura nr. 2.16.
Elementele componente ale schemei sunt:
m 1 - motor asincron cu trei viteze;
m 2 - motor electric pentru ventilaţie independentă;
C 1, C 2 - contactoare de sens;
C 3, C 4 , C 5 - contactoare de accelerare;
C 6 - contactor pentru cuplarea electroventilatorului;
C 7 - contactor de frânare;
d 1 - releu de tensiune minimă;
d 2, d 3 - relee de accelerare;
d 4, d 5 - relee de frânare;
et 1  et 4 - relee termice pentru protecţie la suprasarcini;
m 3, m 4 - transformatoare;
n 1, n 2 - punţi redresoare;
b 1  1   b 12  1 2   - contactele controlerului de comandă.
Schema este simetrică, de aceea funcţionarea se descrie numai pentru regimul
de ridicare a încărcăturii.
În poziţia zero a controlerului, la aplicarea tensiunii de la reţea este alimentat
contactorul C 6 care porneşte electroventilatorul şi prin contactele normal închise
ale controlerului este alimentat releul de tensiune minimă d 1 .
Se închide contactul d 1 (6-8), se aplică tensiunea schemei de comandă şi sunt
alimentate releele de accelerare d 2 , d 3 .
Motorul vinciului se află în repaus, pregătit pentru funcţionare.
Pe poziţia 1 “Ridicare” situaţia contactelor controlerului de comandă este
conform tabelului. Prin contactele C 7 (3-5), b  4  4   este alimentat contactorul
C 1 . Se închide contactul C 1 (2-4) care pregăteşte circuitul de alimentare al
contactorului C 1 prin contactul b  2  2   . Prin contactele C 1 (6-8), b 5  5   este
alimentat contactorul C 3 şi prin contactele b 8  8   , C 3 (2-4) este alimentat
contactorul C 7 . Deschiderea contactului C 7 (3-5) întrerupe circuitul de alimentare
a contactorului C 1 prin b  4  4   , acesta continuând să fie alimentat prin circuitul
C 7 (6-8), b  2  2   , C 1 (2-4).

30
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

31
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.16. – Schema electrică de comandă cu relee și contactoare a vinciului de încărcare acţionat
cu motor asincron în scurtcircuit cu trei trepte de viteză.

32
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Contactorul C 7 închide circuitul de alimentare al bobinei frânei

electromagnetice şi axul motorului este eliberat de frâna mecanică.
Prin acţionarea contactelor principale ale contactoarelor C 1 şi C 3 motorul
este alimentat de la reţea şi funcţionează cu turaţia mică în sensul de ridicare a
încărcăturii.
Pe această poziţie se întrerupe alimentarea releului d 2 prin deschiderea
contactului C 3 (3-5) şi contactul acestuia d 2 (3-5) se va închide cu temporizare
pregătind treapta următoare de funcţionare.
Pe poziţia 2 “Ridicare” se deschid contactele b 5  5   , b 10  1 0   şi se închide
contactul b  6  6   . Prin contactul b  6  6   după expirarea timpului de întârziere la
închidere a contactului d 2 (3-5) este alimentat contactorul C 4 care întrerupe
funcţionarea contactorului C 3 prin deschiderea contactului C 4 (3-5) şi prin
închiderea contactelor principale conectează înfăşurarea de turaţie medie.
Motorul se accelerează până la valoarea turaţiei medie.
În acelaşi timp cu alimentarea contactorului C 4 este alimentat şi releul de frânare
d 4 prin dioda n 3 . Închiderea contactului d 4 (2-4) blochează deschiderea contactului
C 3 (2-4) şi menţine alimentarea contactorului C 7 .
Deasemenea prin închiderea contactului d 4 (6-8) se blochează contactul C 7 (6-
8).
La întreruperea alimentării releului d 2 , cu temporizare se deschide contactul
d 2 (2-4) şi în circuitul bobinei frânei electromagnetice se introduce o rezistenţă
pentru consum economic şi limitarea încălzirii bobinei.
Prin deschiderea contactului C 4 (7-9) se întrerupe alimentarea releului d 3 ,
care cu temporizare închide contactul d 3 (3-5) pregătind pentru funcţionare treapta
următoare.
Pe poziţia 3 “Ridicare” se închide contactul b  7  7   şi după trecerea timpului
de reţinere al contactului d 3 (3-5) se stabileşte alimentarea contactorului C 5 .
Contactorul C 5 întrerupe alimentarea contactorului C 4 prin deschiderea
contactului C 5 (7-9) şi prin contactele principale conectează înfăşurarea de turaţie
mare. Motorul de acţionare se accelerează până la obţinerea valorii mari a turaţiei.
Împreună cu contactorul C 5 se alimentează şi al doilea releu de frânare d 5 şi
se menţine alimentarea releului d 4 prin dioda n 4 . Se închide contactul d 5 (2-4)
care şuntează contactele b  6  6   şi d 2 (3-5).
Acţiunea releelor de accelerare d 2 , d 3 de fixare automată a unei durate minime
de funcţionare pe treptele de viteză mică şi medie, asigură o acceleraţie moderată a
motorului, fără şocuri, la ridicarea încărcăturilor.

33
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

De asemenea, la mutarea rapidă a manetei controlerului de pe poziţia 3 pe poziţia

zero frânarea este moderată cu ajutorul releelor de frânare d 4 , d 5 . După
deconectarea contactorului C 5 , primeşte alimentare contactorul C 4 prin contactul
d 5 (2-4). Alimentarea contactorului C 4 durează un timp egal cu temporizarea la
deschidere a contactului d 5 (2-4).
Pe parcursul acestui timp motorul trece automat de la turaţia mare la turaţia
medie. După întreruperea alimentării contactorului C 4 este întreruptă şi alimentarea
releului d 4 . În perioada de întârziere la deschidere a contactului d 4 (6-8), continuă să
fie alimentate contactoarele C1 şi C 3 , motorul trecând pe această durată la viteza
minimă.
Întârzierile la deschidere a releelor d 4 , d 5 sunt, aproximativ, de 0,3 [s],
realizându-se o durată totală pe treptele de frânare de circa 0,6[s]. Alimentarea bobinei
frânei electromagnetice este întreruptă imediat după trecerea controlerului în poziţia
zero prin deschiderea contactului C 7 (2-4) însă ca urmare a inerţiei proprii frâna
mecanică acţionează asupra axului după circa 0,4-0,5 [s], adică atunci când motorul aflat
în regim de frânare cu recuperare are turaţie mică. În acest fel acţiunea frânei mecanice
este uşurată şi se asigură o frânare fără şocuri a motorului şi a sarcinii.
Protecţia motorului la suprasarcini este realizată de releele termice et 1  et 3 .
După acţionarea releelor et 2 şi et 3 motorul poate lucra în continuare cu viteza
mică. Dacă, ca urmare a suprasarcinii, acţionează şi releul et 1 , atunci motorul este
decuplat de la reţea şi îşi întrerupe funcţionarea.

Acționarea electrică a macaralei.

Caracteristicile tehnice ale motoarelor electrice folosite în schemele care se
prezintă sunt date în tabelul nr. 2.4. Pentru acţionarea mecanismului de ridicare se
utilizează un motor asincron cu trei viteze realizate cu două înfăşurări statorice din
care una cu numărul de poli comutabil. Comanda acestui motor se realizează cu
contactoare şi relee având o schemă asemănătoare celei folosite pentru vinciul de
încărcare prezentat în figura nr. 2.16.

Tabel nr. 2.4.

Tip motor Număr Puterea DA Turaţia
Mecanism
electric poli [kw] [%] [rot/min]
MA 6 32 40 945

34
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Tip motor Număr Puterea DA Turaţia

Mecanism
electric poli [kw] [%] [rot/min]
Ridicare 612-6/12/24 12 16 25 420
24 6 15 190
Rotire MA 6 9,5 25 920
411-6/16 16 2,5 15 305
Înclinarea MA 6 9,5 25 920
braţului 411-6/16 16 2,5 15 305

Acţionarea mecanismelor de rotire şi înclinare a braţului se face cu motoare

asincrone cu două viteze comandate direct prin controler, având puterea mică.
Schema de comandă a acţionării mecanismului de ridicat al macaralei este
prezentată în figura nr. 2.17.
Elementele care compun schema sunt:
m 1 - motor asincron în scurtcircuit cu trei viteze;
C 1, C 2 - contactoare de sens;
C 3 - contactor pentru turaţia mică;
C 4 , C 41 - contactoare pentru turaţia medie;
C 5 - contactor pentru turaţia mare;
C 6 - contactor de frânare;
d 1 - releu de tensiune minimă;
d 2 , d 3 - relee de accelerare;
d 4 - releu de frânare;
d 5 - releu pentru controlul integrităţii contactelor contactoarelor de
turaţie;
b  3  3    b 11  1 1  - contactele controlerului de comandă.
Schema este simetrică astfel încât este suficientă explicarea funcţionării pe una din
cele două poziţii.
La aplicarea tensiunii, prin închiderea întrerupătorului a , de la redresorul n
sunt alimentate releele d 2 , d 3 şi prin contactele acestora d 2 (6-8), d 3 (6-8) este
alimentat releul d 5 . Se închid contactele d 5 (6-8) din circuitul contactorului de
frânare C 6 şi d 5 (2-4) din circuitul releului de tensiune minimă d 1 . În situaţia
iniţială, maneta controlerului fiind pe poziţia zero, este alimentat releul d 1 şi se
închide contactul d 1 (2-4) prin care se şuntează contactul controlerului
b 3  3   asigurându-se aplicarea în continuare a tensiunii de comandă după

deschiderea contactului b 3  3   pe poziţiile de funcţionare ale controlerului.

35
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

36
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.17. – Schema electrică de comandă cu relee și contactoare pentru mecanismul
de ridicare al macaralei acţionat cu motor asincron cu trei trepte de viteză.

37
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Pe poziţia 1 “Ridicare” se închid contactele b  4  4   , b  6  6   şi b  7  7   .

Sunt alimentate contactoarele C 1 , C 3 şi C6. Se deblochează frâna mecanică
şi motorul porneşte cu turaţia mică. Prin deschiderea contactului C 1 (7-9) se
întrerupe alimentarea releului d 2 şi contactele acestuia vor fi acţionate cu
temporizare. Înfășurarea comutabilă este conectată în triunghi  I   cu turaţia
joasă.
Pe poziţia 2 “Ridicare” se deschide contactul b  7  7   şi se închide contactul
b 8  8  
Se întrerupe alimentarea contactorului C 3 şi sunt alimentate contactorele
C 4 , C 41 .
Motorul este conectat pentru funcţionare cu turaţia medie, înfăşurarea
comutabilă este conectată în dublă stea  II  YY  .
În poziţia 3 “Ridicare” se deschide contactul b 8  8   şi se închide contactul
b 11  1 1 
După expirarea timpului de întârziere al releului d 2 se închide contactul d 2
(3-5) şi este alimentat contactorul C 5 care conectează motorul pentru funcţionare
cu turaţia mare , înfășurarea distinctă în stea  III Y .
În figura nr. 6.17. este prezentată schema de conexiuni a înfăşurărilor de pe
statorul motorului asincron.
La trecerea bruscă a manetei controlerului din poziţia zero în poziţia 3, pentru a
evita şocul provocat de pornirea directă cu viteză mare, acţionează protecţia de
pornire incorectă realizată cu releul d 2 pentru sensul de ridicare şi cu releul d 3
pentru sensul de coborâre. Trecerea rapidă a manetei din poziţia zero în poziţia 3
“Ridicare” duce la închiderea contactelor b  4  4   , b  6  6   , b 11  1 1  . Este
întreruptă alimentarea releului d 2 şi începe temporizarea la deschidere a armăturii
sale. În prima etapă prin contactul d 2 (2-4) sunt alimentate contactoarele C4, C41
şi motorul porneşte cu turaţia medie. În a doua etapă, după expirarea temporizării
releului d 2 , se deschide contactul d 2 (2-4) şi se închide contactul d 2 (3-5). Este
întreruptă alimentarea contactoarelor C 4 , C 41 şi este alimentat contactorul C 5 şi
motorul va funcţiona cu turaţia maximă. În acest fel se asigură o pornire fără şocuri
cu acceleraţie moderată.
Schema este prevăzută deasemenea cu protecţie la contraconectare, în cazul
mutării rapide a manetei controlerului, de exemplu, din poziţia 3 “Coborâre” în
poziţia 3 “Ridicare”, realizată cu releele d 2 şi d 4 . În această situaţie se deschid
contactele controlerului b 5  5   , b 9  9   şi se închid contactele
b  6  6   , b 11  1 1  . La deschiderea contactului b 5  5   , contactorul C 2

38
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

continuă să fie alimentat pentru o anumită durată de timp prin contactul d 4 (2-4).
Pe această durată de timp prin contactul d 4 (6-8) sunt alimentate contactoarele
C 4 , C 41 şi motorul păstrându-şi sensul de rotaţie iniţial trece automat în regim de
frânare cu recuperare, de la turaţia mare la turaţia medie. După expirarea timpului
de reţinere al releului d 4 motorul se opreşte sub acţiunea frânei mecanice. Din
acest moment primeşte alimentare contactorul C 1 şi motorul începe să se
accelereze, în sensul de ridicare a încărcăturii, cu reţinere automată pe treapta a 2-a
de turaţie, realizată de releul d 2 .
La mutarea rapidă a controlerului din poziţia 3 “Ridicare” în poziţia 3
“Coborâre” se deschid contactele controlerului b  6  6   , b 11  1 1  şi se închid
contactele b 5  5   , b 9  9   . În perioada de întârziere a declanşării releului d 4 ,
motorul rămâne conectat pentru acelaşi sens de rotaţie şi se frânează prin
recuperare la trecerea automată de la turaţia mare la turaţia medie şi mecanic prin
acţiunea frânei electromagnetice. După expirarea timpului de reţinere al releului d 4 ,
primeşte alimentare contactorul C 2 şi motorul porneşte în sens invers, acceleraţia
fiind controlată de releul d 3 .
Releele d 2 , d 3 , d 4 asigură protecţia acţionării la acceleraţii şi frânări bruşte,
în cazul mutării rapide a manetei controlerului de comandă.
Releul d 5 controlează integritatea funcţionării contactoarelor de accelerare
pentru turaţiile medie şi mare. Dacă unul din contactoare nu lucrează, prin
contactele lui normal deschise, este întreruptă alimentarea releului d 5 care
deconectează alimentarea releului d 1 şi întrerupe funcţionarea motorului.
Protecţia la suprasarcină este realizată de releele termice et 1  et 4 .
Limitatoarele de cursă LC 1, LC 2 limitează ridicarea şi coborârea cârligului.
Limitatorul LC 3 se deschide în cazul în care greutatea încărcăturii depăşeşte
valoarea nominală.
În figura nr. 2.18 se prezintă schemele de acţionare a mecanismelor de rotire şi
basculare a braţului macaralei.

39
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ACTIONAREA ELECTRICA A INSTALAŢIILOR DE INCARCARE-DESCARCARE

Fig. nr. 2.18. – Schema electrică pentru :a) pentru mecanismul de rotire al macaralei;
b) pentru mecanismul de înclinare a braţului macaralei.

40
 ALEGEREA PUTERII MOTOARELOR ELECTRICE DE ACŢIONARE

Motoarele electrice m 2 , m 3 de antrenare a celor două mecanisme fiind de acelaşi tip şi schemele de
comandă a celor două motoare sunt identice. În continuare se prezintă funcţionarea acţionării electrice pentru
mecanismul de rotire.
La trecerea manetei controlerului din poziţia zero în prima poziţie “Dreapta”, se închid contactele
b  4  4   , b 8  8   şi se deschide contactul b  2  2   . Este alimentată înfăşurarea de turaţie mică şi motorul
funcţionează cu această turaţie.
La trecerea manetei controlerului pe poziţia 2 “Dreapta” se deschid contactele b  7  7   , b 9  9   ,
b 11  1 1  şi se închid contactele b 3  3   , b  5  5   , b 12  1 2   . Este alimentată înfăşurarea de turaţie mare
şi motorul funcţionează cu această turaţie. Schema fiind simetrică funcţionarea pe poziţiile “Stânga” este
asemănătoare.
Protecţia la suprasarcină pentru motorul de rotire se realizează cu relee termice et 1  et 4 , iar protecţia
de tensiune minimă prin contactorul C 1 .
Rotirea macaralei la dreapta este limitată de contactul LC 1 , iar la stânga de contactul limitatorului de
cursă LC 2
Schema fiind simetrică funcţionarea pe poziţiile “Stânga” este asemănătoare.
Protecţia la suprasarcină pentru motorul de rotire se realizează cu relee termice et 1  et 4 , iar protecţia
de tensiune minimă prin contactorul C 1 .
Rotirea macaralei la dreapta este limitată de contactul LC 1 , iar la stânga de contactul limitatorului de
cursă LC 2 .
Funcţionarea schemei de comandă pentru motorul m 3 de acţionare a mecanismului de înclinare a
braţului este asemănătoare. Limitatoarele de cursă limitează deplasările braţului între poziţiile extreme: LC 3
- pentru poziţia sus şi LC 4 pentru poziţia jos. La atingerea limitelor extreme se deschide unul din
limitatoarele de cursă şi prin întreruperea alimentării contactorului C 2 motorul este deconectat de la reţea.

De reţinut!
Vitezele relative ale acţionării vinciului pe durata operaţiunilor de încărcare-
descărcare în funcţie de valoarea vitezei nominale se înscriu de regulă în limitele:
 viteza de ridicare a sarcinii normale: vn

 viteza de ridicare a jumătăţii de sarcină nominală: 1, 5  1, 7   v n

 viteza de ridicare a cârligului gol: 3  3 , 5   v n
 viteza de coborâre a sarcinii nominale, sarcinii parţiale şi
 2  2 ,5   v n
cârligul gol:
 viteza de așezare a sarcinii: 1 1
    vn
5 3

41
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii
 ALEGEREA PUTERII MOTOARELOR ELECTRICE DE ACŢIONARE

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare nr. 1

Rezolvare

Concluzii

Bibliografie
 GHEORGHIU S., “ Maşini şi Acţionări Electrice “,Ed.
A.N.M.B.,Constanţa,2006 ;
 GHEORGHIU S., Maşini şi Sisteme de Acţionări Electrice Navale,
[Link] ROMĂNĂ, Bucureşti,2004 ;
 GHEORGHIU S., “ Maşini şi Acţionări Electrice “,Ed.
A.N.M.B.,Constanţa,2006;
 GHEORGHIU S., CONSTANTINESCU M., “Acţionări Electice Navale “,
IMMB Constanţa, 1986;
 NANU D. “Actionarea electrica a mecanismelor de punte”,[Link],2001;
 GHEORGHIU S., DELIU F., CONSTANTINESCU M., “Acţionări Electice
Navale “,Ed. A.N.M.B., Constanţa, 2010 ;
 DORDESCU M., GHEORGHIU S., Sisteme de Acţionări Electrice,
[Link], Constanţa,2015;
 DORDESCU M., GHEORGHIU S., Acţionări Electrice Navale, [Link],
Constanţa,2015;
 DORDESCU M., GHEORGHIU S. Acţionări Electrice Navale - note curs
pentru studenti, -CD la DIFR.

42
Sisteme de acționări electrice 2– Curs şi aplicaţii