AUGMENTIN SR 1000 mg/62,5 mg COMPR. ELIB.

PREL.
J01CR02 • AMOXICILLINUM + ACIDUM
CLAVULANICUM
Informații de baza
LISTA DE COMPENSARE

A+C2 - În funcție de ambalaj. Pentru detalii, verificați informațiile de pe ambalaj.

EMITERE DE INFORMAŢII

PRF - Medicamente care se elibereaza cu prescriptie medicala, prescriptie care ramane in farmacie si
nu se reinnoieste

RESTRICŢII PE BAZĂ DE REȚETĂ

Fără informații

FORMA FARMACEUTICĂ

COMPR. ELIB. PREL.

DEȚINĂTORUL DE LICENȚĂ

BEECHAM GROUP PLC. - MAREA BRITANIE

Ambalare
Cutie cu blist. Al/PVC-Al-PP x 28 compr. elib. prel.
A
48,45 RON
19,28 RON
LISTA DE COMPENSARE

PREȚ

CO-PLATA

Cutie cu blist. Al/PVC-Al-PP x 28 compr. elib. prel.

C2
48,45 RON
0,00 RON
LISTA DE COMPENSARE

PREȚ

CO-PLATA

Cutie cu blist. Al/PVC-Al-PP x 16 compr. elib. prel.

-
-
-
LISTA DE COMPENSARE

PREȚ

CO-PLATA

Cutie cu blist. Al/PVC-Al-PP x 20 compr. elib. prel.

-
-
-
LISTA DE COMPENSARE

PREȚ

CO-PLATA

Cutie cu blist. Al/PVC-Al-PP x 4 compr. elib. prel.

-
-
-
LISTA DE COMPENSARE

PREȚ

CO-PLATA

RCP
 Puteți avea access gratuit nelimitat prin logare sau înregistrare pentru un cont Mediately

Vizionari ramase: 4

Indicații
Augmentin este indicat pentru tratamentul pneumoniei extraspitaliceşti la adulţi, copii şi
adolescenţi cu vârsta de cel puţin 16 ani, atunci când Streptococcus pneumoniae penicilino-
rezistent este prezent sau nu poate fi exclus (vezi pct. 5.1).

Trebuie respectate recomandările oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor

antibacteriene.

Dozaj
Doze

Dozele sunt exprimate raportat la conţinutul de amoxicilină/acid clavulanic, cu excepţia

cazului în care dozele sunt declarate pe componente individuale.

Doza de Augmentin selectată pentru tratamentul unui anumit tip de infecţie trebuie să ia în
considerare:

 Agentul patogen implicat şi sensibilitatea probabilă la medicamentele antibacteriene

(vezi pct. 4.4)

 Severitatea şi localizarea infecţiei

 Vârsta, greutatea şi funcţia renală a pacientului, aşa cum este arătat mai jos.

Tratamentul nu trebuie prelungit mai mult de 14 zile fără un control medical (vezi pct. 4.4 cu
privire la tratamentul prelungit).
Adulţi şi adolescenţi ≥ 16 ani

Doze recomandate:
Două comprimate de două ori pe zi timp de şapte până la zece zile; Copii şi adolescenţi < 16
ani

Augmentin nu este indicat la copiii şi adolescenţii cu vârsta< 16 ani.

Vârstnici

Nu este considerată necesară ajustarea dozelor.

Insuficienţă renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatininei (ClCr) mai mare de 30
ml/min.

La pacienţii cu clearance al creatininei mai mic de 30 ml/min, utilizarea de Augmentin nu este

recomandată, deoarece nu sunt disponibile recomandări cu privire la ajustarea dozelor.
Insuficienţă hepatică

A se administra cu prudenţă şi a se monitoriza funcţia hepatică la intervale regulate (vezi pct.

4.3 şi 4.4).
Mod de administrare

Augmentin este pentru utilizare pe cale orală.

A se administra în timpul mesei pentru a minimiza potenţialul de intoleranţă gastro-

intestinală.

Augmentin comprimate prezintă o linie de diviziune pentru a se putea rupe comprimatul în

două jumătăţi pentru uşurarea înghiţirii. Nu are ca scop scăderea dozei medicaţiei: ambele
jumătăţi trebuie luate în acelaşi timp. Doza recomandată de Augmentin este de două
comprimate de două ori pe zi.

Contraindicații
Hipersensibilitate la substanţa activă, la oricare dintre peniciline sau la oricare dintre
excipienţii enumeraţi la punctul 6.1.

Antecedente de reacţii grave de hipersensibilitate (de exemplu anafilaxie) la alte antibiotice

beta-lactamice (de exemplu cefalosporine, carbapenem sau monobactam).

Antecedente de icter/insuficienţă hepatică din cauza asocierii amoxicilină/acid clavulanic

(vezi pct. 4.8).

Atenționări
Înainte de iniţierea tratamentului cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, trebuie efectuată o
anamneză atentă legată de reacţii de hipersensibilitate anterioare la peniciline, cefalosporine
sau alte antibiotice beta-lactamice (vezi pct. 4.3 şi 4.8).

La pacienţii în tratament cu penicilină au fost raportate reacţii de hipersensibilitate (incluzând

reacţii anafilactoide şi reacţii adverse cutanate severe) grave şi ocazional letale. Este mai
probabil ca aceste reacţii să apară la persoanele cu antecedente de hipersensibilitate la
penicilină şi la persoanele cu teren atopic. Dacă apare o reacţie alergică, tratamentul cu
asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie întrerupt şi trebuie instituit un tratament
alternativ corespunzător.
În cazul în care se dovedeşte că o infecţie este provocată de un microorganism(e) sensibil(e)
la amoxicilină, atunci trebuie luată în considerare trecerea de la amoxicilină/acid clavulanic la
amoxicilină, în acord cu recomandările oficiale.

Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei cărora li se administreză doze
mari (vezi pct. 4.8).

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie evitată dacă se suspectează mononucleoza

infecţioasă deoarece apariţia unei erupţii cutanate tranzitorii morbiliforme a fost asociată cu
această afecţiune după utilizarea de amoxicilină.

Utilizarea concomitentă de alopurinol în timpul tratamentului cu amoxicilină poate determina

creşterea riscului de reacţii cutanate alergice.

Utilizarea prelungită poate să determine ocazional proliferarea microorganismelor care nu

sunt sensibile.

Apariţia la începerea tratamentului a eritemului generalizat subfebril asociat cu pustule poate

fi un simptom al pustulozei exantematice generalizate acute (PEGA) (vezi pct. 4.8). Acestă
reacţie adversă necesită întreruperea Augmentinului şi contraindică orice administrare
ulterioară de amoxicilină.

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă

hepatică confirmată (vezi pct. 4.2, 4.3 şi 4.8).

Evenimentele adverse hepatice au fost raportate mai ales la bărbaţi şi la pacienţii vârstnici şi
se pot asocia cu tratamentul prelungit. Aceste evenimente au fost raportate foarte rar la copii
şi adolescenţi. În cazul tuturor populaţiilor, semnele şi simptomele apar de obicei în timpul şi
la scurt timp după tratament, dar în anumite cazuri pot să nu se manifeste până la câteva
săptămâni după întreruperea tratamentului. Acestea sunt de obicei reversibile. Evenimentele
adverse hepatice pot fi severe şi în cazuri extrem de rare, au fost raportate decese. Acestea au
survenit aproape întotdeauna la pacienţii cu boli subiacente grave sau care au luat medicaţii

concomitente cunoscute ca având potenţial de reacţii adverse hepatice (vezi pct. 4.8).

Colita asociată cu antibioticele a fost raportată în cazul aproape tuturor medicamentelor

antibacteriene, inclusiv amoxicilina, iar severitatea poate varia de la uşoară la punerea vieţii în
pericol (vezi pct. 4.8). De aceea, este importantă luarea în considerare a acestui diagnostic la

pacienţii care prezintă diaree în timpul sau după administrarea oricărui antibiotic. Dacă colita
asociată antibioticelor apare, tratamentul cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic trebuie
imediat întrerupt, trebuie consultat un medic şi început un tratament corespunzător.

Medicamentele antiperistaltice sunt contraindicate în această situaţie.

În timpul tratamentului de lungă durată este recomandată evaluarea periodică a funcţiilor

organelor şi sistemelor, inclusiv funcţia renală, hepatică şi hematopoietică.

La pacienţii care utilizează asocierea amoxicilină/acid clavulanic a fost rareori raportată

alungirea timpului de protrombină. Este necesară monitorizare corespunzătoare în cazul în
care se prescriu concomitent anticoagulante. Ajustarea dozei de anticoagulante orale poate fi
necesară pentru menţinerea gradului dorit de anticoagulare (vezi pct. 4.5 şi 4.8).
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu clearance al creatininei (ClCr) mai mare de 30
ml/min.

Augmentin nu este recomandat pacienţilor cu clearance al creatininei (ClCr) mai mic de 30

ml/min.

La pacienţii cu debit urinar scăzut, s-a observat foarte rar cristalurie, mai ales în cazul
tratamentului parenteral. În timpul administrării de doze mari de amoxicilină, este
recomandabil să se păstreze un aport corespunzător de lichide şi un debit urinar adecvat
pentru a scădea posibilitatea cristaluriei consecutive administrării amoxicilinei. La pacienţii
cu sonde urinare, trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct. 4.9).

Se recomandă ca în cazul testării prezenţei de glucoză în urină pe parcursul tratamentului cu

medicamente care conţin amoxicilină, să se utilizeze metode enzimatice cu glucozoxidază, din
cauza rezultatelor fals pozitive care pot să apară în cazul metodelor neenzimatice.

Prezenţa acidului clavulanic din Augmentin poate determina o legare nespecifică a IgG şi
albuminei de membranele hematiilor, ducând la un test Coombs fals pozitiv.

Au fost raportate rezultate pozitive la utilizarea testului Bio-Rad Laboratories Platelia

Aspergillus EIA la pacienţi trataţi cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic, care au fost
ulterior descoperiţi a nu fi infectaţi cu Aspergillus. Au fost raportate reacţii încrucişate între
polizaharide non- Aspergillus şi polifuranozide cu testul Bio-Rad Laboratories Platelia
Aspergillus EIA. De aceea, rezultatele pozitive ale testului la pacienţii trataţi cu asocierea
amoxicilină/acid clavulanic trebuie interpretate cu precauţie şi trebuie confirmate de alte
metode de diagnostic.

Acest medicament conţine sodiu 29,3 mg (1,3 mmol) per comprimat. A se lua în considerare
în cazul pacienţilor cu dietă controlată în ceea ce priveşte sodiul.

Interacțiuni
Anticoagulante orale

Anticoagulantele orale şi antibioticele peniciline au fost utilizate pe scară largă în practică,

fără a se raporta interacţiuni. Însă, în literatură există cazuri de creştere a INR-ului la pacienţii
aflaţi în tratament cu acenocumarol sau warfarină şi la care s-a prescris o cură de amoxicilină.
Dacă este necesară administrarea concomitentă, timpul de protrombină sau INR-ul trebuie
monitorizate cu atenţie în cazul adăugării sau întreruperii amoxicilinei. În plus, pot fi necesare
ajustări ale dozei de anticoagulante orale (vezi pct. 4.4 şi 4.8).
Metotrexat

Penicilinele pot scădea rata de eliminare a metotrexatului, determinând o creştere potenţială a

toxicităţii acestuia.
Probenecid

Utilizarea concomitentă de probenecid nu este recomandată. Probenecidul scade secreţia

tubulară renală a amoxicilinei. Utilizarea concomitentă de probenecid poate duce la
concentraţii sanguine crescute şi prelungite de amoxicilină, nu însă şi de acid clavulanic.
Micofenolat mofetil
La pacientii trataţi cu micofenolat mofetil au fost raportate scăderi de aproximativ 50% ale
concentratiilor metabolitului activ acid micofenolic (AMF) după initierea tratamentului cu
amoxicilinã plus acid clavulanic, administrat pe cale orală. Este posibil ca modificarea
concentratiei înaintea administrării următoarei doze să nu exprime cu acurateţe modificările
expunerii totale a AMF. De aceea, în mod normal, o schimbare a dozei de micofenolat mofetil
nu ar fi necesară în absenţa dovezilor clinice de disfuncţie a grefei. Cu toate acestea, se
recomandă monitorizare clinică îndeaproape pe parcursul administrării combinaţiei şi în
perioada imediat următoare tratamentului antibiotic.

Sarcina
Sarcina

Studiile la animale nu indică efecte nocive directe sau indirecte în ceea ce priveşte sarcina,
dezvoltarea embrionară/fetală, naşterea sau dezvoltarea postnatală (vezi pct. 5.3). Datele
limitate cu privire la utilizarea asocierii amoxicilină/acid clavulanic pe perioada sarcinii la om
nu au indicat un risc crescut de malformaţii congenitale. Într-un singur studiu cu femei cu
ruptură prematură de membrană fetală înainte de termen s-a raportat că tratamentul profilactic
cu asocierea amoxicilină/acid clavulanic se poate asocia cu un risc crescut de enterocolită
necrozantă la nou născuţi. Utilizarea trebuie evitată pe parcursul sarcinii, cu excepţia cazurilor

în care este considerată esenţială de către medic. Alăptare

Ambele substanţe sunt excretate în laptele uman (nu se cunoaşte nimic cu privire la efectul
acidului clavulanic asupra sugarului alăptat). În consecinţă, este posibilă apariţia, la sugarii
alăptaţi, a diareei şi infecţiilor fungice la nivelul mucoaselor, astfel încât alăptarea ar putea fi
întreruptă. Trebuie luată în calcul posibilitatea de sensibilizare. Amoxicilina/acidul clavulanic
trebuie administrat pe parcursul perioadei de alăptare după evaluarea raportului risc-beneficiu
de către medicul curant.

Condus auto
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a
folosi utilaje. Cu toate acestea pot apărea efecte nedorite (de exemplu reacţii alergice, ameţeli,
convulsii), care pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).

Reacții adverse
Cele mai frecvente reacţii adverse la medicament raportate (RAM) sunt diareea, greaţa şi
voma.

Sunt listate mai jos RAM-urile provenite din studiile clinice şi supravegherea de după punerea
pe piaţă, sortate conform clasificării MedDRA pe aparate, sisteme şi organe.

Au fost utilizaţi următorii termeni pentru a clasifica apariţia reacţiilor adverse. Foarte
frecvente (≥1/10)

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)

Infecţii şi infestări

Candidoză mucocutanată Frecvente

Cu frecvenţă
Proliferarea excesivă a microrganismelor rezistente necunoscută

Tulburări hematologice şi limfatice

Leucopenie reversibilă (inclusiv neutropenie) Rare

Trombocitopenie Rare

Cu frecvenţă
Agranulocitoză reversibilă necunoscută

Cu frecvenţă
Anemie hemolitică necunoscută

Alungirea timpului de sângerare şi a timpului de Cu frecvenţă

protrombină1 necunoscută

Tulburări ale sistemului imunitar10

Cu frecvenţă
Angioedem necunoscută

Cu frecvenţă
Anafilaxie necunoscută

Cu frecvenţă
Sindrom asemănător bolii serului necunoscută

Cu frecvenţă
Vasculită de hipersensibilitate necunoscută

Tulburări ale sistemului nervos

Ameţeli Mai puţin frecvente

Cefalee Mai puţin frecvente

Cu frecvenţă
Hiperactivitate reversibilă necunoscută

Cu frecvenţă
Convulsii2 necunoscută

Cu frecvenţă
Meningită aseptică necunoscută

Tulburări gastro-intestinale

Diaree Foarte frecvente

Greaţă3 Frecvente

Dureri abdominale Frecvente

Vomă Mai puţin frecvente

Indigestie Mai puţin frecvente

Cu frecvenţă
Colită asociată cu antibioticele4 necunoscută

Cu frecvenţă
Melanoglosie necunoscută

Tulburări hepatobiliare

Creşteri ale AST şi/sau ALT5 Mai puţin frecvente

Cu frecvenţă
Hepatită4 necunoscută

Cu frecvenţă
Icter colestatic6 necunoscută

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat 7

Erupţie cutanată tranzitorie Mai puţin frecvente

Prurit Mai puţin frecvente

Urticarie Mai puţin frecvente

Eritem polimorf Rare

Cu frecvenţă
Sindrom Stevens-Johnson necunoscută

Cu frecvenţă
Necroliză epidermică toxică necunoscută

Cu frecvenţă
Dermatită buloasă exfoliativă necunoscută

Cu frecvenţă
Pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA)9 necunoscută

Reacţie la medicament asociată cu eozinofilie şi Cu frecvenţă

simptome sistemice (RMESS) necunoscută

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Cu frecvenţă
Nefrită interstiţială necunoscută

Cu frecvenţă
Cristalurie8 necunoscută

1 A se vedea pct. 4.4 2 A se vedea pct. 4.4 3 Greaţa se asociază mai frecvent
cu dozele orale mari. Dacă reacţiile gastro-intestinale sunt manifeste, ele
pot fi ameliorate prin administrarea de amoxicilină/acid clavulanic în timpul
mesei. 4 Inclusiv colită pseudomembranoasă şi colită hemoragică (vezi pct.
4.4). 5 O creştere moderată a AST şi/sau ALT a fost observată la pacienţii
trataţi cu antibiotice din clasa beta-lactami, dar semnificaţia acestor
rezultate nu este cunoscută. 6 Aceste evenimente au fost observate şi în
cazul altor peniciline şi al cefalosporinelor (vezi pct. 4.4). 7 Dacă apare vreo
reacţie de dermatită de hipersensibilitate, tratamentul trebuie întrerupt
(vezi pct. 4.4). 8 A se vedea pct. 4.9 9 A se vedea pct. 4.4 10 A se vedea pct.
4.3 şi 4.4
Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă.

Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată
prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul
Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale [Link]

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr.

48, sector 1

București 011478- RO

Tel: + 4 0757 117 259

Fax: +4 0213 163 497

e-mail: adr@[Link].

Supradozaj
Simptome şi semne de supradozaj

Simptomele gastro-intestinale şi dezechilibrele hidro-electrolitice pot fi manifeste. A fost

observată cristaluria cu amoxicilină, în unele cazuri ducând la insuficienţă renală (vezi pct.
4.4).

Pot apare convulsii la pacienţii cu insuficienţă renală sau la cei care utilizează doze mari.

S-a raportat faptul că amoxicilina precipită pe sondele urinare, mai ales după administrarea de
doze mari pe cale intravenoasă. Trebuie verificată regulat permeabilitatea sondei (vezi pct.
4.4).
Tratamentul intoxicaţiei

Simptomele gastro-intestinale pot fi tratate simptomatic, ţinând cont de echilibrul hidro-

electrolitic.

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic poate fi îndepărtată din circulaţie prin hemodializă.

Proprietăți farmacodinamice
Grupa farmacoterapeutică: Combinaţii de peniciline, inclusiv inhibitori de beta-lactamază;
codul ATC: J01CR02
Mecanism de acţiune

Amoxicilina este o penicilină semisintetică (antibiotic beta-lactamic) care inhibă una sau mai
multe enzime (deseori denumite proteine de legare a penicilinei, PLP) din procesul de
biosinteză a peptidoglicanului bacterian, care este o componentă structurală integrantă a
peretelui celular bacterian. Inhibarea sintezei peptidoglicanului duce la slăbirea structurii
peretelui celular, care este, de obicei, urmată de liza celulară şi moarte.

Amoxicilina poate fi degradată de beta lactamaze produse de bacterii rezistente şi de aceea,

spectrul activităţii amoxicilinei în monoterapie nu include organisme care pot produce aceste
enzime.
Acidul clavulanic este un beta-lactam înrudit structural cu penicilinele. Inactivează unele
enzime beta-lactamaze, prevenind astfel inactivarea amoxicilinei. Acidul clavulanic singur, nu
exercită un efect antibacterian util clinic.
Legătura farmacocinetică/farmacodinamie

Cel mai important factor determinant pentru eficienţa amoxicilinei, este durata de timp în care
concentraţia plasmatică este menţinută peste concentraţia minimă inhibitorie [T>CMI].
Mecanisme de rezistenţă

Există două mecanisme principale de rezistenţă la amoxicilină/acid clavulanic:

 Inactivarea amoxicilinei de către enzimele beta-lactamaze ale bacteriilor care nu sunt

inhibate de către acidul clavulanic, inclusiv cele de clasă B, C sau D.

 Alterarea PLP, care scade afinitatea antibioticului faţă de ţintă.

Impermeabilitatea peretelui bacterian sau mecanismul pompei de eflux pot determina sau
contribui la rezistenţa bacteriană, mai ales în cazul bacteriilor Gram-negativ.
Valori critice

Valorile critice CMI pentru amoxicilină/acid clavulanic sunt cele ale Comitetului European
privind Testarea Sensibilităţii Antimicrobiene (The European Committee on Antimicrobial
Susceptibility Testing - EUCAST)

Microorganism Valoare critică de sensibilitate (µg/ml)

Sensibil Intermediar Rezistent

Haemophilus influenzae1 ≤1 - >1

Morexella catarrhalis1 ≤1 - >1

Staphylococcus aureus2 ≤2 - >2

Streptococcus pneumoniae3 ≤0,5 1-2 >2

1 Valorile raportate sunt pentru concentraţiile de amoxicilină. Pentru

testarea sensibilităţii, concentraţia de acid clavulanic este stabilită la 2 mg/l.
2 Valorile raportate sunt pentru oxacilină. 3 Valorile prag din tabel se
bazează pe valorile critice de sensibilitate la ampicilină.
Prevalenţa rezistenţei poate varia pentru speciile selectate în funcţie de zona geografică şi de
timp, iar informaţiile locale referitoare la rezistenţă sunt de dorit, mai ales în cazul tratării
infecţiilor severe. La nevoie, trebuie solicitată opinia experţilor când prevalenţa locală a
rezistenţei este atât de mare încât utilitatea antibioticului este discutabilă cel puţin în cazul
anumitor tipuri de infecţii.
Specii în mod obişnuit sensibile

Microorganisme Gram-pozitiv aerobe Staphylococcus aureus (sensibil la

meticilină) $ Streptococcus pneumoniae1 Microorganisme Gram-negativ
aerobe Haemophilus influenzae2 Moraxella catarrhalis

Specii pentru care rezistenţa dobândită poate fi o problemă

Microorganisme Gram-negativ aerobe Klebsiella pneumoniae

Microorganisme rezistente natural

Microorganisme Gram-negativ aerobe Legionella pneumophila Alte

microorganisme Chlamydophila pneumoniae Chlamydophila psittaci Coxiella
burnetti Mycoplasma pneumoniae

$ Toţi stafilococii meticilin rezistenţi sunt rezistenţi la amoxicilină/acid

clavulanic.
1 Această formulare de amoxicilină/acid clavulanic poate să nu fie potrivită pentru
tratamentul infecţiilor cu Streptococcus pneumoniae care este în rezistent la penicilină (vezi
pct. 4.1).

2 În unele ţări ale Uniunii Europene, au fost raportate cu o frecvenţă mai mare de 10% tulpini

cu sensibilitate scăzută.

Proprietăți farmacocinetice
Absorbţie

Amoxicilina şi acidul clavulanic disociază complet în soluţie apoasă la pH fiziologic. Ambele

componente sunt absorbite rapid şi eficient pe cale orală. După administrare pe cale orală,
amoxicilina şi acidul clavulanic prezintă o biodisponibilitate de aproximativ 70%. Profilurile
plasmatice ale ambelor componente sunt similare, iar timpul de atingere a concentraţiei
plasmatice de vârf (Tmax) pentru ambele este de aproximativ o oră.

Rezultatele de farmacocinetică care s-au obţinut pentru amoxicilină şi acid clavulanic după
administrarea de Augmentin (doză unică 2 x 1000 mg/62,5 mg) pe nemâncate la adulţi
sănătoşi sunt prezentate mai jos.

Valorile medii (+ SD) ale parametrilor farmacocinetici

Medicament Doză T>MIC^ h Cmax Tma * x ASC(0-∞) T 1/2

administrat (mg) (%) (mg/l) (h) ((µg.h/ml) (h)
Amoxicilină

Augmentin 5,9+1,2 17,0 1,50 71,6 +1,27

1000 mg/62,5
(1,0-
mg x 2 2000 (49+10) +4 6,0) +16,5 +0,2

Acid clavulanic

Augmentin 2,05 1,03 5,29 +1,03

1000 mg/62,5
(0,75-
mg x 2 125 ND +0,8 3,0) +1,55 +0,17

ND-Nedeterminată * Mediana (gama) ^ pentru un MIC de 4 mg/l

Forma de condiţionare Augmentin cu eliberare prelungită are un profil FC/FD unic. T>CMI
obţinut în cazul Augmentin SR nu poate fi obţinut cu aceeaşi doză condiţionată sub forma
comprimatului cu eliberare imediată.
Distribuţie

Aproximativ 25% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul acidului clavulanic
şi 18% din cantitatea totală de medicament din plasmă în cazul amoxicilinei se leagă de
proteine. Volumul aparent de distribuţie este aproximativ 0,3-0,4 l/kg pentru amoxicilină şi
aproximativ 0,2 l/kg pentru acidul clavulanic.

După administrare pe cale intravenoasă, atât amoxicilina, cât şi acidul clavulanic au fost
detectate în colecist, ţesut abdominal, piele, grăsime, ţesuturi musculare, lichid sinovial şi
peritoneal, bilă şi puroi. Amoxicilina nu este distribuită adecvat în lichidul cerebrospinal.

Din studiile la animale, nu există dovezi că ar exista o retenţie tisulară semnificativă de

substanţe derivate din medicament, în cazul ambelor componente. Amoxicilina, ca majoritatea
penicilinelor, poate fi detectată în lapte. De asemenea pot fi detectate în lapte urme de acid
clavulanic (vezi pct. 4.6).
Metabolizare

Amoxicilina este parţial excretată în urină sub formă de acid peniciloic inactiv în cantităţi
echivalente cu 10 până la 25% din doza iniţială. Acidul clavulanic este metabolizat extensiv la
om şi este eliminat pe cale urinară şi în fecale şi ca dioxid de carbon eliminat în aerul expirat.
Eliminare

Calea majoră de eliminare pentru amoxicilină este cea renală, în timp ce acidul clavulanic este
eliminat atât pe cale renală cât şi prin mecanisme non-renale.

Asocierea amoxicilină/acid clavulanic are un timp de înjumătăţire plasmatică mediu de

aproximativ o oră şi un clearance mediu total de aproximativ 25 l/oră la subiecţii sănătoşi.
Aproximativ 60 până la 70% din amoxicilină şi aproximativ 40 până la 65% din acidul
clavulanic este excretat nemodificat în urină în timpul primelor 6 ore după administrarea unui
singur comprimat de Augmentin 250 mg/125 mg sau 500 mg/125 mg. Diverse studii au
observat că excreţia urinară a fost de 50-85% pentru amoxicilină şi 27-60% pentru acidul
clavulanic pe o perioadă de 24 de ore. În cazul acidului clavulanic, cea mai mare cantitate de
medicament a fost excretată în primele 2 ore după administrare.

Utilizarea concomitentă de probenecid întârzie excreţia de amoxicilină, dar nu şi pe cea a

acidului clavulanic (vezi pct. 4.5).
Vârsta

Timpul de înjumătăţire plasmatică al amoxicilinei este similar pentru copii cu vârsta între 3
luni şi 2 ani, copii mai mari, adolescenţi şi adulţi. Pentru copii foarte mici (inclusiv noi-
născuţii prematuri) în prima săptămână de viaţă intervalul de administrare nu trebuie să
depăşească două administrări zilnice, din cauza imaturităţii căii renale de eliminare. Deoarece
pacienţii vârstnici sunt mai predispuși să prezinte funcţie renală scăzută, este necesară
prudenţă în ceea ce priveşte alegerea dozei şi poate fi utilă monitorizarea funcţiei renale.
Insuficienţă renală

Clearance-ul total seric al asocierii amoxicilină/acid clavulanic scade proporţional cu scăderea

funcţiei renale. Scăderea clearance-ului medicamentului este mai pronunţată în cazul
amoxicilinei decât în cazul acidului clavulanic, deoarece se excretă un procent mai mare de
amoxicilină pe cale renală. De aceea, dozele din insuficienţa renală trebuie să prevină
acumularea de amoxicilină, menţinând în acelaşi timp concentraţii adecvate de acid clavulanic
(vezi pct. 4.2).
Insuficienţă hepatică

La pacienţii cu insuficienţă hepatică trebuie stabilite cu precauţie dozele, iar funcţia hepatică
trebuie monitorizată la intervale regulate.
Date preclinice de siguranţă

Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special la om, pe baza studiilor de siguranţă
farmacologică, de genotoxicitate şi de toxicitate asupra funcţiei de reproducere.

Studiile de toxicitate a dozelor repetate efectuate la câine cu amoxicilină/acid clavulanic au

evidenţiat iritaţie gastrică şi vomă şi modificări de culoare ale limbii.

Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu amoxicilină/acid clavulanic.