Dogariu Cosmin

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………….…………………..2
Capitolul 1: Calculul hidraulic………………………………………………………..……….3

1.1. Calculul hidraulic: Date de intrare……………………………………………..…….3

1.2. Calculul hidraulic: Date de iesire……………………………………………..……...8
1.3. Calculul mecanic al conductelor………………………………………………..…..13
Capitolul 2: Implemenarea sistemului SCADA……………………………………………..14

2.1. Consideratii generale privind sistemul SCADA……………………………..……..14

2.2. Dispozitive inteligente utilizate de sistemul SCADA………………………..……..14
2.3. Implementarea sistemului SCADA in cazul temei de proiect……………………....23
Bibliografie……………………………………………………………………...……………..27

1
 Dogariu Cosmin

INTRODUCERE

Activitatea de colectare, transport, depozitare şi distribuţie a fluidelor este în strânsă

legătură cu procesul de extracţie.
Primele conducte care au fost construite au avut diametre de câţiva centimetri şi lungimi
de ordinul kilometrilor, iar în prezent există numeroase sisteme complexe de transport, în a
căror componenţă intră conducte ce au lungimi de sute sau mii de kilometri şi diametre de peste
un metru.
Cel mai răspândit mijloc de transport, atât pentru petrolul brut şi pentru produsele
petroliere, cât şi pentru gaze, este realizat prin conducte terestre sau submarine. De asemenea,
se mai utilizează şi căile de transport maritime şi/sau fluviale, căile ferate, şoselele şi căile
aeriene.
Deoarece este cel mai răspândit mijloc de transport prezintă o serie de avantaje precum:
continuitate şi flexibilitate, fiabilitate în exploatare, capacitate mare de transport, preţ de cost
redus la capacităţi mari de transport în raport cu alte mijloace, micşorarea distanţei de transport
prin alegerea unui traseu optim, posibilitate de automatizare, livrarea promptă a produsului şi
consumuri energetice scăzute.
Avantajele menţionate mai sus sunt condiţionate de capacitatea de transport necesară,
deoarece construcţia unei conducte magistrale constituie o investiţie foarte mare, care nu se
justifică decât dacă prin ea se vor transporta cantităţi mari de produse, în caz contrar se ajunge
la un cost foarte ridicat al transportului, ceea ce l-ar face nerentabil.
O caracteristică a sistemelor de colectare, distribuţie şi transport a petrolului şi gazelor
naturale contă în mărimea acestora deoarece ele se pot întinde pe sute sau mii de kilometri. Din
această cauză, dispozitivele electronice de supraveghere şi comandă trebuie să permită
realizarea transmisiei în siguranţă a datelor pe toată lungimea sistemului.
Sistemul SCADA reprezintă o combinaţie între telemetrie şi sistemele de achiziţie de
date. Acesta colectează informaţii de la sistemele de măsură plasate în diferite locaţii, le
transferă către o staţie centrală, face analiza datelor şi controlează afişarea rezultatelor către
operatori, dar asigură şi reîntoarcerea comenzilor de operare către staţiile locale.

2
 Dogariu Cosmin

PROIECT
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE CONDUCTE CARE TRANSPORTA TITEI SI
IMPLEMENTAREA S.C.A.D.A.

Capitolul 1. Proiectarea conductelor de transport cu simulatorul AFT IMPULSE de la

parcurile (201 Colibaşi, 215 Colibaşi şi Leurda) la parcul 1Colibaşi şi de aici la Depozit 3 Sud
Moreni.
1.1. Calculul hidraulic: Date de intrare
Schema sistemului de transport:

PARC 201
Q201
Z201

L201

DEPOZIT 3
PARC 215 L215 PARC 1 L1
SUD
Q215 Q1 MORENI
Z215 ZD
Z1

LL

PARC
LEURDA
QL
ZL

unde notaţiile au urmatoarele semnificaţii:

 Parc 201 Colibaşi - parc separatoare
 Parc 215 Colibaşi - parc separatoare
 Parc Leurda - parc separatoare

3
 Dogariu Cosmin

 Parc 1 Colibaşi – parc pompare

 L201 – lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 201 Colibaşi şi Parcul 1 Colibaşi
 L215 - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 215 Colibaşi şi Parcul 1 Colibaşi
 LL - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul Leurda si Parcul 1 Colibaşi
 L1 - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 1 Colibaşi şi Depozit 3 Sud Moreni
 Q201 – debitul de ţiţei la Parcul 201 Colibaşi
 Q215 – debitul de ţiţei la Parcul 215 Colibaşi
 QL – debitul de ţiţei la Parcul Leurda
 Q1 – debitul de ţiţei la Parcul 1 Colibaşi
 Z201 – cota topografică a Parcului 201 Colibaşi
 Z215 – cota topografică a Parcului 215 Colibaşi
 ZL – cota topografică a Parcului Leurda
 Z1 – cota topografică a Parcului 1 Colibaşi
ZD – cota topografică a Depozitului 3 Sud Moreni.
nr. proiect: i=13
Date reale:
NOTA. La fiecare masterand se adauga la valori numarul current de la condica (i),
numai la cote, debite si lungimile conductelor.
Cote topografice :

- Debitul total de ţiţei curat:

Q201 = 262,5 +i=275,5 (m3/zi)
Q215 = 63,2 +i=76,2 (m3/zi)
QL = 19,9 +i=32,9 (m3/zi)
Q1 = 345,6 +i=358,6 (m3/zi)

4
 Dogariu Cosmin

- Lungimea conductelor :

- Temperatura de congelare a ţiţeiului:

- Temperatura de siguranţă pentru transport:

5
 Dogariu Cosmin

- Proprietăţile ţiţeiurilor preluate din raportul de încercare în Laborator Caracterizare

Hidrocarburi-ICPT Câmpina

Proba ţitei Parc 1 Colibasi

Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză

1. Densitatea la
2. Punct de congelare
3. Vâscozitate cinematică
 la

 la

 la

 la
4. Conţinutul în sulf total
5. Conţinutul în parafină
6. Conţinutul în astfaltene
7. Conţinutul în răsini

Proba ţitei Parc 201 Colibasi

Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză

1. Densitatea la
2. Punct de congelare
3. Vâscozitate cinematică
 la

 la

 la

 la

 la
4. Conţinutul în sulf total
5. Conţinutul în parafină
6. Conţinutul în astfaltene
7. Conţinutul în răşini

6
 Dogariu Cosmin

Proba ţitei Parc 215 Colibasi

Nr. Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză

1. Densitatea la
2. Punct de congelare
3. Vâscozitate cinematică
 la

 la

 la

 la
4. Conţinutul în sulf total
5. Conţinutul în parafină
6. Conţinutul în astfaltene
7. Conţinutul în răşini

Proba ţitei Parc Leurda

Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză

1. Densitatea la
2. Punct de congelare
3. Vâscozitate cinematică
 la

 la

 la

 la

 la
4. Conţinutul în sulf total
5. Conţinutul în parafină
6. Conţinutul în astfaltene
7. Conţinutul în răşini

7
 Dogariu Cosmin

Transportul ţiţeiului curat de la parcuri la Depozitul 3 Sud Moreni se face folosind

pompe echipate cu cămaşă de care au un volum pe cursă dublă de

un număr de curse duble pe minut egal cu ;

1.2. Calculul hidraulic: Date de iesire

J1 v

J4 v P1

P4
J2 v J6 J7
P2 P5 P6

J5
P9

J8
P8

J9

P7

J10 v

8
 Dogariu Cosmin

Variatia parametrilor de curgere pe conducta 201

9
 Dogariu Cosmin

Variatia parametrilor de curgere pe conducta 215

10
 Dogariu Cosmin

Variatia parametrilor de curgere pe conducta LEURDA

11
 Dogariu Cosmin

Variatia parametrilor de curgere pe conducta 1

12
 Dogariu Cosmin

1.3. Calculul mecanic al conductelor

 Grosimea de perete :
= 1,46 mm < 5,16

= 1,03 mm < 3,56

= 1,61 mm < 3,38

= 1,59 mm < 6,02

 unde: - este coeficient de calitate a îmbinării(sudurii),

- , se alege ;

- este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui

, se alege ];

- este adaos pentru coroziune, , se alege ;

- este efortul unitar admisibil:

- , este efortul unitar de curgere ;

- este coeficient de siguranţă, se alege ;

13
 Dogariu Cosmin

Capitolul 2. Implemenarea sistemului SCADA

2.1. Consideratii generale privind sistemul SCADA

SCADA - Supervisory Control And Data Acquisition - este un sistem de monitorizare, achiziţie
de date, transmisie la distanţă şi operare în timp real a sistemelor de colectare, distribuţie şi transport prin
conducte a lichidelor şi gazelor. Acest sistem asigură supravegherea continuă a transportului acestor tipuri
de produse prin sistemele de conducte. Sistemul informatic asociat permite gestionarea şi decontarea în
timp real a produselor transporatte şi semnalarea promptă a tuturor incidentelor care apar în sistem.

SCADA reprezintă o combinaţie între telemetrie şi sistemele de achiziţie de date. SCADA

colectează informaţii de la sitemele de măsură plasate în diverse locaţii, le transferă la o staţie centrală,
face analiza datelor şi controlează afişarea rezultatelor către operatori, dar asigură şi reîntoarecerea
comenzilor de operare către staţiile locale.

Evoluţia tehnicii a permis trecerea de la senzorii legaţi de panou, specific distanţelor mici dar şi
staţiilor locale de procesare (comprimare, pompare, măsurare debit la intrarea şi iesirea din staţia de
pompare) la transmiterea în siguranţă a datelor pe toată lungimea sistemului, cu ajutorul telemetriei.
Telemetria este sistemul care asigură conectarea echipamentelor aflate la mare distanţă, transmiterea
comenzilor, programelor şi primirea datelor de monitorizare din diverse locaţii.

[Link] inteligente utilizate de sistemul SCADA

Sistemul SCADA utilizează dispozitive inteligente care execută un program pe baza datelor colectate
în timp real de la senzorii din sistem. în continuare vor fi prezentate dispozitivele inteligente cu care
operează sistemul.

CPU - Central Processing Unit. Acesta este procesorul propriu-zis al unui computer, PC. Poate rula
programe pe baza unor softuri specializate instalate în unităţile periferice de memorie ale computerului.
Un astfel de dispozitiv inteligent stă la baza realizării altor dispozitive inteligente, de complexitate
ridicată, cu funcţionalităţi multiple sau specifice unui anumit proces.

PLC - Programmable Logic Controller. Acest dispozitiv inteligent este prevăzut cu intrări/ieşiri
digitale şi analogice, sisteme de comunicaţie, au memorie şi pot fi progamate. PLC-urile, pe baza
semnalelor primite de la senzori prin intermediul ieşirilor, pot conduce diverse sisteme industriale pe baza
programului. Sunt dispozitve inteligente utilizate pe scară largă în industrie pentru controlul şi conducerea
diverselor procese locale.

Funcţiile PLC sunt:

-secvenţă/comandă, logică, timp, contorizre;

-reglare analogică;

14
 Dogariu Cosmin

-operaţii aritmetice (+, -, x, :, <, >, etc.);

-manipularea informaţiei;

-interfaţă computer.

DCS - Distributed Control Systems. Acest dispozitiv inteligent se recomandă pentru conducerea
proceselor complexe distribuite în timp. Nivelul de inteligenţă al sistemului de monitorizare creşte prin
faptul că se utilizează mai multe dispozitive inteligente distribuite în sistem, cuplate înte ele. În fig. 1.1
este prezentat un sistem SCADA de achiziţie de date bazat pe senzori legaţi la dispoitive PLC sau DCS.
PC-ul este legat de dispozitivele PLC/DCS printr-o magistală de comunicaţie denumită fieldbus deorece
comunicaţia se realizează prin protocolul ModBus.

Tipul de sistem care înglobează dispozitive PLC/DCS distribuite în punctele importante ale
procesului permite o mare flexibilitate în conducerea proceselor. Astfel, prin programarea dispozitivelor
PLC/DCS, conducerea proceselor, gestionarea alarmelor şi o parte din decizii pot fi luate local, pe baza
datelor culese în timp real. Acest lucru elimină întârzierile ce pot apărea în sistemul de comunicaţie,
permite funcţionarea sistemului şi în cazul cand comunicaţia cu staţia centrală este temporar întreruptă.

Flexibilitatea sistemului devine maximă deorece, cu toate că dispozitivele PLC/DCS sunt identice
hard, programarea acestora se face particularizat, în funcţie de configuraţia locală a procesului. Se
realizează astfel distribuirea “inteligenţei artificiale” pe întreg sistemul de colectare, transport şi distibuţie
a produselor petroliere şi a gazelor naturale.

Fig.1.1. Sistem SCADA de achiziţie de date bazat pe senzori legaţi la dispozitive PLC sau DCS

15
 Dogariu Cosmin

În situaţiile critice deciziile pot fi luate local, automat, de către programele care rulează pe unităţile locale.
Dispozitivele PLC/DCS menţin un flux de comunicaţii permanent cu staţia centrală. Pe baza datelor culese
din câmp se pot lua decizii pe baza modelelor de simulare şi se emit comenzi de operare globlă a
sistemului de exploatare. Acestea sunt primite de către dispozitivele PLC/DCS executante care trimit
totodată spre staţia centrală confirmarea execuţiei comenzii şi reacţia sistemului.

Avantajele sistemului PC - PLC / DCS SCADA:

Calculatorul poate să stocheze şi să înregistreze o mare cantitate de date;

Datele pot fi prezentate în orice manieră doreşte operatorul;

Pot fi conectaţi la sistem sute de senzori aflaţi pe o arie întinsă;

Operatorul poate să efectueze simulări în timp real cu datele din sistem;

Sistemul poate colecta o mare diversitate de tipuri de date;

Datele pot fi vizualizate de oriunde şi nu numai din dispecerat.

Dezavantajele sistemului PC-PLC / DCS SCADA:

Sistemul este mai complicat decât sistemul senzori-panou;

Sistemul necesită analişti programatori pentru instalare, setare şi întreţinere;

Sutele de senzori se conectează printr-o muţime de fire la PLC/DCS, lucru care

poate să producă şi căderi parţiale ale sistemului;

Operatorul poate să vadă datele, semnalele, numai până la PLC/DCS.

IED – Intelligent Electronic Devices. Aceste dispozitive au fost proiectate ca o cerinţă impusă de
dezvoltarea tehnologiei de achiziţie de date şi de construcţie a senzorilor, de cerinţele SCADA din ce
în ce mai complexe. Sunt supersenzori care încorporează într-un singur dispozitiv mai mult de un
senzor, intrări/ieşiri analogice, memorie şi sistem de comunicație. Utilizarea dispozitivelor IED în
sistemele de tip SCADA au simplificat sistemul de monitorizare. În fig. 1.2 este prezentat un sistem
cu o staţie centrală şi mai multe unităţi IED conectate la aceasta.

16
 Dogariu Cosmin

Avantajele sistemului PC – IED:

 Este necesar un minim de cabluri pentru legături;

 Operatorul poate “vedea” până la nivelul sezorilor;
 Datele primite includ informaţii suplimentare despre senzori cum ar fi: seria, unde şi de către cine a
fost instalat modulul;
 Toate dispozitivele sunt “plug and play” şi ca atare instalarea şi schimbarea se fac cu uşurinţă;
 Reducerea gabaritului pentru sistemul de achiziţie de date;

Fig. 1.2. Dispozitive IED conectate la o stanţie centrală

Dezavantajele sistemului PC-IED:

 Exploatarea sistemelor complexe necesită operatori bine pregătiţi;

 Preţul senzorilor este ridicat;
 Dispozitivele IED au un grad de complexitate ridicat în comparaţie cu un sistem de comunicaţii
clasic.

DIAGRAMA DE PRINCIPIU ŞI MODUL DE IERARHIZARE

ÎNTR-UN SISTEM SCADA

Pentru sistemele SCADA comunicaţiile realizate între diferitele părţi sunt esenţiale. Proiectarea şi
realizarea sistemelor de comunicaţii depinde de echipamentele utilizate dar şi de distanţa fizică dintre
componetele sitemului SCADA. Pentru sistemele SCADA care gestionează sistemele de colecare şi
distribuţie a ţiţeiului şi gazelor naturale, şi care se întind pe mii de kilometri, sistemul de comunicaţii
ridică probleme tehnice deosebite.

17
 Dogariu Cosmin

Un sistem SCADA reprezintă un sistem alcătuit dintr-un număr de unităţi RTU-“remonte teminal
units” care permit comunicarea între diversele staţii din sistem. Acestea colectează datele din câmp şi le
transmite către staţia centrală, denumită master, prin intermediul unui sitem de comunicaţii. Staţia master
afişează datele achiziţionate iar operatorul sau staţia, în mod automat, execută programele de operare
transmiţând comenzile spre unităţile (PLC/DCS) plasate în câmp.

Fig. 1.3. Diagrama de principiu a unui sistem SCADA

Utilizarea datelor primite în timp real de la sistem permite optimizarea procesului de operare, mărirea
siguranţei în exploatare şi scăderea costurilor de operare comparativ cu alte sisteme neautomate de
operare.

18
 Dogariu Cosmin

SCADA este un sistem care operează la distanţă. Distanţa se referă la depărtarea dintre locaţia
staţiei de control şi diferitele puncte unde se colectează datele şi se primesc comenzi. De cele mai multe
ori această legătură nu se poate face printr-un fir direct.

Staţia master este reprezentată de mai multe terminale conectate printr-o reţea locală. Comunicaţiile
din sistem sunt realizate prin intermediul RUT-erelor care furnizează o interfaţă între mărimile analogice
sau digitale culese din câmp şi staţiile de teletransmisie. Sistemele de comunicaţie furnizează calea prin
care se transmit informaţiile, aceasta poate fi realizată prin linii telefonice, unde radio, microunde sau prin
satelit. Pentru fiecare cale de transmisie de date se utilizează protocoale specifice şi metode de detecţie a
erorilor de transmisie pentru a realiza o transmisie optimă a datelor.

O diagrama tipică pentru un sistem SCADA este prezentată în fig. 1.3.

Fig. 1.4. Nivelurile de ierarhizare ale unui sistem SCADA

19
 Dogariu Cosmin

Un sistem complex de tip SCADA are 5 niveluri de ierarhie:

- Instrumente de măsură şi dispozitive de control plasate la nivelul câmpului;

- Terminalul şi RTU care gestionează datele din câmp;
- Sistem de comunicaţii;
- Staţiile master;
- Departamentul de prelucrare al datelor comerciale.

În figura 1.4 sunt prezentate nivelurile de ierarhizare ale unui sistem SCADA.

Ruterele (RTU) furnizează o interfaţă pentru semnalele analogice şi digitale provenite de la

dispozitvele de măsură aflate în câmp. Sistemul de comunicaţie realizează o cale de transmisie a
semnalelor între staţiile master şi staţiile plasate în câmp.

Staţiile master (şi submaster) adună informaţii de la diferite routere (RTU) şi în general furnizează
operatorilor diverse interfeţe pentru a afişa datele din câmp sub forma unor scheme funcţionale, sub formă
grafică sau tabelară. În sistemele care realizează telemetria pe distanţe mari staţiile master, pe lângă
funcţia de a aduna infomaţiile din câmp, are rolul de a realiza şi legătura inversă, adică de a transmite
datele de operare ale sistemului şi comenzile către staţiile plasate în câmp.

Un alt tip de sistem SCADA dezvoltat în ultima perioadă o constituie sistemele de control distribuite.
Într-un astfel de sistem unităţile de control şi prelucrare a datelor bazate pe microprocesoare sunt plasate,
în paralel, pe o magistrală de comunicaţie denumită Data Highway, la care sunt legate şi ruterele (RTU)
prin care se culeg datele din câmp. Data highway este capabilă să asigure viteze mari de comunicare de la
1 MB/s la peste 10 MB/s. În figra 1.5 este prezentat schematic un sistem de control distribuit.

Fig. 1.5. Schema unui sistem de control distribuit

20
 Dogariu Cosmin

Avantajul acestui tip de sistem constă într-o largă adaptabilitate la diverse tipuri de procese. Prin
filozofia acestui tip de sistem, controlul procesului poate fi împărţit către mai multe procesoare legate pe
data highway. Fiecare procesor poate controla şi supraveghea numai o anumită parte a procesului,
colectând de pe magistrala de comunicaţie numai datele de care are nevoie.

Un alt avantaj al sistemelor de date distribuite constă în faptul că procesoarele pot să lucreze în
paralel, simultan şi independent pentru a controla diferitele părţi ale procesului.

Un exemplu tipic de sistem de control distribuit este sistemul de control al autovehiculelor. Acesta
este compus dintr-o magistrală de date la care sunt legate procesoarele care controlează: funcţionarea
motorulului, funcţionarea sistemului de frânare, funcţionarea climatizării, sistemul de stabilitate, etc. La
această magistrală de date sunt conectaţi toţi senzorii din autovehicul.

MODALITĂŢI DE TRANSMITERE LA DISTANŢĂ A DATELOR ÎNTR-UN SISTEM SCADA

Cel mai simplu mod de comunicare constă în realizarea comuncaţiei între două staţii, de la punct la
punct (“point-to-point”). Comunicaţia se poate realiza prin setarea unei staţii ca master, iar cealaltă ca
slave. Staţia master conduce comunicaţia în acest caz. Aceasta iniţiază comunicaţia şi interoghează
serverul, iar acesta îi răspunde. În acest caz staţia slave nu poate iniţia comunicaţia, ea numai răspunde la
cerinţele staţiei master. În fig. 1.6 este prezentat sistemul de comunicaţie point-to-point.

Fig. 1.6. Sistemul de comunicaţie point to point

Comunicarea se poate realiza în modul full duplex, adică fiecare staţie transmite şi recepţionează pe
frecvenţe diferite sau în modul simplex în care staţiile transmit şi recepţionează pe aceeaşi frecvenţă.

Un alt mod de comuncaţie este comunicaţia mutipunct care se realizează între mai multe staţii. în
acest caz de defineşte o staţie master care iniţiază şi conduce procesul de comuncaţii iar restul staţiilor
sunt slave. Dacă două staţii slave trebuie să transfere date una la cealaltă acestea trebuie să utilizeze o
staţie master pe post de arbitru sau moderator.

21
 Dogariu Cosmin

Există şi alternativa prin care staţiile slave să intre într-o comunicaţie una cu cealaltă de tipul
peer-to-peer. Acesta reprezintă cel mai complex sistem de comunicaţii care necesită protocoale sofisticate
pentru a manipula comunicaţiile şi pentru a evita coliziunile – momentele când două sau mai multe staţii
încearcă simultan să comunice între ele sau cu staţia master.

În cazul în care între staţiile de comunicare nu există o vizibilatate radio din cauze naturale
(configuraţii geografice deosebite ale terenului) se utilizează retransmiterea datelor între staţiile slave sau
reţelele de retransmitere.

Se observă cum RTU 4 primeşte mesajul de la master, îl stochează şi apoi îl retransmite către RTU
5. Acealşi lucru face şi în cazul când RTU 5 transmite date către master. Cele mai bune soluţii pentru
aceste cazuri constă în utilizarea unor repetitoare.
Acestea primesc semnalul şi îl retransmit pe altă
frecvenţă către staţiile din apropiere. În fig. 1.8 este
prezentat un sistem de comunicaţii care folosete un
repetitor.

Recepţia şi retransmiterea semnalelor de către

repetitor nu se face simultan şi nici pe aceeaşi
frecvenţă. În fig. 1.8 sunt prezentate cele două
perioade de comunicare. În prima perioadă
comunicarea se desfăşoară într-un sens iar în
perioada a doua în sens invers.

Fig. 1.8. Perioadele de comunicare în staţiile cu

repetitor

22
 Dogariu Cosmin

[Link] sistemului SCADA in cazul temei de proiect

Exploatarea de noi rezerve de ţiţei şi înfiintarea de rafinării au favorizat extinderea reţelelor de

conducte astfel încât, în present, societatea îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.

Conform prevederii Legii Petrolului, exploatarea sistemului naţional de transport al ţiţeiului este
supusă reglementărilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, autoritate componentă a statului.

Firma operează un vast sistem de conducte, staţii de pompare, depozite de stocare, separare pe
calităţi, rampe de încărcare, descărcare cazane pentru transportul pe calea ferată.

Lungimea totală a sistemului de conducte este de aproximativ 51890 km cu dimensiuni cuprinse

între 1-4 inch diametrul.

Intreg sistemul este controlat şi coordonat de dispecerate locale ale regiunilor care sunt controlate
şi coordonate de dispeceratul central de la sediul companiei.

Societatea a întampinat numeroase dificultăţi în operarea acestui sistem, rezultate din următoarele
cauze:

 coroziuni pe porţiuni importante din sistemul de conducte;

 pierderi rezultate din operarea sistemului ca un sistem deschis (ţiţeiul este pompat din şi în tancuri
în fiecare staţie de pompare) şi folosirea capacelor fixe în majoritatea staţiilor de pompare;

 consum de energie mare şi un număr important de personal pentru operare. Aceasta este cauzată
de lipsa de automatizare, absenţei controlului la distanţă şi a sistemului SCADA.

 existenţa unui sistem inadecvat de comunicaţii şi în multe locuri lipsa acestuia;

 echipament de pompare învechit în unele locaţii şi de aici rezultând costuri cu operarea şi

întreţinerea ridicate.

Astfel societatea a luat hotărârea să-şi reabiliteze sistemul de transport demarând Proiectul de
Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Tiţei prin Conducte punând accentul pe următoarele
domenii:

 modernizarea sistemului actual de conducte;

 modernizarea staţiilor de pompare şi a echipamentelor aferente;

 implementarea automatizării locale şi a sistemului SCADA;

 instalarea unui sistem de comunicaţii dedicat.

23
 Dogariu Cosmin

OBIECTIVELE ŞI MIJLOACELE IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI DE AUTOMATIZARE ŞI

SCADA

Obiectivele urmărite de societate în vederea reabilitării sistemului naţional de conducte şi

implementării sistemului SCADA au fost:

-optimizarea performanţei sistemului;

-realizarea unul nivel maxim de control al procesului;

-reducerea la minim a erorilor de operare;

-reducerea la minim a pierderilor;

-posibilitatea intervenţiei operatorului coordonator;

-siguranţă şi flexibilitate ridicate;

-reducerea la minim a eforturilor şi a timpului de facturare;

-optimizarea costurilor de transport.

Pentru realizarea obiectivelor menţionate s-a avut în vedere utilizarea următoarelor mijloace:

-operarea reţelei de conducte cât mai închis posibil, la maximum de eficienţă hidraulică;

-capacitatea de identificare şi de corectare a condiţiilor nesigure şi anormale de operare;

-întreţinere preventivă prin identificarea impreciziilor aparaturii şi a operării eronate a echipamentului;

-emiterea de rapoarte ample şi flexibile pentru necesităţi operaţionale, de planificare inginerească şi de

conducere.

Tipul instalaţiei de automatizare, electronic sau pneumatic, se stabileşte în baza analizei tehnico-
economice comparative a soluţiilor.

Programul de automatizare se întocmeşte astfel încât funcţiile procesului tehnologic sş se

realizeze cu scheme cât mai simple şi numai cu aparatura strict necesară desfăşurării procesului
tehnologic.

Tipul aparatelor şi calitatea materialelor vor corespunde condiţiilor de mediu, conform

prevederilor normativelor în vigoare privitoare la protecţia climatică şi antiexplozivă cerute de aparatură.

Instalaţia de automatizare va asigura performanţele cerute de procesul tehnologic privind:

- precizia măsurărilor;

-protectia utilajelor în situaţii de avarie;

24
 Dogariu Cosmin

-fiabilitatea;

- operarea usoară;

- protecţia muncii.

Instalaţia de automatizare (aparatura locală şi echipamentele centrale) va fi prevazută cu surse de

alimentare electrică neîntreruptă, cel puţin pentru sistemul de supraveghere (SCADA), sistemul de
sigurantă şi sistemul de detectare a incendiului.

DOCUMENTAŢIILE TEHNICE UTILIZATE ÎN VEDEREA AUTOMATIZĂRII ŞI

IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI SCADA

In vederea implementării automatizării şi a sistemului SCADA s-a stabilit mai întâi tema de
proiectare care este un document tehnic oficial, pe baza căruia se elaborează toate documentele care vor fi
prezentate în continuare. Tema de proiectare trebuie să conţină toate datele tehnice şi/sau economice
necesare elaborării lucrării la care se referă.

S-a întocmit un studiu de fezabilitate ca fiind documentaţia tehnico-economică care conţine soluţiile
tehnice preconizate. Aceasta stabileşte şi costurile necesare, cu referire la operaţiunile interne cât şi
externe.

S-a realizat proiectul tehnic care conţine toate piesele scrise şi desenate de ansamblu necesare
realizării echipamentului sau instalaţiei de automatizare pe baza soluţiilor tehnice stabilite la studiul de
fezabilitate.

Intocmirea caietului de sarcini s-a realizat conform normativelor şi cu aprobările de rigoare. Acesta
conţine în principiu condiţii de execuţie ca:

-proprietăţi ale materialelor de montaj;

-standarden normative, prescripţii;

-breviare de calcul de dimensionare; desene şi sheme de amplasare;;

-ordinea de execuţie, probe, teste, verificări.

Au fost elaborate detaliile de execuţie care cuprind desenele de detaliu necesare montajului,
verificării şi exploatării echipamentului sau instalaţiei de automatizare şi implementare a sistemului
SCADA.

In final s-a întocmit cartea tehnică pentru echipamentele şi instalaţiile de automatizare. Aceasta
conţine toate instrucţiunile necesare punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii echipamentului sau
instalaţiei respective. De asemenea cartea tehnică devine document tehnic final după terminarea punerii în
funcţiune a echipamentului sau instalaţiei.

25
 Dogariu Cosmin

In vederea implementării sistemului SCADA, prin documentaţia tehnică, s-a stabilit şi configurarea
de ansamblu a acestui sistem:

-locul staţiei principale cu unitatea centrală de procesare;

-locul şi numărul substaţiilor principale;

-locul şi numărul unităţiilor teminale (RTU) aferente staţiilor şi substaţiilor principale;

-stabilirea tipului de reţea de telecomunicaţii, mediu de transmitere, canale;

-întocmirea schemei bloc a sistemului SCADA.

26
 Dogariu Cosmin

BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu M., Trifan C.-Hidraulica, Transportul şi Depozitarea produselor petroliere şi gazelor,

Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;

2. Bucur Cristian, Note de curs “Sisteme de procesare a informaţiilor şi datelor” UPG

Ploieşti;
3. Paraschiv Nicolae, Note de curs “Ingineria Aplicatiilor in Timp Real” UPG Ploieşti;
4. Rădulescu Renata, Note de curs “Sistemul SCADA în transportul fluidelor” UPG Ploieşti;

5. Soare Alexandru – Transportul şi depozitarea fluidelor, vol. I, II – Editura universităţii din

Ploieşti, 2002,

6. Williams Robert, SCADA Systems Engineering & Training Co. first edition;
7. “Remote Terminal Unit RTU 232 System Description”, - ABB Automation System GmbH
Germany
8. “Maintenance and Trouble shooting” 784E_001.doc, ABB Automation systems GmbH,
9. “MicroSCADA software System Description”, ABB automation GmbH
10. MicroSCADA software, Combined course 0782/711/784-E, ABB Automation systems
GmbH

11. Normative tehnice de automatizare, CONPET S.A.

27