Adrian-Gabriel Horvat, Valeriu Sofronie

CUPRINS

Cuvânt-înainte .......................................................................................... 3

Prefaţă....................................................................................................... 4

Partea I – Modele de teste..................................................................... 10

Partea a II-a – Model de rezolvare cu argumentare extinsă ............ 101

Partea a III-a – Baremuri de autoevaluare ......................................... 123

Partea a IV-a – Teste grilă pe lecţii cu soluţii.................................... 244

Partea a V-a – Teste suplimentare cu rezolvări ................................ 304

(conform noului model de subiecte BAC 2017)

Logică – Glosar ........................................................................................ 319

Bibliografie ........................................................................................... 339

340  
 Partea I: Modele de teste

TESTUL 23
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Scrieţi pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect
pentru fiecare dintre enunţurile de mai jos. Este corectă o singură
variantă de răspuns.
1. Dacă termenului inferenţă i se adaugă proprietatea imediată, noul
termen obţinut, faţă de termenul conversiune, va avea:
a. extensiunea mai mare;
b. intensiunea mai mică;
c. extensiunea mai mică;
d. intensiunea şi extensiunea identice.
2. Din punct de vedere intensional, termenul vid este:
a. abstract;
b. relativ;
c. nevid;
d. negativ.
3. Termenii propoziţie categorică universală şi propoziţie categorică
negativă sunt în raport de:
a. contrarietate;
b. identitate;
c. ordonare;
d. încrucişare.
4. Subiectul logic al propoziţiei Păsările zboară este:
a. păsările;
b. sunt;
c. păsările care zboară;
d. propoziţia nu este categorică.
5. Propoziţia Bucureşti este capitala României este:
a. particulară afirmativă;
b. particulară negativă;
c. universală afirmativă;
d. universală negativă.

  77
Adrian-Gabriel Horvat, Valeriu Sofronie

6. Fiecare premisă a unui raţionament inductiv este, faţă de concluzie:

a. mai generală;
b. spune mai mult decât concluzia;
c. cel puţin probabilă;
d. mai puţin generală.
7. Într-o demonstraţie, raţionamentul reprezintă :
a. teza de demonstrat;
b. o propoziţie adevărată sau falsă;
c. fundamentul demonstraţiei;
d. procesul de demonstrare.
8. În cazul inducţiei complete:
a. se operează cu clase finite de obiecte;
b. premise adevărate pot conduce la concluzii probabile;
c. concluzia este mai generală decât toate premisele luate laolaltă;
d. se trece de la general la particular, în cadrul unei clase finite de
obiecte, după analiza tuturor cazurilor.
9. În cazul unei inducţii incomplete, concluzia:
a. are caracter amplificator;
b. derivă dintr-un număr infinit de premise;
c. spune mai puţin decât premisele din care este dedusă;
d. este întotdeauna adevărată.
10. Clasificarea termenilor, după numărul obiectelor din extensiune, în
singulari şi generali este o clasificare:
a. incompletă;
b. corectă;
c. imprecisă;
d. prea abundentă.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Se dau următoarele propoziţii:
1. Nicio operă literară anonimă nu are autor cunoscut.
2. Unele persoane nu sunt comunicative.
3. Toţi preoţii sunt bărbaţi.
4. Unele medicamente sunt substanţe chimice.
A. Precizaţi formula propoziţiei 4. 2 puncte

78  
 Partea I: Modele de teste

B. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, subalterna

propoziţiei 1 şi supraalterna propoziţiei 2. 6 puncte
C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a
deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 3
şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural. 10 puncte
D. Reprezentaţi prin metoda diagramelor Euler propoziţia categorică 2.
4 puncte
E. Doi elevi, X şi Y, au următoarele opinii:
X: Dacă unele inferenţe sunt silogisme, atunci toate silogismele sunt
inferenţe.
Y: Dacă unii medici nu sunt oameni, atunci unii oameni nu sunt
medici.
Pornind de la această situaţie:
a. formalizaţi demersul logic specific celor două raţionamente;
4 puncte
b. explicaţi corectitudinea raţionamentelor formalizate. 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eio-2, eao-3.
1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele
două moduri silogistice date şi construiţi, în limbaj natural, un
silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de
inferenţă. 8 puncte
2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea
oricăruia dintre cele două moduri silogistice date, precizând
totodată decizia la care aţi ajuns. 4 puncte
B. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, un argument
valid cu două premise, prin care să justificaţi propoziţia Aristotel a fost
logician. 8 puncte
C. Fie următoarea definiţie:
Păsările sunt animale zburătoare.
a. Precizaţi o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia
dată. 2 puncte
b. Menţionaţi două reguli de corectitudine a definirii, diferite de
regula de la punctul a., şi construiţi, pentru fiecare dintre
acestea, câte o definiţie care să le încalce. 8 puncte

  79
Adrian-Gabriel Horvat, Valeriu Sofronie

BAREM DE AUTOEVALUARE
Testul nr. 23

SUBIECTUL I (30 de puncte)

– câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 10x3p= 30 puncte

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
a d d a c d d a a b

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

A. precizarea formulei propoziţiei 4 : SiP 2 puncte
B. – câte 1 punct pentru construirea, în limbaj formal, a subalternei
propoziţiei 1 şi supraalternei propoziţiei 2. 2x1p=2 puncte
Subalterna propoziţiei 1 este SoP.
Supraalterna propoziţiei 2 este SeP.
– câte 2 puncte pentru construirea, în limbaj natural, a subalternei
propoziţiei 1 şi supraalternei propoziţiei 2. 2x2p= 4 puncte
Subalterna propoziţiei 1 este Unele opere literare anonime nu au
autor cunoscut.
Supraalterna propoziţiei 2 este Nicio persoană nu este comuni-
cativă.
C. – câte 1 punct pentru aplicarea explicită a operaţiilor de conversiune şi
obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia
dintre propoziţiile 3 şi 4 , în limbaj formal. 2x2x1p= 4 puncte
Propoziţia 3 (SaP)
Operaţia de conversiune a propoziţiei 3 este: SaP → PiS. Deci,
conversa propoziţiei 3 este: PiS.
Operaţia de obversiune a propoziţiei 3 este: SaP → Se . Deci,
obversa propoziţiei 3 este: Se .
Propoziţia 4 (SiP)
Operaţia de conversiune a propoziţiei 4 este: SiP → PiS. Deci,
conversa propoziţiei 4 este: PiS.
Operaţia de obversiune a propoziţiei 4 este: SiP → So . Deci,
obversa propoziţiei 4 este: So .
– câte 1 punct pentru derivarea, în limbaj natural, a conversei
fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4; 2x1p= 2 puncte

212  
 Partea a III-a: Baremuri de autoevaluare

– câte 2 puncte pentru derivarea, în limbaj natural, a obversei

fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4. 2x2p= 4 puncte
Propoziţia 3 (Toţi preoţii sunt bărbaţi)
În limbaj natural, conversa propoziţiei 3 este: Unii bărbaţi sunt preoţi.
În limbaj natural, obversa propoziţiei 3 este: Niciun preot nu este
femeie.
Propoziţia 4 (Unele medicamente sunt substanţe chimice)
În limbaj natural, conversa propoziţiei 4 este: Unele substanţe
chimice sunt medicamente.
În limbaj natural, obversa propoziţiei 4 este: Unele medicamente
nu sunt substanţe non-chimice.
Sau: Unele medicamente nu sunt non-substanţe chimice.
Sau: Unele medicamente nu sunt substanţe care nu sunt
chimice.
D. reprezentarea prin metoda diagramelor Euler a propoziţiei categorice 2
(Unele persoane nu sunt comunicative): 4 puncte

E. a. câte 2 puncte pentru scrierea, în limbaj formal, a fiecăreia dintre

opiniile celor doi elevi: 2x2p= 4 puncte
Elevul X: SiP → PaS
Elevul Y: SoP → PoS
b. câte 2 puncte pentru explicarea corectitudinii logice a celor
două raţionamente: 2x2p= 4 puncte
Elevul X: SiP → PaS: conversiune nevalidă, deoarece încalcă
legea distribuirii termenilor. Termenul P este distribuit în concluzie fără a
fi distribuit şi în premisă.
Elevul Y: SoP → PoS: conversiune nevalidă, deoarece încalcă
legea distribuirii termenilor. Termenul S este distribuit în concluzie fără a
fi distribuit şi în premisă.

  213
Adrian-Gabriel Horvat, Valeriu Sofronie

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. 1. – câte 2 puncte pentru scrierea schemei de inferenţă corespun-
zătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date (eio-2 şi eao-3),
astfel: 2x2p= 4 puncte
Modul eio-2 are schema de inferenţă:
PeM
SiM
SoP
Modul eao-3 are schema de inferenţă:
MeP
MaS
SoP
– construirea, în limbaj natural, a unui silogism care să
corespundă oricăreia dintre cele două scheme de inferenţă: Modul eio-2:
4 puncte
Niciun test dificil nu este de logică.
Unele exerciţii sunt de logică.
Unele exerciţii nu sunt teste dificile.
2. – reprezentarea grafică, prin intermediul diagramelor Venn, a
oricăruia dintre cele două moduri silogistice date: 3 puncte
Reprezentarea grafică a modului silogistic eio-2 este următoarea:

214  
 Partea a III-a: Baremuri de autoevaluare

– precizarea deciziei privind validitatea modului silogistic

reprezentat grafic: 1 punct
Conform reprezentării prin diagrama Venn, silogismul eio-2 este
valid.
B. – construirea, în limbaj formal, a argumentului valid care să justifice
propoziţia dată (Aristotel a fost logician). 4 puncte
MaP
SaM
SaP
– construirea, în limbaj natural, a argumentului valid care să justifice
propoziţia dată. 4 puncte
Un silogism în limbaj natural, corespunzător schemei de inferenţă
aaa-1, este:
Creatorul logicii a fost logician.
Aristotel a fost creatorul logicii.
Aristotel a fost logician.
C. a) – menţionarea oricărei reguli de corectitudine pe care o încalcă
definiţia dată. 2 puncte
O regulă de corectitudine încălcată este regula adecvării.
Definitorul trebuie să revină întregului definit şi numai acestuia. Altfel
spus, definitorul trebuie să desemneze toate obiectele desemnate de
definit şi numai pe ele (identitate extensională).
b) – câte 2 puncte pentru enunţarea fiecăreia dintre regulile de
corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a).
2x2p= 4 puncte
Regula definirii afirmative: definitorul trebuie să spună cum este
definitul şi nu cum nu este.
Regula clarităţii şi preciziei: definitorul trebuie să fie formulat în
termeni clari şi precişi. Definitorul nu trebuie să conţină metafore sau alte
figuri de stil, termeni vagi, expresii excesiv de tehnice sau ambiguităţi şi
să nu fie prea complicată.
– câte 2 puncte pentru construirea fiecăreia dintre definiţiile
cerute: 2x2p= 4 puncte
European = df persoană care nu locuieşte nici în America, şi nici în
Asia.
Timpul = df focul în care ne ardem existenţa. (Friedrich Nietzsche)

  215