Adverbul – exercitii1.

Alcatuieste doua enunturi care sa contina adverbe formate prin derivare,

dela alte parti de [Link] doua adverbe formate prin [Link] ce
parte de vorbire sunt cuvintele care se repetain enunturilede mai jos:a)Mihai scrie repede. Apa
repede s-a tulburat.b)El mi-a facut un bine. Maria a ajuns bine acasa.c)El canta iar. El a vorbit iar
eu l-am [Link] doua enunturi in care cuvintele iarna si dimineata sa aiba douavalori
morfologice [Link] gradele de comparatie ale adverbelor subliniate in
enunturile:Mihai invata tot atat de bine ca Maria. El a venit la petrecere tarziu- tarziu. El nuscrie
foarte frumos. A facut lucrul mai putin bine decat Ana. Andreea locuieste [Link] vorbeste
[Link] adverbele din fragmentul rmator:Si ei mergeu greu; acuma sfarsisera
vorba si nu indrazneau sa se mai uiteunul la altul. Opincile fasaira aspru pe gheata. Apoi se
apucara amandoi deumere si, incet, trecura dincolo, pe prundisul lunecos. (M. Sadoveanu –
Vestitorii)[Link] functiile sintactice ale adverbelor din enunturile: El mergeagale. Ei au
locuit aici. Lor le merge bine. Mirela nu a venit atunci. Vor plecamaine. Acolo s-a intamplat
accidentul. Lectia de atunci a fost [Link] de acolo este [Link] adverbele cu
valoare predicativa din enunturile: Pesemne ca nune-a vazut. Negresit ca la vremea potrivita va
[Link] si analizeaza locutiunile adverbiale din enunturile urmatoare:a)Imi place din
cand in cand sa ies cu prietenii.b)La scoala veneau randuri-randuri de elevi.c)Plec zi de zi la
serviciu.d)S-a dus de-a berbeleacul cand s-a impiedicat.e)I-a dat banii cu taraita.f)A povestit pe
larg ce s-a intamplat.g)Ei se luptau corp la [Link] si mentionati functiile sintactice ale
locutiunilor adverbiale dintextele:a)Fara-ndoiala ca va fi frumos maine.b)Cu siguranta, el va
castiga concursul.c)E in zadar sa-ti faci iluzii.d)Cititul pe sarite nu e folositor.e)Priveste din loc in
loc cu atentie.f)Din cand in cand se auzea trilul pasarelelor.g)Raspundea pe ghicite la intrebarile
profesorilor

EXERCIŢII

1. Completează definiţia după ce analizezi exemplele de mai jos:

Adverbul este parte de vorbire ……………………......care exprimă caracteristica unei

acţiuni, ..............., .................,şi împrejurarea în care are loc o....................... .
Merge repede. (caracteristica unei acţiuni)

Stă bine. (caracteristica unei stări)

Are o privire destul de ageră. (caracteristica unei însuşiri)

Va veni aici, mâine. împrejurarea în care are loc o acţiune(locul şi timpul acţiunii)

2. Grupează adverbele acolo, acum, aşa, aici, altfel, nicicând, deasupra, îndată, oricum , în
tabelul de mai jos:

adverbe de loc

adverbe de timp

Adverbe de mod

simple

compuse
3. Precizează valoarea morfologică a cuvântului frumos din enunţurile:

Frumosul cieşte. .................................

Copilul frumos citeşte..........................................

Citeşte frumos.....................................................

4. Construieşte propoziţii în care cuvântul primăvara să fie, pe

rând,substantiv............................................................................................ şi
adverb:..............................................................................................................
5. Uneşte cuvintele din coloana A, cu sufixele corespunzătoare din colana B, formând astfel , prin
derivare, adverbe:

A a târî B –eşte

Prieten - iş

Piept - âş

Actual -mente

6. Identifică adverbele din enunţurile date şi completează tabelul de mai jos după exemplul dat:

ENUNŢUL
ADVERBUL

FELUL

DETERMINĂ

FUNCŢIA

Câinele latră arţăgos.

arţăgos

adverb de mod

Un verb(latră)

Complement circumstanţial de mod

Merge repede.
Rana suferindă odinioară e vindecată.

El se află aparent aproape.

Hai acum!
Mersul acolo nu mai e valabil

Acela de aici e fratele lui.

Primul de sus e vecinul său .

[Link]ţi morfologic şi sintactic adverbele din enunţurile de mai jos:

a. A mers până afară.

b. Mănâncă încet.
c. Mâine merg la munte.

d. E bine de voi!

e. Casa de acolo e a noastră.

8. Treceţi adverbul repede din enunţul Aleargă repede la toate gradele de comparaţie învăţate la
adjectiv:Pozitiv...............

Comparativ de superioritate..............................; de egalitate.........................de

inferioritate................................

Superlativ -relativ de superioritate..............................; de inferioritate...........................

- absolut..................................

Adverbul- exerciţii de aprofundare

Citeşte cu atenţie textul următor pentru a răspunde corect cerinţelor date:

O doină plânge sus pe culme,

Din fluier unde limpezi cad,

Și legănate lin s-afundă

În pacea codrilor de brad...

Cântare, meşteră cântare,

Te stingi acum încet-încet,

Și-adormi pierdută-n tremurarea

Oftării blânde din brădet...

Mi-ai strecurat un strop în suflet

Din taina vremii de demult,

Și plânsul veacurilor duse

Mă înfioară când te-ascult...

Cum te-ai topit acum în noapte,

Eu stau cu inima la sfat:

În care brad, de care creangă

Plânsoarea ta s-a aninat?...

Și cât vei mai trăi acolo,

Tu, soră pururea cu noi,

Când va fi mort de mult ciobanul,

Și moartă turma lui de oi? (...)

(Octavian Goga- Doina)

Transcrie, din primul vers al poeziei, un adverb şi precizează felul acestuia.

Cuvântul ”unde” din al doilea vers al poeziei este:

Adverb de loc;

Substantiv comun.

Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat din structura ”Și legănate lin s-afundă” şi

construieşte un enunţ în care să aibă o altă valoare morfologică.

Transcrie adverbele din a treia strofă şi precizează felul lor.

Construieşte enunţuri cu următoarele ortograme:

De mult

Demult

Mai

M-ai

Altădată

Altă dată

Deloc

De loc

Bineînţeles

Bine înţeles

O dată

Odată

Cândva

Când va

Grupează pe coloane următoarele adverbe: agale, niciodată, bine, când, aşa, departe, aici, jos,
mâine, alene, astfel, întotdeauna, nicicând, nicăieri, dincolo.

De loc

De mod

De timp
Cu ajutorul sufixelor, formează adverbe de la următoarele cuvinte:

Voinic

A târî

Tânăr

Cruce

Francez
Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Iarna îi place să patineze.

M-a privit lung.

Avea un chip frumos.

Iarna este geroasă.

Glasul ei blând m-a emoţionat.

Vorbeşte frumos despre prietena sa.

A parcurs un drum lung.

I-a vorbit blând.

Citeşte cu atenţie afirmaţiile următoare, notându-le cu A (adevărat) sau F (fals):

Adverbul din structura ”Din taina vremii de demult” determină un substantiv.

Cuvântul ”acum” este adverb de mod.

Adverbul ”acolo” îndeplineşte funcţia sinatactică de complement circumstanţial de loc.

Cuvântul ”frumos” poate fi substantiv, adjectiv şi adverb.

Adverbul este parte de vorbire flexibilă.

Alege forma corectă:

Au participat destul/ destui de mulţi la concurs.

În place să cumpere cadouri pentru nou-născuţi/ noi-născuţi.

Și-a făcut planuri uşoare/ uşor de realizat.

Maria învaţă cel/ cea mai bine.

Obişnuieşte să lase ferestrele largi/ larg deschise.

Adverbul şi locuţiunea adverbială

I. Selectaţi adverbele şi precizaţi felul şi funcţia lor sintactică:

Când pleci la mare?

Spune-mi unde vrei să ne întâlnim.

Oricând vorbea, era ascultat cu atenţie.

Ne vom revedea cândva.

S-a comportat cum mă aşteptam.

Oricum ar fi fost rezultatul, nu mă supăram.

II. Completaţi cu părţile de vorbire care lipsesc, astfel încât să obţineţi locuţiuni adverbiale:

_________ binelea _________ gata

în ___________ capului din când ________

__________ - grăpiş ici - _______

_______ dreptul nas în ______

_____ totul aşa şi _______

______ una ______ două _________ rost

____ neaşteptate ________________ cailor

____ şi noapte ___________ cu încetul

în _________ vecilor

III. Scrieţi adverbul corespunzător următoarelor locuţiuni adverbiale:

de obicei în grabă

de ajuns zi şi noapte

din nou din când în când

peste tot pe nepusă masă

de când lumea şi pământul

IV. Identificaţi adverbele şi locuţiunile adverbiale predicative şi precizaţi funcţia lor sintactică:

Negreşit că vin la meci.

Pesemne că ştie tot.

Posibil să plece din oraş.

Sigur că voi veni.

Imposibil să nu ştii.

Cu siguranţă că te cunosc.

Fără doar şi poate că voi reuşi.

De bună seamă că nu te mint.

Fără îndoială că particip.

V. Precizaţi funcţia sintactică a adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale:

Aşa-i lumea.

Maşina de acolo e nouă.

Ne-am cunoscut odinioară.

De afară se aud strigăte.

Ideea i-a venit deodată.

Pune ici şi colo câte o floare.

Învăţatul pe de rost nu este eficient.

Privesc cu drag câmpul înflorit.

Cu siguranţă că vom fi aşteptaţi.

Bineînţeles că ne vom revedea.

S-a trezit cu noaptea în cap.

S-a îmbrăcat în grabă.

VI. Precizaţi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate:

Tot nu înţelegi?

A stricat tot.

Aleargă iute.

A gustat un ardei iute.

Și tu poţi greşi.

A udat iarba şi florile.

Și-a amintit poezia.

Citeşte aşa repede.

Aşa copil n-am văzut.