Universitatea Transilvania din Brașov

Facultatea: Inginerie Tehnologică și Management

Industrial
Domeniul de studii de masterat: Inginerie și Management

Sisteme informatice pentru suport decizional

Coordonator: [Link]. Cristian PISARCIUC

Masterand: ALEXE Ionut

1
 1. Sisteme informatice pentru suport decizional

Introducere

Sistemele informatice pentru suport decizional (SISD) - constituie o clasă specifică de sisteme
informatice menite să îi ajute pe lucrătorii bazaţi pe cunoaştere, aflaţi în diverse poziţii decizionale
în rezolvarea problemelor întâlnite care contează pentru prosperitatea organizaţiei.

Termenul de SISD a fost propus pentru prima dată de Michael Scott Morton, cu ocazia prezentării
unui seminar de doctorat, în februarie 1964. De a lungul anilor conceptul a fost definit în diferite
moduri de, către diverşi autori.

Atributele stabilite pentru acest sistem sunt :

a) simplitate

b) robusteţe,

c) controlabilitate,

d) adaptivitate,

e) completitudine

f) convivialitate.

În 1981 Bonczek, Holsapple şi mai târziu în 1984 Whinston, definesc SISD ca pe un sistem
compus din trei componente în interacţiune şi anume:

• subsistemul de stocare a cunoştinţelor,

• subsistemul de limbaj (pentru primirea cererilor din partea utilizatorului şi achiziţionarea

cunoştinţelor necesare funcţionării)

• subsistemul de tratare a problemei.

Folosirea SISD nu trebuie să se limiteze la computerizarea unor modalităţi de lucru

existente înainte de introducerea sistemului ci să faciliteze şi să stimuleze adoptarea unor
abordări noi .

2
În figura de mai jos sunt incluse componentele SISD şi legăturile ce se stabilesc între ele şi/sau
cu organizaţia şi utilizatorii

2. Stabilirea sectorului de activitate al societății conform codului

CAEN, obiectul activității societății.

Activitatea principală a companiei este producerea de zahăr, atât din zahăr brut importat
cât și din sfeclă de zahăr. AGRANA Romania este unul dintre cei mai importanți furnizori de zahăr
pentru îndulcitori și pentru industria băuturilor răcoritoare, pentru vânzarea zahărului cu
amănuntul pe plan internațional, dar mai ales, este un furnizor pentru comercianții care vând
zahărul cu amănuntul în orașele mici și satele din întreaga țară.

Unitatea de producție a zahărului brut obținut din trestie de zahăr este localizată în Buzău, județul
Buzău. Fabrica a fost proiectată atât pentru producția de zahăr din sfeclă de zahăr cât și pentru cea
a zahărului brut din trestie de zahăr.

3
Din 1998 a fost modificată din punct de vedere tehnologic pentru a procesa doar zahăr brut.
Capacitatea de procesare a fabricii este de 1.000 de tone zahăr brut pe zi.

Informatii financiare si fiscale:

Nume Firma: SC AGRANA BUZAU SRL

Cod Unic De Identificare: RO26911307

Nr. Registrul Comertului: J10/275/2010

Forma Legala: SRL

Capital Social: 100.000 RON

Stare Societate: Inregistrat din data de 11 mai 2010

Anul Infiintarii: 2010

Cod Caen: 1081

Tipul De Activitate: FABRICAREA ZAHARULUI

4
Indicatori din raportările contabile anuale la 31 decembrie 2016

5
 3. Simularea apariției unei probleme în procesul productiv, problemă
care necesită intervenție de tip decizional.

Prezentul proiect se desfășoară în cadrul companiei AGRANA SA și are ca scop rezolvarea unei
probleme apărute în procesul productiv. Această problemă va fi rezolvată în urma unei decizii.

Problema care necesită intervenție de tip decizional este localizată la o pompa de proces, SULZER,
și aceasta este reprezentată cu urmatoarea simptoma: Pompa nu livreaza lichid suficient/
performanta scazuta.

Astfel într-un mod mult mai concis și ușor explicat, problema alături de variantele de rezolvare a
acesteia se rezumă la:

Pompa de proces, nu poate atinge performanța maximă datorită unor factori ce vor trebui
identificați. Se află cauza radăcină a apariției problemei, se efectueaza o listă cu potențiale soluții
urmând ca după aceea să aibă loc intervenția de tip decizional pentru alegerea celei mai optime
soluții.

Figura 1. Pompa de Proces SULZER

6
Urmatoarele cauze probabile sunt luate in considerare.

Cauza probabila Remediu:

Tevile de aspiratie, supapa de aspiratie sau Se verifica existenta oricaror obstructii in

rotorul sunt infundate cadrul tevilor de aspiratie si al pompei

Viteza de rotatie prea mica Se verifica cerintele/ tolerantele de viteza

Directie de rotatie gresita Se schimba directia de rotatie conform sagetii

de pe unitatea de lagar

Pompa nu este amorsata corespunzator sau Se remorseaza pompa si tevile de aspiratie

exista pungi de gaze pe teava de aspiratie

Diferenta intre presiunea de admisie si Se verifica amenajarile tevilor de aspiratie

presiunea vaporilor este prea mica

Scurgeri de aer in deschiderea de aspiratie, Se verifica tevile de aspiratie si se reajusteaza

tevile de aspiratie sau etansarea pompei etansarea arborelui.

Nivelul rezervorului de aspiratie este scazut Se verifica capul de admisie/ aspiratie necesar

Tabel 1. Cauze probabile si remedii.

In diagrama se poate observa eficienta pompei in ultimele 3 luni. Se observa un regim stationar de
13% acel timp important fiind dedicat mentenantei pompei.

Se vor lua in considerare factori potentiali care ar putea cauza o asemenea problema. Cei mai
importanti factori fiind mediul, omul si materialul.

7
 Lipsa personal
5%
Regim Stationar
13%

Total minute
prod. Plan. Reglaj
Reglaj 11%

Regim
Stationar
Lipsa
personal
Total minute
prod. Plan.
71%

Fig. 2 Grafic eficienta pompa de proces SULZER

4. Procesul de adoptare a deciziei care duce la rezolvarea problemei

apărute în firmă.

Procesul decizional va parcurge etapele în conformitate cu diagramele de mai jos.

Stimuli Decident Definirea Selectia Implementarea

• Posibilitatea de a • manager de proiect problemei alternativei • Schimbarea inspectiei
finaliza comenzile la • Eficacitatea masinii • Scolarizarea de la trei luni la doua
timp / Posibilitatea de scazuta / Costuri operatorilor / luni a pompelor de
a prelua mai multe suplimentare datorita remorsarea pompei si proces / verificarea
comenzi intarzierii comenzilor tevilor de aspiratie / cerintelor /
verificarea existentei tolerantelor de viteza
oricaror obstructii in regulat.
cadrul tevilor de
aspiratie si al pompei

8
 Se incepe un proiect in care sa se
depisteze cauzele aparitiei
problemei

Eficacitatea scazuta pentru pompa

de proces SULZER

Etapa 1 – Pregatirea deciziei

Problema recurenta

Proiectul se desfasoara pe o
perioada de doua saptamani

In urma analizei se descopera

cauzele si decizia va fi luata in baza
acestora

Etapa 2 – Alegerea solutiei optime

si luarea deciziei
STRUCTURA PROCESULUI
DECIZIONAL Implementarea inspectiei de la trei
luni la doua luni a pompelor de
proces este considerata solutia
optima deoarece este o problema
recurenta

Scolarizarea operatorilor

Etapa 3 – Implementarea deciziei si

controlul aplicarii

Rezultatele vor fi analizate pe o

perioada de 6 luni pentru a
evidentia daca exista o crestere in
eficacitate.

Etapa 4 – Evaluarea rezultatelor In urma analizelor se constata ca

deciziei decizia luata a crescut eficienta.

9
 ETAPELE
PROCESULUI DECIZIONAL
Situație
decizională
INFORMARE
- Pompa de proces nu livreaza lichid suficient
- Aceasta problema afecteaza productia
Simplificare - Intarzierea comenzilor
- Se demarează un proiect în care responsabil este managerul
Presupuneri de proiect

Definirea problemei

CONCEPŢIE
- Îmbunătățirea performanței mașinii
(disponibilitate, performanță, calitate și timp operativ)
- Analiza din care reies 3 factori principali (Om, mediu și
Validarea material)
modelului - Capacitatea liberă a mașinii va scade.

Definirea opțiunilor

ALEGERE
Verificarea
- Cea mai mare influență o deține omul
și testarea
- Se decide rezolvarea factorului om prin scolarizare
soluţiei alese - Implementarea inspectie la doua luni in loc de luni pentru
pomeple de proces

Alegerea soluției

SUCCES EȘEC
IMPLEMENTARE ȘI EVALUARE

Rezultatele sunt analizate pe o perioada de 6 luni din care reiese ca exista o crestere in
eficienta.

10
 5. Identificarea tipului deciziei adoptate

Datorită faptului că necesitatea de decizie a avut loc în cadrul unui proiect de îmbunătățire,
respectiv care semnifică creșterea eficacității și performanței pompei de proces, aceasta se
încadrează în tipul de clasificare Alter (1980), orientată pe modele.

În tabelul 5.1 se poate observa clasificarea cu toate caracteristicile acesteia.

Tabel 2. Clasificarea Alter cu orientare pe modele

Sistemele orientate pe modele de optimizare (Optimization Models) sunt cele care permit
realizarea unor soluții optime pentru diferite activități cum ar fi planificare, alocare de resurse și
sunt utilizate de către analiști.

În cazul de față pentru proiect, cel mai bun sistem este cel orientat pe modele de
optimizare, deoarece presupune îmbunătățiri aduse unui proces. Pentru a atinge aceste
îmbunătățire s-au folosit diferite metode analitice și procedee de descoperire a cauzei performanței
scăzute.

11
 6. Alternative de rezolvare a problemei apărute în societatea
comercială

 SISD orientate pe reguli

Cunoștințele încorporate într-un SISD sunt exprimate prin reguli de tip procedural sau inferențial,
de obicei într-un format de tip sistem expert (INFERÉNȚĂ - Operație logică de derivare a unui
enunț) din altul, prin care se admite o judecată (al cărei adevăr nu este verificat direct) în virtutea
unei legături a ei cu alte judecăți considerate ca adevărate. Sursa: DN (1986). Aceste reguli pot fi
calitative sau cantitative și pot înlocui modelele cantitative sau pot fi integrate cu acestea.

 SISD compuse
Un SISD compus reprezintă un sistem hibrid care include două sau mai multe tipuri de SISD
descrise anterior.
 SISD de uz individual (Personal Support) sunt focalizate pe sprijinirea decidenților
individuali.
 SISD de grup (Group Support) sunt orientate pe cerințele unui grup de decidenți angajați
în activități separate dar intercorelate (de exemplu un SISD destinat serviciului
financiar care asistă specialiștii în pregătirea și elaborarea bugetelor).

12
Bibliografie

Curs SSID

[Link]

[Link]

[Link]

SULZER - MANUAL DE UTILIZARE – AHLSTAR

13