Cu accent pe limbă, comunicare şi cultură în standardele naţionale pentru învăţarea

limbilor moderne, cadrele didactice sunt într-o continuă căutare de modalităţi mai bune
de accesare a materialelor autentice şi de furnizare de experienţe care vor dezvolta mai
bine competenţele elevilor de comunicare în limbi străine. Tehnologia este probabil cel
mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil pentru învăţare. TIC poate sprijini
profesorii în a face învăţarea limbilor străine rapid, mai uşor, mai atractiv şi mai
interesant.
Mijloacele informatice fac parte din cultura noastră, din viaţa noastră de fiecare zi (acasă sau la
serviciu). Deşi uniţi într-o reţea planetară, se manifesta o îngrijorare faţa de riscul izolării sociale a
celor care petrec multe ore în faţa calculatorului. Şi totuşi, internetul trebuie privit ca orice alt mijloc
de comunicare asemeni celorlalte mijloace moderne de comunicare.
Cand vorbim de noi tehnologii de informare ne referim la internet precum şi orice alte metode de
comunicare offline şi online, la diverse programe de eLearning create sau diverse posibilităţi pe care
calculatorul ni le dă şi de care ne putem folosi ca şi mijloc de redare a unor informaţii (messenger,
Skype, MS Office, produse Apple, tabele, video si audio etc. )
Utilizarea Internetului în procesul de învăţământ, alături de alte instrumente auxiliare, favorizează
accesul în timp real la informaţii, schimburile interne şi internaţionale şi oferă noi posibilităţi de
învăţare – predare. În acest cadru participă diverse categorii de persoane (elevi, profesori, specialişti
în informatică), fiecare având un rol bine determinat.
Aplicaţiiledidactice ale internetului ar putea fi clasificate în mai multe tipuri de activităţi de predare
– învăţare.
* Comunicarea interpersonală, realizată cu ajutorul poştei electronice (email) şi a comunicării directe
(chat). Aceasta reuneşte acele aplicaţii pedagogice care favorizează schimburile interpersonale între
tineri şi îi determină să cunoască şi să respecte asemănările şi deosebirile culturale, politice,
lingvistice din cele mai îndepărtate zone. Se pot organiza întâlniri cu personalităţi, ori forma clase
virtuale, prin care studenţii vor avea posibilitatea de a-şi verifica aptitudinile comunicaţionale într-o
limbă străină. Profesorii îi vor învăţa pe tineri tehnici de corespondenţă amicală şi oficială specifice
limbii străine studiate, ceea ce va conduce la ameliorarea exprimării scrise, la utilizarea informaţiilor
pertinente şi corecte, la structurarea ideilor. Tot pentru exprimarea în scris se poate avea în vedere
şi mesageria electronică.
* Culegerea de texte autentice în limbi străine. În funcţie de specificul tematicii lecţiei, profesorul va
defini în mod clar un subiect care să atragă interesul studenţilor şi expune mai multe tipuri de
documente (PDF, articole de presă, eseuri etc.). Studenţii (individual sau în grup) ar avea ca sarcină
culegerea documentelor, analizarea şi interpretarea documentelor culese, solicitarea avizului unor
cadre didactice specialiste în domeniul respectiv, precum şi redactarea unei lucrări scrise (rezumat,
sinteză, comentariu etc.) în limba străină.
* Cercetarea documentară, validarea şi utilizarea resurselor în limbă străină în vederea realizării
unei bibliografii pe o temă dată respectând regulile citării documentelor electronice.
* Publicarea de documente în limbi străine pe Internet implică nu numai o bună cunoaştere a
calculatorului, a programelor specifice unei astfel de activităţi ci şi o bună cunoaştere a unei limbi
străine. Se poate avea în vedere redactarea une pagini personale în care studentul să se prezinte,
să-şi descrie realizările în plan intelectuale şi profesional, domeniile de interes, proiectele. Rolul
profesorului este de a-l învăţa pe student tehnicile de structurare, redactare şi prezentare personală
în limbă străină. Studenţii vor putea să-şi perfecţioneze cunoştinţele de exprimare scrisă în limbă
străină (respectarea stilului jurnalistic specific unei reviste de specialitate, prezentarea convingătoare
a informaţiei etc.) prin redactarea unui articol.
* Auto-formarea prin conectarea la situri specializate în manuale virtuale ori teste de verificare a
cunoştinţelor de limbi străine.
 Cateva din avantajele utilizarii noilor tehnologii de formare sunt actualitatea (materiale de calitate,
autentice şi de actualitate), flexibilitatea, autonomia elevilor (au posibilitateade a-şi organizeza
singuri propriul procesde învăţare), abordarea diferentiata, facilitarea unui tip de învăţare contextuală
Aspecte tehnice: Complexitatea este semnalată ca aspect pozitiv. In programele multimedia de
limbi străine sunt integrate imagini, secvenţe video, grafice, animaţii, înregistrări audio, etc. care în
mod normal apar izolat în cazul altor mijloace de învăţare. Combinarea elementelor audio-vizuale cu
textele facilitează trecerea rapidă de la un tip de exerciţiu la altul, fără a fi necesară schimbarea
metodei de învătare. De asemenea specificul interactiv este des întalnit în aceste metode de
învatare, precum şi atractivitatea. Prin colorit, animaţie, efecte speciale, programele multimedia sunt
atractive şi motivante. De asemenea elementele vizuale, sonore, fragmentele de film, personajele
animate, conferă atractivitate programelor multimedia şi paginilor web.
Tehnologia este tot mai folosită în procesele de învatare a limbilor străine fie ca o completare a
instruirii, fie ca singurul mijloc de învăţare. Deşi accesul la tehnologie poate prezenta dificultăţi în
accesarea programelor de educaţie pentru adulţi şi practicieni, acestea pot fi depăşite.
Platformele online au progresat considerabil în ultimii ani. Acestea continuă să ofere din ce în
ce mai multe aplicaţii utile, la preţuri accesibile şi instrumente pentru învăţarea limbilor
străine. Profesorii care utilizează aceste tehnologii trebuie să continue să ofere oportunităţi
pentru învătare şi pentru promovarea şi dezvoltarea limbilor străine. Însă este recunoscut faptul că
sunt necesare cercetări suplimentare cu privire la impactul utilizării tehnologiei; având în vedere
ritmul rapid de inovaţii în software şi acces la Internet, sunt necesare studii de cercetare pe termen
lung pentru a înţelege mai multe despre rolul şi impactul folosirii tehnologiei în învăţarea limbii
engleze la adulţi.
Referinte:
1. Elena Popa, Predarea si invatarea limbilor straine cu ajutorul mijloacelor informatice
2. Lector [Link]. Cristina Prisecaru, Avantaje şi dezavantaje ale utilizării IT&C în
predarea limbilor străine
3. Sarah Catherine K. Moore – Center for Applied Linguistics, Uses of Technology in the
Instruction of Adult English Language Learners

Referat

‘Utilizarea noilor tehnologii in procesul de

învățământ’
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba Engleză
 Utilizarea noilor tehnologii in procesul de învățământ

Astăzi, limba cu cea mai largă circulație este engleza, astfel încât cunoașterea ei este un
lucru absolut necesar pentru omul modern. Stilurile de învățare a limbii engleze au evoluat și ele
oferind metode care să îmbine plăcutul cu utilul.
Din ce în ce mai mult, profesorii caută moduri mai bune de accesare a materialelor autentice
si de furnizare de experiențe care vor dezvolta mai bine competențele elevilor de comunicare intr-
o limbă străină. Tehnologia pare sa fie cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu favorabil
pentru învățare.
Astfel, tehnologia informațiilor și a comunicațiilor poate ajuta profesorii în ceea ce privește
învățarea unei limbi străine într-un mod mai interesant si mai atractiv. Cu atât mai mult cu cât,
mijlocele informatice fac parte din viața noastră de zi cu zi, atât la locul de muncă cât și acasă. În
acest sens, Internetul ne oferă un mijloc de interconectare asemenea altor mijloace moderne de
comunicare.
Bineînteles că atunci când discutăm despre noi tehnologii de formare, ne referim atât la
metode de comunicare offline cât și online, la programe de eLearning, o multitudine de aplicații
cu utilitate și aplicabilitate și în sistemul de învățământ: messenger, Skype, MS Office, etc. și
tablete, laptopuri și alte gadget-uri pe care pot rula aplicații, videoclipuri și înregistrări audio.
Folosirea internetului în procesul instructiv-educativ, împreună cu alte instrumente
auxiliare, facilitează accesul în timp real la informații, schimburile interne și internaționale și oferă
noi posibiltăți de învățare- predare la care participă profesorii, elevii și specialiștii în informatică,
fiecare având un rol determinat.
Aplicațiile didactice prin intermediul internetului pot fi împățite în mai multe tipuri de activități
de predare-învățare:
1. Culegerea de texte autentice într-o limbă străină: în funcție de specificul tematicii lecției,
profesorul va defini în mod clar un subiect care să atragă interesul elevilor și expune mai multe
tipuri de documente, cum ar fi, PDF, articol de presă, eseuri. Elevii, în mod individual sau în grup,
au ca sarcina culegerea documentelor, analizarea și interpretarea documentelor culese, solicitarea
avizului unor cadre didactice specialiste în domeniul respectiv, precum și redactarea unei lucrări
scrise (rezumat, sinteză, comentariu) într-o limbă străină.
2. Comunicarea interpersonală: realizată prin intermediul poștei electronice, respectiv prin e-mail,
și a comunicării directe, respectiv, chat. Aceasta reuneşte acele aplicaţii pedagogice care
favorizează schimburile interpersonale între tineri şi îi determină să cunoască şi să respecte
asemănările şi deosebirile culturale, politice, lingvistice din cele mai îndepărtate

3. zone. Se pot organiza întâlniri cu personalităţi, ori forma clase virtuale, prin care studenţii vor avea
posibilitatea de a-şi verifica aptitudinile comunicaţionale într-o limbă străină. Profesorii îi vor
învăţa pe tineri tehnici de corespondenţă amicală şi oficială specifice limbii străine studiate, ceea
ce va conduce la ameliorarea exprimării scrise, la utilizarea informaţiilor pertinente şi corecte, la
structurarea ideilor. Tot pentru exprimarea în scris se poate avea în vedere şi mesageria electronică.

4. Publicarea de documente în limbi străine pe Internet implică nu numai o bună cunoaştere a

calculatorului, a programelor specifice unei astfel de activităţi ci şi o bună cunoaştere a unei limbi
străine. Se poate avea în vedere redactarea une pagini personale în care elevul să se prezinte, să-şi
descrie realizările în plan intelectuale şi profesional, domeniile de interes, proiectele. Rolul
profesorului este de a-l învăţa pe elev tehnicile de structurare, redactare şi prezentare personală
într-o limbă străină. Elevii vor putea să-şi îmbunătățească cunoştinţele de exprimare scrisă în limbă
străină (respectarea stilului jurnalistic specific unei reviste de specialitate, prezentarea
convingătoare a informaţiei etc.) prin redactarea unui articol.

5. Autoformarea prin conectarea la situri specializate în manuale virtuale ori teste de verificare a
cunoştinţelor de limbi străine. Principalele avantaje ar fi accesul la instruire fără costuri de
deplasare sau restricții de timp și faptul că permite un ritm propriu care se pretează bine folosirii
în domeniul formării competențelor. Unii elevi chiar preferă aceste forme de instruire.

Cateva din avantajele utilizarii noilor tehnologii de formare sunt actualitatea (materiale de
calitate, autentice şi de actualitate), flexibilitatea, autonomia elevilor (au posibilitateade a-
şi organizeza singuri propriul procesde învăţare), abordarea diferentiata, facilitarea unui tip de
învăţare contextuală.

Unul dintre aspectele tehnice care trebuie să fie luate în considerare

este complexitatea, semnalată totuși ca aspect pozitiv. In programele multimedia de limbi străine
sunt integrate imagini, secvenţe video, grafice, animaţii, înregistrări audio, etc. care în mod normal
apar izolat în cazul altor mijloace de învăţare. Combinarea elementelor audio-vizuale cu textele
facilitează trecerea rapidă de la un tip de exerciţiu la altul, fără a fi necesară schimbarea metodei
de învătare. De asemenea specificul interactiv este des întalnit în aceste metode de învatare,
precum şi atractivitatea. Prin colorit, animaţie, efecte speciale, programele multimedia sunt
atractive şi motivante. De asemenea elementele vizuale, sonore, fragmentele de film, personajele
animate, conferă atractivitate programelor multimedia şi paginilor web.

Tehnologia este tot mai folosită în procesele de învatare a limbilor străine fie ca o completare
a instruirii, fie ca singurul mijloc de învăţare. Deşi accesul la tehnologie poate prezenta dificultăţi
în accesarea programelor de educaţie pentru adulţi şi practicieni, acestea pot fi depăşite.

Platformele online au progresat considerabil în ultimii ani. Acestea continuă să ofere din ce în
ce mai multe aplicaţii utile, la preţuri accesibile şi instrumente pentru învăţarea limbilor străine.

Profesorii care utilizează aceste tehnologii trebuie să continue să ofere oportunităţi pentru
învătare şi pentru promovarea şi dezvoltarea limbilor străine. Însă este recunoscut faptul că sunt
necesare cercetări suplimentare cu privire la impactul utilizării tehnologiei; având în vedere ritmul
rapid de inovaţii în software şi acces la Internet, sunt necesare studii de cercetare pe termen
lung pentru a înţelege mai multe despre rolul şi impactul folosirii tehnologiei în învăţarea limbii
engleze la adulţi.

Calculatoarele, Internetul şi tehnologia telecomunicatiilor au devenit unelte puterice de

învătare pentru tineri. În contextul actual al exploziei informationale, copiii au nevoie să comunice,
să ştie să-şi caute informatii , să le prelucreze şi să le folosească. Noi, cadrele didactice nu trebuie
să le limităm şansa de a cunoaşte aceste realităti. Datoria noastră este să îi ajutăm să se descurce
în societatea viitorului, învătându-i să învete.
Putem afirma că integrarea resurselor TIC în educație este benefică și duce la o creștere a
perfomanțelor școlare, cu condiția ca elevii să posede cunoștințe de utilizare a calculatorului. Ideal
ar fi să se lucreze cu grupe mici de elevi, iar clasele să fie dotate cu calculatoare performante
conectate la internet, ar trebui realizate biblioteci de programe în acord cu curriculum-ul școlar.
Mai mult decat atât, profesorii trebuie să promoveze spiritul informatic în școli. Cadrele didactice
trebuie să posede pe lângă cunoștințe teoretice aferente unei limbi străine, și abilități de utilizare a
tehnologiei.
Este necesar ca tânăra generatie să păşească în viitor cunoscând utilizarea calculatorului, la fel
cum generatiile anterioare au folosit creionul. Noile tehnologii reprezintă un mijloc didactic care
contribuie în mod real şi nemijlocit la eficientizarea muncii în învătământ.

Bibliografie
1. Lector [Link]. Cristina Prisecaru, Avantaje şi dezavantaje ale utilizării IT&C în
predarea limbilor străine
2. Elena Popa, Predarea si invatarea limbilor straine cu ajutorul mijloacelor informatice

Comentarii

Despre invatarea "tehnologizata"...

Parere personala. Multi dintre dascalii care inca folosesc metodele clasice de predare in
invatamant (cand spun invatamant ma refer la toate formele acestuia) condamna intr-o
mica sau mare masura tehnologia care dupa parerea lor "acapareaza" treptat sistemul
nostru educational.
Articol. Total gresit....
Tehnologia nu a facut altceva decat sa usureze munca omenirii, de-a lungul a zeci de ani.
De ce sa nu usuram si invatarea? De ce sa nu o transformam in ceva interactiv si placut?
Sarcina instruirii si invatarii bazate pe noile tehnologii ale informatiei si
comunicarii.....este de a completa si de a marii randamentul tipurilor traditionale de
invatare.
DE AICI A APARUL SI CONCEPTUL DE BLENDED LEARING = fiind o forma de
instruire in care metodele traditionale sunt combinate cu cele care utilizeaza tehnologia
informatiei si comunicarii.

Învățarea limbilor străine cu ajutorul IAC. Cu accent pe limbă, comunicare şi cultură în

standardele naţionale pentru învăţarea limbilor moderne, cadrele didactice sunt într-o
continuă căutare de modalităţi mai bune de accesare a materialelor autentice şi de
furnizare de experienţe care vor dezvolta mai bine competenţele elevilor de comunicare
în limbi străine. Tehnologia este probabil cel mai bun mijloc pentru crearea unui mediu
favorabil pentru învăţare. IAC poate sprijini profesorii în a face învăţarea limbilor străine
rapid, mai uşor, mai atractiv şi mai interesant.

Cand vorbim de noi tehnologii de informare ne referim la internet precum şi orice alte
metode de comunicare offline şi online, la diverse programe de eLearning create sau
diverse posibilităţi pe care calculatorul ni le dă şi de care ne putem folosi ca şi mijloc de
redare a unor informaţii (messenger, Skype, MS Office, produse Apple, tabele, video si
audio etc. )

Tehnologia este tot mai folosită în procesele de învatare a limbilor străine fie ca o
completare a instruirii, fie ca singurul mijloc de învăţare. Deşi accesul la tehnologie poate
prezenta dificultăţi în accesarea programelor de educaţie pentru adulţi şi practicieni,
acestea pot fi depăşite.

Surse
Elena Susean- Instruire asistata de Calculator
Elena Popa, Predarea si invatarea limbilor straine cu ajutorul mijloacelor
informatice Lector [Link]. Cristina Prisecaru, Avantaje şi dezavantaje ale
utilizării IT&C în predarea limbilor străineSarah Catherine K. Moore – Center for
Applied Linguistics, Uses of Technology in the Instruction of Adult English
Language Learners

iTeach
 Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCentrul pentru Inovare în Educaţie
Prima Pagină
ÎnregistrareReviste
Cadre didactice
DespreContact
Predarea unei limbi străine prin intermediul internetului şi
instrumentelor multimedia
DE CARMEN NEAGU 9 IANUARIE 2013
Absolventă a Şcolii Normale „Alexandru Vlahuţă” din Bîrlad, specializarea învăţător-educator, a Universităţii Al.
[Link], Facultatea de Istorie, specializarea Istorie – Limba şi Literatura engleză şi a masterului „ Istoria evreilor şi
ebraistică” din cadrul aceleiaşi instituţii. Începând cu anul 2006 predă limba engleză la Liceul de Arte „Margareta
Sterian” din Buzău. Permanent interesată de perfecţionare, are certificare de formator, metodist şi manager de
proiect, iar in ultimii ani a aplicat şi obţinut burse europene de formare continuă, prin programele sectoriale
Comenius şi Grundtvig, în Anglia, Turcia şi Olanda.

LICEUL DE ARTA MARGARETA STERIAN BUZAU ()

În cadrul articolului sunt prezentate obiectivele, metodologia şi activităţile cursului Digital Audio and Video in
Language Teaching, organizat de Universitatea din Amsterdam, la care am participat în perioada 12-19 august 2012.
De asemenea, sunt detaliate instrumente ca portofoliul electronic şi tutorialul, experimentate pe parcursul
trainingului, însoţite de comentariile coordonatorului cursului, reflecţiile trainerului şi propriile concluzii pe
marginea impactului acestui curs asupra dezvoltării mele profesionale.
Articolul se bazează în mare măsură pe resursele multimedia prezentate în cadrul cursului din Olanda, finanțat prin
programul Comenius – mobilități individuale de formare continuă. Conținutul acestei prezentări reprezintă un punct
de vedere personal asupra informațiilor dobândite la curs.

Cu sprijinul financiar oferit prin Programul Sectorial Comenius, în anul şcolar 2011- 2012 am aplicat şi obţinut o
bursă de formare continuă de o săptămână în Olanda, la un curs cu titlul Digital Audio and Video in Language
Teaching, organizat de Universitatea din Amsterdam.
Obiectivele cursului au vizat:

 Furnizarea de cunoștințe tehnice și abilități de a dezvolta activități cu resurse digitale multimedia video și audio pentru
învățarea limbilor străine;
 Furnizarea de cunoștințe generale despre site-uri ce oferă informații relevante cu privire la utilizarea de activități cu
resurse digitale multimedia video și audio în predarea limbilor străine;
 Creșterea gradului de conștientizare a aptitudinilor pedagogice și metodologice necesare punerii în aplicare în mod
eficient a resurselor digitale multimedia video și audio în sala de clasă și proiectării de materiale multimedia utile în
predarea limbilor.
Ideea acestui curs a fost „learning by doing” şi “learning while doing”, participanții fiind implicați activ prin
intermediul sesiunilor zilnice de workshop și prin crearea – singuri sau în grupuri mici – de activități lingvistice și
exerciții utile în lecțiile lor.
Activitatile cursului au inclus:

 exemple de activități lingvistice cu resurse digitale audio și video (CD-ROM și web-based)

 informații tehnice: formate audio și video, players, streaming
 găsirea și utilizarea de activitati multimedia pe web
 dezvoltarea unei sarcini cu materiale web-based
 comunicarea sincronă cu audio și video.

În urma acestui curs am aflat că pot trezi interesul elevilor în învăţarea limbii engleze prin folosirea muzicii,
imaginilor şi a jocului de rol, într-un cuvânt, prin utilizarea instrumentelor multimedia. Cu totii cunoaştem faptul că
aceste suporturi multimedia pot combina text, grafică plană sau spaţială, sunet, imagine, animaţie, stimulând
astfel comunicarea. De asemenea, ele reprezintă resursele updatate ale metodei audiovizuale, utilizată cu precădere
în predarea limbilor străine.

Programele pe care le-am experimentat în cadrul acestui curs (Windows Movie Maker, Wevideo, Audacity)
dovedesc avantajele categorice ale instrumentelor multimedia:

 prezintă conţinutul într-un mod realist, fapt ce are drept consecinţă o comunicare eficientă (conversaţie, discuţie sau
dezbatere);
 furnizează mostre de limbă autentică şi informaţie culturală;
 practică învăţarea şi memorarea de foneme, lexic şi structuri morfo-sintactice prin ascultarea repetitivă a textului fără
diminuarea sau pierderea motivaţiei.

Coordonatorul cursului, profesorul universitar si expertul in programul Life Long Learning Ton Koet, a subliniat
avantajele activităților care utilizează computerul ca oferind:
– Stimularea interesului faţă de cunoştinţele predate prin captarea atenţiei datorită prezentării audio-vizuale a
noţiunilor, eliminându-se astfel riscurile neatenţiei datorate rutinei sau plictiselii;
– Dezvoltarea gândirii logice şi creative prin implicarea elevilor în soluţionarea unor probleme care presupun
parcurgerea anumitor etape de rezolvare sau prin prezentarea de către calculator a raţionamentului prin care s-a
ajuns la o anumită soluţie pentru problema în discuţie;
– Mai multe posibilități de formare a competenţei comunicative
– Stimularea imaginaţiei prin prezentarea audio-vizuală a cunoştinţelor, dar şi prin folosirea jocurilor pe calculator
care duc la creşterea vitezei de reacţie în momentul apariţiei unor stimuli;
– Individualizarea instruirii, programele specifice instruirii asistate de calculator având calitatea de a permite elevilor
să înveţe conform propriului ritm, fără emoţii care să le modifice modul de a se comporta sau de a reacţiona;
– Feedback imediat, semnalizându-se cu o mare rapiditate eventualele erori sau dificultăţi apărute, facilitându-se
corectarea imediată a acestora şi ducând la responsabilizarea celor care învaţă;
– Un mediu de instruire „Safe” (dacă nu sunteți mulțumit, puteți înregistra vocea din nou)
– Evaluarea obiectivă cu ajutorul computerului, testele fiind aplicate elevilor şi corectate după un anumit program
implementat, fără să intervină factori perturbatori ai aprecierii rezultatelor. Singurul factor care ar putea să
perturbeze aprecierea rezultatelor cu ajutorul computerului este aşa numita eroare instrumentală, care nu este „vina”
calculatorului, ci a celui care a conceput testul de evaluare. Instruirea asistată de calculator oferă elevilor
posibilitatea de se autoevalua;
– Antrenarea elevilor în perspectiva educaţiei permanente, instruirea asistată de calculator vând o mare contribuţie
în pregătirea elevilor pentru acest stil de viaţă;
– Promovarea învăţământului deschis la distanţă datorită utilizării Internetului şi a altor surse multimedia .

In cadrul acestui curs am aprofundat mai bine termenul de portofoliu electronic, numit şi e-portofolio sau digital
portofolio. Acesta este o colecţie de documente stocate pe un calculator şi administrată de către un utilizator. Uzual,
colecţia respectivă este disponibilă pe web, caz în care se mai numeşte şi webfolio. Documentele respective pot
consta în text, imagini, multimedia, intrări de blog, link-uri, etc. Anumite aplicaţii de administrare a e-portofoliilor
permit grade variate de acces al audienţei de aşa natură încât numai anumite secţiuni din e-portofolio sunt vizibile la
un moment dat .

Din punct de vedere educaţional, un portofoliu electronic poate fi văzut ca o înregistrare a actului de învăţare, care
poate furniza dovezi asupra progreselor făcute. O astfel de înregistrare este strâns legată de planul de învăţare,
facilitând reflecţia utilizatorilor asupra avansului propriu, ducând la o conştientizare crescută a necesităţilor şi
strategiilor de învăţare.

Este uşor de făcut paralela între e-portofoliu şi identitate digitală (descriere a unui individ folosind mijloace digitale:
pagina web, blog, adresa de mail, profile pe site-urile sociale, albume personale de imagini, etc.). În special
generaţiile mai tinere sunt obişnuite să-şi creeze identităţi digitale utilizând software de prezentare şi unelte pentru
crearea de pagini web .

Formatorul principal, belgianul Geert Bonamie, ne-a dezvăluit secretele platformei online wevideo, disponibilă pe
site-ul [Link], folosind tutorialul sau lecția interactivă ghidată. Urmând elementele constitutive ale unui
tutorial:
– Introducerea ;
– Asigurarea controlului elevului asupra desfăşurării lecţiei;
– Motivarea elevului;
– Prezentarea informaţiilor ;
– Întrebări şi răspunsuri;
– Analizarea răspunsurilor;
– Îndrumări suplimentare în funcţie de corectitudinea răspunsurilor;
– Remedierea cunoştinţelor asimilate ;
– Secvenţierea / Segmentarea lecţiei;
– Încheierea tutorialului,
am aplicat instrumentele video si audio ale platformei pentru a crea o aplicaţie educaţională multimedia.
(a se vedea rezultatul aici: [Link]
Criteriile de analiză impuse privind elaborarea materialului sub forma textului sau a suportului audio-video, au vizat
următoarele aspecte:

 să existe suficiente informaţii şi explicaţii pentru ca materialul de studiu să fie însuşit şi aplicat;
 să existe concordanţă între conţinutul materialului de studiu şi obiectivele operaţionale;
 să fie anticipate momente de relaxare, de trezire a atenţiei şi evitarea monotoniei.
În urma accesării tuturor acestor informaţii, am început să accept ideea conform căreia calculatorul poate fi privit ca
un al treilea personaj, alături de profesor şi elevi, având rolul de a contribui la găsirea unor soluţii de îmbunătăţire a
procesului didactic. Însa rămân la ideea că rolul profesorului nu va putea fi suplinit niciodată de calculator,
echipamentul electronic fiind doar un mijloc prin care educatorul îşi poate etala măiestria în activitatea la catedră.

Dezavantajele recurgerii la utilizarea instruirii asistată de calculator nu pot fi trecute cu vederea:

 utilizarea instruirii asistată de calculator este încă destul de costisitoare, iar, în unele cazuri, este imposibilă datorită
dotării insuficiente a unităţilor de învăţământ cu echipamente de calcul;
 deşi permite simularea diferitelor evenimente, procese, şi acţiuni, această metodă nu poate să înlocuiască activitatea
practică;
 posibilitatea pierderii obişnuinţei de a purta discuţii, de a argumenta datorită interacţiunii om-calculator;
 izolarea elevilor de prietenii, colegii şi profesorii lor în timp, datorită utilizării îndelungate a calculatorului;
 nu este potrivită tuturor elevilor şi tuturor stilurilor cognitive;
 are un impact diferit, în funcţie de vârsta elevilor .

Solicitat să răspundă la întrebarea „De ce au nevoie profesorii de instrumentele multimedia în predare?”, trainerul
Geert Bonamie a argumentat astfel:
With a few exceptions (mainly language teachers), I am sure no teacher really *needs* this.
I see it first of all as an interesting way to make your classes diverse, to make bookish things more alive, sometimes
also more authentic, more creative (look at your own wonderfully creative video!). Secondly, I am convinced that
confronting students with digital audiovisual material will also prepare them better for the digital skills needed in
the 21st century. Digital literacy will only become more and more important as time passes by. Thirdly, I think
audiovisual assignments are also tailormade for mobile learning -on tablets or on cell phones. It is so so easy for
students to make a video these days, so why not make use of that?
Ca o concluzie personală, utilizarea metodei audiovizuale în procesul instructiv-educativ, la orice disciplină, nu
numai în predarea limbii engleze, evită plictiseala şi monotonia, oferind posibilitatea unor activităţi de învăţare
dintre cele mai variate. Însă rămân întrebări pentru care nu am aflat încă un răspuns:

 Cât de oportun și eficient este un program național de digitizare a manualelor școlare și a resurselor pentru învățare?
 Care sunt instrumentele potrivite pentru pregătirea tinerilor pentru folosirea responsabilă şi în siguranţă a calculatorului?
 Cum trebuie adaptat curriculumul pentru a permite integrarea TIC în cadrul tuturor disciplinelor?

Cuvinte cheie:
Accesări: 2.703

iTeach: Experienţe didactice

- o revistă pentru educaţie şi educatori -
 Prima pagină
 Despre revista iTeach
 Arhiva
 Redacţia
 Autori
 Propuneţi un articol

Caută
 Abonaţi-vă la fluxul RSS
 Parteneri

‹ ÎnapoiPrima PaginăSus

©2018 iTeach. Toate drepturile [Link]ţinut de MECTS

iTeach
Institutul de Ştiinţe ale EducaţieiCentrul pentru Inovare în Educaţie
Prima Pagină
ÎnregistrareReviste
Cadre didactice
DespreContact
Utilizarea podcast-urilor în predarea limbii engleze
DE MIHAELA LADARIU 7 DECEMBRIE 2012
A absolvit Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, secția limba și literatura engleză- limba și literatura franceză,
din cadrul Universității de Vest din Timișoara, în 2001. Din același an este profesor de limba engleză. Din
septembrie 2005 predă limba engleză la Liceul Tehnologic de Poștă și Telecomunicații din Timișoara.

GRUP SCOLAR DE POSTA SI TELECOMUNICATII TIMISOARA ()

Una dintre aplicațiile pe care cadrele didactice le pot integra cu succes în abordarea unei secvențe de instruire este
podcast-ul. Utilizarea acestuia a crescut considerabil în ultimii ani, date fiind avantajele pe care le
aduce. Podcasting-ul este o metodă educaṭională valoroasă care vă oferă posibilitatea de a împărtăṣi din experienṭa
dumneavoastră cu un public destul de mare. Indiferent dacă alegeți să folosiți podcast-urile existente sau să le creaṭi
împreună cu elevii, acestea vă vor ajuta să transformaṭi metode tradiṭionale în metode unice ṣi motivante de a preda,
învăṭa ṣi comunica.
Un loc aparte în predare limbii engleze îl au noile tehnologii. Profesorii utilizează în mod frecvent calculatorul ṣi
internetul, CD/DVD playere, table interactive ṣi altele. Aceste noi tehnologii sunt însoṭite de aplicaṭii
corespunzătoare.

Una dintre aceste aplicaṭii este podcast-ul – un fiṣier audio sau video distribuit prin intermediul Internetului. Aceste
fiṣiere sunt actualizate în mod regulat ṣi pot fi folosite atât cu echipamente mobile, cum ar fi mp3 playere sau
telefoanele mobile, cât ṣi cu calculatoare, atâta timp cât acestea acceptă formatul în care acestea au fost create. Ceea
ce diferenṭiază podcast-urile de fiṣierele audio este faptul că acestea fac parte dintr-o serie ṣi sunt transmise
abonaṭilor în mod automat. Odată ce au fost descărcate, aceste podcast-uri pot fi accesate oriunde ṣi oricând,
utilizatorul nefiind nevoit să se afle neapărat în faṭa unui calculator care are conexiune la internet.

Utilizarea podcast-urilor a crescut considerabil în ultimii ani, date fiind avantajele pe care le aduce folosirea lor:

 reprezintă material autentic care poate fi folosit în cadrul orelor de limba engleză
 sunt compatibile cu echipamentele mobile, lucru ce îl avantajează atât pe elev, cât ṣi pe profesor
 sunt uṣor de accesat ṣi de folosit
 utilizatorul poate cotrola ritmul în care informaṭia este distribuită prin apăsarea butonului de pauză, de exemplu
 sunt materiale atractive ṣi motivante ṣi pot fi folosite gratuit
 pot fi folosite împreună cu alte instrumente, cum ar fi forumurile, site-urile wiki sau site-ul ṣcolii

In acelasi timp, îṭi poṭi creea propriile podcast-uri. Pentru a face acest lucru, trebuie să treci prin etapele următoare:
1. Inregistrarea – pentru a înregistra ai nevoie de un microfon ṣi de un soft, cum ar fi Audacity sau Garageband.
2. Editarea – după ce ai creat ṣi ai salvat fiṣierul audio, de obicei în format mp3, trebuie să îl încarci pe un server.
Sunt multe site-uri pe internet (de exemplu Blogger) care iṭi oferă servicii gratuite de găzduire de podcast-uri.
3. Publicarea – o dată ce ai creat podcastul ṣi l-ai încărcat trebuie să găseṣti o modalitate de a le permite utilizatorilor
să îl acceseze. Acest lucru îl poṭi face prin simpla furnizare a linkului paginii web.

Există un număr de site-uri care oferă gratuit instrumente pentru a creea un podcast. Cu ajutorul acestor site-uri poṭi
creea foarte uṣor ṣi rapid un podcast în scopuri educaṭionale. Astfel, poṭi accesa:
• [Link]
• [Link]
• [Link]
• [Link]
Crearea unui podcast le oferă elevilor posibilitatea de a-ṣi împărtăṣi experienṭele legate de învăṭare ṣi nu numai. Li
se oferă posibilitatea de a folosi instrumente de lucru pe care, în mare parte, le folosesc în timpul liber, pentru a se
recrea. De asemenea, pentru a crea un podcast se va lucra în cadrul unui grup, astfel dezvoltându-ṣi competenṭele de
a lucra în echipă ṣi pe cele de organizare.

Cuvinte cheie:
Accesări: 782
 iTeach: Experienţe didactice
- o revistă pentru educaţie şi educatori -
 Prima pagină
 Despre revista iTeach
 Arhiva
 Redacţia
 Autori
 Propuneţi un articol

Caută
 Abonaţi-vă la fluxul RSS
 Parteneri

‹ ÎnapoiPrima PaginăSus

©2018 iTeach. Toate drepturile [Link]ţinut de MECTS

[Link]
mobil
[Link]
online/scoala/resurse-utile
importanta comp digit
În contextul în care digitalizarea devine provocarea secolului XXI, competenţele digitale
capătă o valoare considerabilă în portofoliul oricărui angajat, care va contribui la viitorul
economiei digitale europene. Este motivul pentru care, în cadrul proiectului eSkills for Jobs
România, Asociaţia Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi
Comunicaţiilor (APDETIC) împreună cu agenţia specializată în comunicarea proiectelor
sociale, Media Image Factory, au organizat webinarul „Importanţa competenţelor digitale în
formarea unei cariere”. Elevi şi studenţi din 21 de localităţi au urmărit transmisia live şi au
obţinut răspunsuri la toate întrebările pe care le aveau cu privire la acest subiect.

În România, numărul de locuri de muncă ce implică competenţe digitale cerute şi

disponibile pe piaţă este net superior ofertei. Cei 7.000 de absolvenţi ai facultăţilor de profil
nu acoperă nevoile anuale ale angajatorilor din sectorul ITC, care depăşesc uşor 15.000.
Având în vedere dinamica sectorului ITC în România, cererea de cadre în acest domeniu
va cunoaşte noi cote în următorii ani. Aşa cum se evidenţiază în Manifestul competenţelor
digitale ([Link]), în ciuda faptului că nivelul şomajului în rândul tineretului
european atinge cota de 22%, angajatorii afirmă că nu gasesc candidaţi pentru locurile de
muncă vacante care necesită competenţe digitale. Iar acest decalaj între cerere şi oferta de
forţă de muncă specializată tinde să se acutizeze, la orizontul anului 2020 estimându-se un
deficit de circa 850.000 specialişti la nivel european.

Webinarul ”Importanţa competenţelor digitale în formarea unei cariere”, organizat de

Asociaţia Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor
(APDETIC), împreună cu agenţia specializată în comunicarea proiectelor sociale, Media
Image Factory, face parte din proiectul european eSkills for Jobs 2016 România, iar
principalul scop al acestuia este de a informa tinerii cu privire la rolul major pe care îl au
competenţele digitale pentru toţi cei care intră în câmpul muncii. Transmisia live a
webinarului a fost urmărită marţi, 12 aprilie, de elevi, studenţi şi profesori din cadrul şcolilor
şi facultăţilor înscrise în proiect, din 21 de localităţi: Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Brăila,
Buzău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Corbu, Topliţa, Vulcan, Iaşi, Paşcani,
Mioveni, Orăştie, Piteşti, Ploieşti, Focşani, Adjud şi Slatina.

Citeşte şi CE: Doar 20% dintre români deţin competenţe digitale de bază, față de media
UE de 59%

Studii recente ale Comisiei Europene estimează că nevoia de specialişti IT la nivel

European va depăşi 750.000 până în 2020. Pe masură ce tehnologia digitală devine
motorul celei de-a patra revoluţii industriale şi se dezvoltă modele de business noi, este
esenţial ca firmele să angajeze persoane cu înalte competenţe digitale, care să contribuie la
viitorul economiei digitale europene. Declară Valentin Negoiţă, Preşedinte APDETIC.

Pentru a avea succes într-o economie bazată pe inovare, angajaţii de astăzi au nevoie de
un amestec de competenţe diferit faţă de cel de până acum. Ceea ce completează cu
adevărat această listă de calităţi necesare este cunoaşterea digitală, aspect pe care ne
propunem să îl promovăm prin campania eSkills for Job România. Declară Nicoleta Talpeş,
Manging Director Media Image Factory, partenerul campaniei eSkills 206 în România.

Campania eSkills for Jobs România face parte dintr-o amplă campanie iniţiată de Comisia
Europeană. Iniţiativa a pornit de la constatarea decalajului existent între nevoile economiei
digitale, pe de o parte, şi competenţele şi capacităţile forţei de muncă actuale din statele
membre, pe de altă parte. În România, campania eSkills for Jobs 2016 este comunicată de
Media Image Factory, agenţie specializată în comunicarea proiectelor sociale şi culturale.

Campania eSkills 2016 în România include conferinţe, webinars, seminarii în şcoli, vizite la
companii de IT, concursuri online, tabere de vară IT, competiţii scolare Coding days şi Hour
of code.