9UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

Extractia petrolului si gazelor asociate

-Proiect 1-

Prof. coordonator:
[Link]. Mariea Marcu Student: Cheşcă Georgian-Răzvan
Specializarea: Inginerie de Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: IPG 20103

2017
 Proiect

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Proiectarea regimului de functionare al unei

sonde in gas-lift continuu

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului ........................................ 9

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere ............................................... 12
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie .........14
1.4. Variatia presiunii gazelor in coloana ............................................. 44
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie .......................... 46
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie ..................... 47
1.7. Analiza nodala ................................................................................. 53
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu ........ 55
1.9. Amplasarea supapelor ...................................................................... 56
1.10. Calculul de alegere al supapelor ...................................................... 61

Capitolul 2. Pompajul continuu cu prajini

2.1 Instalatia de pompare cu prajini .......................................................73

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini ................................................. 76
2.3 Alegerea tevilor de extractie ........................................................... 80

ANEXE
Concluzii
Bibliografie

2
 INTRODUCERE

Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” are drept scop

prezentarea metodelor de extractie a titeiului atunci cand inceteaza perioada de eruptie natura
a sondei si anume: gas-liftulul continuu (eruptie artificiala continua) si pompajul continuu cu
prajini.

Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.

Aceste gaze sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda, in scopul reducerii
greutatii specifice a acestuia. Metoda se aplica, de obicei, sondelor cu capacitate de productie
si presiune de fund relativ mari.
Calculul urmareste cateva etape in care sunt determinate elemente specifice in crearea unui
sistem de gas-lift corect, capabil de a aduce la suprafata debite insemnate de lichid.
Succesiunea etapelor de calculul se termina cu alegerea supapelor care permit trecerea
debitelor de gaze comprimate in tevi .
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se
aplică în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor
prin erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când
stratul nu suportă contrapresiune.

Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:

a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;
− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;
− cu pompe centrifuge de fund.

În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care transmit mişcarea de
la suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar) tubulare, acţionate de unităţi de
pompare cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau mecanic).

3
Capitolul 1

Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-

lift continuu
Introducere in regimul de functionare “gas-lift”

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in

acesta scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala
ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu
viteza relativ mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare,
manifesta treptat o diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai
produce cu continuitate lichid.

Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte
ca sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei
necesare de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana
de extractie a unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv,
sa asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau
dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua

Eruptia artificiala continua sau gazlift-ul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei
presiuni.

Gazele pot fi injectate prin:

- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;

Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul

completarii sondei si anume:
-instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
-instalatii de duala.

4
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua

Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:

- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala,
packer (echipamentul de fund).

Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gas-lift Fig. 2. Supapele de erupţie artificială

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;

- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se intercaleaza intre
doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii
sondei (simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe) ;
- mobile ;
In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de
gazlift se impart in doua mari categorii si anume:
5
 - supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru
producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale
fluidelor produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie,
adancimea punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai
importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval
de capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au
loc in zacamant de parcursul exploatarii.

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in

eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei
de comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de
functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua curbe.
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate,
precum si de presiunea de injectie a gazelor.

Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala

continua

Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o
serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat
constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de
gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea
debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune
stabilirea curbei de comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.

6
Fig.3. Instalatie de gas-lift cu echipamentul de suprafata automatizat

7
Date initiale de proiect

La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele date :

 Adancimea sondei, H=2900 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=15 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=835 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1050 kg/m3 ;
 Densitatea relativa a gazelor, ẟrg=0,6
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=1,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,02.10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptie, p2=4bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=30 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=70 bar ;
 Presiunea statica, pc=95 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=60m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=3500 m3N/zi ;

Debitul de injectie,; 30 000;35 000; 40 000 ; 50 000 ; 60 000;65 000 ; 70 0000; 75 000
;80 000 m3N/zi ;

In calcule, voi folosi Qinj=65 000 m3N/zi .

8
1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de fund, Q=f(pd),

caracterizeaza curgerea prin zacamant, si poarta denumirea de curba de comportare a stratului.
In literatura de specialitate, ea este cunoscuta sub denumirea de curba IPR (Inflow
Performance Relationship) .

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine mai intai
presiunea de saturatie cu ajutorul relatiei lui Standing:
0,83 −3 ∙𝑡
𝑅𝐺𝑇 10(0,0288+1,62∙10 𝑓)
psat = 5,272 ∙ ( ) ∙ (1,768−1,643∙𝛿𝑟𝑡)
;
𝛿𝑟𝑔
10 𝛿𝑟𝑡

−𝟑
83.33 0,83 10(𝟎,𝟎𝟐𝟖𝟖+𝟏,𝟔𝟐∙𝟏𝟎 ∙𝟏𝟎𝟐)
psat = 𝟓, 𝟐𝟕𝟐 ∙ ( ) ∙ (𝟏,𝟕𝟔𝟖−𝟏,𝟔𝟒𝟑∙𝟎,𝟖𝟑𝟓)
= 𝟏𝟔𝟗, 𝟖𝟔𝟓𝟕 𝒃𝒂𝒓𝒂 ;
0,6
10 𝟎,𝟖𝟑𝟓

Unde:

- RGT-Ratia gaze-titei ;
𝑸𝒈 3500 𝑚𝑁3
𝑅𝐺𝑇 = = = 83,33 3 ;
𝑸𝒕 42 𝑚
- Qt-Debitul de titei ; 𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 60 ∙ (1 − 0,30) = 42 𝑚3 /𝑧𝑖 ;
- tf- Temperatura de zacamant ; 𝑡𝑓 = 𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻 = 15 + 0,03 ∙ 2900 = 1020 𝐶 ;
- ẟrt -Densitatea relativa a titeiului;
𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835;
1000 1000
Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund
si cu presiunea statica. In urma acestei comparatii pot rezulta urmatoarele situatii :
p >p
1. Atunci cand : p c > psat }, curgerea este omogena ;
d sat

p >p
2. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este combinata ;
d sat

p <p
3. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este eterogena ;
d sat

Pentru cazul de fata, psat=169,8657 bar. Comparand cu pc=95 bar si cu pd=70 bar, va
p <p
rezulta ca : p c < psat ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica) .
d sat

9
 In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei
IPR, dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:

- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20% si 𝐸𝑐 ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru 𝑖 ≠ 20% ;

Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i= 30% ,

pentru trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Wiggins. Metoda lui Wiggins
presupune calculul debitelor de titei si de apa pentru valori date ale presiunii dinamice
de fund.

Metoda lui Wiggins

Faza titei :

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,52 ∙ − 0,48 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Faza apa :

𝑄𝑎 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,72 ∙ − 0,28 ∙ ( ) ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Pentru valoarea lui “pd” corespunzatoare debitelor de titei (Qt) si de apa (Qa) din
datele initiale, se calculeaza atat debitul maxim de titei (Qtmax), cat si debitul maxim de
apa (Qamax).

𝑄𝑡 42
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑝 𝑝
(1 − 0,52 ∙ 𝑝𝑑 − 0,48 ∙ ( 𝑝𝑑 ) )
2
70 70 2
(1 − 0,52 ∙ − 0,48 ∙ ( ) )
𝑐 𝑐 95 95

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = 117,9 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑄𝑎 18
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑝 𝑝
(1 − 0,72 ∙ 𝑝𝑑 − 0,28 ∙ ( 𝑝𝑑 ) )
2
70 70 2
(1 − 0,72 ∙ − 0,28 ∙ ( ) )
𝑐 𝑐 95 95

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 = 56,701 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

In continuare, se dau valori lui “pd” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se
calculeaza debitele de titei si de apa corespunzatoare. Debitul maxim de lichid se
calculeaza cu relatia :

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ;

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 117,9 + 56,701 = 174,601 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

10
 Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se trec in
urmatorul tabel :

pd , bar Qa, m3/zi Qt, m3/zi Ql, m3/zi

0 56.70 117.90 174.60

10 52.23 110.82 163.05

20 47.40 102.49 149.89

30 42.23 92.90 135.12

40 36.70 82.05 118.75

50 30.82 69.96 100.77

60 24.58 56.61 81.19

70 18.00 42.00 60.00

80 11.06 26.14 37.20

90 3.78 9.03 12.80

95 0.00 0.00 0.00

Tabel 1. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv de lichid, functie de presiunea dinamica de fund ;

Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de lichid, se

obtine curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca in figura de mai jos :

11
 Curba de comportare a stratului, IPR
100

90
Presiuea dinamica [bar]

80

70

60

50

40 IPR

30

20

10

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Debitul de lichid extras [mᵌ/zi]
Fig.4. Variatia debitului cu presiunea dinamica de fund-Curba IPR ;

1.2 Trasarea curbelor IPR de prevedere

Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate de la

etalonarea actuala a sondei.

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :

Pentru faza titei :

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

= 0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Pentru faza apa :

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣 𝑝𝑐𝑣 2

= 0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Se considera doua valori ale presiunii statice :

pcv1=90 bar ;

pcv2=85 bar ;

12
 Cu ecuatiile scrise pentru cele doua faze, se determina valoarea debitelor maxime
viitoare:

Pentru pcv1=90 bar :

𝑝𝑐𝑣1 𝑝𝑐𝑣1 2 90 90 2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) ) = 117,9 ∙ (0,15 ∙ 95 + 0,84 ∙ (95) ) ;
𝑝𝑐 𝑝𝑐

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 105,63 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑝𝑐𝑣1 𝑝𝑐𝑣1 2 90
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) ) = 56,701 ∙ (0,59 ∙ 95 + 0,36 ∙
𝑝𝑐 𝑝𝑐
90 2
(95) ) ;

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 50,012 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Pentru pcv2=85bar :

𝑝𝑐𝑣2 𝑝𝑐𝑣2 2 85 85 2
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,15 ∙ + 0,84 ∙ ( ) ) = 117,9 ∙ (0,15 ∙ 95 + 0,84 ∙ (95) ) ;
𝑝𝑐 𝑝𝑐

𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 117,9 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑝𝑐𝑣2 𝑝𝑐𝑣2 2 85
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 ∙ (0,59 ∙ + 0,36 ∙ ( ) ) = 56,701 ∙ (0,59 ∙ 95 + 0,36 ∙
𝑝𝑐 𝑝𝑐
85 2
(95) ) ;

𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 47,27 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Folosind relatiile lui Wiggins, in care presiunea dinamica de fund, pd ia valori, pe

rand, in intervalele [0 ; pcv1] si [0 ; pcv2], se determina debitele de titei, de apa si debitul
total. Rezultatele acestor calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai contine si debitele
corespunzatoare presiunii dinamice de fund pd, situata in intervalul [0 ; pc] .

pd, Qt, Ql, Qav1, Qtv1, Qlv1, Qav2, Qtv2, Qlv2,

bar Qa, m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi

0 56.70 117.90 174.60 50.01 105.64 155.65 46.27 95.11 141.38

10 52.23 110.82 163.05 45.84 98.91 144.75 42.17 88.66 130.83

20 47.40 102.49 149.89 41.32 90.93 132.25 37.72 80.94 118.66

30 42.23 92.90 135.12 36.45 81.70 118.15 32.90 71.97 104.87

40 36.70 82.05 118.75 31.24 71.21 102.45 27.73 61.72 89.45

50 30.82 69.96 100.77 25.69 59.47 85.16 22.19 50.22 72.41

13
 60 24.58 56.61 81.19 19.78 46.48 66.26 16.30 37.45 53.75

70 18.00 42.00 60.00 13.53 32.24 45.77 10.05 23.42 33.47

75 14.58 34.23 48.80 10.28 24.65 34.93 6.79 15.93 22.72

80 11.06 26.14 37.20 6.94 16.75 23.69 3.44 8.12 11.56

85 7.46 17.74 25.20 3.51 8.53 12.04 0.00 0.00 0.00

90 3.78 9.03 12.80 0.00 0.00 0.00

95 0.00 0.00 0.00

Tabel 2. Valorile actuale si viitoare ale debitelor de apa, titei si a debitului total

Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, pd, in functie de debitul de lichid

extras, Ql, se vor obtine curbele IPR de prevedere.

Curbe IPR de prevedere

100
90
Presiunea dinamica pd [bar]

80
70
60
50 IP
40 Qlv1
30 Qlv2
20
10
0
0 50 100 150 200
Debit de lichid extras Ql [m3/zi]

Fig.5. Curbe IPR de prevedere ;

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie

Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se

aleg trei debite de lichid, QL1, QL2, QL3, care sa apartina intevalului [Q ; Qmax]
calculate in subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .

Pentru cazul de fata, unde Qinj= 80 000 m3N, se aleg urmatoarele debite de lichid:

QL1= 50 m3/zi ;

14
QL2=55 m3/zi ;

QL3=60 m3/zi ;

Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGLp, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor
intiale, de la etalonarea sondei :

𝑄𝑔 3500 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 58,33 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 60

𝑄𝑎 18
𝑅𝑎 = = = 0,43 ;
𝑄𝑡 42

Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,

RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.

𝑄𝑖𝑛𝑗
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = ;
𝑄𝐿

𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 ;

𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) ;

𝑄𝑖𝑛𝑗 65 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 = = = 1300 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿1 50

𝑄𝑖𝑛𝑗 65 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 = = = 1181,82 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿2 55

𝑄𝑖𝑛𝑗 65 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 = = = 1083,33 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿3 60
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1300 + 58,33 = 1358,33 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1181,82 + 58,33 = 1240,15 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1083,82 + 58,33 = 1141,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑇1 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1300 ∙ (1 + 0,43) = 1940,48 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑇2 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1181,82 ∙ (1 + 0,43) = 1771,645022 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑇3 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1083,82 ∙ (1 + 0,43) = 1630,952381 𝑚𝑁 𝑚 ;

Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea

p2 din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar . Pe fiecare interval
de presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei 10 bar apartinand intervalului
de presiune considerat.

15
 Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar calculul
se va opri atunci cand : 𝜮𝜟𝒉𝒊 ≥ 𝑯 .

In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de

lichid QL1, unde se vor calcula urmatorii parametrii :

Intervalul de presiune : (5.....15) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 835 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,6 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;

𝑀 =26608.78414

𝑁 ⁄𝑚 3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 +𝜌𝑎 ∙𝑅𝑎 835+1050∙0,43
𝜌𝑙 = = =899.5 𝑁⁄𝑚3 ;
1+𝑅𝑎 1+0,43

 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe

sonda, Tm :
𝑝2 + 𝑝2 + 10 4 + 4 + 10
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 10 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,60 = 46,57 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,60 + 97 =199.90
𝐾;

 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :

𝑝𝑚 10
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,21 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,57
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,66 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 199.90

16
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,663 − 9,36 ∙ 1,66 + 13) ∙ (8 − 0,21) ∙ 0,21 = 0,98 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 10 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,65 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,98
𝜌𝑔𝑚 = 6,16 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,00105 + 0,001 ∙ 0.43
𝜇𝑙 = = = 0,0014 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.43
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,0390 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,0014 ∙ ( ) = 0,005 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 899,5 ∙ 0,04053
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,005) − 0,80822 ∙ (ln(0,005))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,005))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,005))4 = 0,0021 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,835 1,204
10 0,835
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,6 ∙ [10 ∙ −3 ∙58,5 ] = 3,40 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10

17
Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :
𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,6 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 3,40 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 187,77 ;
0,835

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 187,771,175 = 1,04 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,04 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1880 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003166922 1 + 0,43
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003167 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
3,40
1358,33 − 1 + 0,43 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,98 = 29,61 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 10 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1880 ∙ √ = 1,31;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 29,61 ∙ √ = 206,19 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

18
 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 899,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,20 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Produsul adimensional Ф* :
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 1,31 10 0,1 0,0021
Ф∗ = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 106
= 0,575
∙ ( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 206,19 1 30,20

Ф∗ = 5,41 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(5,41) − 0,1335 ∙ (ln(5,41))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(5,41))3 − 0,001066 ∙ (ln(5,41))4 ] = 0,09 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 206,19 ∙ 0,00500,380
𝐴= = = 0,0187 ;
𝑁𝑑2,14 30,202,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0187) + 3,7693 ∙ (ln(0,0187))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0187))3 ] = 1,0812 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,09 ∙ 1,0812 = 0,09 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔

50∙26608,78414
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 0,0635∙0,00140,09∙0,00002(1−0,09) =1053392.66

19
  In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila
pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + 0,9 )
1053392.66
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 899,5 ∙ 0,09 + 6,16 ∙ (1 − 0,09) ;
𝜌𝑚 = 89,56 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 10 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10

10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 762,17 𝑚 ;
502 ∙ 26608,784142
89,56 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 89,56 ∙ 9,81

Intervalul de presiune : (15.....25) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 835 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,6 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 26608,78414 𝑁⁄𝑚3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 835 + 1050 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 899,5 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 10 + 𝑝2 + 20 4 + 10 + 4 + 20
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 20 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2

20
 0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,60 = 46,57 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,60 + 97 = 199,90 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 20
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,43 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,57
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,66 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 199,90
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,663 − 9,36 ∙ 1,66 + 13) ∙ (8 − 0,43) ∙ 0,43 = 0,97 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 20 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,60 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,97
𝜌𝑔𝑚 = 12,50 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0015 + 0,001 ∙ 0.43
𝜇𝑙 = = = 0,0014𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.43
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,0390 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,0014 ∙ ( ) = 0,0050 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 899,5 ∙ 0,03903
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0050) − 0,80822 ∙ (ln(0,0050))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,0050))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,0050))4
= 0,0021 ;

21
  Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,835 1,204
10 0,835
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,60 ∙ [20 ∙ −3 ] = 7,84 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙58,5

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,60 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 7,84 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 208,82;
0,835

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 208,821,175 = 1,05 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,05 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1892 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003166922 1 + 0,43
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003166922 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
7,84
1670 − 1 + 0,43 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ 0,97 = 14,55 𝑚⁄𝑠 ;
∙
86400 ∙ 0,003166922 20 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1892 ∙ √ = 1,32 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

22
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 14,55 ∙ √ = 101,30 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 899,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,20 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Produsul adimensional Ф* :
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 1,32 20 0,1 0,00210
Ф∗ = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 106
= 0,575
∙ ( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 101,30 1 30,20

Ф∗ = 8,78 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(8,78) − 0,1335 ∙ (ln(8,78))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(8,78))3 − 0,001066 ∙ (ln(8,78))4 ] = 0,11 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 101,30 ∙ 0,00500,380
𝐴= = = 0,0092 ;
𝑁𝑑2,14 30,202,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0092) + 3,7693 ∙ (ln(0,0092))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0092))3 ] = 1,0008 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,11 ∙ 1,0008 = 0,11 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔
50 ∙ 26608,78414
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 972159,88 ;
0,0635 ∙ 0,00140,11 ∙ 0,023(1−0,11)

23
  In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila
pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
972159,880,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 899,5 ∙ 0,11 + 12,50 ∙ (1 − 0,11) ;
𝜌𝑚 = 112,21 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 690,98 𝑚 ;
502 ∙ 26608,784142
112,21 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 112,21 ∙ 9,81

Intervalul de presiune : (25.....35) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 835 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,6 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 26608,78414 𝑁⁄𝑚3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 835 + 1050 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 899,5 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 20 + 𝑝2 + 30 4 + 20 + 4 + 30
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 30 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2
24
 0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,60 = 46,57 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,60 + 97 = 199,90 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 30
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,64 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,57
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,66 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 199,90
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,663 − 9,36 ∙ 1,66 + 13) ∙ (8 − 0,64) ∙ 0,64 = 0,96 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 30 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,60 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,96
𝜌𝑔𝑚 = 19,02 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0015 + 0,001 ∙ 0.43
𝜇𝑙 = = = 0,0014 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,0390 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,0014 ∙ ( ) = 0,0050 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 899,5 ∙ 0,03903
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0050) − 0,80822 ∙ (ln(0,0050))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,0050))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,0050))4
= 0,0021 ;

25
  Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,835 1,204
10 0,835
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,60 ∙ [30 ∙ −3 ] = 12,77 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙58,5

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,60 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 12,77 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 232,23 ;
0,835

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 232,231,175 = 1,06 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,06 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1905 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003166922 1 + 0,43
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003166922 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
12,77
1670 − 1 + 0,43 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ 0,96 = 9,53 𝑚⁄𝑠 ;
∙
86400 ∙ 0,003166922 30 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1905 ∙ √ = 1,33 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

26
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 9,53 ∙ √ = 66,39;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 899,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,20 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Produsul adimensional Ф* :
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 1,33 30 0,1 0,0021
Ф∗ = 0,575 ∙ ( ) ∙( ) ∙ 106 = ∙ ( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 66,390,575 1 30,20

Ф∗ = 11,74 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(11,74 ) − 0,1335 ∙ (ln(11,74 ))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(11,74 ))3 − 0,001066 ∙ (ln(11,74 ))4 ]
= 0,13 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 66,39 ∙ 0,00500,380
𝐴= = = 0,0060 ;
𝑁𝑑2,14 30,202,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0060) + 3,7693 ∙ (ln(0,0060))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0060))3 ] = 1,00 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,13 ∙ 1,00 = 0,13 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔
50 ∙ 26608,78414
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 902018,64 ;
0,0635 ∙ 0,00140,13 ∙ 0,023(1−0,13)

27
  In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila
pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
902018,640,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 899,5 ∙ 0,13 + 19,02 ∙ (1 − 0,13) ;
𝜌𝑚 = 133,66 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 624,06 𝑚 ;
502 ∙ 26608,784142
133,66 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 133,66 ∙ 9,81

Intervalul de presiune : (35.....45) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 830 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,60 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 26608,78414 𝑁⁄𝑚3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 835 + 1050 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 899,5 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 30 + 𝑝2 + 40 4 + 30 + 4 + 40
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 40 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2

28
 0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,60 = 46,57 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,60 + 97 = 199,90 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 40
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,86 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,57
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,66 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 199,90
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,663 − 9,36 ∙ 1,66 + 13) ∙ (8 − 0,86) ∙ 0,86 = 0,94 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 40 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,65 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,94
𝜌𝑔𝑚 = 25,72 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0015 + 0,001 ∙ 0.43
𝜇𝑙 = = = 0,0014 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.43
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,0390 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,0014 ∙ ( ) = 0,0050 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 899,5 ∙ 0,03903
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;

29
 𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0050) − 0,80822 ∙ (ln(0,0050))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,0050))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,0050))4
= 0,0021 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,835 1,204
10 0,835
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,60 ∙ [40 ∙ −3 ] = 18,05 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙58,5

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,60 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 18,05 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 257,31 ;
0,835

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 257,311,175 = 1,07 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,07 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1919 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003166922 1 + 0,43
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003166922 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
18,05
1358,33 − 1 + 0,43 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ 0,94 = 7,03 𝑚⁄𝑠 ;
∙
86400 ∙ 0,003166922 40 273,15

30
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1919 ∙ √ = 1,34 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 7,03 ∙ √ = 48,97;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 899,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,20 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,390

 Produsul adimensional Ф* :

∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,34 40 0,1 0,0021
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = ∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 48,970,575 1 30,20

Ф∗ = 14,50 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(14,50) − 0,1335 ∙ (ln(14,50))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(14,50))3 − 0,001066 ∙ (ln(14,50))4 ] = 0,14 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 48,97 ∙ 0,00500,380
𝐴= = = 0,0044 ;
𝑁𝑑2,14 30,202,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0044) + 3,7693 ∙ (ln(0,0044))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0044))3 ] = 1,00 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,14 ∙ 1,00 = 0,14 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔

31
 50 ∙ 26608,78414
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 849625,10 ;
0,0635 ∙ 0,130,14 ∙ 0,023(1−0,14)

 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
849625,100,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 899,5 ∙ 0,14 + 25,72 ∙ (1 − 0,14) ;
𝜌𝑚 = 151,89 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 572,53 𝑚 ;
502 ∙ 26608,784142
151,89 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 151,89 ∙ 9,81

Intervalul de presiune : (45.....55) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 830 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,60 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 26608,78414 𝑁⁄𝑚3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 835 + 1050 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 899,5 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :

32
 𝑝2 + 40 + 𝑝2 + 50 4 + 40 + 4 + 50
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 50 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,60 = 46,57 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,65 + 97 = 199,90 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 50
𝑝𝑝𝑟 = = = 1,07 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,57
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,66;
𝑇𝑝𝑐𝑟 199,90
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,663 − 9,36 ∙ 1,66 + 13) ∙ (8 − 1,07) ∙ 1,07 = 0,93 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 50 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,60 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,93
𝜌𝑔𝑚 = 32,57 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0015 + 0,001 ∙ 0.43
𝜇𝑙 = = = 0,0014 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.43
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,43
𝜎𝑙 = = = 0,0390 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,0014 ∙ ( ) = 0,0050 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 899,5 ∙ 0,03903
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;

33
 𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0050) − 0,80822 ∙ (ln(0,0050))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,0050))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,0050))4
= 0,0021 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,835 1,204
10 0,835
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,60 ∙ [50 ∙ −3 ] = 23,61 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙58,5

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 835
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,835;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,60 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 23,61 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 283,72 ;
0,835

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 283,721,175 = 1,08 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,08 + 1 ∙ 0,43
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1935 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003166922 1 + 0,43
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003166922 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
23,61
1358,33 − 1 + 0,43 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ 0,93 = 5,54 𝑚⁄𝑠 ;
∙
86400 ∙ 0,003166922 50 273,15

34
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1935 ∙ √ = 1,35 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 899,5
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 5,54 ∙ √ = 38,56;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 899,5
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,20;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0390

 Produsul adimensional Ф* :

∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,35 50 0,1 0,0021
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = ∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 38,560,575 1 30,20

Ф∗ = 17,15 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(17,15) − 0,1335 ∙ (ln(17,15))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(17,15))3 − 0,001066 ∙ (ln(17,15))4 ] = 0,16;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 38,56 ∙ 0,00500,380
𝐴= = = 0,0035 ;
𝑁𝑑2,14 30,202,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0035) + 3,7693 ∙ (ln(0,0035))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0035))3 ] = 1,00 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,16 ∙ 1,00 = 0,16 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔

35
 50 ∙ 26608,78414
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 807483,79 ;
0,0635 ∙ 0,00140,15 ∙ 0,023(1−0,15)

 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
807483,790,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 899,5 ∙ 0,16 + 32,57 ∙ (1 − 0,16) ;
𝜌𝑚 = 168,23 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 531,29 𝑚 ;
502 ∙ 26608,784142
168,23 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 168,23 ∙ 9,81

Intervalul de presiune : (55.....65) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 835 ∙ 9,81 + 1940,48 ∙ 0,60 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,43 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 26608,78414 𝑁⁄𝑚3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 835 + 1050 ∙ 0,43
𝜌𝑙 = = = 899,5 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,43
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :

36
 𝑝2 + 50 + 𝑝2 + 60 4 + 50 + 4 + 60
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 60 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 58,5 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2900
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,65 = 46,33 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,65 + 97 = 208,48 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 61
𝑝𝑝𝑟 = = = 1,32 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,33
𝑇𝑚 331,65
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,59 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 208,48
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,593 − 9,36 ∙ 1,59 + 13) ∙ (8 − 1,32) ∙ 1,32 = 0,90 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 61 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,65 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 331,65 0,90
𝜌𝑔𝑚 = 44,63 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0015 + 0,001 ∙ 0.54
𝜇𝑙 = = = 0,001325 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.54
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,03 + 0,06 ∙ 0,54
𝜎𝑙 = = = 0,0405 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,54
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,001325 ∙ ( ) = 0,004733 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 907 ∙ 0,04053
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑡 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑡 ) 4 ] ;

37
 𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,004733) − 0,80822 ∙ (ln(0,004733))2
− 0,1597 ∙ (ln(0,004733))3 − 0,01019 ∙ (ln(0,004733))4
= 0,0021131 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,83 1,204
10 0,83
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,65 ∙ [61 ∙ −3 ] = 33,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10 ∙58,5

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 830
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,83 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,65 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 33,67 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 58,5) = 338,49 ;
0,83

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 338,491,175 = 1,11 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,11 + 1 ∙ 0,54
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,195 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 1 + 0,54
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003167 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
33,67
1670 −
1 + 0,54 1 331,65
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,91 = 5,38 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 61 273,15

38
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 907
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,195 ∙ √ = 1,35 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0405

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 907
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 5,38 ∙ √ = 37,17;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0405

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 907
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 29,76 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,0405

 Produsul adimensional Ф* :

∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,35 61 0,1 0,0021131
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = ∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 37,170,575 1 29,76

Ф∗ = 18,13 ;
 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(18,13) − 0,1335 ∙ (ln(18,13))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(18,13))3 − 0,001066 ∙ (ln(18,13))4 ] = 0,15 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 37,17 ∙ 0,0047330,380
𝐴= = = 0,003413 ;
𝑁𝑑2,14 29,762,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,003413) + 3,7693 ∙ (ln(0,003413))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,003413))3 ] = 1,00 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,16 ∙ 1,00 = 0,16 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔

39
 50 ∙ 33773,913
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 898 432,58 ;
0,0635 ∙ 1,3250,16 ∙ 0,023(1−0,16)

 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
898 432,580,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 907 ∙ 0,16 + 44,63 ∙ (1 − 0,16) ;
𝜌𝑚 = 183,13 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 467,51 𝑚 ;
502 ∙ 33 773,9132
183,13 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 183,13 ∙ 9,81

In urma calculelor efectuate, rezulta ca :

∆ℎ1 + ∆ℎ2 + ∆ℎ3 + ∆ℎ4 + ∆ℎ5 + ∆ℎ6 > 𝐻 ;

631,78 + 605,17 + 564,87 + 528 + 495,74 + 467,51 = 3293, 07 𝑚 > 2900 𝑚 ;

Astfel, calculul se opreste aici pentru ca suma inaltimilor este mai mare decat
adancimea sondei .

Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul

QL1=50 m3/zi, QL2=55 m3/zi si QL3=60 m3/zi, sunt centralizate in tabelele de mai jos.

40
 Marimi QL1=50 m3/zi
calculate
(bar..bar) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55) (55…65)
M 33773,91 33773,91 33773,91 33773,91 33773,91 33773,91
N/m3
ρl kg/m3 907 907 907 907 907 907
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,24 0,45 0,67 0,88 1,10 1,32
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,98 0,96 0,94 0,93 0,91 0,90
ρgm kg/m3 7,38 14,36 21,58 29,05 36,74 44,63
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,0021131 0,0021131 0,002113 0,002113 0,002113
rs m3N/m3 4,28 9,33 14,91 20,87 27,14 33,67
F 192,84 217,84 245,49 275,05 306,13 338,49
bt 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09 1,11
vsl m/s 0,187864 0,1891661 0,190637 0,192242 0,193963 0,195786
vsg m/s 32,90 16,88 11,20 8,30 6,55 5,38
Nlv 1,30 1,31 1,32 1,33 1,34 1,35
Ngv 227,43 116,66 77,43 57,40 45,28 37,17
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 5,17 8,16 10,82 13,32 15,75 18,13
ɛl/Ѱ 0,08 0,11 0,12 0,14 0,15 0,16
A 0,02 0,0107096 0,0071082 0,005269 0,004156 0,003413
Ѱ 1,13 1,0030245 1,0000685 1,000002 1,00 1,00
ɛl 0,09 0,11 0,12 0,14 0,15 0,16
Reb 1173109,42 1110208,59 1038045,53 982373,08 937007,00 898432,58
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
92,66 111,12 132,24 150,71 167,48 183,13
Δh m 631,78 605,17 564,87 528,00 495,74 467,51
Δhtotal m 3293,07
Tabel 3. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL1=50 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

41
 Marimi QL2=55 m3/zi
calculate
(bar..bar) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55) (55…65)
M
N/m3 32024,523 32024,523 32024,523 32024,52 32024,52 32024,523
ρl kg/m3 907 907 907 907 907 907
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,24 0,45 0,67 0,88 1,10 1,32
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,98 0,96 0,94 0,93 0,91 0,90
ρgm kg/m 3
7,38 14,36 21,58 29,05 36,74 44,63
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,0021131 0,0021131 0,002113 0,002113 0,0021131
rs m3N/m3 4,28 9,33 14,91 20,87 27,14 33,67
F 192,84 217,84 245,49 275,05 306,13 338,49
bt 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09 1,11
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,21 0,21 0,22
vsg m/s 33,04 16,94 11,24 8,33 6,57 5,39
Nlv 1,43 1,44 1,45 1,46 1,47 1,49
Ngv 228,35 117,10 77,71 57,59 45,42 37,28
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 5,68 8,95 11,87 14,63 17,29 19,91
ɛl/Ѱ 0,09 0,11 0,13 0,15 0,16 0,17
A 0,0209639 0,01 0,01 0,01 0,00417 0,0034225
Ѱ 1,1283368 1,003115 1,0000713 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,10 0,11 0,13 0,15 0,16 0,17
Reb 1197504,60 1132845,64 1056854,60 998281,79 950615,14 910130,16
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
97,45 115,95 137,52 156,35 173,43 189,34
Δh m 605,05 580,19 542,36 507,77 477,47 450,91
Δhtotal m 3163,75
Tabel 4. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL2=55 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

42
 Marimi QL3=60 m3/zi
calculate
(bar..bar) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55) (55…65)
M
N/m3 30566,697 30566,697 30566,697 30566,697 30566,7 30566,7
ρl kg/m3 907 907 907 907 907 907
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,24 0,45 0,67 0,88 1,10 1,32
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,98 0,96 0,94 0,93 0,91 0,90
ρgm kg/m 3
7,38 14,36 21,58 29,05 36,74 44,63
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,0021131 0,0021131 0,0021131 0,002113 0,002113
rs 3
m N/m 3
4,28 9,33 14,91 20,87 27,14 33,67
F 192,84 217,84 245,49 275,05 306,13 338,49
bt 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09 1,11
vsl m/s 0,23 0,23 0,23 0,23 0,23 0,23
vsg m/s 33,17 17,01 11,28 8,36 6,59 5,41
Nlv 1,56 1,57 1,58 1,59 1,61 1,62
Ngv 229,27 117,55 77,99 57,79 45,56 37,39
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 6,18 9,74 12,93 15,93 18,83 21,68
ɛl/Ѱ 0,09 0,12 0,14 0,15 0,16 0,17
A 0,021048 0,0107919 0,0071598 0,0053053 0,004183 0,003432
Ѱ 1,13 1,0032076 1,0000741 1,000002 1 1
ɛl 0,11 0,12 0,14 0,15 0,16 0,17
Reb 1221750,79 1155484,91 1075723,26 1014289,37 964354,82 921988,12
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 101,97 120,49 142,48 161,66 179,03 195,19
Δh m 580,69 557,62 522,11 489,59 461,06 435,99
Δhtotal m 3047,06
Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL3=60 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

43
 Reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 3, 4, 5 intr-o diagrama “presiune-
adancime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3 cu ratiile
gaze-lichid atribuite fiecarui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3 , numite curbe gradient
de deasupra punctului de injectie .

Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p

m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 5
631,78 631,78 605,05 605,05 580,69 580,69 15
605,17 1236,96 580,19 1185,24 557,62 1138,31 25
564,87 1801,82 542,36 1727,60 522,11 1660,42 35
528,00 2329,82 507,77 2235,37 489,59 2150,01 45
495,74 2825,56 477,47 2712,84 461,06 2611,07 55
467,51 3293,07 450,91 3163,75 435,99 3047,06 65
Tabel 6. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de deasupra
punctului de injectie;

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10121416182022242628303234363840424446485052545658606264666870
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100 QL1=50
Adancimea, m

1200
1300
1400 QL2=55
1500
1600 QL3=60
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900

Fig.6. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie ;

44
1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana

Datele de intrare necesare realizarii acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafata a gazelor, psg =32 bar ;
- Adancimea sondei, H=2900 m ;
- Temperatura la suprafata, ts=15 ⁰C ;
- Densitatea relativa a gazelor, ẟrg = 0,65 ;
Se va folosi un algoritm de incercare si eroare. Intai, se va porni cu estimarea presiunii
de fund a gazelor, pfge. Dupa acest pas, se va determina presiunea medie, pm, intre presiunea
de suprafata a gazelor, psg, si presiunea de fund a gazelor, pfge, temperatura medie, Tm, in
vederea calcularii factorului de abatere, Zm si presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compara
presiunea de fund, pfge, cu cea calculata, pfgc .
Daca diferenta intre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci presiunea de
fund a gazelor este cea calculata. In caz contrar, cand diferenta de presiune intre cele doua
presiuni este mai mare de 0,5 bar, in locul lui presiunii de fund estimate se pune valoarea
presiunii de fund calculate, si se va relua calculul .

Algoritmul de calcul :

1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, pfge :

𝑝𝑓𝑔𝑒 = 𝑝𝑠𝑔 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝐻 ;
𝑝𝑓𝑔𝑒 = 32 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 32 ∙ 2900 = 39,61 𝑏𝑎𝑟 ;

2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

𝑝𝑓𝑔𝑒 + 𝑝𝑠𝑔
𝑝𝑚 = +1;
2
39,61 + 32
𝑝𝑚 = + 1 = 36,80 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑡𝑠 + (𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻)
𝑇𝑚 = + 273,15 ;
2
15 + (15 + 0,03 ∙ 2900)
𝑇𝑚 = + 273,15 = 331,65 𝐾 ;
2

3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, ppcr, si temperatura pseudocritica, Tpcr :

𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 );
𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 0,65) = 46,33 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97) ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 0,65 + 97) = 208,48 ;

45
 4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, ppr, si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚𝑒𝑑
𝑝𝑝𝑟 = ;
𝑝𝑝𝑐𝑟
36,80
𝑝𝑝𝑟 = = 0,79 ;
46,33
𝑇𝑚𝑒𝑑
𝑇𝑝𝑟 = ;
𝑇𝑝𝑐𝑟
331,65
𝑇𝑝𝑟 = = 1,59 ;
208,48

5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Zm :

𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟 3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,593 − 9,36 ∙ 1,59 + 13) ∙ (8 − 0,79) ∙ 0,79 = 0,93 ;

6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9,81∙𝐻∙𝛿𝑟𝑔
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝑒 287∙𝑍𝑚 ∙𝑇𝑚 ;
9,81∙2900∙0,65
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 32 ∙ 𝑒 287∙0,93∙331,65 = 39,41 ;

7. Se calculeaza diferenta de presiune intre pfge si pfgc , x :

𝑥 = 𝑝𝑓𝑔𝑒 − 𝑝𝑓𝑔𝑐 = 39,61 − 39,41 = 0,2 𝑏𝑎𝑟 < 0,5 𝑏𝑎𝑟 ;
Astfel, in urma calcului a rezultat o diferenta de 0,2 bar intre presiunea de fund estimata
si cea calculata. De aici rezulta ca in urmatoarele etape , se va folosi pentru presiunea de fund
valoarea pfg =39,41 bar .

46
1.5 Determinarea coordonatelor punctului de injectie

In acest scop, se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, precum si

paralela la aceasta spre stanga la o diferenta de presiune, Δp=3 bar. Cele doua drepte se vor
trasa pe aceeasi diagrama in care s-au reprezentat si curbele gradient de deasupra punctului de
injectie. La intersectia dreptei paralele avand diferenta de presiune 3 bar fata de dreapta de
variatie a presiunii gazelor in coloana cu curbele gradient, se determina coordonatele
punctelor de injectie (pinj ; Hinj) .

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Adancimea, m

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900

Fig.7. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie ;

In urma realizarii diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injectie, care vor fi

trecute in tabelul de mai jos .

Debitul de lichid, QL, m3/zi Presiunea de injectie, pinj, bar Inaltimea de injectie, Hinj, m
50 33,4 1710
55 33,2 1628
60 33 1558
Tabel 7. Valorile coordonatelor punctelor de injectie ;

47
1.6 Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie

In primul rand, se verifica daca presiunile din punctul de injectie sunt mai mici sau mai
mari decat presiunea de saturatie, psat. Daca presiunile de injectie sunt mai mari decat
presiunea de saturatie, rezulta ca sub punctul de injectie, curgerea prin tevi este bifazica .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se va folosi metoda
Hagedorn si Brown in urmatoarele conditii :
 Debitul de injectie, Qinj = 0 ;
 Ratia gaze-lichid totala = Ratia gaze-lichid proprie, RGLpropiu ;

Curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie. Pentru aplicarea

algoritmului Hagedorn si Brown se porneste de la presiunea din punctul de injectie si se
considera un numar de intervale de presiune egala, caderea de presiune pe interval fiind
Δp = 10 bar.

Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita conditia :
𝑯𝒊𝒏𝒋 + Ʃ∆𝒉𝒋 ≥ 𝑯 ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama (p ; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injectie si dreapta de variatie a presiunii
gazelor.
La intersectia curbelor gradient de sub punctul de injectie cu dreapta orizontala ce
marcheaza adancimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza urmatoarele date :
 Debitul de injectie, Qinj ;
 Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3 ;
 Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3 ;

In tabelele urmatoare vor fi trecute rezultatele calculelor obtinute in urma aplicarii

algoritmului Hagedorn-Brown. Pentru fiecare valoarea a debitului, presiunea medie a fost
calculata in functie de presiunea de injectie aferenta fiecarui debit . (Tabel 7)

48
 Marimi QL1=50 m3/zi
calculate
(bar..bar) (33,4…43,4) (43,4…53,4) (53,4…63,4) (63,4…73,4) (73,4…83,4)

M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907
pm bara 39,4 49,4 59,4 69,4 79,4
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,85 1,07 1,28 1,50 1,71
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87
ρgm kg/m 3
27,84 35,49 43,35 51,40 59,63
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,00473304 0,00473304 0,00473304 0,00473304 0,00473303
CNl 0,00211312 0,00211312 0,00211312 0,002113124 0,00211312
rs m3N/m3 19,89 26,12 32,61 39,33 46,25
F 270,21 301,07 333,24 366,54 400,83
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14
vsl m/s 0,19 0,19 0,20 0,20 0,20
vsg m/s 0,30 0,22 0,16 0,13 0,10
Nlv 1,33 1,34 1,35 1,36 1,38
Ngv 2,06 1,50 1,13 0,87 0,67
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 89,70 111,03 134,33 160,35 190,10
ɛl/Ѱ 0,32 0,35 0,38 0,41 0,44
A 0,00018944 0,00013805 0,00010402 7,98797E-05 6,18957E-05
Ѱ 1,00 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,32 0,35 0,38 0,41 0,44
Reb 198640,93 175865,97 156518,03 139479,59 124069,58
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
313,42 344,77 374,67 403,96 433,27
Δh m 321,15 292,57 269,63 250,38 233,66
Δhtotal m 1367,39
Tabel 8. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=50 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

49
 Marimi QL2=55 m3/zi
calculate
(bar..bar) (33,2…43,2) (43,2…53,2) (53,2…63,2) (63,2…73,2) (73,2…83,2)

M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907
pm bara 39,2 49,2 59,2 69,2 79,2
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,85 1,06 1,28 1,49 1,71
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87
ρgm kg/m 3
27,70 35,34 43,19 51,24 59,46
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733039 0,00473304 0,00473304 0,004733039 0,004733039
CNl 0,002113124 0,00211312 0,00211312 0,002113124 0,002113124
rs m3N/m3 19,77 25,99 32,48 39,19 46,11
F 269,61 300,44 332,58 365,86 400,13
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,22 0,22
vsg m/s 0,33 0,24 0,18 0,14 0,11
Nlv 1,46 1,47 1,49 1,50 1,52
Ngv 2,27 1,66 1,25 0,96 0,75
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 93,36 115,16 139,37 166,41 197,29
ɛl/Ѱ 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45
A 0,000208379 0,00015276 0,00011505 8,83226E-05 6,84311E-05
Ѱ 1 1 1 1,00 1,00
ɛl 0,33 0,36 0,39 0,42 0,45
Reb 213721,73 189289,33 168182,51 149645,46 132923,49
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
318,13 349,35 379,57 409,14 438,69
Δh m 315,73 288,21 265,74 246,88 230,50
Δhtotal m 1347,06
Tabel 9. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=55 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

50
 Marimi QL3=60 m3/zi
calculate
(bar..bar) (33…43) (43…53) (53…63) (63…73) (73…83) (83...93)

M N/m3 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62 14530,62

ρl kg/m3 907 907 907 907 907 907
pm bara 39 49 59 69 79 89
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,84 1,06 1,27 1,49 1,70 1,92
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89 0,87 0,86
ρgm kg/m 3
27,54 35,18 43,03 51,08 59,29 67,65
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,0021131 0,002113 0,0021131 0,002113 0,002113
rs m3N/m3 19,65 25,87 32,35 39,06 45,97 53,06
F 269,01 299,81 331,93 365,18 399,44 434,59
bt 1,08 1,09 1,11 1,12 1,14 1,16
vsl m/s 0,23 0,23 0,23 0,24 0,24 0,24
vsg m/s 0,36 0,26 0,20 0,15 0,12 0,09
Nlv 1,59 1,61 1,62 1,64 1,65 1,67
Ngv 2,51 1,83 1,37 1,05 0,82 0,63
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 96,03 119,02 144,09 172,08 204,04 241,43
ɛl/Ѱ 0,33 0,37 0,39 0,42 0,45 0,48
A 0,00023 0,0001676 0,000126 9,685E-05 7,5E-05 5,82E-05
Ѱ 1,00 1 1 1 1 1
ɛl 0,33 0,37 0,39 0,42 0,45 0,48
Reb 229487,51 202431,91 179581,1 159563,84 141550,4 124985,6
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
321,46 353,53 384,04 413,86 443,65 473,98
Δh m 311,72 284,25 262,21 243,71 227,64 213,30
Δhtotal m 1542,83
Tabel 10. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L3=60 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

De data aceasta, reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 8, 9, 10, in

diagrama din figura 8, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3,
cu ratia gaze-lichid proprie, RGLp, numite curbe gradient de sub punctul de injectie .

51
 Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p1 p2 p3
m m m m m m bar bar bar
1710 1710 1628 1628 1558 1558 33,4 33,2 33
321,15 2031,15 315,73 1943,73 311,72 1869,72 43,4 43,2 43
292,57 2323,72 288,21 2231,94 284,25 2153,98 53,4 53,2 53
269,63 2593,35 265,74 2497,68 262,21 2416,19 63,4 63,2 63
250,38 2843,72 246,88 2744,56 243,71 2659,90 73,4 73,2 73
233,66 3077,39 230,50 2975,06 227,64 2887,54 83,4 83,2 83
213,30 3100,83 93
Tabel 11. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de sub
punctul de injectie;

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Adancimea, m

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900

Fig.8. Curbele gradient de deasupra punctului de injectie, curbele gradient de sub punctul de injectie, variata
presiunii gazelor in coloana ;

Pe baza diagramei din figura 8, se citesc presiunile dinamice de fund corespunzatoare

debitelor de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, si debitului de injectie, Qinj=80 000 m3N/zi .

𝑝𝑑1 = 75,8 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑑2 = 79,9 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑3 = 83,5 𝑏𝑎𝑟 ;

52
 Presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor de injectie cu debitele de lichid
aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care il poate produce
sonda, sunt trecute in tabelul de mai jos .

Qinj QL1 QL2 QL3 pd1 pd2 pd3

m3N/zi m3/zi m3/zi 3
m /zi bar bar bar
80 000 50 55 60 75,8 79,9 83,5
70 000 50 55 60 72,2 77 81
60 000 55 60 65 74,1 78,2 82,1
50 000 45 50 55 63,1 67,9 72,4
30 000 25 30 35 38,3 45,9 52,2
25 000 25 30 35 40 47,5 53,9
Tabel 12. Presiunile dinamice de fund corespunzatoare diferitelor debite de injectie cu debitele de lichid
aferente;

Valorile debitelor cat si ale presiunilor dinamice de fund rezultate in urma aplicarii
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-
Lift Continuu (GLC) .

53
1.7 Analiza nodala

Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea unui

punct denumit nod intre anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia in partea
din amonte de nod si partea din aval de nod.

De asemenea, se traseaza curbele de performanta ale celor doua parti, dupa care se
suprapun acestea. La intersectiile celor doua tipuri de curbe de performanta se determina
coordonatele punctului de functionare ale sistemului. Daca acele curbe de performanta nu au
nicio intersectie, atunci sistemul considerat nu functioneaza.

In cazul sondei in gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :

 Zacamantul ;
 Gaura de sonda cu tevile de extractie ;

Capetele sistemului sunt :

- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de eruptie cu presiunea p2 ;

Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zacamantul,
iar performanetele curgerii prin zacamant sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentata de tevile de extractie, iar performantele
curgerii prin tevile de extractie se determina pe baza datelor rezultate de la diagramele
curbelor gradient. Perechile de valor (pd ; QL) se reprezinta grafic pe aceeasi diagrama pe care
s-au reprezentat si curbele IPR.
La intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale echipamentului se
determina coordonatele punctelor de functionare ale sistemului considerat.

Punctele de functionare ale sistemului considerat sunt trecute in tabelul de mai jos :

Qinj pdp QLp pdv1 QLv1 pdv2 QLv2

m3N/zi bar m3/zi bar m3/zi bar m3/zi
25000 70,7 48,98 62 41,4 53,9 35
30000 70 50 61,5 42,4 53,2 36
50000 69,1 51,5 61 43,2 52,9 36,7
60000 69,9 50,3 61,3 42,6 53 36,1
70000 70,8 48,6 62 41,4 54 35
80000 72,1 46 63,9 38,8 55,8 32,1
Tabel 13. Coordonatele punctelor de functionare ;

In figura 9 este reprezentata diagrama ce contine intersectia dintre curbele IPR si curbele
de performanta ale sistemului considerat .

54
 100

95

90

85

80
IP
75

70 IPv1
Presiunea dinamica, pd, bar

65
IPv2
60
Qinj=25000
55

50 Qinj=30000

45
Qinj=50000
40
Qinj=60000
35

30 Qinj=70000
25
Qinj=80000
20

15

10

0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 80.00 90.00 100.00 110.00 120.00 130.00 140.00 150.00 160.00
Debit de lichid extras QL, m3/zi

Fig.9. Analiza nodala ;

55
1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC)

Pentru trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC), se reprezinta

grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV1), (Qinj, QLV2) intr-o diagrama diagrama de coordonate
(Qinj ; QL) .

De pe curbele reprezentate grafic, se citeste valoarea debitului maxim de lichid pe care

poate sa il produca sonda, QLmax si valoarea debitului de injectie corespunzatoare acestui debit
maxim .

55

50

45

40
Debitul de lichid, QL, m3/zi

35

30 Debite
prezente
25 Debite
viitoare 1
20
Debite
viitoare 2
15

10

0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000
Debitul de injectie, Qinj ,m3N/zi
Fig.10. Curbele de comportare ale sondei in Gas-Lift Continuu ;

Din diagrama, rezulta urmatoarele valori ale debitului maxim de lichid si ale debitului de
injectie corespunzator :

𝑸𝑳𝒎𝒂𝒙 = 𝟓𝟏, 𝟓 𝒎𝟑 ⁄𝒛𝒊 ;

𝑸𝒊𝒏𝒋𝒎 = 𝟓𝟎𝟎𝟎𝟎 𝒎𝟑𝑵 ⁄𝒛𝒊 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 44 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚𝑣1 = 50000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥𝑣2 = 36,8 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚𝑣2 = 50000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

56
1.9 Amplasarea supapelor

Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu burduf si

fara arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafica .
Procedeul de lucru este urmatorul :
 Pornind din presiunea “p2” din capul de eruptie, se determina curba gradient de
deasupra punctului de injectie, folosind metoda Hagedorn-Brown si debitul de injectie
Qinj si debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafata a gazelor, psg , si presiunea de fund a
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana.
Se traseaza o dreapta paralela la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana la o
diferenta de 3 bar .
 Se determina punctul de injectie la intersectia curbei gradient cu dreapta paralela
dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana. In acest punct, se amplaseaza supapa
de lucru .
 Din punctul de injectie, se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie care este
valabila pentru RGLp ;
 Se considera sonda omorata cu titei care are aceeasi densitate cu a titeiului produs de
sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare. Pentru
trasarea dreptei de variatiei a presiunii fluidului de omorare, se considera o adancime
h=700 m, pentru care se determina presiunea pflo=ρt∙g∙h si se uneste punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h) .
 Se considera un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa in dreapta
fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, un numar de drepte paralele
si echidistante. Caderea de presiune intre dreptele de presiune apartine intervalului:
𝟏, 𝟓 ≤ 𝜟𝒑 ≤ 𝟐, 𝟓 𝒃𝒂𝒓 ;
 De la intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu ultima dreapta
dintre cele paralele si echidistante, se duce catre stanga o dreapta paralela cu axa
presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie.
 Se duce o dreapta paralela cu dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare spre
dreapta pana cand interesecteaza penultima dreapta dintre dreptele paralele si
echidistante. Din acest punct, se traseaza o paralela la axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie ;

Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapa urmatorii parametrii :

 Adancimile de fixare, L ;
 Presiunea in tubind, pt ;
 Presiunea de deschidere la adancimea de fixare, pdL ;
 Presiunea de inchidere la adancimea de fixare, piL ;
 Presiunea de deschidere la suprafata, pds ;
 Presiunea de inchidere la suprafata, pis ;

57
 Presiunea fluidului de omorare la adancimea h=700 m este :
𝑝𝑓𝑙𝑜 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 ∙ ℎ = 830 ∙ 9,81 ∙ 700 ∙ 10−5 = 57 𝑏𝑎𝑟 ;
Debitul de lichid maxim :
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 = 51,5 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
Debitul de injectie corespunzator debitului maxim :
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 = 50 000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
Ratia gaze-lichid proprie :
𝑄𝑔 3500 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 70 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 50

Ratia de apa :

𝑄𝑎 17,5
𝑅𝑎 = = = 0,54 ;
𝑄𝑡 32,5

Ratia gaze-lichid de injectie :

𝑄𝑖𝑛𝑗 50000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = = = 970,87 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 51,5

Ratia gaze-lichid totala :

3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 970,87 + 70 = 1040,87 𝑚𝑁 𝑚 ;

Ratia gaze-titei totala :

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1040,87 ∙ (1 + 0,54) = 1601,34 𝑚𝑁 𝑚 ;

Utilizand algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim si debitul de

injectie corespunzator, in care ratia gaze-lichid totala este RGLt, se obtin datele trecute in
Tabelul 13, date specifice curbei gradient de deasupra punctului de injectie .
Aplicand algoritmul Hagedorn-Brown pentru acelasi debit de lichid maxim cu debitul
de lichid coresunzator, in care ratia gaze-lichid totala este de aceasta data RGLp, se obtin
datele trecute in tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub punctul de injectie .
In urma reprezentarii grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie si a
curbei de variatie a presiunii gazelor in coloana, din figura 11 au rezultat urmatoarele valori
ale coordonatelor punctului de injectie :
 Presiunea de injectie :
𝑝𝑖𝑛𝑗 = 33,9 𝑏𝑎𝑟 ;
 Adancimea de injectie :
𝐻𝑖𝑛𝑗 = 1888 𝑚 ;

Pentru reprezentarea grafica a dreptelor paralele si echidistante, s-a folosit o distanta

intre ele de ∆𝒑 = 𝟐, 𝟓 𝒃𝒂𝒓 .

58
 Marimi QLmax=51,5 m3/zi
calculate (bar..bar
) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)

M N/m3 26207,37 26207,37 26207,37 26207,375 26207,375

ρl kg/m3 907 907 907 907 907
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,24 0,45 0,67 0,88 1,10
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,98 0,96 0,94 0,93 0,91
ρgm kg/m 3
7,38 14,36 21,58 29,05 36,74
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733 0,004733
CNl 0,0021131 0,002113 0,002113 0,0021131 0,0021131
rs m3N/m3 4,28 9,33 14,91 20,87 27,14
F 192,84 217,84 245,49 275,05 306,13
bt 1,04 1,05 1,07 1,08 1,09
vsl m/s 0,1934999 0,194841 0,1963561 0,1980093 0,1997814
vsg m/s 21,10 10,81 7,17 5,30 4,18
Nlv 1,34 1,35 1,36 1,37 1,38
Ngv 145,86 74,73 49,53 36,67 28,88
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 6,88 10,85 14,40 17,76 21,01
ɛl/Ѱ 0,10 0,13 0,14 0,16 0,17
A 0,01 0,00686 0,004547 0,0033661 0,0026512
Ѱ 1,01 1,000046 1 1 1
ɛl 0,10 0,13 0,14 0,16 0,17
Reb 917797,12 828965,67 768297,9 722587,54 685495,92
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
97,40 126,10 149,02 168,70 186,47
Δh m 731,71 642,99 577,50 528,13 488,90
Δhtotal m 2969,23
Tabel 13. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

59
 Marimi QLmax=51,5 m3/zi
calculate
(bar..bar) (33,9…43,9) (43,9…53,9) (53,9…63,9) (63,9…73,9)

M N/m3 14530,61728 14530,61728 14530,61728 14530,61728

ρl kg/m3 907 907 907 907
pm bara 39,9 49,9 59,9 69,9
tm ⁰C 58,5 58,5 58,5 58,5
Tm K 331,65 331,65 331,65 331,65
ppcr bara 46,33 46,33 46,33 46,33
Tpcr K 208,48 208,48 208,48 208,48
ppr 0,86 1,08 1,29 1,51
Tpr 1,59 1,59 1,59 1,59
Zm 0,93 0,91 0,90 0,89
ρgm kg/m 3
28,22 35,88 43,75 51,81
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004733039 0,004733039 0,004733039 0,004733039
CNl 0,002113124 0,002113124 0,002113124 0,002113124
rs m3N/m3 20,20 26,44 32,94 39,67
F 271,72 302,65 334,88 368,23
bt 1,08 1,09 1,11 1,12
vsl m/s 0,20 0,20 0,20 0,20
vsg m/s 0,30 0,22 0,17 0,13
Nlv 1,37 1,38 1,39 1,41
Ngv 2,09 1,53 1,15 0,88
Nd 29,76 29,76 29,76 29,76
Ф* 91,87 113,56 137,27 163,79
ɛl/Ѱ 0,33 0,36 0,39 0,42
A 0,000191841 0,000140105 0,000105702 8,12217E-05
Ѱ 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,33 0,36 0,39 0,42
Reb 201909,28 178731,70 159012,86 141632,86
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
316,55 347,90 377,85 407,21
Δh m 317,82 289,81 267,27 248,30
Δhtotal m 3011,2
Tabel 14. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

60
 Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
Adancimea, m

1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
Fig. 11. Amplasarea supapelor ;

61
1.10 Calculul de alegere al supapelor

In urmatorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale

supapelor, atat la adancimea de fixare a lor, cat si la suprafata, si valoarea presiunii din tubing,
citite de pe diagrama din figura 11 .

Supapa L pds pis pdL piL pt

m bar bar bar bar bar
S1 565 44,5 42 45,98 43,4 12,6
S2 1000 42 39,5 44,6 42 19
S3 1353 39,5 37 42,98 40,4 24,7
S4 1635 37 34,5 41,25 38,8 29,4
S5 1807 34,5 32 39,15 36,7 32,35
S6 1888 32 29 36,85 33,9 33,85
Tabel 15. Valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale supapelor, atat la adacimea de fixare, cat si la
suprafata, si valoarea presiunii din tubing ;

Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea din
burduf, pbt , egala cu presiunea de inchidere de la adancimea de fixare, pinchL .

Calculul presupune determinarea catorva parametrii :

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin :

𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿1 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿1 = 15 + ∙ 565 = 31,95 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿1 = 31,95 + 273,15 = 305,10 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿2 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿2 = 15 + ∙ 1000 = 45 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿2 = 45 + 273,15 = 318,15 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿3 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿3 = 15 + ∙ 1353 = 55,59 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿3 = 55,59 + 273,15 = 328,74 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿4 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿4 = 15 + ∙ 1635 = 64,05 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿4 = 64,05 + 273,15 = 337,20 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿5 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿5 = 15 + ∙ 1807 = 69,21 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿5 = 69,21 + 273,15 = 342,36 𝐾 ;

62
 𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 15 + 102
𝑡𝐿6 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿6 = 15 + ∙ 1888 = 71,64 ℃ ;
𝐻 2900
𝑇𝐿6 = 71,64 + 273,15 = 344,79 𝐾 ;

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R :

𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑖𝐿1 45,98 − 43,4

𝑅𝑐1 = = = 0,08 ;
𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑡1 45,98 − 12,6
Se alege : 𝑅1 = 0,103 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑖𝐿2 44,6 − 42
𝑅𝑐2 = = = 0,10 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑡2 44,6 − 19
Se alege : 𝑅2 = 0,103 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑖𝐿3 42,98 − 40,4
𝑅𝑐3 = = = 0,14 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑡3 42,98 − 24,7
Se alege : 𝑅3 = 0,147 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑖𝐿4 41,25 − 38,8
𝑅𝑐4 = = = 0,21 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑡4 41,25 − 29,4
Se alege : 𝑅4 = 0,20 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑖𝐿5 39,15 − 36,7
𝑅𝑐5 = = = 0,36 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑡5 39,15 − 32,35
Se alege : 𝑅5 = 0,26 ;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑖𝐿6 36,85 − 33,9
𝑅𝑐6 = = = 0,98 ;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑡6 36,85 − 33,85
Se alege : 𝑅6 = 0,26 ;

Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor :
𝛷1 = 5⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷2 = 5⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷3 = 3⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷4 = 7⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷5 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷6 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;

63
 Tipul 𝑹
supapei Ab Φ Av R 1-R 𝟏−𝑹

- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
J-20 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200
5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
Tabel 16. Caracteristicile supapelor cu burduf conventionale Camco-Schlumberger ;

64
 Tot in functie de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 16 urmatorii
parametrii :

Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria

standardizat supapei burdufului standard valvei
al 𝑅
orificiului 1-R 1−𝑅
supapei
R - Ab Φ Av
2
- - in in in2 - -
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
Tabel 17. Valorile diversilor parametrii calculati in functie de R ;

3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :

Factorul de corectie cu temperatura , Ct, se citeste din tabelul 18 in functie de temperatura

din dreptul supapei .

𝑡𝐿1 = 31,95 ℃ ; 𝐶𝑡1 = 0,94 ; 𝑡𝐿4 = 64,05 ℃ ; 𝐶𝑡4 = 0,841 ;

𝑡𝐿2 = 45 ℃ ; 𝐶𝑡2 = 0,898 ; 𝑡𝐿5 = 69,21 ℃ ; 𝐶𝑡5 = 0,828 ;

𝑡𝐿3 = 55,59 ℃ ; 𝐶𝑡3 = 0,865 ; 𝑡𝐿6 = 71,64 ℃ ; 𝐶𝑡6 = 0,82 ;

Deoarece la supapele cu burduf si fara arc, pbt = pil, rezulta ca presiunea in burduful se
determina cu relatia :

𝑝𝑏1 = 𝐶𝑡1 ∙ 𝑝𝑖𝐿1 = 0,94 ∙ 43,4 = 40,8 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏2 = 𝐶𝑡2 ∙ 𝑝𝑖𝐿2 = 0,898 ∙ 42 = 37,72 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏3 = 𝐶𝑡3 ∙ 𝑝𝑖𝐿3 = 0,865 ∙ 40,4 = 34,95 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏4 = 𝐶𝑡4 ∙ 𝑝𝑖𝐿4 = 0,841 ∙ 32,65 = 32,63 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏5 = 𝐶𝑡5 ∙ 𝑝𝑖𝐿5 = 0,828 ∙ 30,39 = 30,39 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏6 = 𝐶𝑡6 ∙ 𝑝𝑖𝐿6 = 0,82 ∙ 27,80 = 27,8 𝑏𝑎𝑟 ;

65
Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de
corectie, corectie, corectie,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Tabel 18. Factorul de corectie Ct cu temperatura ;

66
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester :

𝑝𝑏1 40,8
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟1 = = = 45,48 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅1 0,897
𝑝𝑏2 37,72
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟2 = = = 42,05 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅2 0,897
𝑝𝑏3 34,95
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟3 = = = 40,97 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅3 0,853
𝑝𝑏4 32,63
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟4 = = = 40,79 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅4 0,8
𝑝𝑏1 40,8
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟5 = = = 41,06 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅5 0,74
𝑝𝑏6 40,8
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟6 = = = 37,56 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅6 0,74

5. Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :

3⁄
𝑄𝑔1 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √305,1 ∙ 0,65 = 51 400,89 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔2 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿2 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √318,15 ∙ 0,65 = 52 488,66 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔3 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿3 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √328,74 ∙ 0,65 = 53 355,09 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔4 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿4 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √337,2 ∙ 0,65 = 54 037,26 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔5 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √342,36 ∙ 0,65 = 54 449,14 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔6 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿6 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √344,79 ∙ 0,65 = 54 642,02 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Qg, presiunea in aval, pt, si
presiunea in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr,
din nomograma care are la baza ecuatiileThornhill-Craver .

5 11 3
Ф𝑟1 = 16 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟2 = 32 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟3 = 8 𝑖𝑛𝑐ℎ;

13 29 31
Ф𝑟4 = 32 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟5 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟6 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ;

67
 Fig.12. Nomograma realizata pe baza ecuatiilor Thornhill-Craver ;

Comparand diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot

obtine trei cazuri:
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decat diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o alta supapa cu diametrul orificiului standardizat
mai mare ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decat diametrul
standard al orificiului, atunci se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre
supapa propriu-zisa si supapa de retinere .

Ф𝑟1 = 𝛷 ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;

Ф𝑟2 > 𝛷 ; -In acest caz, diametrul real al orificiului este mai mare decat diametrul standard,
se va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti parametrii :
𝑅2 = 0,147;
1 − 𝑅2 = 0,853 ;
1
= 0,172 ;
1−𝑅
3
𝛷 = 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
8
𝑝𝑏2 37,72
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟 = = = 44,22 ;
1 − 𝑅2 0,853

68
Ф𝑟3 = 𝛷 ; -In acest caz, alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;

Ф𝑟4 < 𝛷 ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;

Ф𝑟5 < 𝛷 ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;

Ф𝑟6 < 𝛷 ; -In acest caz, pentru ca diametrul real al orificiului este mai mic decat diametrul
standardizat, supapa se va duza ;

7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :

Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, initial, se

uneste pe grafic presiunea din capul de eruptie, p2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adancimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de
presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1, pt1 si presiunea din punctul rezultat
din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p’ . (Figura 13)

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
Adancimea, m

1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900

Fig.13. Verificarea la redeschidere a primei supape ;

69
 Din figura 13 a rezultat:
𝑝′ = 27,2 𝑏𝑎𝑟 ;
Diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din
punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este :

∆𝑝′ = 𝑝′ − 𝑝𝑡1 = 27,2 − 12,6 = 14,6 𝑏𝑎𝑟 ;

∆𝑝 = 2,5 𝑏𝑎𝑟 ;

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre,
trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
𝑹𝟏
∆𝒑′ ∙ < ∆𝑝 ;
𝟏 − 𝑹𝟏

𝟏𝟒, 𝟔 ∙ 𝟎, 𝟏𝟏𝟓 = 𝟏, 𝟔𝟕𝟗 < 2,5 ;

Asadar, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin

supapa 2, este indeplinita .

70
Capitolul 2

Pompajul continuu cu Prajini

În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de

exploatare a ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde,
cât şi ca debit extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea
construcţiei şi uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara noastră se
exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.

1. Instalaţia de pompare cu prăjini

O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde utilajul de
fund şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru
gaze şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie
5, curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi
conducta de amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se sprijină pe
o capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau sania 7 şi
electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul la care se
stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul de lichid (nivel
dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei(h).

71
 Fig.14. Instalatia de pompare cu prajini ;

2. Modul de funcţionare al unei instalaţii de pompare cu prăjini

Pompa de adâncime reprezintă elementul principal al instalaţiei de pompare, deoarece

modul de funcţionare al acesteia depinde în cea mai mare măsură de calitatea de lichid adusă.
Pompa de adâncime (Fig. 15.) este formată dintr-un cilindru 1, având la partea
inferioară un scaun cu bilă 2, cu rol de supapă de aspiraţie, care se mai numeşte şi supapă fixă
şi un piston cilindric mobil 3, prevăzut cu un scaun cu bilă 4, cu rol de supapă de refulare,
care se mai numeşte şi supapă mobilă. Ansamblul cilindru - piston este fixat etanş la partea
inferioară a garniturii de ţevi de extracţie 6 şi scufundat în lichidul 7, aflat în coloana de
exploatare 8 a sondei.

72
 a) b)

Fig.15. Pompa de adancime ;

Pistonul este acţionat de la suprafaţă prin intermediul prăjinilor de pompare 5, de la

care primeşte o mişcare alternativă. Mişcarea circulară transmisă de la motor la reductor este
transformată de sistemul bielă – manivelă în mişcare alternativă rectilinie; prin intermediul
balansierului şi al garniturii de prăjini de pompare, această mişcare este transmisă pistonului.
Pompa cu piston este, deci, o pompă în care lichidul este ridicat din sondă la suprafaţă prin
mişcare rectilinie alternativă a pistonului în cilindrul pompei. În funcţie de deplasarea
alternativă a pistonului, procesul de funcţionare al pompei cu piston este periodic. Ciclul de
pompare este format din doua faze: aspiraţie şi refulare. Fazele ciclului de funcţionare al
pompei sunt comandate de cele două supape, care deschid, respectiv închid periodic accesul
lichidului din sondă în cilindrul pompei, respectiv din cilindrul pompei în ţevile de extracţie.
Fazele principale ale ciclului de pompare sunt prezentate în fig.15.
La începutul cursei în sus a pistonului (Fig.15, a) supapa mobilă se închide, iar
greutatea lichidului din ţevi, corespunzatoare secţiunii brute a pistonului, este preluată de
prăjinile de pompare. Odată cu deplasarea ascendentă a pisonului se crează o depresiuneîn
cilindrul pompei, iar supapa fixă se deschide imediat ce presiunea de deasupra ei scade sub
valoarea presiunii din sondă, permiţậnd lichidului din coloana să intre în cilindrul pompei.
La cursa în jos a pistonului (Fig. 15, b) supapa fixă se închide, deoarece lichidul de
sub piston este comprimat, iar supapa mobilă se deschide numai cậnd presiunea lichidului de
sub piston depaş eşte presiunea coloanei de lichid din ţevile de extracţie; ca urmare, greutatea
lichidului se transferă de pe piston pe ţevile de extracţie. Pistonul se deplasează în jos prin
lichidul din cilindrul pompei.
Rezultă că pompa de extracţie este, în principiu, o pompă cu piston cu simplu
[Link] de menţionat că de multe ori cilindrul pompei de adậncime nu este umplut complet
cu lichid în timpul cursei ascendente. O parte din volumul cilindrului este umplută cu gaze,
ceea ce conduce la un randament scăzut al pompei.
Dacă volumul de gaze aspirate este mare, la coborậrea pistonului, presiunea
ţiţeiului şi a gazelor de sub acesta nu creşte destul pentru a putea deschide supapa mobilă. La
cursa ascendentă, fluidul se destinde, dar presiunea în pompa este încă destul de mare ca să nu
permită deschiderea supapei fixe de aspiraţie. În acest caz, pompa este blocată cu gaze şi nu
produce.

73
 Trebuie menţionat că fenomenul de blocare cu gaze nu este în general permanent.
În momentul producerii lui, pompa nedebitậnd, nivelul de lichid în coloană (submergenţa)
creste pậnă cậnd va învinge contrapresiunea ce menţinea închis ă supapa fixă, şi astfel o
cantitate de lichid va patrunde în pompă.
Crescậnd cantitatea de fluid incompresibil din pompă, la cursa descendentă
urmatoare, sub piston se va realiza o presiune superioară; ca urmare, supapa mobilă se
deschide şi o cantitate de gaze şi lichid trece deasupra pistonului. Pompa va funcţiona cu un
debit redus un timp oarecare, după care blocarea se va produce din [Link], pompa va
produce intermitent, în rafale, cu debit redus de lichid.
Transferul greutătii lichidului de pe piston la ţevile de extracţie şi invers
influenţează mult mişcarea pistonului în pompă, datorită alungirilor alternative ale ţevilor de
extracţie şi prăjinilor de pompare. Astfel, cursa pistonului în pompă diferă de cursa prăjinii
lustruite la suprafaţă.

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date :

 Debitul de lichid, Ql :
𝑄𝑙 = 16,67 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Presiunea dinima de fund :
𝑝𝑑 = 23,33 𝑏𝑎𝑟 ;
 Procentul de impuritati :
𝑖 = 60 % ;
 Debitul de titei :
𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 16,67 ∙ (1 − 0,6) = 6,67 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Debitul de apa :
𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖 = 16,67 ∙ 0,6 = 10 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Ratia de apa :
𝑄𝑎 10
𝑅𝑎 = = = 1,5 ;
𝑄𝑡 6,67
 Densitatea lichidului extras :

𝜌𝑙′ = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + 𝜌𝑎 ∙ 𝑖 = 830 ∙ (1 − 0,6) + 1050 ∙ 0,6 = 962 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;

74
 1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :

- Submergenta pompei, hs :
ℎ𝑠 = 100 𝑚 ;
- Nivelul dinamic al pompei, hd :
𝑝𝑑 ∙ 105 23,33 ∙ 105
ℎ𝑑 = ′ = = 247,25 𝑚 ;
𝜌𝑙 ∙ 9,81 962 ∙ 9,81

𝐿𝑓 = 𝐻 − ℎ𝑑 + ℎ𝑠 = 2900 − 247,25 + 100 = 2752,75 𝑚 ;

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase :

- Cele periculoase :
76 500 76 500
𝑁1 = 1 ; 𝑛1 = = 2752,75∙1 = 27,79 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁1
76 500 76 500
𝑁2 = 2 ; 𝑛2 = = 2752,75∙2 = 13,90 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁2
76 500 76 500
𝑁3 = 3 ; 𝑛3 = = 2752,75∙3 = 9,26 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁3
76 500 76 500
𝑁4 = 4 ; 𝑛4 = = 2752,75∙4 = 6,95 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁4
76 500 76 500
𝑁5 = 5 ; 𝑛5 = = 2752,75∙5 = 5,56 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁5

Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5 .

- Cele nepericuloase :
𝑛𝐼 = √𝑛1 ∙ 𝑛2 = √27,79 ∙ 13,90 = 19,65 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝐼 = √𝑛2 ∙ 𝑛3 = √13,90 ∙ 9,26 = 11,35 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝐼𝐼 = √𝑛3 ∙ 𝑛4 = √9,26 ∙ 6,95 = 8,02 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝑉 = √𝑛4 ∙ 𝑛5 = √6,95 ∙ 5,56 = 6,21 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egala cu 6,6 a lui n .
𝒏 = 𝟖, 𝟎𝟐 𝒄𝒅⁄𝒎𝒊𝒏 ;

3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare :

Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P in functie de
adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.
Avand in vedere faptul ca adancimea de fixare a pompei este 2752,75 m, se va alege
urmatoarea pompa :
P 23/8 x 11/4

75
 Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12 tf si cu caracteristicile cele mai mari ) .

Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici :

 Sarcina maxima la prajina lustruita: 12 000 kgf ;

 Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
 Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
 Numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
 Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
 Lungimea bratului anterior (a) : 5 000 mm ;
 Lungimea bratului posterior (b) : 2 500 mm ;
 Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
 Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
 Numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
 Greutatea aproximativa 26 350 kgf ;

4. Se determina cursa de suprafata :

 Diametrul pistonului, dp :
1
𝑑𝑝 = (1 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,032 𝑚 ;
4
 Aria sectiunii pistonului, Ap :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑 = ∙ 0,032 = 7,917 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 𝑝 4
 Randamentrul instalatiei :
𝛼 = 0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
𝛼 = 0,6 … . 0,8 - Pentru H < 2500 m
Avand in vedere ca adancimea sondei este H = 2900 m, se alege α=0,58 ;

 Se calculeaza produsul S∙n, punandu-se conditia ca :

𝑆 ∙ 𝑛 < 33 ;
𝑄𝑙 16,67
𝑆∙𝑛= = = 25,20 ;
1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝛼 1440 ∙ 7,917 ∙ 10−4 ∙ 0,58

 Se calculeaza lungimea cursei, Sc :

𝑆𝑛 25,20
𝑆𝑐 = = = 3,14 𝑚 ;
𝑛 8,02
In functie de lungimea cursei calculata, Sc, se alege o lungime de cursa
standardizata, S.
𝑺 = 𝟑 𝟎𝟎𝟎 𝒎𝒎 = 𝟑 𝒎 ;

76
  Pentru unitatea de pompare aleasa, se cunoaste, in functie de S :
 Raza manivelei : 𝑟 = 0,945 𝑚 ;
 Lungimea bielei : 𝑙 = 3,77 𝑚 ;

5. Calculul factorilor dinamici :

 La cursa ascendenta :
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 3 ∙ 8,02 0,945
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,13 ;
1790 𝑙 1790 3,77
 La cursa descendenta :
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 3 ∙ 8,02 0,945
𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,08 ;
1790 𝑙 1790 3,77

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Pentru acest lucru, se determina lungimile de tronsoane din conditia :

𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝜎𝑎 ;

Ca punct de plecare sunt diametrele :

3
𝑑𝑝1 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,019 𝑚 ;
4
7
𝑑𝑝2 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,022 𝑚 ;
8
𝑑𝑝3 = 1 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,0254 𝑚 ;

Otelul ales este 35Mn16 cu rezistenta admisibila , 𝜎𝑎 = 2 025 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 .

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :

 Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝1 = ∙ 𝑑𝑝1 = ∙ 0,0192 = 2,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝1 = 24,3 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝2 = ∙ 𝑑𝑝2 = ∙ 0,0222 = 3,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝2 = 32,8 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝3 = ∙ 𝑑𝑝3 = ∙ 0,02542 = 5 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝3 = 41,7 𝑁⁄𝑚 ;

77
  Densitatea otelului :
𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Factorul de flotabilitate :
𝜌𝑙′ 962
𝑏 =1− =1− = 0,88 ;
𝜌𝑜 7850
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 962 ∙ 9,81 ∙ 2752,75 = 20 567,83 𝑁 ;

 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :

𝜎𝑎 ∙ 𝑎𝑝1 − 𝑃𝑙 2 025 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙ 10−4

𝑙𝑝1 = = = 1510,12 𝑚 ;
𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 24,3 ∙ (0,88 + 0,13)

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝2 − 𝑎𝑝1 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (3,9 − 2,9) ∙ 10−4
𝑙𝑝2 = = = 627,68 𝑚 ;
𝑞𝑝2 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 32,8 ∙ (0,88 + 0,13)

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝3 − 𝑎𝑝2 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (5 − 3,9) ∙ 10−4

𝑙𝑝3 = = = 569,67 𝑚 ;
𝑞𝑝3 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 41,7 ∙ (0,88 + 0,13)

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1510,12 + 627,68 + 569,67 = 2707,47 𝑚 ;

𝑖=1
In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mica decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, pentru calcularea lungimii celor trei tronsoane, se
va folosi otelul 20MoNi35, cu rezistenta adimisibila 𝜎𝑎 = 2 385 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 .

 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :

𝜎𝑎 ∙ 𝑎𝑝1 − 𝑃𝑙 2 385 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙ 10−4

𝑙𝑝1 = = = 1927,23 𝑚 ;
𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 24,3 ∙ (0,88 + 0,13)

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝2 − 𝑎𝑝1 ) 2 385 ∙ 105 ∙ (3,9 − 2,9) ∙ 10−4

𝑙𝑝2 = = = 739,27 𝑚 ;
𝑞𝑝2 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 32,8 ∙ (0,88 + 0,13)
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝3 − 𝑎𝑝2 ) 2 385 ∙ 105 ∙ (5 − 3,9) ∙ 10−4
𝑙𝑝3 = = = 670,95 𝑚 ;
𝑞𝑝3 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 41,7 ∙ (0,88 + 0,13)
78
 Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1927,23 + 739,27 + 670,95 = 3 337,45 𝑚 ;

𝑖=1

In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mare decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, metrii de tronson aflati in plus, se vor redistribui .

 Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si adancimea de

fixare a pompei, Δlp :
3

∆𝑙𝑝 = ∑ 𝑙𝑝𝑖 − 𝐿𝑓 = 3 337,45 − 2752,75 = 584,7 𝑚 ;

𝑖=1

 Lungimea recalculata a primului tronson :

′
∆𝑙𝑝 584,7
𝑙𝑝1 = 𝑙𝑝1 ∙ (1 − 3 ) = 1 927 ∙ (1 − ) = 1589,59 𝑚
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3337,45

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

′
∆𝑙𝑝 584,7
𝑙𝑝2 = 𝑙𝑝2 ∙ (1 − 3 ) = 739,27 ∙ (1 − ) = 609,76 𝑚 ;
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3337,45

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

′
∆𝑙𝑝 584,7
𝑙𝑝3 = 𝑙𝑝3 ∙ (1 − ) = 670,95 ∙ (1 − ) = 553,40 𝑚 ;
∑3𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 3337,45

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1589,59 + 609,76 + 553,40 = 2752,72 𝑚 ;

𝑖=1

In urma calcului de verificare, rezulta ca suma lungimilor celor trei tronsoane este egala cu
adancimea de fixare a pompei.

79
  Variatia eforturilor in garnitura de prajini :

 Tensiunea minima in tronsonul 1 :

𝑃𝑙 20 567,83
𝜎1min = = = 7,22 ∙ 107 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :

′
𝑃𝑙 + 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 20 567,83 + 1589,59 ∙ 24,3 ∙ (0,88 + 0,13)
𝜎1𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4

𝜎1𝑚𝑎𝑥 = 2,09 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 2 :

𝜎1𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝1 2,09 ∙ 108 ∙ 2,9 ∙ 10−4

𝜎2min = = = 1,54 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝2 3,9 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 2 :

′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 )
𝜎2max = ;
𝑎𝑝2

20 567,83 + (0,88 + 0,13) ∙ (1589,59 ∙ 24,3 + 609,76 ∙ 32,8)

𝜎2max = ;
3,9 ∙ 10−4
𝜎2max = 2,06 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 3 :

𝜎2𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝2 2,06 ∙ 108 ∙ 3,9 ∙ 10−4
𝜎3min = = = 1,58 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝3 5 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 3 :

′ ′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 )
𝜎3max = ;
𝑎𝑝3

20 567,83 + (0,88 + 0,13) ∙ (1589,59 ∙ 24,3 + 609,76 ∙ 32,8 + 553,40 ∙ 41,7)

𝜎3max = ;
5 ∙ 10−4
𝜎3max = 2,04 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini, realizata in
urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele trei tronsoane de prajini .

80
 Efortul, σ ∙108 N/m2
0 0.5 1 1.5 2 2.5
0

500

1000
Adancimea, m

Variatia
eforturilor
1500 in
garnitura
de prajini
2000 cu
adancimea

2500

3000

Fig.16. Variatia eforturilor in garnitura de prajini ;

2.3 Alegerea tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca .

 Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul
de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la
prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru,
se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m .

 Al doilea tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:

𝑙𝑡2 = 1000 𝑚 ;
 Diametrul exterior :

7
𝑑𝑒𝑥𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,073 𝑚 ;
8

81
 Diametrul interior :
1
𝑑𝑖𝑛𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,0635 𝑚 ;
2
 Greutatea pe metru liniar :

𝑞𝑡2 = 96 𝑁⁄𝑚2 ;

 Primul tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:

𝑙𝑡1 = 𝐿𝑓 − 𝑙𝑡2 = 2752,75 − 1000 = 1752,75 𝑚 ;

 Diametrul exterior :
3
𝑑𝑒𝑥𝑡1 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,0603 𝑚 ;
8
 Diametrul interior :

𝑑𝑖𝑛𝑡1 = (2 ∙ 25,4 ∙ 10−3 ) = 0,051 𝑚 ;

 Greutatea pe metru liniar :

𝑞𝑡1 = 70 𝑁⁄𝑚2 ;

- Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 962 ∙ 9,81 = 9 437,22 𝑁⁄𝑚3 ;

- Aria tronsonului 1 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡1 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡1 − 𝑑𝑖𝑛𝑡1 ) = ∙ (0,06032 − 0,0512 ) = 0,83 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4
- Aria tronsonului 2 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡2 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡2 − 𝑑𝑖𝑛𝑡2 ) = ∙ (0,0732 − 0,06352 ) = 1,021 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4
- Greutatea prajinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1589,59 ∙ 24,3 + 609,76 ∙ 32,8 + 553,4 ∙ 41,7 = 81 704, 02 𝑁 ;

- Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = ɣ′𝑙 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 9 437,22 ∙ 2752,75 ∙ 7,917 ∙ 10−4 = 20 567,83 𝑁 ;

- Aria interioara a tronsonului 1 :

𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡1 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡1 = ∙ 0,0512 = 0,002 𝑚2 ;
4 4

82
 - Aria interioara a tronsonului 2 :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡2 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡2 = ∙ 0,06352 = 0,00317 𝑚2 ;
4 4

 Variatia eforturilor in tevile de extractie

 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1min = ;
𝑎𝑡1
20 567,83 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2752,75 + 1,1 ∙ 81 704, 02 ∙ 0,88
𝜎1min = ;
0,83 ∙ 10−3

𝜎1min = 1,582 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1max = ;
𝑎𝑡1
20 567,83 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2752,75 + 1752,75 ∙ 70 + 1,1 ∙ 81 704, 02 ∙ 0,88
𝜎1max = ;
0,83 ∙ 10−3

𝜎1max = 2,919 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎2min = ;
𝑎𝑡2
20 567,83 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2752,75 + (0,00317 − 0,002) ∙ 9 437,22 ∙ 1000
𝜎2min = +
1,021 ∙ 10−3
1752,75 ∙ 70 + 1,1 ∙ 81 704, 02 ∙ 0,88
+ ;
1,021 ∙ 10−3

𝜎2min = 2,594 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 𝑙𝑡2 ∙ 𝑞𝑡2 + 1,1 ∙ 𝑃𝑏 ∙ 𝑏
𝜎2max = ;
𝑎𝑡2
20 567,83 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 9 437,22 ∙ 2572,75 + (0,00317 − 0,002) ∙ 9 437,22 ∙ 1000
𝜎2𝑚𝑎𝑥 = +
1,021 ∙ 10−3
1572,75 ∙ 70 + 1000 ∙ 96 + 1,1 ∙ 81 704, 02 ∙ 0,88
+ ;
1,021 ∙ 10−3

𝜎2max = 3,534 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

83
 In figura urmatoare (Fig.17), este prezentata variatia eforturilor in tevile de extractie,
realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime pentru cele doua tronsoane de tevi
de extractie .

Efortul, σ ∙108 N/m2

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4
0

500

1000
Variatia
Adancimea, m

efortului
in tevile
1500
de
extractie
cu
2000 adancime
a

2500

3000

Fig.17. Variatia eforturilor in tevile de extractie ;

Pentru tevile de extractie se alege otelul P-105 cu urmatoarele caracteristici :

 Limita de curgere, 𝜎𝑐 = 7 380 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea admisibila :

𝜎𝑐 7 380 ∙ 105
𝜎𝑎 = = = 4 920 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑐𝑠 1,5

Din calculele efectuate mai sus, se obtine tensiunea maxima exercitata asupra tevilor de
extractie :

𝜎 = max(𝜎1max ; 𝜎2𝑚𝑎𝑥 ) = 𝜎2𝑚𝑎𝑥 = 3,534 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

Rezulta ca tensiunea admisibla a otelului este mai mare decat tensiunea maxima
exercitata asupra tevilor de extractie .

𝝈𝒂 > 𝜎 ;

84
  Cursa reala a pistonului
- Modulul de elasticitate al lui Young, E :

𝐸 = 2,1 ∙ 1011 𝑁⁄𝑚2 ;

- Alungirile prajinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑙 𝑙𝑝1 𝑙𝑝2 𝑙𝑝3 20 567,83 1589,59 609,76 553,4
ʎ𝑝 = ∙( + + )= 11
∙( −4
+ −4
+ );
𝐸 𝑎𝑝1 𝑎𝑝2 𝑎𝑝3 2,1 ∙ 10 2,9 ∙ 10 3,9 ∙ 10 5 ∙ 10−4

ʎ𝑝 = 0,81 𝑚 ;

- Alungirile tevilor :

𝑃𝑙 𝑙𝑡1 𝑙𝑡2 20 567,83 1752,75 1000

ʎ𝑡 = ∙( + )= ∙ ( + ) = 0,30 𝑚 ;
𝐸 𝑎𝑡1 𝑎𝑡2 2,1 ∙ 1011 0,83 ∙ 10−3 1,021 ∙ 10−3

In cazul in care dorim sa marim cursa pistonului, ancoram tevile (ʎt = 0) .

- Alungirea totala :

ʎ = ʎ𝑝 + ʎ𝑡 = 0,81 + 0,30 = 1,11 𝑚 ;

- Cursa reala a pistonului :

2
1 + 2,65 ∙ (𝐿𝑓 ∙ 𝑛) 1 + 2,65 ∙ (2752,75 ∙ 8,02)2
𝑆𝑟 = 𝑆 ∙ [ ] − ʎ = 3 ∙ [ ] − 1,11 ;
1010 1010

𝑆𝑟 = 2,28 𝑚 ;

- Debitul teoretic, Qt :

𝑄𝑡 = 1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑆𝑟 ∙ 𝑛 = 1440 ∙ 7,917 ∙ 10−4 ∙ 2,28 ∙ 8,02 = 20,84 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Debitul instalatiei, Qinst :

o Randamentul volumic : 𝜂𝑣 = 0,9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camasi si piston : 𝜂𝑠 = 0,9 ;

𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 = 𝑄𝑡 ∙ 𝜂𝑣 ∙ 𝜂𝑠 = 16,88 ∙ 0,9 ∙ 0,9 = 16,88 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Diferenta de debite :

𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 − 𝑄𝑙 = 16,88 − 16,67 = 0,21 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ≤ 1 ;

Pentru cazul in care modulul diferentei debitelor este mai mare decat 1, se schimba cursa
pistonului, se schimba diametrul pistonului sau se schimba atat cursa cat si diametrul
pistonului .

85
  Sarcina maxima si minina in prajina lustruita
- Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :

𝑃𝑙 + 𝑃𝑝 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 20 567,83 + 81 704,02 ∙ (0,88 + 0,13)

𝑃𝑚𝑎𝑥 = = = 10,53 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81

- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

𝑃𝑝 ∙ (𝑏 − 𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 ) 81 704,02 ∙ (0,88 − 0,08)

𝑃𝑚𝑖𝑛 = = = 6, 635 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81

Sarcina maxima in prajina lustruita a Unitatii de Pompare este 𝐏𝐦𝐚𝐱 = 𝟏𝟎, 𝟓𝟑 ∙ 𝟏𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ,
mult mai mica decat sarcina maxima in prajina lustruita standardiaza, 𝐏𝐦𝐚𝐱𝐬 = 𝟏𝟐 ∙ 𝟏𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ,
astfel ca unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat cea calculata .

 Cuplul maxima la reductor

- Lungimea bratului anterior :

𝑎 = 5 000 𝑚𝑚 ;

- Lungimea bratului posterior :

𝑏 = 2 500 𝑚𝑚 ;

- Raportul lungimilor celor doua brate :

𝑎 5 000
𝑘= = =2;
𝑏 2 500
- Greutatea medie in prajina lustruita :

𝑘 ∙ (𝑃𝑚𝑎𝑥 + 𝑃min ) 2 ∙ (10,53 + 6,635) ∙ 103

𝐺= = = 17,165 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
2 2

- Cuplul maxim :

𝑆 3
𝐶𝑚𝑎𝑥 = (𝑘 ∙ 𝑃𝑚𝑎𝑥 − 𝐺) ∙ = (2 ∙ 10,53 ∙ 103 − 17,165 ∙ 103 ) ∙ = 2 920 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚 ;
2∙𝑘 2∙2
Cuplul maxim standardizat al Unitatii de Pompare este 𝑪𝒎𝒂𝒙𝒔 = 𝟕 𝟓𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 care
este mult mai mare decat cuplul maxim rezultat din calcule , 𝑪𝒎𝒂𝒙 = 𝟐 𝟗𝟐𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 .

 Puterea nominala a motorului electric

𝑁𝑛 = 0,1205 ∙ 𝑄𝑡 ∙ 10−3 ∙ 𝐿1,13

𝑓 = 0,1250 ∙ 20,84 ∙ 10−3 ∙ 2752,751,13

𝑁𝑛 = 19,35 𝑘𝑊 ;

86
 Echilibrarea Unitatii de Pompare
- Contragreutatile sunt montate pe manivela :

𝑟 = 0,945 𝑚 ;

- Greutatea contragreutatilor :

𝐺𝑚 = 4 ∙ 2 150 = 86 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;

- Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :

𝐺 ∙ 𝑟 17,165 ∙ 103 ∙ 0,945

𝑅1 = = = 0,19 𝑚 ;
𝐺𝑚 86 ∙ 103

87
AnexA
Problema 1

La o sonda s-au efectuat doua etalonari succesive in urma carora s-au obtinut urmatoarele :

- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma primei etalonari, pd1 :

𝑝𝑑1 = 70 𝑏𝑎𝑟 ;

- Debitul de lichid obtinut in urma primei etalonari, Qt1 :

𝑄𝑡1 = 22 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Presiune dinamica de fund obtinuta in urma celei de-a doua etalonari, pd2 :

𝑝𝑑2 = 42 𝑏𝑎𝑟 ;

- Debitul de lichid obtinut in urma celei de-a doua etalonari, Qt2 :

𝑄𝑡2 = 26 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Presiunea de saturatie, psat :

𝑝𝑠𝑎𝑡 = 200 𝑏𝑎𝑟 ;

Se cere :

 Tipul curgerii prin zacamant ;

 Debitul maxim si presiunea statica de zacamant ;
 Indicii de productivitate ;
 Curba IPR ;

Calculele se bazeaza pe ecuatiile lui Vogel :

𝑄𝑡1 𝑝𝑑1 𝑝𝑑1 2

= 1 − 0,2 ∙ − 0,8 ∙ ( )
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐
𝑄𝑡2 𝑝𝑑2 𝑝𝑑2 2
= 1 − 0,2 ∙ − 0,8 ∙ ( )
{ 𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

𝑄𝑡1
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = ;
𝑝 𝑝 2
1 − 0,2 ∙ 𝑝𝑑1 − 0,8 ∙ ( 𝑝𝑑1 )
𝑐 𝑐

𝑝 𝑝 2
1 − 0,2 ∙ 𝑝𝑑1 − 0,8 ∙ ( 𝑝𝑑1 ) 𝑝𝑑2 𝑝𝑑2 2
𝑐 𝑐
𝑄𝑡2 ∙ = 1 − 0,2 ∙ − 0,8 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡1 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Aducand la acelasi numitor si adunand sau scazand termenii de acelasi fel, se obtine :

26 ∙ 𝑝𝑐2 − 364 ∙ 𝑝𝑐 − 101 920 = 22 ∙ 𝑝𝑐2 − 184,8 ∙ 𝑝𝑐 − 31 046,4 ;

88
 4 ∙ 𝑝𝑐2 − 179,2 ∙ 𝑝𝑐 − 70873,6 = 0 ;

∆= 179,22 − 4 ∙ 4 ∙ (−70 873,6) ;

∆= 32 112,64 + 1 133 977,6 ;

∆= 1 166 090,24 ;

179,2 + √1 166 090,24

𝑝𝑐 = = 157,38 𝑏𝑎𝑟 ;
8
22
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 = 2 = 29,22 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
70 70
1 − 0,2 ∙ − 0,8 ∙ ( )
157,38 157,38

Avand in vedere faptul ca presiunea de saturatie este mai mare decat presiunea
dinamica de fund si decat presiunea statica, curgerea prin zacamant este eterogena .

𝑝𝑠𝑎𝑡 = 200 𝑏𝑎𝑟 > 𝑝𝑐 = 157,38 𝑏𝑎𝑟 ;

{ 𝑝𝑠𝑎𝑡 = 200 𝑏𝑎𝑟 > 𝑝𝑑 1 = 70 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑠𝑎𝑡 = 200 𝑏𝑎𝑟 > 𝑝𝑑2 = 42 𝑏𝑎𝑟 ;

Indicii de productivitate :

𝑄𝑡1 22
𝐼𝑃1 = = = 0,25 ;
𝑝𝑐 − 𝑝𝑑1 157,38 − 70

𝑄𝑡2 26
𝐼𝑃2 = = = 0,23 ;
𝑝𝑐 − 𝑝𝑑2 157,38 − 42

Reprezentand grafic presiunile dinamice de fund, functie de debitul de lichid produs, se

obtine curba de comportare a stratului sau curba IPR .

Curba de comportare a stratului, IPR

180
Presiunea dinamica pd,bar

160
140
120
100
80
60 IP
40
20
0
0.00 10.00 20.00 30.00 40.00
Debit titei, Qt, m3/zi

Fig.1. Curba de comportare a stratului, IPR ;

89
Problema 2

In urma unei testari , au rezultat urmatoarele date :

- Presiune dinamica de fund, pd :

𝑝𝑑 = 56 𝑏𝑎𝑟 ;

- Debitul de lichid obtinut, Ql

𝑄𝑡 = 35 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Presiune statica, pc :

𝑝𝑐 = 70 𝑏𝑎𝑟 ;
- Eficienta curgerii, Ec :

𝐸𝑐 = 0,7 ;

Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele eficiente ale curgerii :

𝐸𝑐1 = 0,7 ;
𝐸𝑐2 = 0,8 ;
𝐸𝑐3 = 1 ;
𝐸𝑐4 = 1,2 ;
𝐸𝑐5 = 1,5 ;

Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatia lui Standing :

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑
= 𝐸𝑐 (1 − ) ∙ [1,8 − 0,8 ∙ 𝐸𝑐 ∙ (1 − )] ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Aplicand relatia lui Standing pentru cele cinci eficiente ale curgerii, se obtin datele din
urmatorul tabel :

pd Qt1 (Ec1) Qt2 (Ec2) Qt3 (Ec3) Qt4 (Ec4) Qt5 (Ec5)
bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 128,5545 137,4408 148,1043 149,2891 133,2938
10 117,2986 127,0916 141,4547 148,8539 146,8953
20 103,673 113,6474 129,969 141,4547 149,6155
30 87,67773 97,10804 113,6474 127,0916 141,4547
40 69,3128 77,47364 92,4896 105,7646 122,4127
50 48,5782 54,74417 66,49579 77,47364 92,4896
60 25,47393 28,91962 35,66593 42,21878 51,68537
70 0 0 0 0 0
Tabel 1. Valorile debitului pentru diferite valori ale eficientii curgerii

90
 Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele cinci valori ale eficientei curgerii
functie de presiune, se obtin cinci curbe de comportare a stratului, ca in figura 2 .

Influenta eficientei curgerii

80
Presiunea dinamica pd,bar

70
60
50 Ec=0.7
40 Ec=0.8
30 Ec=1

20 Ec=1.2

10 Ec=1.5

0
0 50 100 150 200
Debit titei Qt, m3/zi

Fig.2. Curbele de comportare corespunzatoare fiecarei valoari a eficientei curgerii ;

Problema 3

De la etalonarea unei sonde au rezultat urmatoarele date :

- Presiune dinamica de fund, pd :

𝑝𝑑 = 50 𝑏𝑎𝑟 ;

- Debitul de lichid obtinut, Ql

𝑄𝑡 = 35 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Presiune statica, pc :

𝑝𝑐 = 65 𝑏𝑎𝑟 ;
- Procentul de impuritati, i :

𝑖 = 25 % ;

Se cere sa se realizeze curbele de comportare pentru urmatoarele procente de impuritati :

𝑖1 = 25 % ;
𝑖2 = 50% ;
𝑖3 = 75% ;

91
 Pentru realizarea curbelor de comportare, se porneste de la relatiile lui Wiggins:

Pentru faza titei :

𝑄𝑡 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,52 ∙ − 0,48 ∙ ( ) ;
𝑄𝑡𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Pentru faza apa :

𝑄𝑎 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,72 ∙ − 0,28 ∙ ( ) ;
𝑄𝑎𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Unde :

- Debitul de titei, Qt este :

𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖 );

- Debitul de apa, Qa este :

𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖;

Aplicand relatiile lui Wiggins pentru fiecare debitul de titei, respectiv de apa obtinut cu
procentele de impuritati date, se obtin datele din tabelul 2 .

pd Qa1 Qt1 Ql1 Qa2 Qt2 Ql2 Qa3 Qt3 Ql3

bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 31,20 83,08 114,27 62,39 55,38 117,78 93,59 27,69 121,28
10 27,53 75,49 103,02 55,07 50,32 105,39 82,60 25,16 107,77
20 23,46 66,01 89,47 46,92 44,01 90,92 70,38 22,00 92,38
30 18,97 54,64 73,61 37,94 36,43 74,37 56,91 18,21 75,12
40 14,07 41,39 55,46 28,13 27,59 55,73 42,20 13,80 56,00
50 8,75 26,25 35,00 17,50 17,50 35,00 26,25 8,75 35,00
60 3,02 9,22 12,24 6,04 6,15 12,19 9,06 3,07 12,13
65 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Tabel 2. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv total, corespunzatoare fiecarui procent de impuritati ;

Reprezentand grafic valorile debitului obtinut pentru cele trei procente diferite de
impuritati functie de presiune, se obtin trei curbe de comportare a stratului,Fig.3.

92
 70

60

Presiunea dinamica pd,bar

50

40
i=0.25
30
i=0.5

20 i=0.75

10

0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00
Debit de lichid, Ql,m3/zi

Fig.3. Curba de comportare a stratului pentru diferite valori ale procentului de impuritati ;

Problema 4

La o sonda se cunosc urmatoarele date :

 Adancimea sondei, H=2400 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=20 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=845 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1075 kg/m3 ;
 Densitatea relative a gazelor, ẟrg=0,7 ;
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=1,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,022∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptive, p2=4 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=35 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=65 bar ;
 Presiunea statica, pc=80 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=45 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=2000 m3N/zi ;
 Debitul de injectie, Qinj=80 000 m3N/zi ;

93
 Se cere :

a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown ;

b) Sa se studieze influneta impuritatilor asupra curbelo gradient considerand urmatoarele
procente de impuritati : i1 = 40% ; i2 = 45% ; i3=50% ; i4 = 55% ; i5 = 60 % ;
c) Sa se studieze influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient
considerand urmtoarele valori pentru diametru : d1 =2 inch ; d2 = 2,5 inch ; d3 = 3 inch;
d4 = 3,5 inch ;
d) Sa se studieze influenta debitului de injectie asupra curbelor de injectie,considerand
urmatoarele valori ale debitului de injectie:Qinj1 = 80 000 m3N/zi; Qinj2 = 70 000 m3N/zi;
Qinj3 = 60 000 m3N/zi ; Qinj4 = 50 000 m3N/zi ; Qinj5 = 40 000 m3N/zi .

a) Trasarea curbelor gradient cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown :

Pentru trasarea curbelor gradient, se vor folosit trei debite de lichid pe care sonda le
produce.
𝑄𝐿1 = 50 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑄𝐿2 = 55 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

𝑄𝐿3 = 60 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Debitul de titei, Qt :

𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 45 ∙ (1 − 0,35) = 29,25 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Debitul de apa, Qa :

𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖 = 45 ∙ 0,35 = 15,75 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGLp, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor
intiale, de la etalonarea sondei :

𝑄𝑔 2000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 44,44 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 45

𝑄𝑎 15,75
𝑅𝑎 = = = 0,54 ;
𝑄𝑡 29,25

94
 Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,
RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.

𝑄𝑖𝑛𝑗 80 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 = = = 1600 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿1 50

𝑄𝑖𝑛𝑗 80 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 = = = 1454,55 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿2 55

𝑄𝑖𝑛𝑗 80 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 = = = 1333,33 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿3 60
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1600 + 44,44 = 1644,44 𝑚𝑁 𝑚 ;

3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1454,55 + 44,44 = 1498,99 𝑚𝑁 𝑚 ;

3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1333,33 + 44,44 = 1377,78 𝑚𝑁 𝑚 ;

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑇1 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1644,44 ∙ (1 + 0,54) = 2529,915 𝑚𝑁 𝑚 ;

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑇2 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1498,99 ∙ (1 + 0,54) = 2306,138 𝑚𝑁 𝑚 ;

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑇3 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1377,78 ∙ (1 + 0,54) = 2119,658 𝑚𝑁 𝑚 ;

Aplicand algortimul Hagedorn-Brown pentru cele trei debite de lichid, se obtin

valorile parametrilor trecute in cele trei tabele de mai jos .

95
 Marimi QL1=50 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
M
N/m3 35267,13 35267,13 35267,13 35267,13 35267,13
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,004709 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs 3
m N/m 3
3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,19 0,19 0,19 0,19 0,19
vsg m/s 35,27 17,18 11,17 8,17 6,38
Nlv 1,30 1,31 1,32 1,33 1,34
Ngv 245,01 119,36 77,58 56,77 44,36
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
Ф* 4,87 7,95 10,69 13,27 15,78
ɛl/Ѱ 0,08 0,11 0,12 0,14 0,15
A 0,02 0,01 0,01 0,01 0,0039775
Ѱ 1,15 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,09 0,11 0,12 0,14 0,15
Reb 1281372,78 1213434,63 1130477,02 1067016,77 1015485,74
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 93,28 112,32 135,07 154,98 173,15
Δh m 608,29 585,59 546,65 510,13 477,86
Δhtotal m 2728,51
Tabel 3 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=50 m3/zi ;

96
 Marimi QL2=55 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
M
N/m3 33383,18 33383,18 33383,18 33383,18 33383,18
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs 3
m N/m 3
3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,21 0,21 0,21 0,21 0,21
vsg m/s 35,36 17,22 11,19 8,19 6,40
Nlv 1,43 1,44 1,45 1,47 1,48
Ngv 245,64 119,64 77,75 56,88 44,43
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
Ф* 5,35 8,73 11,74 14,58 17,34
ɛl/Ѱ 0,09 0,11 0,13 0,14 0,16
A 0,0220268 0,01 0,01 0,01 0,0039842
Ѱ 1,1531751 1,0030657 1,0000554 1,00 1,00
ɛl 0,10 0,11 0,13 0,14 0,16
Reb 1305491,53 1235780,97 1148551,90 1081909,49 1027871,71
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 98,15 117,25 140,48 160,78 179,26
Δh m 583,53 562,04 525,31 490,95 460,59
Δhtotal m 2622,42
Tabel 4 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=55 m3/zi ;

97
 Marimi QL3=60 m3/zi
calculate
(bar..bar) (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
M
N/m3 31813,21 31813,21 31813,21 31813,21 31813,21
ρl kg/m 3
925,5 925,5 925,5 925,5 925,5
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 56 56 56 56 56
Tm K 329,15 329,15 329,15 329,15 329,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,05 217,05 217,05 217,05 217,05
ppr 0,22 0,43 0,65 0,87 1,08
Tpr 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm 0,98 0,95 0,93 0,91 0,89
ρgm kg/m3 7,30 14,96 22,97 31,31 39,98
μl Pa∙s 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325 0,001325
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092 0,0047092
CNl 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121 0,0021121
rs 3
m N/m 3
3,74 8,62 14,05 19,87 25,99
F 185,08 209,96 237,62 267,26 298,48
bt 1,04 1,05 1,06 1,08 1,09
vsl m/s 0,22 0,23 0,23 0,23 0,23
vsg m/s 35,45 17,26 11,22 8,20 6,41
Nlv 1,56 1,57 1,59 1,60 1,61
Ngv 246,27 119,93 77,92 56,99 44,51
Nd 30,07 30,07 30,07 30,07 30,07
Ф* 5,83 9,51 12,79 15,89 18,90
ɛl/Ѱ 0,09 0,12 0,14 0,15 0,16
A 0,0220831 0,0107539 0,0069868 0,0051106 0,003991
Ѱ 1,15 1,0031219 1,0000567 1,0000012 1
ɛl 0,10 0,12 0,14 0,15 0,16
Reb 1329554,91 1258197,22 1166762,90 1096985,63 1040480,29
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m3 102,77 121,88 145,56 166,23 185,02
Δh m 560,86 540,69 506,06 473,69 445,04
Δhtotal m 2526,33
Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=60 m3/zi ;

98
 Reprezentand grafic datele din tabelul 6, se vor obtine curbele gradient pentru cele trei
debite de lichid .

Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p

m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 4
608,29 608,29 583,53 583,53 560,86 560,86 14
585,59 1193,88 562,04 1145,57 540,69 1101,55 24
546,65 1740,52 525,31 1670,88 506,06 1607,61 34
510,13 2250,65 490,95 2161,83 473,69 2081,29 44
477,86 2728,51 460,59 2622,42 445,04 2526,33 54
Tabel 6. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii ;

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Adancimea, m

900
1000 QL1=50
1100
1200 QL2=55
1300
1400
1500 QL3=60
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

Fig.4. Curbele gradient ;

b) Studiul influentei impuritatilor asupra curbelor gradient :

In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru cele cinci valori ale precentului
de impuritati, s-au obtinut urmatoarele date :

- Pentru procentul de impuritati, i = 40 % :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
562,177 562,177 14
548,349 1110,53 24
518,103 1628,63 34
487,429 2116,06 44
459,301 2575,36 54
Tabel 7. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 40 % ;

99
- Pentru procentul de impuritati, i = 45 % :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
513,249 513,249 14
507,932 1021,18 24
486,565 1507,75 34
462,08 1969,83 44
438,431 2408,26 54
Tabel 8. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 45 % ;

- Pentru procentul de impuritati, i = 50 % :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
461,371 461,371 14
463,97 925,341 24
451,478 1376,82 34
433,472 1810,29 44
414,648 2224,94 54
396,414 2621,35 64
Tabel 9. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 50 % ;

- Pentru procentul de impuritati, i = 55 % :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
406,589 406,589 14
416,184 822,774 24
412,27 1235,04 34
400,905 1635,95 44
387,213 2023,16 54
373,02 2396,18 64
359,074 2755,26 74
Tabel 10. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 55 % ;

100
 - Pentru procentul de impuritati, i = 60 % :

Δhi ΣΔhi p
0 0 4
349,229 349,229 14
364,483 713,712 24
368,417 1082,13 34
363,619 1445,75 44
355,253 1801 54
345,399 2146,4 64
335,021 2481,42 74
Tabel 11. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru procentul de impuritati 60 % ;

Reprezentand grafic valorile obtinute in cele cinci tabele, plus datele obtinute la punctul
“a”, intr-o diagrama “adancime-presiune”, se va obtine grafic influenta procentului de
impuritati asupra curbei gradient.

Presiunea, bar
0 2 4 6 8 1012141618202224262830323436384042444648505254565860626466687072747678
0
100
200
300
400
500
600
700 I=0.35
800 i=0.4
900
1000 i=0.45
Adancimea, m

1100
i=0.5
1200
1300 i=0.55
1400
i=0.6
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400

Fig.5. Influenta procentului de impuritati asupra curbelor gradient ;

101
 c) Studiul influentei diametrelor tevilor de extractie asupra curbelor gradient :

In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale diametrului

tevilor de extractie, s-au obtinut urmatoarele valori :

- Pentru diametrul tevilor de extractie, d1 = 2 inch = 0,0508 m :

Δhi ΣΔhi p
0 0 4
345,161 345,161 14
346,5 691,661 24
346,562 1038,22 34
341,014 1379,24 44
332,229 1711,47 54
322,26 2033,73 64
312,086 2345,81 74
302,108 2647,92
Tabel 12. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru d1 = 2 inch ;

- Pentru diametrul tevilor de extractie, d2 = 2,5 inch = 0,0635 m :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
Tabel 13. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru d2 = 2,5 inch ;

- Pentru diametrul tevilor de extractie, d3 = 3 inch = 0,0762 m :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
933,998 933,998 14
816,209 1750,21 24
723,125 2473,33 34
Tabel 14. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru d3 = 3 inch ;

102
 - Pentru diametrul tevilor de extractie, d4 = 3,5 inch = 0, 0889 m :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
1270,61 1270,61 14
1030,48 2301,09 24
878,614 3179,71 34
Tabel 15. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru d4= 3,5 inch ;

Reprezentand grafic valorile obtinute in cele patru tabele, intr-o diagrama “adancime-
presiune”, se va obtine grafic influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbei gradient .

Influenta diametrului
Presiune, bar
0 20 40 60 80 100
0

500
d1=2 inch
d2=2,5 inch
Adancime, m

1000
d3=3 inch
d4=3,5 inch
1500

2000

Fig.6. Influenta diametrului tevilor de extractie asupra curbelor gradient ;

103
 d) Studiul influentei debitului de injectie asupra curbelor gradient :

In urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru diferite valori ale debitului de

injectie, s-au obtinut urmatoarele valori :

- Pentru debitul de injectie, Qinj1 = 80 000 m3N/zi :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
Tabel 16. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru Qinj1=80 000 m3N/zi ;

- Pentru debitul de injectie, Qinj2 = 70 000 m3N/zi :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
608,285 608,285 14
585,59 1193,88 24
546,646 1740,52 34
510,127 2250,65 44
477,861 2728,51 54
Tabel 17. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru Qinj2=70 000 m3N/zi ;

- Pentru debitul de injectie, Qinj3 = 60 000 m3N/zi :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
691,748 691,748 14
627,07 1318,82 24
567,738 1886,56 34
520,598 2407,15 44
Tabel 18. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru Qinj3=60 000 m3N/zi ;

104
 - Pentru debitul de injectie, Qinj4 = 50 000 m3N/zi :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
729,409 729,409 14
638,156 1367,57 24
570,077 1937,64 34
518,886 2456,53 44
Tabel 19. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru Qinj4=50 000 m3N/zi ;

- Pentru debitul de injectie, Qinj5 = 40 000 m3N/zi :

Δhi ΣΔhi p
m m bar
0 0 4
755,462 755,462 14
639,568 1395,03 24
564,736 1959,77 34
510,857 2470,62 44
Tabel 20. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii
pentru Qinj5=40 000 m3N/zi ;

Reprezentand grafic valorile obtinute in cele cinci tabele, intr-o diagrama “adancime-
presiune”, se va obtine grafic influenta debitului de injectie asupra curbei gradient .

Influenta debitului de injectie

Presiune, bar
0 10 20 30 40 50 60
0

500

Qinj1
Qinj2
Adancime, m

1000
Oinj3
Qinj4
Qinj5
1500

2000

Fig.7.
Influenta debitului de injectie asupra curbelor gradient ;

105
Problema 5

Sa se reprezinte grafic viteza superficiala a lichidului, vsl, si a gazului, vsg, si fractia de

lichid, ɛl, in functie de presiunea medie .
Utilizand datele initiale de la problema 4, precum si valorile calculate ale vitezei
superficiale a lichidului, vsl, ale vitezei superficiale a gazului, vsg, si ale fractiei de lichid, ɛl, cu
ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown (Tabelele 3, 4, 5), se obtine urmatorul tabel :
Debitul, QL vsl vsg ɛl pm
m3/zi m/s m/s - bar
0,18747 35,27 0,09 10
0,18875 17,18 0,11 20
0,19022 11,17 0,12 30
50 0,19182 8,17 0,14 40
0,19354 6,38 0,15 50
0,19536 5,20 0,16 60
0,20621 35,36 0,10 10
0,20763 17,22 0,11 20
0,20924 11,19 0,13 30
55 0,211 8,19 0,14 40
0,21289 6,40 0,16 50
0,2149 5,21 0,17 60
0,22496 35,45 0,10 10
0,2265 17,26 0,12 20
0,22826 11,22 0,14 30
60 0,23018 8,20 0,15 40
0,23224 6,41 0,16 50
0,23443 5,22 0,18 60
Tabel 21. Valorile vitezei superficiale a lichidului, a vitezei superificiale a gazului
si a fractiei de lichid, pentru fiecare debit de lichid;

Reprezentand grafic cele trei marimi in functie de presiunea medie, pentru fiecare debit de
lichid, se vor obtine diagramele din figurile de mai jos .
Variatia vitezei superficiale a lichidului
0.25
Viteza superficiala a lichidului,vsl, m/s

0.2

0.15
vsl1
0.1 vsl2
vsl3
0.05

0
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm , bar

Fig.8. Variatia vitezei superficiale a lichidului cu presiunea medie ;

106
 Variatia vitezei superficiale a gazului
39
Viteza superficiala a gazului, vsg, m/s 37
35
33
31
29
27
25
23 vsg1
21
19 vsg2
17
15 vsg3
13
11
9
7
5
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm, bar

Fig.9. Variatia vitezei superficiale a gazului cu presiunea medie ;

Variatia fractiei de lichid

0.20
0.18
0.16
0.14 Fractia de
Fractia de lichid

lichid 1
0.12
0.10 Fractia de
lichid 2
0.08
0.06 Fractia de
lichid 3
0.04
0.02
0.00
0 10 20 30 40 50 60 70
Presiunea medie, pm , bar

Fig.10. Variatia fractiei de lichid cu presiunea medie ;

107
Concluzii

Proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate” este unul dintre cele
mai importate proiecte realizate de viitorii absolventi ai Facultatii de Ingineria Petrolului si
Gazelor. Prin intermediul acestui proiect, sunt parcurse atat cunostinte importante referitoare
la modalitatile de exploatare a petrolului atunci cand eruptia naturala inceteaza, cat si
algoritmul de calcul pentru alegerea unui sistem de gas-lift cat mai optim pentru conditiile
sondelor ce sunt exploatate, dar si a unei instalatii de pompare care sa aduca la suprafata
cantitatile de lichid ce pot face in continuare rentabila exploatarea.

Acest proiect joaca un rol hotarator in formarea viitorului inginer, punand la punct
informatiile dobandite la cursul de “Extractia Petrolului”, curs esential pentru orice viitor
inginer petrolist.

Importanta acestui proiect reiese si din faptul ca propune metode de alegere a sistemelor de
extractie ce se intalnesc si in practica de zi cu zi de santier, etapele parcurse in redactarea lui,
presupunand trasarea curbelor de comportare a stratului, a curbelor de prevedere si cel mai
important, a curbei de comportare a sondei in gas-lift, dar si cativa algoritmi de alegere a
supapelor, si de alegere a instalatiei de pompare.

In concluzie pot spune ca proiectul de semestru la “Extractia Titeiului si Gazelor Asociate”

are un impact semnificativ asupra formarii studentului Facultatii de Ingineria Petrolului si
Gazelor ca viitor inginer, avand un rol de necontestat in fundamentarea aptitudinilor viitorilor
ingineri.

“Cine va avea petrolul va avea stapanirea”

Henry Berenger

108
Bibliografie

1. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 1, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;

2. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 2, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;

3. Marcu, M. , Marcu, I.G. – Cercetarea sondelor, Editura Universitatii Petrol-Gaze din

Ploiesti, Ploiesti, 2016 ;

109