Tipuri de flori

Tipuri de flori dup` reparti\ia sexelor

A. Flori hermaphrodite – au [n alc`tuirea lor stamine (androceu) ]i carpele
(gineceu)
B. Flori unisexuate – au [n alc`tuirea lor numai stamine – unisexuate b`rb`te]ti sau
numai carpele – unisexuate femeie]ti
C. Flori agame (asexuate): sunt flori sterile

Tipuri de plante dup` reparti\ia sexelor

A. Plante cu flori hermaphrodite – plante cu flori hermaphrodite
B. Plante monoice – plante cu flori unisexuate b`rb`te]ti ]i femeie]ti dispuse pe
aceea]i tulpin`
C. Plante dioice – plante cu flori unisexuate, cele b`rb`te]ti dispuse pe tulpini
separate de cele femeie]ti
D. Plante poligame – plante care au pe aceea]i tulpin` flori hermafrodite ]i
unisexuate

Dispozi\ia florilor pe plant` – tipuri de inflorescen\e monopodiale (racemoase)

simple

Florile pot fi:

- Solitare, atunci c@nd se formeaz` direct pe tulpin`
- Grupate [n inflorescen\e, atunci c@nd se formeaz` pe un ax principal, numit rahis
(inflorescen\e simple) sau pe ramifica\iile acestuia (inflorescen\e compuse sau mixte)

Florile sau inflorescen\ele pot fi dispuse terminal sau lateral (axilar).

Inflorescen\e racemoase simple:

- Spicul: pe rahisul alungit ]i sub\ire sunt dispuse florile [n alternan\` ]i sesil; ex:
patlagica
- Amentul: prezint` asem`n`ri cu spicul, dar pe rahis florile sunt unisexuate, iar
acesta este flexibil ]i de multe ori pendul ]i c`z`tor; ex: nuc, salcie
- Racemul: rahisul alungit ]i sub\ire poart` flori pedicelate, a]ezate alternativ,
pedicelii fiind aproximativ egali; ex: salc@m, zambile, l`cr`mioare
- Corimbul: asem`n`tor racemului, dar pedicelii florilor sunt inegali, descresc de la
baz` spre v@rf, astfel [nc@t florile ajung cam la acela]i nivel; ex: p`r, cununi\`
- Umbela: pe axul scurt ]i sub\ire se inser` flori cu pediceli aproximativi egali care
pornesc din puncte foarte apropiate, astfel [nc@t frunzele bracteante se vor grupa la baza
inflorescen\ei [ntr-un involucru; ex: ghizdei, cire], ieder`
- Capitulul: este caracterizat de un ax acurt ]i [ngro]at pe care se g`sesc flori
aproape sesile; ex: trifoi

1
 - Antodiul (calatidiu): are axul scurt ]i puternic [ngro]at, disciform sai globules, pe
care se dispun flori sesile pe partea superioar` si hipsofile pe partea inferioara formand
involucrul; ex: floarea – soarelui ]i [ntreaga familie Asteraceae
- Spadicele: rahisul este [ngro]at ]i c`rnos cu flori sesile, unisexuate, acoperite de
o frunz` modificat` [n forma de cornet, numita spat`; ex: rodul p`m@ntului.

Inflorescen\e monopodiale (racenoase) compuse. Inflorescen\e simpodiale

Inflorescen\e monopodiale compuse (cu flori situate pe ramifica\iile rahisului, alc`tuind

inflorescen\e simple, totalitatea lor form@nd inflorescen\a compus`):
- Spicul compus: ex: gr@u, secar`, orz
- Racemul compus: ex: ridiche
- Paniculul: asem`n`tor racemului compus, dar cu mai multe ramifica\ii secundare,
ter\iare; ex: liliac, lemn c@inesc
- Corimbul compus: ex: p`ducel
- Umbela compus`: ex: morcovul s`lbatic ]i alte specii ale familiei Apiaceae

Inflorescen\e simpodiale (cimoase)

Monohaziul (cima unipara): rahisul se termin` cu o floare, de sub care se formeaz`

o singur` ramifica\ie lateral, terminat` ]i aceasta cu o floare, ramifica\ia continu@nd
unilateral; ex: st@njenel, gladiol`, freesia.
Dihaziul (cima bipara): ca ]i [n cazul precedent rahisul se termin` cu o floare, dar
de sub aceasta pornesc c@te dou` ramuri opuse terminate ]i ele cu c@te o floare,
ramificarea continu@nd pe acela]i principiu; ex: castanul comestibil, s`punari\a.
Pleiohaziul: de sub floarea terminal pleac` 3 sau mai multe axe; ex: aglica
Ca ]i [n cazul inflorescen\ei racemoase ]i cele cimoase pot fi simple sau compuse.

Formarea ]i alc`tuirea gr`unciorului de polen

Alc`tuirea gr`unciorului de polen:

- pori germinativi
- membrana extern` – exina
- intina
- celula generative
- celula vegetative
- faviola

Alc`tuirea ovulului. Tipuri de ovule.

Alc`tuirea ovulului:
- micropil
- intertegumente

2
 - nucela
- salaza
- hil

Tipuri de ovule:
- ovule artotrope
- ovule anatrope

Structura florii

Pedicelul
Pedicelul este codi\a prin care floarea se prinde de tulpin` ]i care o îndep`rteaz` de
aceasta.

Receptaculul
Receptaculul este o umfl`tur` în form` de p`h`rel pe care stau piesele florale (înveli]ul
floral ]i organele de reproducere).

Înveli]ul floral
Înveli]ul floral cuprinde:

Sepalele
Sepalele sunt frunzuli\e verzi ce formeaz` în totalitatea lor, caliciul.

Petalele
Petalele sunt frunze viu colorate ce formează în totalitatea lor în totalitatea lor corola.

3
Organele de reproducere
Organele de reproducere sunt:

Androceul
Androceul este partea b`rb`teasc` a florii ce cuprinde totalitatea staminelor.
Staminele sunt formate din filament ]i antere ce con\in gr`uncioare de polen.
Polenul con\ine celule reproduc`toare b`rb`te]ti.

Gineceul (pistilul)
Gineceul sau pistilul este partea femeiasc` a florii ]i este format din ovar cu ovule,
stil ]i stigmat lipicios.

Ovulele sunt celule reproduc`toare femeie]ti.

Polenizarea / Fecundarea

FUNC|IILE FLORII

FLOAREA este organul ce asigur` înmul\irea plantei. Din floare se formeaz`

fructele ]i semin\ele prin urm`toarele procese:

1. Polenizarea
2. Fecunda\ia

1. Polenizarea este fenomenul de transport al polenului din anterele staminei pe

stigmatul gineceului.
a) Polenizarea direct` (autopolenizare) - polenul de pe stamine ajunge pe
stigmatul aceleia]i flori.
b) Polenizare indirect` (încruci]at`) - polenul de pe stamine ajunge pe
stigmatul altei flori, dar care apar\ine aceleiasi specii.
Polenul poate fi transportat de:
*Insecte ]i p`s`ri - Plantele polenizate de insecte au flori de talie mare,
corole viu colorate ]i frumos mirositoare. Insectele ]i p`s`rile se a]eaz` pe aceste flori
pentru:
- hran`: polen pentru larve (albine) ]i nectar
- protec\ie

*Vânt - Plantele polenizate prin vânt prezint`:

- flori mici, pu\in colorate, la care petalele pot lipsi
- unele prezint` stamine cu filament lung ]i sub\ire - las` u]or
polenul

4
 Polenizarea artificial` - Este polenizarea f`cut` de om. Ea poate fi de dou` tipuri:
- o polenizare suplimentar`, care o completeaz` pe cea natural`
- o polenizare dirijat`, pentru a ob\ine variet`\i noi de plante, cu importan\`
economic`.

2. Fecunda\ia

Pentru ca floarea s` formeze fruct cu semin\e trebuie ca polenul s` ajung` pe

stigmat; apoi el trebuie s` []i continuie drumul pân` la ovulele din ovar.
Polenul -> ajunge pe stigmatul lipicios ]i umed ->„încol\e]te” (se îmbib` cu ap`,
se umfl`, crap` ) => formeaz` un tub polinic (care p`trunde prin stil ]i ajunge în ovar.)

Defini\ie: unirea celulei b`rb`te]ti din gr`unciorul de polen cu celula femeiasc`

din ovul se nume]te FECUNDA|IE.

Unirea celor dou` celule formeaz` celula-ou sau zigotul.

Unirea este indispensabil`: ovulele →semin\e. semin\e.
Dup` fecunda\ie, ovarul -> fruct.

Homozigot ]i heterozigot

Zigotul este celula-ou, formată în totalitatea lor prin fuzionarea a doi game\i (fecunda\ie).

Homozigotul este zigotul care prezint` dou` gene de acela]i fel (exemple de
homozigo\i NN, TT, tt, zz etc.).

Heterozigotul este zigotul care prezintă în totalitatea lor dou` gene diferite (exemple de heterozigo\
i Nz, Tt etc).

Legile lui Mendel

Transmiterea caracterelor ereditare a fost unul din marile mistere ale vie\ii. Dar în
secolul al XIX-lea un c`lug`r ceh, Gregor Mendel, a descoperit legile (trei la num`r) care
guverneaz` ereditatea, denumite în cinstea sa legile mendeliene ale eredit`\ii.
Mendel, prin experien\e de hibridizare pe maz`re (Pisum sativum), a descoperit
aceste legi, cunoscute ca legile mendeliene ale eredit`\ii. Hibridizarea este încruci]area
între dou` organisme care se deosebesc printr-un anumit num`r de caractere ereditare.
Astfel, Mendel a încruci]at [ntre ele diverse soiuri de maz`re, cu bob galben sau verde, cu
bob zbârcit sau neted, cu tulpin` înalt` sau scurt`.

5
1. Monohibridarea ]i legea purit`\ii game\ilor

Monohibridarea reprezintă în totalitatea lor încruci]area între dou` organisme care difer` între ele
printr-un singur caracter ereditar. Pentru descoperirea acestei prime legi, Mendel a
încruci]at dou` tipuri de maz`re: unul cu bob neted ]i unul cu bob zbârcit. În prima
genera\ie el a ob\inut doar plante cu bob neted.

De ce s-au ob\inut doar plante cu bob neted? S` presupunem c` fiecare caracter

ereditar este determinat de dou` litere de acela]i fel (NN pentru bob neted ]i zz pentru bob
zbârcit). În nucleul fiec`rei celule din corpul plantei se g`sesc perechi de litere pentru
fiecare caracter. Fiecare liter` poart` numele de factor ereditar sau gen`. Game\ii, celulele
sexuale, vor mo]teni doar unul din cei doi factori ereditari ai unei celule somatice.
Fiecare gamet al uneia dintre cele două în totalitatea lor plante se une]te cu un gamet al celeilalte plante.
Deci, un gamet provenind de la planta cu bob neted ]i având o gen` N (care
determin` formarea de boabe netede) se une]te cu un gamet de la planta cu bob zbârcit ]i
având o gen` z (care determin` formarea de boabe zbârcite). Deci prin fecunda\ia
(fuziunea) a doi game\i se formeaz` o celul` cu o gen` N ]i o gen` z (Nz).
Dar ce culoare ar trebui s` aib` bobul plantei dac` fiecare gen` determin` alt`
culoare? Precum a observat ]i Mendel, planta nou format` va avea boabele verzi, acest
lucru însemnând c` dintre cele dou` gene ]i-a transmis caracteristica gena N. Spunem
despre gena N c` este gen` dominant`, iar despre z c` este gen` recesiv`. Întotdeauna
prin unirea a doi game\i, unul con\inând gena z ]i unul gena N, î]i va transmite caracterul
ereditar gena N, astfel c` se vor na]te plante cu boabe verzi.
Dar aceste legi nu se aplic` doar acestei caracteristici (culoare) ]i doar maz`rii, ci
se aplic` ]i altor caracteristici ale altor organisme vii. De exemplu, prin încruci]area
plantelor de maz`re cu tulpina înalt` (TT) cu cele cu tulpin` scund` (tt), în prima genera\
ie se ob\in doar plante cu tulpina înalt`; concluzion`m astfel c` gena T pentru tulpin`
înalt` este dominant`, iar gena t este recesiv`.

6
2. Legea segreg`rii independente a caracterelor

Acum s` relu`m experien\a efectuat` de Mendel ]i s` încruci]`m plantele ob\inute

anterior (Nz). Fiecare plant` de acest tip va forma game\i de tipul N ]i z. Se observ`
faptul c` de aceast` dat` se ob\in atât plante cu bob neted cât ]i plante cu bob zbârcit.
De ce se întâmplă în totalitatea lor acest lucru? Deoarece fiecare plant` formând atât game\i N
cât ]i z, exist` posibilitatea ca doi game\i z s` se uneasc` ]i s` formeze o celul` zz, cu bob
zbârcit. Prin unirea game\ilor se formeaz` trei tipuri de celule NN, Nz şi zz. Dintre celei zz. Dintre cele
trei tipuri de celule observ`m c` doar un singur tip va forma boabe zbârcite. Procentul de
plante care prezint` caracterul determinat de gena recesiv` este de 25%. Dup ă în totalitatea lor cum bine
a\i observat, acest fenomen este posibil datorit` separ`rii caracterelor dominante de cele
recesive. Aceast` separare poart` numele de segregare.

3. Dihibridarea ]i legea segreg`rii independente a perechilor de caractere ereditare

Dihibridarea este hibridarea organismelor care difer` precum spune ]i numele, prin
dou` caractere ereditare, la fel cum trihibridarea sau penthibridarea reprezint` hibridarea
între organisme care difer` prin trei sau cinci caractere ereditare.
Pentru descoperirea celei de-a treia legi, Mendel s-a folosit de dihibridare. El a
încruci]at dou` tipuri de maz`re: un tip cu bob neted ]i galben (NNGG) ]i un tip cu bob
zbârcit ]i verde (zzvv). Prima plant` formeaz` game\i de tipul NG, iar a doua de tipul zv.
În prima genera\ie se formeaz` plante cu bobul neted ]i galben (NzGv).
În a doua genera\ie se formeaz` plante de patru tipuri: cu bob neted ]i galben, cu
bob neted ]i verde, cu bob zbârcit ]i galben ]i cu bob zbârcit ]i verde. Raportul numeric
dintre cele patru tipuri de plante este 9 3 3 1. Acest raport poart` numele de raport de
hibridare.
Legea segreg`rii independente a perechilor de caractere ne arat` c` fiecare pereche
de gene se segreg` în mod independent de celelalte.

Fenotipul ]i genotipul

Fenotipul reprezint` aspectul exterior al unui organism, tr`s`turile sale,

caracteristicile sale, iar genotipul reprezint` genele unui organism. De exemplu, în cazul
unei plante de maz`re cu bob neted (NN), faptul c` bobul este neted \ine de fenotip, iar
prezen\a în ADN-ul acestei plante a celor dou` gene N reprezint` genotipul.