Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava, pentru perioada 2016- 2023

Introducere

PLAN STRATEGIC: DEZVOLTAREA

DURABILĂ A MUNICIPIULUI SUCEAVA 2016-
2023
 ARGUMENT
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava reprezintă un instrument
de planificare, prin care se asigură posibilitatea stabilirii unor politici locale pe termen mediu şi
lung, managementul şi controlul activităţilor curente şi de perspectivă, modalităţile de
implementare ale acestor politici, precum şi stabilirea unor proiecte prioritare pentru municipiul
Suceava.
Scopul Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Suceava este de
creare a cadrului de dezvoltare strategică a municipiului prin identificarea direcţiilor de dezvoltare
şi formularea de acţiuni fundamentate bazate pe date concrete care să asigure coerenţa inter-
sectorială, angajamentele instituţionale şi modalităţile de implementare fără efect negativ asupra
mediului. Se are în vedere planificarea integrată în cadrul sectoarelor prioritare ceea ce va conduce
la dezvoltarea durabilă a localităţii şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor Municipiului
Suceava.
în vederea atingerii viziunii de dezvoltare a municipiului Suceava şi ca răspuns la provocările
economice, sociale, climatice, demografice şi de mediu identificate a fost formulată o serie de
obiective generale şi strategice.
Pentru a acţiona în baza principiilor dezvoltării durabile, municipalitatea îşi va canaliza
efortul în atingerea obiectivului general: dezvoltarea capacităţii Municipiului Suceava de a asigura
servicii şi implementa programe în vederea dezvoltării durabile a localităţii şi creşterea nivelului
de trai al populaţiei.
În vederea atingerii obiectivului general au fost formulate şase obiective strategice în acord
cu provocările identificate la nivel local şi care sunt specifice şi la nivel regional, naţional şi
european, respectiv:

SCHIMBĂRI CLIMATICE

1. Reducerea emisiilor de carbon în vederea atingerii obiectivelor Strategiei Europa 2020

• ECONOMIC

2. Dezvoltarea relaţiei Municipiului Suceava cu mediul de afaceri pentru asigurarea facilităţilor necesare
în vederea creşterii economice locale
• SUBDOMENIUL TURISM, CA RAMURĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE:

3. Dezvoltarea potenţialului turistic al Municipiului Suceava în vederea atingerii statutului de "Centru

regional al turismului**
• SOCIAL

4. Creşterea Incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile prin îmbunătăţirea calităţii şi accesibilităţii

serviciilor sociale, educaţionale şi de sănătate
• MEDIU

5. Dezvoltarea durabilă a Municipiului Suceava în vederea asigurării creşterii nivelului de trai

• DEMOGRAFIC

6. Creşterea calităţii vieţii în vederea reducerii fenomenelor demografice estimate la nivel statistic

Elaborarea planului strategic de dezvoltare urbană a plecat de la următoarele

premise:
 Strategia trebuie să conducă la dezvoltarea economică locală şi îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă a locuitorilor;
 Strategia trebuie să inducă o creştere a standardului calitativ al designului urban,
al construcţiilor şi serviciilor;
 Strategia trebuie să ofere oportunităţi pentru implicarea sectorului privat în
activităţile urbane;
 Strategia va încuraja implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor;
 Strategia va conduce la creşterea capacităţii Autorităţii Locale de a realiza
planificarea strategică la nivel local şi la îmbunătăţirea managementului prin
introducerea şi aplicarea celor mai bune modele de bună practică, instrumente şi
tehnici;
 Strategia trebuie să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele
schimbări ce au loc în municipiu. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie
creativ, participativ şi anticipativ.
 CAPITOLUL I PREZENTAREA MUNICIPIULUI ŞI A PRIMĂRIEI
SUCEAVA

I.1 Prezentarea Municipiului Suceava

Teritoriul oraşului Suceava şi împrejurimile sale au fost locuite, aşa cum atestă
cercetările arheologice începând din paleolitic.
Localitatea este atestată documentar la 10 februarie 1338, printr-un act emis de
domnul Petru l Muşat. Dobândirea funcţiei de capitală a Moldovei la sfârşitul secolului al
XlV-lea, construirea punctelor fortificate, Cetatea de Scaun şi Cetatea de Vest au sprijinit
direct activităţile comerciale şi meşteşugăreşti ale târgului.
Suceava reprezenta un important nod comercial unde se încrucişau vechi drumuri:
"drumul Şiretului”, "drumul Sucevei” sau “drumul de Sus" care făceau legătura cu oraşele
transilvănene Rodna şi Bistriţa şi "drumul cel mare al Sucevei" . în secolele XV- XVI -lea,
Suceava era “oraş mare cu 14.000 de case”, cu o situaţie prosperă [“Descriptio Moldavae” -
Dimitrie Cantemir].
În perioada anilor 1774 - 1918 oraşul Suceava a făcut parte din regiunea Bucovina
fiind sub dominaţia Imperiului Austriac.
În anul 1786, datorită faptului că era cunoscută ca centru politic, meşteşugăresc şi
administrativ bine dezvoltat, Suceava este ridicată la rang de “oraş comercial cu
administraţie proprie de municipiu” [“Monografia judeţului Suceava”- [Link], [Link]].
Chiar dacă vreme de mai multe secole, vicisitudinile ce s-au abătut asupra oraşului,
atât de natură umană (invaziile repetate, cele trei incendii din anii 1476, 1485, respectiv
1497), cât şi cataclismele naturale (cutremure, revărsări ale râului Suceava) au împiedicat în
mare parte dezvoltarea oraşului, treptat acesta cunoaşte, începând cu anii 1849, o dezvoltare
rapidă, datorită introducerii canalizării, electrificării (în 1900- 1901 iluminatul oraşului se
făcea cu acetilenă, iar în 1905 are loc electrificarea oraşului), construirii de străzi (în sec. al
XV - lea apar primele elemente de tramă stradală), construirii clădirilor cu caracter edilitar:
Tribunalul (1885), Prefectura (1902 - 1903) Teatru (1948), dar şi hoteluri şi cafenele
[“Suceava - monografie”- [Link]].
Odată cu anul 1918, Suceava devine parte integrantă a României şi începe să se
dezvolte lent din punct de vedere economic, fiind mai mult un centru negustoresc.
După cel de-al doilea război mondial atât în partea de nord-est a oraşului, pe malul
Sucevei, cât şi în partea de Vest, în zona Şcheia, s-au concentrat cele mai importante
obiective industriale ce prelucrau materii prime din această parte a ţării (fabrici de hârtie,
prelucrare a lemnului, piese maşini şi utilaje, sticlă, industrie alimentară, industria uşoară).
După anul 1989 municipiul Suceava cunoaşte decăderea economică, urmare a
restructurării economiei naţionale, ceea ce a determinat ca marile societăţi să îşi restrângă
activitatea, majoritatea ajungând până la desfiinţare. Treptat, pe piaţă apar agenţi economici
din sfera privată care, alături de servicii şi comerţ, încep să contureze o posibilă revigorare a
economiei municipiului. în ciuda potenţialului de care dispune municipiul, turismul nu
contribuie încă la conturarea unui nou profil funcţional.
Suprafaţa oraşului s-a mărit, de la 442 de ha în 1966, la 1.024 de ha în 1989, fără a
include aici şi cartierele Burdujeni şi Iţcani. împreună cu acestea din urmă, harta Sucevei
scoate în evidenţă o accentuată tendinţă de extindere polinucleară.
Zona cartierului iţcani a fost neglijată de planurile de urbanism, conservându-şi, într-
o mai mare măsură, aspectul din trecut.
în anul 1989, municipiul Suceava atât intravilan, cât şi extravilan, ocupa o suprafaţă de 5.210
de hectare.
Din cele descrise se poate observa că în perioada comunistă oraşul Suceava a cunoscut
o permanentă transformare, de multe ori fără discernământ, fără a reuşi o coexistenţă
 armonioasă între tipurile arhitecturale create de-a lungul veacurilor.
După 1990, aspectul oraşului a continuat să sufere o serie de transformări, dar nu de
amploarea celor din deceniile trecute. Dezvoltarea urbanistică a oraşului având un caracter
spontan.
În acest moment oraşul se extinde în continuare spre periferie, mai ales în zona
Burdujeni, unde a fost creat un nou cartier numit cartierul Tineretului.
Municipiul Suceava este situat în partea de nord-est a României, 47° 40 38" latitudine
nordică şi 26* 19'27" longitudine estică, aproximativ în centrul Podişului Sucevei * pe două
trepte de relief: un platou, a cărui altitudine maximă atinge 385 m pe Dealul Zamca şi lunca
cu terasele râului Suceava, cu altitudine sub 330 m.
Municipiul Suceava este reşedinţa Judeţului Suceava. Judeţul Suceava este cunoscut
ca un ţinut al mănăstirilor, având în vedere că bisericile cu pictura exterioara din zonă se bucura
de o faimă mondială, 8 dintre ele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Judeţul Suceava este parte componentă a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, alături de
judeţele laşi, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Vaslui.
Deşi Regiunea Nord-Est este o regiune săracă, în ultimii ani s-au înregistrat progrese
în privinţa gradului de dezvoltare, iar ultimul barometru Eurostat confirmă că a câştigat câteva
poziţii în lupta cu sărăcia. Pentru a stimula acest trend deja manifestat, Comisia Europeană a
inclus Regiunea Nord-Est în proiectul pilot "Regiuni mai puţin dezvoltate", care se adresează,
pentru început, regiunilor Nord-Est şi Nord-Vest. Prin acest proiect, Comisia Europeană şi
autorităţile naţionale îşi propun maximizarea impactului investiţiilor europene în aceste
regiuni, în funcţie de priorităţile şi necesităţile acestora şi în beneficiul direct al cetăţenilor lor.
Experţii Comisiei vor analiza caracteristicile macroeconomice, stadiul reformelor
administrative, guvernanta locală şi investiţiile din regiunile cuprinse în proiect şi vor ajuta la
conturarea celor mai viabile soluţii pentru dezvoltarea acestor regiuni1.
Conform clasificării localităţilor - Legea nr. 351/2001 cu modificările şi completările -
Municipiul Suceava este încadrat la unitate administrativă de rang II de importanţă
interjudeţeană.
Teritoriul administrativ al municipiului Suceava2 are o suprafaţă totală de 5.223,05 ha.

I.2 Prezentarea Primăriei Municipiului Suceava

Primăria municipiului Suceava este organizată și functionează pe principiile unei

instituții publice, potrivit cu reglementările Legii administrației publice locale nr. 215/2001.
Primăria Municipiului Suceava este situată pe strada principală B-dul 1 Mai ,Nr. 5A, , județul
Suceava, având codul fiscal: 4244792. Prmăria Municipiului Suceava este unul din centrele
de execuție bugetară a cărei sursă de finanțare este este bugetul local, alături de finanțarea
venitutrilor proprii realizate de această precum sponsorizări,fonduri europene dar și bugetul
de stat.
Administrația publică a municipiului Suceava se intemeiază pe principiile autonomiei
locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilitătii autoritătilor administrației publice
locale, legalitătii și consultării cetătenilor în problemele locale de interes public .
Primăria este definită ca o structură funcțională cu activitate permanență, constituită
din primar, viceprimar, secretar și aparatul propriu al consiliului local, ce duce la îndeplinire
hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale
colectivității.
Funcționalitatea instituției: domeniul în care funcționează instituțiile de stat
producătoare de bunuri publice, a căror sferă este delimitată de dependența acesteia de bugetul
public, sunt, așa cum rezultă din legile bugetare, următoarele:
  acțiunile social- culturale;
 apărare națională;
 acțiuni privind ordinea publică;
 acțiuni desfășurate de către autoritățile publice;
 acțiuni economice.
Atât la nivel de compartimente, cât și de posturi sunt delimitate atribuțiile,
responsabilitățile și competențele fiecărui [Link]țiile, responsabilitățile și
competențele organismelor ce asigură funcționarea primăriei sunt evidențiate în Regulamentul
de Organizare și Funcționare și în Legea administrației publice locale nr. 215/2001.
În baza principiului autonomiei locale, autoritătile administrației publice locale au
initiativă și hotărăsc, cu respectarea legii, în probleme de interes local, cu excepția celor care
sunt date prin lege în competența altor autorităti publice. În acest sens, autoritătile locale au
responsabilitate în următoarele domenii de activitate:
 respectarea drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor;
 organizarea și dezvoltarea localitătii: economico-socială, urbanistică și de amenajare a
teritoriului, protecția mediului;
 gestiune financiară și patrimonială în bază principiilor de autonomie locală, conform
legii;
 servicii publice locale și organizarea internă a Primăriei
 funcționarea instituțiilor de invătămant, sănătate, cultură, tineret și sport, potrivit legii;
 asigurarea desfăsurării activitătilor științifice, culturale, artistice, sportive și de
agrement;
 prevenirea și limitarea urmărilor calamitătilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor ;
Misiune: Deși atribuțiile autorităților administrației publice locale, expres prevăzute
în lege, sunt diferite, au drept scop soluționarea problemelor colectivității locale. Această
soluționare a problemelor colectivității locale se realizează prin:
 elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;
 stabilirea, încasarea și urmărirea impozitelor și taxelor locale;
 stabilirea și urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale;
 administrarea bunurilor din proprietate publică sau privată a municipiului Român;
 angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu și lung;
 administrarea resurselor financiare;
 elaborarea, aprobarea, modificarea și urmărirea realizării programelor de dezvoltare;
 asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale;
 cooperarea pe plan intern și internațional.
În cadrul Primăriei Municipiului Suceava regăsim 400 resurse umane(367 funcționari
publici și 33 reprezentând personalul contractual), iar instituția publică este structurată astfel:
Primar, Direcţia patrimoniu, Direcţia buget, contabilitate şi fiscalitate, Direcția Urbanism,
amenajarea teritoriului și cadastru, Poliţia locală, Viceprimar şi Secretar, cu birourile,
direcţiile, compartimentele şi serviciile aferente”3.
Totodată, Primăria Municipiului Suceava dispune de un serviciu de resurse umane, aflat
în subordinea primarului, cu atribuții aferente în acest domeniu.
VIZIUNEA Primăriei Suceava: ,,Zona Metropolitană va fi, la orizontul anului 2027,
motorul de dezvoltare al Moldovei de Nord, o punte de legătură între Moldova, Bucovina și
Transilvania și o comunitate urbană accesibilă, atractivă, deschisă și durabilă”.
În anul 2023 Municipiul Suceava va fi : precursor al mobilității urbane durabile,
promotor și reper național al eficinței energetice, centru economic puternic, stabil și
diversificat, centru regional al turismului, mediu optim de dezvoltare a capitalului social uman.

3
Primăria Municipiului Suceava, ,,Organigrama Primăriei Municipiului Suceava cuprinzând şi serviciile publice
de subordonare locală, fără personalitate juridică”,
[Link]
nigrama%20Primarie%20HCL%2043%20febr%[Link] , accesat la 25.03.2018
 De altfel, în urma adoptarii unei noi direcții de acțiune numită generic "Misiunea smart
city", Municipiul Suceava si-a propus să devină, până în 2020, "un oraș care, utilizând în mod
transparent noile tehnologii, echipamentele digitale și soluțiile inovative în beneficiul
generației actuale și al celor viitoare, își va fructifica resursele și oportunitățile, își va procesa
și recicla reziduurile, emisiile și deșeurile, și își va manifesta responsabilitatea socială într-o
asemenea manieră, încât să fie recunoscut de proprii locuitori, de oamenii de afaceri și de
turiști, ca un Oraș Inteligent".
VALORILE care stau la baza activitătii unitătii administrativ-teritoriale Suceava în ceea ce
privește serviciul public sunt:
- Profesionalism și inovație în exercitarea funcției publice
- Transparența actului administrativ
- Flexibilitate, adaptabilitate și dinamism
- Calitatea serviciilor publice furnizate
- Onestitate și integritate în exercitarea funcției publice
- Comunicare eficientă inter și intră-institutională
- Respectarea normelor eticii și deontologiei profesionale

La acestea se adaugă PRINCIPIILE și CERINȚELE ETICE din Codul de conduită,

etică și integritate profesională al personalului din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului Municipiului Suceava :

a) respectarea supremației Constituției și a legii, principiu conform căruia personalul

aparatului de specialitate al primarului are îndatorirea de a respecta Constituția și legile tării

b) profesionalismul, principiu conform căruia personalul din cadrul aparatului de

specialitate al primarului are obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate,
eficientă, corectitudine și conștiinciozitate

c) imparțialitatea și nediscriminarea, principiu conform căruia personalul din cadrul

aparatului de specialitate al primarului este obligat să aibă o atitudine obiectivă, neutră fată de
orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea atribuțiilor funcției

d) integritatea morală, principiu conform căruia personalului din cadrul aparatului

de specialitate al primarului îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru
el sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcției pe care o deține, sau să
abuzeze în vreun fel de această

e) independența operatională, principiu conform căruia personalul instituției nu va fi

influențat în desfășurarea activitătii de nici o autoritate publică, instituție sau persoană.
Personalul aparatului de specialitate al primarului municipiului Piatra Neamț trebuie să se
manifeste liber de orice interes, să nu fie influențat de aspecte personale sau externe, care i-ar
putea afecta activitatea desfasurată, nu trebuie să se implice, direct sau indirect, să nu accepte
nici o formă de intimidare, să nu ia cu împrumut bunuri sau bani și să nu beneficieze de
servicii sau de alte avantaje, nu trebuie să se afle în conflict de interese sau sub influențe
care ar putea interveni în raționamentul său profesional și genera riscuri privind respectarea
acestui principiu

f) confidențialitatea, principiu conform căruia personalul din cadrul aparatului de

specialitate al primarului are obligația de a utiliza și proteja informațiile, pe care nu le va folosi
în scop personal, într-o manieră contrară legii
 g) libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia personalul din cadrul
aparatului de specialitate al primarului poate să exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu
respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri

h) obiectivitatea, principiu conform căruia personalul din cadrul aparatului de

specialitate al primarului trebuie să trateze toate situațiile întâlnite în activitate conform stării
de fapt. De asemenea, personalul din cadrul aparatului de specialitate al primarului trebuie să
dea dovadă de corectitudine și să nu ingăduie ca obiectivitatea să fie afectată de influențe
externe sau prejudecăti

i) competența profesională, conform acestui principiu toate situațiile întâlnite în

activitatea desfasurată vor fi tratate pe baza raționamentului profesional. În exercitarea
activitătii profesionale, personalul instituției trebuie să dea dovadă de atenția cuvenită,
competentă profesională și conștiinciozitate, în conformitate cu standardele aplicabile.
Totodată, are obligația de a-și menține cunoștințele și aptitudinile profesionale la un nivel
ridicat, care să permit asimilarea celor mai noi exemple de bună practică, legislație și tehnici
în domeniu. Angajații trebuie să posede, de asemenea, experiența necesară funcției, în vederea
creșterii eficienței și calitătii activitătii desfășurate

j) cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia, în exercitarea funcției și în

îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, personalul instituției trebuie să fie de bună credintă și să
acționeze pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu

k) nediscriminarea, principiu fundamental de drept, consacrat de art. 1, alin (1) din

Constituție: "Cetătenii sunt egali în față legii și a autoritătilor publice, fără privilegii și
discriminări". Acest principiu presupune ocrotirea drepturilor subiective civile fără deosebire
pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau
orientare sexuală, ori apartenentă la o categorie defavorizată și este consacrat în detaliu în
Ordonanța Guvernului nr.137/2000, republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor
formelor de discriminare

l) conduită profesională, principiu conform căruia, personalul instituției trebuie să

acționeze într-o manieră prin care să evite orice situație care ar putea discredita activitatea
intreprinsă sau instituția pe care o reprezintă.

În acest sens, trebuie să respecte o serie de cerințe etice: moralitate în relațiile

personale și instituționale interne, externe și internaționale / respect și considerație în toate
situațiile, atât față de șefii ierarhici, cât și față de celelalte persoane cu care intră în contact /
imparțialitate în activitatea desfasurată / rigurozitate și perseverentă / scepticism profesional /
responsabilitate profesională și comportamentală în raport cu întreaga activitate desfăsurată /
standarde tehnice și profesionale.
 CAPITOLUL II

PLANIFICAREA, FUNCȚIE A SISTEMULUI DE MANAGEMENT ÎN

PRIMĂRIA COMUNEI CIOCĂNEȘTI