NURSINGUL = este o parte integranta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : promovarea

sanatatii , prevenirea bolii , ingrijirea persoanelor bolnave de toate varstele , in toate unitatile sanitare ,
asezarile comunitare si in toate formele de asistenta sociala.

ORGANIZATIA MONDIALA A SANATATII ( O.M.S)descrie de asemenea , rolul nursei in societate : „ Rolul

MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON

Precizarea conceptelor cheie ale acestui model :

Ø Individul bolnav sau sanatos este vazut ca un tot prezentand 14 nevoi fundamentale pe care
trebuie sa si le satisfaca ;

Ø Scopul ingrijirilor este de a pastra sau restabilii independenta individului in satisfacerea acestor
nevoi ;

Ø Rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate sa faca singur. Un model conceptual pentru o
profesie reprezinta o imagine mentala a profesiei , a conceptiei a ceea ce nu ar putea sau nu ar trebui sa
fie.

Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson , asistenta trebuie sa stie ca :

Ø O nevoie fundamentala este o necesitate vitala , esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea
de bine , in apararea fizica si mentala.

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE :

1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie ;

2. Nevoia de a bea si a manca ;

3. Nevoia de a elimina ;

4. Nevoia de a se misca si a avea o buna postura ;

5. Nevoia de a dormi si a se odihni ;

6. Nevoia de a se imbraca si dezbraca ;

7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite normale ;

8. Nevoia de a fi curat , ingrijit , de a proteja tegumentele si mucoasele ;

9. Nevoia de a evita pericole ;

10. Nevoia de a comunica ;

11. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica religia ;

12. Nevoia de a fi preocupat in vederea realizarii ;

13. Nevoia de a se recrea

14. Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea.

Strategia „Sănătate 2020": un cadru european de politici pentru susţinerea acţiunilor vizând sănătatea
şi bunăstarea populaţiei la nivel de guvern şi societate stabileşte o agendă ambiţioasă şi de perspectivă
în domeniul ocrotirii sănătăţii populaţiei. Stabilirea unei înţelegeri la nivelul tuturor celor 53 de state
membre ale regiunii europene a OMS asupra acestui cadru a survenit la un moment crucial. Odată cu
apropierea de anul 2015 şi a termenelor limită pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale
Mileniului, politica dată va ajuta la poziţionarea sănătăţii în rândul următoarei generaţii de obiective
globale.

Acest cadru cristalizează toate lecţiile însuşite pe parcursul ultimilor ani cu privire la rolul şi
importanţa sănătăţii. Atingerea unui nivel maxim de sănătate la toate etapele vieţii nu este un privilegiu
pentru unii, ci un drept fundamental pentru toţi.. O stare bună a sănătăţii este o valoare şi o adevărată
sursă a stabilităţii economice şi sociale. Aceasta este un factor-cheie pentru reducerea sărăciei, un
element care contribuie la dezvoltarea durabilă, fiecare cetăţean având de beneficiat. Cel mai important
este faptul că indicatorii buni de sănătate nu mai reprezintă rezultatul unui singur sector: îmbunătăţirea
durabilă a sănătăţii populaţiei cu respectarea principiului echităţii sociale este, de fapt, un produs al
unor politici efective realizate la toate nivelele guvernului şi al unor eforturi de colaborare depuse de
către toate segmentele societăţii.

Acestea sunt factorii care se constituie într-un fir roşu pe parcursul întregii strategii. Regiunea se
confruntă cu nişte provocări considerabile, care urmează să fie gestionate. Disparităţile inechitabile din
domeniul sănătăţii, existente între ţări, dar şi în cadrul acestora, reflectă barierele sociale şi economice
care divizează societatea. Odată cu agravarea presiunilor economice şi creşterea costurilor serviciilor de
sănătate, sporeşte riscul excluziunii sociale şi deseori anume cei care au cele mai mari nevoi medicale
sunt cei mai marginalizaţi. În acelaşi timp, este cunoscut faptul că societatea contează pe prestarea unor
servicii care să se bazeze pe cele mai noi şi cele mai performante tehnologii, lucru care, în combinaţie cu
profilul în permanentă schimbare al maladiilor populaţiei îmbătrânite, induce presiuni enorme asupra
bugetului. Pentru ca obiectivul cu privire la acoperirea universală cu asistenţă medicală să devină o
realitate în ţările din regiune, sunt necesare abordări şi perspective noi. În perspectivă,cheia succesului
ar putea fi schimbarea mentalităţii actorilor care elaborează politici de sănătate, prestatorilor de servicii
şi membrilor publicului general, astfel încât serviciile de sănătate să nu mai fie percepute drept simple
acţiuni de combatere a maladiilor, ci un mecanism care să plaseze accentul pe promovarea sănătăţii şi a
bunăstării. Realizarea acestui scop presupune voinţă politică, inovaţii tehnice şi administrative, precum
şi modificarea modului de alocare şi utilizare a resurselor.

Cadrul pentru Europa se află într-o strânsă corelare cu cel de-al doisprezecelea Program General de
Activitate al OMS, constituind o oglindire practică a unui program de reforme al OMS, orientat spre
eficientizarea răspunsului OMS faţă de necesităţile statelor membre, într-o lume aflată într-o continuă
schimbare. Pentru realizarea obiectivelor stipulate în acest cadru de politici din regiunea europeană, la
fel ca şi în celelalte regiuni, este necesar ca organizaţiile internaţionale să colaboreze nu doar cu
ministerele de resort, ci şi cu organismele corespunzătoare din cadrul guvernului, cu colegii din alte
organizaţii internaţionale, activitatea cărora influenţează domeniul sănătăţii, precum şi cu mediul de
afaceri, cu instituţiile academice şi cu societatea civilă. Cadrul de politici pentru Europa ne indică asupra
căii de urmat în viitor, dar şi asupra unor noi abordări vizând îmbunătăţirea stării de sănătate şi sporirea
nivelului de bunăstare în interesul naţiunilor din întreaga lume.

Pagina cu informatii

[Link]
15.managementul_asistentei_medicale_primare.pdf