100% au considerat acest document util (4 voturi)
1K vizualizări19 pagini

Scheme Şi Grupe de Conexiuni La Transformatoarele Trifazate

Documentul prezintă schemele și grupelor de conexiuni pentru transformatoare trifazate. Sunt descrise conexiunile Y, Δ și modul de determinare a grupelor de conexiuni în funcție de defazajul tensiunilor.

Încărcat de

ecam ecam
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (4 voturi)
1K vizualizări19 pagini

Scheme Şi Grupe de Conexiuni La Transformatoarele Trifazate

Documentul prezintă schemele și grupelor de conexiuni pentru transformatoare trifazate. Sunt descrise conexiunile Y, Δ și modul de determinare a grupelor de conexiuni în funcție de defazajul tensiunilor.

Încărcat de

ecam ecam
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SCHEME ŞI GRUPE DE CONEXIUNI LA

TRANSFORMATOARELE TRIFAZATE
I. Chestiuni de studiat:
I.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni
I.2. Determinarea experimentală a grupelor de conexiuni

II. Schema electrică de montaj:


SCHEME ŞI GRUPE DE CONEXIUNI LA
TRANSFORMATOARELE TRIFAZATE
III. Date nominale:
Sn = ...... [kVA] fn = ...... [Hz]
U1n = ..... [V] I1n = ..... [A]
U2n = ..... [V] I2n = ..... [A]

IV. Tabele de date şi prelucrarea lor


CONEXIUNE – modul de legare a înfăşurărilor pe partea de
înaltă sau de joasă tensiune

GRUPA DE CONEXIUNE – defazajul dintre tensiunea de linie de pe


înaltă tensiune şi tensiunea de linie omoloaga de pe joasa tensiune, măsurat în
sens orar de la înaltă către joasă exprimat în unităţi de 30 grade.
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni
Conexiunea stea (Y) – se realizează prin legarea împreună fie a sfârşiturilor, fie a
începuturilor înfăşurărilor celor trei faze. Bornele libere vor fi bornele rezultante ale conexiunii.

uAB uBC • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA


A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iA, iB, iC
uAX uBY uCZ
X Y Z
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie (valori efective): U AB = U BC = U CA = U l

⎪uAB = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 ) • Tensiuni de fază (valori efective): U AX = U BY = U CZ = U f

⎪ 2π U l = 3 ⋅Uf
u
⎨ BC = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − )
⎪ 3 • Curenţii de linie = Curenţii de fază (valori efective):
⎪ 4π
u
⎪⎩ CA = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − ) I AX = I BY = I CZ = I l = I f
3
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni
Conexiunea triunghi (D) – se realizează prin legarea împreună a sfârşitului înfăşurării unei
faze cu începutul înfăşurării altei faze. Fie bornele de început, fie cele de sfârşit sunt bornele
rezultante ale conexiunii.

uAB uBC • Tensiuni de linie: uAB, uBC, uCA


A uCA B C • Tensiuni de fază: uAX, uBY, uCZ
iA iB iC
• Curenţii de linie: iA, iB, iC
A B C
• Curenţii de fază: iAX, iBY, iCZ
uAX uBY uCZ
iAX X iBY Y iCZ Z
In cazul sistemelor trifazate simetrice:
• Tensiuni de linie = Tensiuni de fază (valori efective):
⎧ U AB = U BC = U CA = U l = U f
⎪uAB = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 )
⎪ IA = IB = IC = Il
⎪ 2π • Curenţii de linie (valori efective):
⎨uBC = U l 2 sin(ωt + ϕ 0 − )
⎪ 3 • Curenţii de fază (valori efective): I AX = I BY = I CZ = I f
⎪ 4π
u
⎪⎩ CA = U l 2 sin( ω t + ϕ 0 − ) Il = 3 ⋅ If
3
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uAX uCZ y
uBY c
aA C
X Y Z Uca UCA
a b c
ucz
∠ (U AB , U ab ) = 0 ° = 360 °
uax uby
x y z
Grupa: Notaţie:
360° Yy - 12
a uab b ubc c = 12
30°
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yyn B
uAB uBC
uCA
UAB b UBC
A B C
Uab ZU X
bc
A B C z x Y
uCZ y
uAX uBY c
a C
X Y Z A Uca UCA
a b c
ucz
∠ (U AB , U ab ) = 0 ° = 360 °
uax uby
x y z
Grupa: Notaţie:
360° Yy n - 12
a uab b ubc c n = 12
30°
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
uxa uyb uzc
Uca
a b c c a
y
x z
a uab b ubc c
Ubc Uab
uca
b
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yy B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
A Y
Uca
uAX uBY uCZ c
X Y Z y UCA C
x y z
a
x z
uxa uyb uzc Ubc Uab ∠ (U AB , U ab ) = 180 °
b
a b c Grupa: Notaţie:
180°
a uab b ubc c =6 Yy - 6
30°
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yd B
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C
Z X
A B C
Y
uAX uBY uCZ
X Y Z A UCA C
x y z
a =y
uzc Uca
uxa uyb

a b c c= x Uab
Ubc b =z
a uab b ubc c
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yd
B

uAB uBC ∠ (U AB , U ab ) = 150 °


uCA UAB UBC
A B C
Z X
A B C Y
A a =y
uAX uBY uCZ Uca
UCA C
X Y Z
x y z c= x Uab
uxa uyb uzc
Ubc b =z
a b c Notaţie:
Grupa:
150° Yd - 5
a uab b ubc c =5
30°
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Dy B =X
uAB uBC
uCA
UAB UBC
A B C

A B C
uAX uBY uCZ
X Y Z A=Z UCA C =Y
x y z
uxa uyb uzc
Uca a
a b c
c y
z Uab
a uab b ubc c x
uca Ubc
b
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Dy B =X
uAB uBC ∠ (U AB , U ab ) = 150 °
uCA
A B C UAB UBC
A B C
uAX uBY uCZ A =Z
X Y Z Uca a
x y z UCA C =Y
uxa uyb uzc c y
z Uab
x
a b c
Ubc
Grupa: b Notaţie:
a uab b ubc c 150° Dy - 5
=5
uca 30°
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C

A B C UAB UBC

uAX uCZ Z X
uBY
X Y Z A Y
a1 b1 c1 C
ux1a1 uz1c1 c=z2
uy1b1 UCA
x1 y1 z1 Uca
c2=b1
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2 z1 x1
x2 y2 z2 Ubc y1
a2=c1
a=x2
b2=a1
a uab b ubc c Uab
b=y2
uca
IV.1. Studiul schemelor şi grupelor de conexiuni

Conexiune Yz B
uAB uBC
A uCA B C ∠ (U AB , U ab ) = 210 °

A B C c=z2 UAB UBC


uCZ Uca Z X
uAX uBY c2=b1
X Y Z A Y
a1 b1 c1 z1 x1 C
Ubc y1
a2=c1
ux1a1 uy1b1 uz1c1 a=x2 UCA
x1 y1 z1 b2=a1
b=y2 Uab
a2 b2 c2
ua2x2 ub2y2 uc2z2
x2 y2 z2 Grupa: Notaţie:
210° Yz - 7
=7
a uab b ubc c 30°
uca
IV.2. Determinarea experimentală a grupelor de conexiuni
a. Metoda grafica

Schema UAB UBC UCA Uab Ubc Uca UBb UBc UCb UCc Grupa
Yy
Yy
Dy
Dy
Yd
Yd
IV.2. Determinarea experimentală a grupelor de conexiuni
a. Metoda grafica
B

UAB UBC
UCb
Uab

Ucaa=A
UCA C
c
Uab UBb
Ubc
b
IV.2. Determinarea experimentală a grupelor de conexiuni
b. Metoda analitica k = U AB /U ab Tabelul T.1.

Schema UAB Uab k UBb UCb UBc UBb/Uab UCb/Uab UBc/Uab Grupa
Yy
Yy
Dy
Dy
Yd
Yd

În cazul în care raportul de transformare (k = UAB/Uab) este mare (superior lui 15...20), metoda grafică
nu mai dă rezultate sigure. În această situaţie, determinarea grupei de conexiuni se face printr-o
metodă analitică, pe baza celor 5 valori de tensiuni, măsurate: (UAB, Uab = UAb, UBb, UCb, UBc).
Pentru transformatorul a cărei grupă de conexiuni se cere, se calculează cu ajutorul tensiunilor
măsurate rapoartele de tensiuni (UBb/Uab, UCb/Uab, UBc/Uab). Având valoarea raportului de
transformare k, se calculează toate rapoartele de tensiuni din tabelul T.1. Grupa de conexiuni
corespunde cazului în care apare coincidenţa dintre valorilor celor trei rapoarte (măsurate si calculate
din tabelul T.2).
IV.2. Determinarea experimentală a grupelor de conexiuni
Relaţii pentru determinarea analitică a grupei de conexiuni Tabelul T.2.
Grupa de Defazajul Denumire
conex. grupe UBb/Uab UCb/Uab UBc/Uab
[grade]
conexiune
12 0; 360 Yy-12; Dd-12; Dz-12 ( k − 1) k2 − k +1 k2 − k +1

1 30 Yd-1; Dy-1; Yz-1 k2 − k 3 +1 k2 − k 3 +1 k 2 +1


2 60 Yy-2; Dd-2; Dz-2 k2 − k +1 ( k − 1)
k2 + k +1
3 90 Yd-3; Dy-3; Yz-3 k 2 +1 k2 − k 3 +1 k2 + k 3 +1
4 120 Yy-4; Dd-4; Dz-12 k2 + k +1 k2 − k +1 ( k + 1)

5 150 Yd-5; Dy-5; Yz-5 k2 + k 3 +1 k 2 +1 k2 + k 3 +1


6 180 Yy-6; Dd-6; Dz-6 ( k + 1) k2 + k +1 k2 + k +1
7 210 Yd-7; Dy-7; Yz-7 k2 + k 3 +1 k2 + k 3 +1 k 2 +1
8 240 Yy-8; Dd-8; Dz-8 k2 + k +1 ( k + 1)
k2 − k +1
9 270 Yd-9; Dy-9; Yz-9 k 2 +1 k2 + k 3 +1 k2 − k 3 +1
10 300 Yy-10; Dd-10; Dz-10 k2 − k +1 k2 + k +1 ( k − 1)

11 330 Yd-11; Dy-11; Yz-11 k2 − k 3 +1 k 2 +1 k2 − k 3 +1


V. Observaţii şi concluzii
VI. Întrebări

1. Se considera un transformator trifazat cu Sn=630kVA U1n/U2n=10/0,4 kV Dy. Care


sunt valorile nominale ale mărimilor de fază ale celor doua înfasurari.

2. Daca tensiunea nominală a înfăşurării de joasă tensiune a unui transformator


trifazat, conectată in zig–zag, este de 400 V, specificaţi valoarea tensiunii de fază.
Care este tensiunea nominală a bobinelor care alcătuiesc înfăşurarea unei faze, in
ipoteza ca au acelaşi număr de spire .

3. Cu câte unități se modifică grupa unei conexiuni a unui transformator trifazat dacă
se permută notarea bornelor transformatorului pe partea de joasă tensiune? De
exemplu, în cazul conexiunii Yy din exemplul IV. a prezentat mai sus, borna b a
transformatorului devine borna a (capătul liber al bobinei de pe coloana a doua se
scoate la borna a), borna c a devine borna b, iar borna a devine borna c.

S-ar putea să vă placă și