1

Climatologie
X. Metode de prelucrare climatologica a datelor de observatii
X. 1. Generalitati
Pentru ca datele ce sunt înscrise în tabelele meteorologice sa fie corecte si
sigure trebuiesc mai
întâi prelucrate primar, apoi se procedeaza la calcularea indicilor climatici,
datele obtinute fiind
supuse unui control critic, tehnic de calitate.
Datele rezultate din înregistrarile meteorologice efectuate la statii pe un
numar cât mai mare
de ani, sunt folosite în final nu numai la caracterizarea vremii sau la
prognoza ei, ci si la caracterizarea
climei locului sau regiunii unde acestea functioneaza. Pentru a ilustra cât
mai corect si sugestiv
clima locului sau a regiunii studiate, utilizarea datelor de observatii
impune o prelucrare primara
si una speciala, apoi o analiza critica privind calitatea lor (toate aceste
etape depinzând de mai multi
factori, mai importanti fiind cel tehnic si cel uman).
O prima etapa a prelucrarii climatologice a datelor din înregistrari o
constituie prelucrarea
primara a acestora. Ea se efectueaza la statii, la centrele meteorologice,
sau pentru o serie de cazuri,
la I.N.M.H. în cadrul laboratoarelor de metodica prelucrarii climatologice a
datelor. Prelucrarea
primara de la statii consta din:
- aplicarea pe diagrame a corectiilor valorilor citite la instrumentele
meteorologice,
- descifrarea diagramelor,
- întocmirea în dublu exemplar a tabelelor lunare:
- tabela TM -1 – întocmita pe baza datelor din registrul RM – 1M,
- tabela TM - 3 si TM - 4 dupa pluviograme,
- tabela TM - 5 dupa barograme, termograme si higrograme,
- tabela TM - 6 dupa heliograme,
- tabela TM - 7 privind depunerile de gheata pe conductori.
Sfârsitul acestei etape presupune si o prelucrare speciala în urma careia
se obtin o serie de
indici climatici indispensabili întocmirii acestor caracterizari climatice
(medii, extreme, frecvente
etc.).
O a doua etapa este cea în care se face controlul critic, tehnic al
rezultatelor din observatii
si calcule. Acesta se efectueaza cu scopul:
- sesizarii si îndepartarii eventualelor erori,
- verificarii corectitudinii calculelor pentru obtinerea sumelor si mediilor
decadale,
lunare, a frecventelor si extragerii elementelor.
În aceasta etapa seful statiei urmareste si verifica exactitatea datelor
înscrise în tabelele meteorologice,
cât si concordanta care trebuie sa existe între diferite elemente si
fenomene cum ar fi:
- între cresterea duratei de stralucire a Soarelui si scaderea nebulozitatii,
- între cresterea nebulozitatii si scaderea temperaturii aerului vara si
invers iarna,
- între cresterea umiditatii relative si scaderea valorilor deficitului de
saturatie,
- între cresterea umiditatii relative, frecventa ceturilor si scaderea
vizibilitatii,
- între cresterea nebulozitatii si cea a cantitatilor de precipitatii sau a
frecventei unor fenomene
hidrometeorologice,
- între cresterea vitezei vântului si scaderea temperaturii.
Prin controlul tehnic al rezultatelor din observatii si calcule se înlatura la
timp unele date
eronate si se mentioneaza cauza producerii lor (defectiuni ale
instrumentelor si aparatelor, instalarea
necorespunzatoare a acestora, neglijenta sau incorectitudinea
observatiilor etc.).
Controlul tehnic de la statii, trebuie facut cu atentie, pentru toate
elementele si fenomenele
meteorologice, verificându-se si prelucrarea diagramelor de la
înregistratoare si a datelor ce obligatoriu
trebuiesc înscrise pe ele.
Controlul tehnic final se bazeaza pe compararea datelor meteorologice
obtinute de la statii
amplasate în conditii geografice asemanatoare (Ex. Podisul Sucevei,
Câmpia Moldovei etc.) sau
apartinând aceluiasi bazin hidrografic (Prut, Siret; Mures, Olt) cu toate ca
în ultimul caz conditiile
geografice de la un loc la altul se pot diferentia foarte mult. Acest control
tehnic este efectuat de
catre specialisti din cadrul Centrelor meteorologice sau Serviciilor de
prevedere a vremii (Centrul
Meteorologic Iasi, Serviciul de Prevedere a Vremii din Bacau etc.) care
întocmesc în final si tabele2
le de sinteza anuale TM – 11, TM – 13, TM – 16, TM – 17. Dupa acest
control tehnic amanuntit,
datele respective sunt trecute din tabele în anuarele meteorologice sau
introduse pe calculator, de
unde pot fi folosite de catre climatologi ori alti specialisti si institutii
interesate în a analiza si interpreta
stiintific climatul unor diverse localitati sau regiuni geografice. Aceste date
pot fi folosite si în
scop practic, aplicativ.
X. 2. Calcularea mediilor, alegerea extremelor, calculul amplitudinilor si al
frecventelor
sau obtinerea indicilor climatici de baza
Pentru obtinerea indicilor climatici de baza, climatologia se sprijina în
primul rând pe statistica
matematica, dar prelucrarea climatologica nu trebuie sa abdice de la
principiile climatologice
generale referitoare la legile obiective ale formarii climei si microclimei.
X. 2.1. Calcularea mediilor
Mediile diferitelor elemente (temperatura, umiditate, nebulozitate,
precipitatii, presiune, viteza
si frecventa vântului etc.) sunt rezultate ale însumarii algebrice a valorilor
elementelor meteorologice
enumerate, masurate la un numar de ore de observatii, împartite la
numarul de observatii
dupa cum urmeaza:
- media zilnica este însumarea algebrica a valorilor elementelor
meteorologice masurate la 4
sau la 24 de termene împartita la 4 sau 24,
- media decadica este însumarea algebrica a valorilor din decada
respectiva si împartirea ei
la numarul zilelor din decada (ultima decada poate avea un numar variabil
de zile: 8, 9, 10,11),
- media lunara este însumarea algebrica a mediilor zilnice cuprinse în luna
respectiva (28,
29, 30, 31 de valori),
- media anuala este obtinuta prin însumarea algebrica a valorilor medii
lunare împartita la
12,
- media multianuala este obtinuta prin însumarea algebrica a valorilor
medii anuale, împartita
la numarul de ani intrati în calcul.
În cazul elementului temperatura pentru calcularea mediei, trebuie sa
avem în vedere si
semnul acesteia (plus sau minus). Precizia de calcul a mediilor este în
functie de precizia de masurare
a diferitelor elemente meteorologice. De exemplu nebulozitatea se
apreciaza în zecimi din bolta
cereasca, iar media se calculeaza cu aproximatia de 0,1 dintr-o zecime.
Vântul, se masoara cu
precizia de 1m/s, iar media cu precizia de 0,1m/s. Intensitatea
precipitatiilor, fractia de insolatie si
densitatea stratului de zapada se calculeaza cu precizia de 0,01 din
unitatea de masura.
În functie de precizia de calcul a diferitelor elemente meteorologice,
ultima cifra se afla
prin rotunjirea cifrei urmatoare:
- pentru valorile medii exprimate în întregi (ex. umiditatea relativa) ultima
cifra se afla
prin rotunjirea cu ajutorul primei zecimale,
- pentru valorile medii exprimate în zecimi, (ex. presiunea atmosferica)
ultima cifra (deci
prima zecimala se afla prin rotunjirea celei de-a doua zecimale),
- pentru valorile medii exprimate în sutimi (ex. densitatea stratului de
zapada) ultima cifra,
(deci a doua zecimala) se afla prin rotunjirea celei de-a treia zecimale.
Pentru rotunjire se vor respecta urmatoarele:
- daca cifra urmatoare celei ce urmeaza a fi rotunjita este 5, atunci cifrei
care se rotunjeste
i se adauga o unitate,
- daca cifra urmatoare este mai mica decât 5, atunci cifra ce urmeaza a fi
rotunjita va ramâne
neschimbata.
Ex. în cazul umiditatii relative 88,5 se va rotunji la 89%,
iar 88,4 se va rotunji la 88%.
Ex. în cazul densitatii stratului de zapada 0,324 se va rotunji la 0,32g/cm 3
,
iar 0,325 se va rotunji la 0,33g/cm3.
Ex în cazul presiunii atmosferice 993,73 se va rotunji la 993,7mb,
iar 993,77 se va rotunji la 993,8g/cm3.
3
Importanta practica a calcularii mediilor, rezulta din faptul ca numai cu
ajutorul lor, putem
compara foarte repede si sigur anumite particularitati climatice,
agroclimatice sau bioclimatice din
doua sau mai multe locuri, regiuni, sau dintre doua luni, anotimpuri,
sezoane, ani etc.
Pentru o caracterizare completa a climei, mediile sunt insuficiente,
deoarece conditiile climatice
nu se caracterizeaza prin stabilitate de la o perioada la alta, oricare ar fi
întinderea acestei
perioade (zi, luna, an, zeci si chiar sute de ani etc.) din aceasta cauza
alaturi de medii trebuie luate
în calcul si valorile extreme posibile (mediile maximelor si minimelor), ca
si valorile absolute, fara
egal.
X. 2.2. Extremele climatice
Pentru o analiza climatica cât mai completa asupra unui teritoriu în afara
mediilor se au în
vedere si extremele elementelor climatice înregistrate pe acel teritoriu. Se
numesc extreme valorile
maxime sau minime ale unui element climatic, care au fost masurate cel
putin o data într-o perioada
data. Valorile extreme nu se calculeaza, ci se aleg, se selecteaza, dintre
valorile elementelor climatice,
determinate pentru diferite intervale de timp, fiind zilnice, lunare, anuale,
plurianuale etc.
Maxima si respectiv minima zilnica este cea mai mare sau cea mai mica
valoare a elementului
masurat într-un interval de 24 de ore. Valorile extreme de la statii se pot
masura cu ajutorul instrumentelor
cu citire directa confectionate în acest scop cum sunt termometrele de
maxima si de
minima în cazul temperaturii, sau cu ajutorul instrumentelor cu citire
directa sau al înregistratoarelor
pentru celelalte elemente.
Extremele lunare si anuale se aleg din sirul valorilor de extreme zilnice
sau lunare, avânduse
în vedere ca pentru a extrage maxima lunara sau anuala se folosesc
maximele zilnice sau lunare,
iar pentru a extrage minima lunara sau anuala se folosesc minimele
zilnice sau lunare.
Extremele absolute sunt înregistrate în decursul unui sir lung de ani si au
valori fara egal
indicându-ne limitele reale, maxime si minime posibile, între care variaza
un element climatic. Este
posibil ca pentru o anumita perioada extremele absolute sa aiba anumite
valori, iar daca extindem
perioada de studiu sa descoperim noi valori ale extremelor absolute. De
aceea, însasi termenul de
absolut este conventional. Valorile extremelor sunt însotite de ziua, luna si
anul când s-au produs,
acest aspect fiind necesar a se nota, deoarece climatologul trebuie sa
explice cauzele ce au determinat
aparitia lor, prin consultarea în special al hartilor sinoptice care au
caracterizat evolutia starilor
de vreme din acel interval de timp la nivelul unui anumit teritoriu (al
României, al Europei, al emisferei
nordice). Fiecare element sau fenomen poate prezenta extreme în
manifestarea sa spatiotemporala.
Spre exemplu, luând temperatura aerului, precipitatiile atmosferice si
vântul în analiza
vom descoperi urmatoarele manifestari extreme ale acestor elemente:
- temperatura maxima absoluta a planetei Pamânt s-a înregistrat pe 13
septembrie
1922 la Al’Aziziah în Libia fiind de 58,0oC,
- temperatura maxima absoluta de pe teritoriul României s-a înregistrat pe
10 august
1951 la Ion Sion (astazi Râmnicelu) Jud. Braila fiind egala cu 45,5 oC,
- temperatura maxima absoluta de pe teritoriul Câmpiei Moldovei în
perioada (1894-
1998), s-a înregistrat la Iasi, pe 27 iulie 1909 si a ajuns la 40,0 oC,
- temperatura minima absoluta a planetei Pamânt s-a înregistrat pe 21
iulie 1983 la
statiunea de cercetari Vostok din Antarctida coborând la –89,2 oC (unele
lucrari indica ca minima
absoluta temperatura de –94,5oC înregistrata în 1967 la 78o21’ lat S /
106o52’ long E).
- temperatura minima absoluta a României s-a înregistrat pe 24 ianuarie
1942 la Bod
în judetul Brasov, fiind de –38,5oC,
- temperatura minima absoluta din Câmpia Moldovei, s-a înregistrat în
noaptea de 1
februarie 1937 la Iasi, coborând la –36,0oC,
- cantitatea maxima de precipitatii cazuta în 24 de ore a fost înregistrata
pe 15-16
martie 1952 la Cilaos, în I-le Reunion fiind de 1870,0mm,
- cantitatea maxima de precipitatii cazuta într-un an s-a înregistrat în 1861
la
Cherrapunji în India - 22990,0mm,
- cantitatea maxima cazuta în 24 de ore pe teritoriul României s-a
înregistrat pe 30
august 1924 la C.A. Rosetti, jud. Tulcea - 530,0 mm.
4
- cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta într-un an pe teritoriul
României s-a înregistrat
în 1941 pe vf. Omu, M-tii Bucegi, jud. Prahova - 2401,5mm.
- cel mai arid loc de pe Pamânt, cu nici un fel de precipitatii în timpurile
istorice este
reprezentat de localitatea Calama – Chile - 0,0mm,
- cea mai mare viteza a vântului înregistrata pe Pamânt s-a produs în
timpul unor cicloni
tropicali aparatele înregistrând 500km/h înainte de a fi distruse.
- cea mai mare viteza a vântului înregistrata în România s-a produs în
timpul viscolului
din 4-7 ianuarie 1966 la Iasi în Câmpia Moldovei si a fost de 55m/s.
Exemple de extreme climatice referitoare la anumite întinderi teritoriale
de pe suprafata terestra
sau la Pamânt în ansamblul sau ar putea continua. Ele sunt foarte
edificatoare în descoperirea
adevaratelor valente climatice ale acestor spatii. De obicei, mediile
climatice estompeaza aceste valori.
Aceste extreme au si o deosebita importanta practica, privind amenajarea
teritoriului si protectia
civila a populatiei.
X. 2.3. Amplitudinile
Diferenta dintre valoarea maxima a unui element si valoarea minima a
aceluiasi element
se numeste amplitudine. Ea poate fi determinata pe diferite intervale de
timp: o zi, o luna, un anotimp,
un an, sau pe mai multi ani. Amplitudinea poate fi de asemenea medie,
fiind calculata pe baza
valorilor medii, ale diferitelor elemente climatice si extrema absoluta.
Spre exemplu:
- amplitudinea medie diurna a temperaturii aerului la Iasi în perioada
1983-1998
pentru luna ianuarie a fost de 6,0oC, iar pentru luna iulie de 11,0oC
calculata pe baza extremelor zilnice.
- amplitudinea medie lunara a temperaturii aerului din ianuarie pentru
statia meteorologica
Roman, în perioada 1891-1940, a fost de 17,9oC, iar la Sulina de numai
12,5oC. Pentru
aceeasi perioada în luna iulie amplitudinea medie lunara a fost de 6,9oC,
la Roman si 8,2oC la
Sulina. În primul caz amplitudinea a fost calculata ca diferenta dintre
valoarea celei mai mari si a
celei mai mici medii lunare din luna ianuarie, în al doilea caz ca diferenta
între cea mai mare si cea
mai mica medie lunara din luna iulie, de la fiecare din cele doua statii
(Roman si respectiv Sulina).
- amplitudinea medie anuala a temperaturii aerului calculata ca diferenta
între
media lunii celei mai calde si a celei mai reci din cursul unei perioade (în
cazul nostru 1894-1940)
ne arata ca la Roman ea are valoarea de 24,7oC iar la Sulina de numai
22,9oC.
Amplitudinea ca indice climatic creste odata cu accentuarea
continentalismului climatic al
unui loc. Cu cât ne departam de tarmurile oceanelor si marilor spre
interiorul continentelor, cu atât
valorile elementelor climatice variaza mai mult dând amplitudini mai mari.
Amplitudinile se reduc
odata cu cresterea altitudinii, a scaderii latitudinii, fiind mai mici pe
formele de relief convexe si
mai mari în cadrul formelor de relief concave.
În cazul orasului Roman, valoarea amplitudinii indica sub aspect termic un
climat mai excesiv,
iar pentru orasul Sulina un climat mai moderat, urmare a influentelor
suprafetelor acvatice
fluviale si maritime din preajma.
În comparatie cu amplitudinile medii, amplitudinile extreme absolute au
valori mult mai
mari decât primele. Spre exemplu la Roman amplitudinea extrema
absoluta a temperaturii aerului
conform [Link] din Clima României - 1966, a fost (este posibil sa fie si în
prezent) de 71,4oC, la Iasi
de 76,0oC, pe Vf. Omu de 58,4oC, iar la nivelul României, pe ansamblu,
amplitudinea termica absoluta,
calculata ca diferenta dintre cea mai mare si cea mai mica temperatura
înregistrata vreodata pe
teritoriul tarii noastre, este de 84,0oC.
Amplitudini medii si extreme absolute pot fi calculate pentru fiecare
element climatic, nu
numai pentru temperatura. Desi valorile extreme ale elementelor
climatice se produc la intervale
mari de timp, totusi ele exista, sunt posibile si fac parte din caracteristicile
climatice ale regiunii unde
se înregistreaza. Si chiar ca valori considerate izolat, ele prezinta
impotanta. Chiar daca amplitudinile
extreme nu prezinta elemente climatice în manifestare, ci doar indici
climatici sintetici, transpunerea
valorilor lor în peisajul geografic al diferitelor locuri este evident resimtita.
X. 2.4. Calculul frecventelor
5
Pentru climatologie un indice de mare importanta teoretica si practica,
deseori utilizat în marea
majoritate a studiilor de profil este frecventa. Aceasta reprezinta numarul
de cazuri repetate, cu
anumite valori ale elementelor si fenomenelor meteorologice într-un
interval de timp. Frecventa
valorilor elementelor si fenomenelor meteorologice se calculeaza de
obicei numai pentru perioade
mai mari, de regula lunare, anuale si multianuale. Frecventa poate fi
calculata pentru toate elementele
si fenomenele meteorologice, dar, pentru o parte dintre acestea,
calcularea frecventelor este
obligatorie în a le pune în valoare valentele si importanta climatica. Astfel,
în cazul temperaturii în
tabelele meteorologice si studiile climatice se calculeaza si intereseaza
numarul zilelor si noptilor cu
anumite caracteristici termice si anume:
- numarul zilelor cu temperatura minima E0 oC (zile de înghet),
- numarul noptilor cu temperatura minima E-10 oC (nopti geroase),
- numarul zilelor cu temperatura maxima E0 oC (zile de iarna),
- numarul zilelor cu temperatura maxima F25 oC (zile de vara),
- numarul zilelor cu temperatura maxima F30 oC (zile tropicale- tab. 21),
Tab. 21. Numarul mediu al zilelor cu temperatura maxima _ 30oC (zile tropicale)
în perioada 1964 – 1998
Luna
Statia
I F M A M I I A S O N D An
Avrameni - - - - 0,4 2,2 3,1 3,8 0,5 - - - 10,0
Dorohoi - - - 0,0 0,6 2,5 4,3 4,7 1,0 0,0 - - 13,1
Botosani - - - 0,0 0,7 3,1 6,2 5,8 1,4 0,0 - - 17,3
Rauseni - - - - 1,4 4,6 7,1 6,3 1,3 0,0 - - 20,7
Cotnari - - - - 0,3 1,4 3,5 3,2 0,5 - - - 8,9
Podu Iloaiei - - - - 0,9 4,6 5,9 5,9 1,2 0,0 - - 18,5
Iasi - - - 0,1 1,6 4,9 9,2 8,5 1,8 0,0 - - 26,1
- numarul noptilor cu temperatura minima F20 oC(nopti tropicale),
- numarul de zile cu temperatura medie peste 0o, 5o, 10o, 15o si 20oC,
- numarul zilelor cu temperaturi medii zilnice cuprinse între anumite
praguri de la:
-29,9o C ÷ -25,0o C; -24,9o C ÷ -20,0o C ……….pâna la 25,1oC ÷ 30,0oC sau
chiar peste-
tab. 22 ;
Tab. 22. Numarul de zile cu temperaturi medii cuprinse între anumite
limite
la Botosani (1971 – 1998)
zile cu temperaturi între I F M A M I I A S O N D
-24,9 ÷ -20,0 3 1 - - - - - - - - - 3
-19,9 ÷ -15,0 19 9 - - - - - - - - 2 11
-14,9 ÷ -10,0 89 54 5 - - - - - - - 8 26
-9,9 ÷ -5,0 177 128 46 - - - - - - - 41 126
-4,9 ÷ 0,0 272 250 175 1 - - - - 3 21 185 301
0,1 ÷ 5,0 246 262 336 139 1 - - - 6 115 318 301
5,1 ÷ 10,0 61 77 233 336 65 2 - - 74 339 237 88
10,1 ÷ 15,0 1 10 68 296 330 106 37 77 362 324 45 12
15,1 ÷ 20,0 - - 5 68 386 433 396 452 342 64 4 -
20,1 ÷ 25,0 - - - - 83 284 397 316 52 5 - -
25,1 ÷ 30,0 - - - - 3 15 38 23 1 - - -
30,1 ÷ 35,0 - - - - - - - - - - - -
Pentru umiditatea relativa caracteristice sunt:
- numarul zilelor în care umiditatea relativa a coborât la una din orele de
observatii la
valori @ 30% - tab. 23a,
- numarul zilelor cu Ur @ 50% la una din orele de observati – tab. 23b,
- numarul zilelor cu Ur C 80% la ora 13oo – tab. 23c.
Tab.23a-c. Numarul de zile cu anumite caracteristici ale umiditatii relative
a)Zile cu Ur _ 30% la cel putin una din orele de observatie (1964 – 1998)
6
luna
statia
I F M A M I I A S O N D An
Dorohoi - 0,0 0,2 1,1 0,5 0,4 0,2 0,3 0,3 0,2 0,1 - 3,3
Botosani 0,0 0,0 0,2 0,9 0,8 0,3 0,2 0,2 0,2 0,4 0,1 - 3,3
Rauseni - 0,1 0,2 1,0 1,2 0,4 0,1 0,4 0,3 0,4 0,0 - 4,1
Iasi - 0,1 0,5 1,9 2,1 0,9 0,4 0,9 0,3 0,3 0,1 - 7,5
b)Zile cu Ur _ 50% la cel putin una din orele de observatie (1964 – 1998)
luna
statia
I F M A M I I A S O N D An
Dorohoi 2,1 2,6 6,1 12,9 14,4 11,5 11,6 13,1 12,3 8,8 3,5 1,3 100,2
Botosani 1,7 2,7 8,2 13,3 15,4 12,3 13,3 14,2 12,2 8,6 3,8 1,5 107,2
Rauseni 0,5 1,6 6,5 12,3 15,0 13,3 11,7 13,8 12,5 8,0 2,4 0,9 98,5
Iasi 1,1 2,7 8,8 16,6 17,3 15,8 16,0 18,6 15,8 10,2 3,0 1,4 127,3
c)Zile cu Ur _ 80% la ora1300 (1964 – 1998)
luna
statia
I F M A M I I A S O N D An
Dorohoi 16,3 13,6 10,7 5,6 3,8 3,1 2,3 3,1 4,1 5,8 14,1 18,1 100,6
Botosani 15,1 11,5 9,8 5,8 3,8 3,6 3,5 3,3 4,1 5,6 12,9 15,9 94,9
Rauseni 18,0 12,8 10,0 5,7 3,6 3,3 3,0 2,6 3,7 5,1 13,2 18,8 99,8
Iasi 17,2 12,3 9,5 4,3 3,7 2,9 2,6 2,3 3,2 5,0 12,8 17,9 93,7
Pentru durata de stralucire a Soarelui se determina numarul de zile cu
Soare si numarul de
zile fara Soare.
În cazul vântului se determina numarul de zile în care viteza vântului a
fost cuprinsa între
limitele de 0-1, 2-5, 6-10, 11-15, 16-20, 21-24, 25-28, 29-34, 34-40 si mai
mar de 40m/s. Se mai pot
determina zilele cu viteze medii ale vântului cuprinse între anumite
praguri, numarul de zile cu vânt
si numarul de zile cu calm atmosferic.
În cazul precipitatiilor importanta prezinta cunoasterea numarului de zile
cu cantitati de
precipitatii C 0,1 mm, C 1,0mm, C 5,0mm, C 10,0mm, C 20,0mm, C
30,0mm. Prezinta importanta si
cunoasterea numarului zilelor cu precipitatii lichide si a celor cu
precipitatii solide.
Pentru nebulozitate se determina obligatoriu numarul de cazuri (zile) cu
grad de acoperire al
cerului cu nori între 0-3,5 zecimi (zile senine) si 7,6-10 zecimi (zile
acoperite – tab. 24). De asemenea
se determina frecventa diferitelor genuri de nori pe bolta cereasca.
Tab. 24 Numarul mediu lunar si anual al zilelor senine (0 - 3,5 zecimi),
noroase (3,6 - 7,5 zecimi)
si acoperite (7,6 – 10,0 zecimi) în perioada 1964 – 1998
luna
statia
zile I F M A M I I A S O N D An
S 2,5 2,3 2,4 2,4 2,8 3,2 4,2 6,3 5,6 5,3 2,6 1,7 41,3
N 13,5 11,4 13,3 14,9 18,4 18,6 20,2 18,9 17,1 16,1 Dorohoi 12,3 12,8 187,5
A 15,0 14,3 15,3 12,7 9,8 8,2 6,6 5,8 7,3 9,6 15,1 16,5 136,2
S 2,6 2,4 2,7 2,4 3,4 3,7 4,5 6,3 6,3 6,0 2,6 1,9 44,8
Avrameni N 13,9 12,7 13,6 15,7 19,4 19,1 20,0 19,2 17,0 15,3 13,0 12,7 193,6
A 14,5 12,9 12,7 11,9 8,2 7,2 6,5 5,5 6,7 9,7 14,4 16,4 126,6
S 2,7 2,3 2,7 2,5 2,7 2,8 4,5 6,4 5,8 5,4 2,4 1,9 42,1
Botosani N 14,3 12,6 15,1 16,0 19,4 20,2 20,6 19,3 17,4 16,4 13,3 13,9 198,5
A 14,0 13,1 13,2 11,5 8,9 7,0 5,9 5,3 6,8 9,2 14,3 15,2 124,4
S 3,1 2,3 2,9 2,5 3,0 3,2 4,4 6,3 6,1 5,7 2,5 1,9 43,9
Rauseni N 14,0 12,5 14,3 16,5 19,6 20,3 20,7 19,7 17,6 17,0 13,2 14,2 199,6
A 13,9 13,2 13,8 11,0 8,4 6,5 5,9 5,0 6,3 8,3 14,3 14,9 121,5
S 2,9 2,5 3,1 2,3 2,7 3,0 4,6 6,3 5,8 5,2 3,0 2,4 43,8
Cotnari N 14,9 12,0 14,0 15,7 18,9 19,3 20,1 19,4 17,8 16,9 13,1 13,0 195,1
A 13,2 13,5 13,9 12,0 9,4 7,7 6,3 5,3 6,4 8,9 13,9 15,6 126,1
S 3,0 2,3 2,5 2,6 3,3 3,6 4,7 6,9 6,0 5,7 2,9 1,9 45,4
Podu Iloaiei* N 14,7 13,3 14,4 15,2 18,0 18,5 20,0 19,0 18,1 16,8 14,6 13,8 196,4
A 13,3 12,4 14,1 12,2 9,7 7,9 6,3 5,1 5,9 8,5 12,5 15,3 123,2
S 2,6 1,9 2,2 2,1 2,8 3,1 3,9 5,5 5,2 4,7 2,5 2,1 38,6
Iasi N 12,9 11,4 12,4 15,1 17,2 18,7 20,7 19,5 18,4 17,0 12,3 12,2 187,8
A 15,5 14,7 15,4 12,8 11,0 8,2 6,4 6,0 7,4 9,3 15,2 16,7 138,6
* Podu Iloaiei (1964 – 1993)
7
Si în cazul fenomenelor atmosferice determinarea frecventei producerii
acestora este un indice
climatic de baza în caracterizarea lor, importanta deosebita prezentând
cunoasterea numarului
de zile în care s-au produs aversele de ploaie, roua, bruma, viscolul etc –
tab. 25.
Tab. 25 Numarul mediu lunar si anual de zile cu lapovita si averse de
lapovita (1964 – 1998)
Lapovita I F M A M I I A S O N D An
Dorohoi 0,4 0,6 0,9 1,0 - - - - 0,02 0,3 0,8 0,9 4,92
Avrameni 0,5 0,5 1,0 0,9 - - - - 0,02 0,1 0,9 0,7 4,66
Botosani 0,5 0,9 0,9 0,8 0,02 - - - - 0,2 1,02 0,9 5,24
Rauseni 0,7 0,9 1,35 0,5 - - - - - 0,3 0,7 1,1 5,55
Cotnari 0,3 0,3 0,6 0,8 0,05 - - - - 0,3 0,8 0,7 3,85
Podu Iloaiei 1,1 1,2 1,0 0,6 - - - - - 0,16 0,9 1,23 6,19
Iasi 1,6 1,9 2,1 1,0 - - - - - 0,6 1,3 2,2 10,4
Averse de
lapovita
I F M A M I I A S O N D An
Dorohoi - - 0,086 0,086 - - - - 0,028 0,057 0,028 0,028 0,052
Avrameni - - 0,028 0,17 - - - - - 0,028 0,11 - 0,084
Botosani 0,028 - 0,028 0,086 - - - - - 0,028 0,057 - 0,045
Cotnari - 0,11 0,028 0,086 - - - - 0,028 - - - 0,063
Iasi 0,028 0,028 0,17 0,028 0,028 - - - - 0,028 0,086 - 0,057
Frecventa se poate exprima în numar de cazuri (frecventa absoluta) sau în
procente din numarul
total de cazuri (frecventa relativa). Când se exprima în procente pentru o
perioada mare ea
echivaleaza cu probabilitatea de producere. De aceea, de multe ori
termenii de frecventa si de probabilitate
se folosesc cu acelasi sens.
Astfel, daca determinam frecventa producerii unui element sau fenomen
pentru o perioada
lunga de timp, de ordinul zecilor de ani, se poate considera ca pentru o
perioada viitoare, probabilitatea
producerii respectivului fenomen sau a diferitelor valori ale unui element
climatologic va fi
aceeasi sau aproape aceeasi.
Cu cât numarul anilor luati în calculul frecventei este mai mare, cu atât
rezultatele probabilitatilor
obtinute vor fi mai exacte, mai apropiate de realitate.
Însumând frecventele de producere a unor valori ale elementelor climatice
de jos în sus, de
la valorile cele mai mari la cele mai mici ale elementului respectiv,
obtinem frecventa totala sau
gradul de asigurare exprimat în valori absolute sau procente – tab. 26.
Tab. 26 Frecventa (F) si asigurarea (A) a cantitatilor lunare de precipitatii
la Dorohoi (1960 – 1997)
I F M precipitatii A M I I A S O N D
de la pâna la F A F A F A F A F A F A F A F A F A F A F A F A
0,1 ÷ 10,0 28,21 100,0 25,64 100,0 20,51 100,0 2,56 100,0 - - - - - - - - 12,82 100,0 23,08 100,0 12,82 100,0 17,96 100,0
10,1 ÷ 20,0 20,51 71,79 43,60 74,36 28,21 79,49 5,13 97,44 7,69 100,0 - - 7,69 100,0 2,56 100,0 23,08 87,18 25,64 76,92 20,51 87,18 25,64 82,04
20,1 ÷ 30,0 25,64 51,28 12,82 30,76 15,38 51,28 23,08 92,31 7,69 92,31 2,56 100,0 2,56 92,31 12,82 97,44 10,26 64,10 15,39 51,28 15,39 66,67 20,51 56,40
30,1 ÷ 40,0 10,26 25,64 2,56 17,94 12,82 35,90 7,69 69,23 5,13 84,62 5,13 97,44 5,13 89,75 12,82 84,62 17,96 53,84 12,82 35,89 17,95 51,28 17,95 35,89
40,1 ÷ 50,0 10,26 15,38 2,56 15,38 10,26 23,08 12,82 61,54 12,82 79,49 2,56 92,31 17,96 84,62 17,95 71,80 7,69 35,88 10,26 23,07 10,26 33,33 7,69 17,94
50,1 ÷ 60,0 - 5,12 7,69 12,82 12,82 12,82 20,52 48,72 15,38 66,67 12,82 89,75 2,56 66,66 15,38 53,85 5,13 28,19 2,56 12,81 15,39 23,07 5,13 10,25
60,1 ÷ 70,0 2,56 5,12 5,13 5,13 - - 12,82 28,20 5,13 51,29 17,96 76,93 5,13 64,10 10,26 38,47 2,56 23,06 7,69 10,25 2,56 7,68 2,56 5,12
70,1 ÷ 80,0 2,56 2,56 - - - - 7,69 15,38 12,82 46,16 12,82 58,97 12,82 58,97 10,26 28,21 2,56 20,50 2,56 2,56 2,56 5,12 2,56 2,56
80,1 ÷ 90,0 - - - - - - 5,13 7,69 5,13 33,34 15,39 46,15 15,39 46,15 5,13 17,95 7,69 17,94 - - - 2,56 - -
90,1 ÷ 100,0 - - - - - - - 2,56 7,69 28,21 - 30,76 2,56 30,76 - 12,82 5,13 10,25 - - 2,56 2,56 - -
100,1 ÷ 110,0 - - - - - - - 2,56 10,26 20,52 10,26 30,76 2,56 28,20 5,13 12,82 - 5,12 - - - - - -
110,1 ÷ 120,0 - - - - - - - 2,56 10,26 10,26 5,13 20,50 10,26 25,64 5,13 7,69 - 5,12 - - - - - -
120,1 ÷ 130,0 - - - - - - 2,56 2,56 - - 2,56 15,37 5,13 15,38 - 2,56 2,56 2,56 - - - - - -
130,1 ÷ 140,0 - - - - - - - - - - 2,56 12,81 2,56 10,25 - 2,56 2,56 2,56 - - - - - -
140,1 ÷ 150,0 - - - - - - - - - - 5,13 10,25 - 7,69 2,56 2,56 - - - - - - - -
150,1 ÷ 160,0 - - - - - - - - - - - 5,12 2,56 7,69 - - - - - - - - - -
160,1 ÷ 170,0 - - - - - - - - - - - 5,12 - 5,13 - - - - - - - - - -
170,1 ÷ 180,0 - - - - - - - - - - 2,56 5,12 - 5,13 - - - - - - - - - -
180,1 ÷ 190,0 - - - - - - - - - - - 2,56 5,13 5,13 - - - - - - - - - -
190,1 ÷ 200,0 - - - - - - - - - - - 2,56 - - - - - - - - - - - -
200,1 ÷ 210,0 - - - - - - - - - - - 2,56 - - - - - - - - - - - -
210,1 ÷ 220,0 - - - - - - - - - - - 2,56 - - - - - - - - - - - -
220,1 ÷ 230,0 - - - - - - - - - - 2,56 2,56 - - - - - - - - - - - -
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Valorile cele mai mari ale unui element vor avea în general gradul de
asigurare cel mai redus,
iar valorile cele mai mici gradul de asigurare cel mai ridicat (aspect valabil
mai ales în cazul
precipitatiilor). Acest aspect nu este general valabil – de exemplu în cazul
temperaturii (temperaturile
minime absolute si cele maxime absolute au un grad de asigurare foarte
redus).
8
TEMA PRACTICA-1
1) Determinati valorile medii multianuale ale temperaturii aerului la statia
meteorologica
Suceava pentru lunile ianuarie si iulie dispunând de valorile medii lunare
ale temperaturii aerului
din lunile în cauza pentru perioada 1950-2004 - tab. 27.
2) Comentati în doua trei fraze, datele statistice de care dispuneti si
interpretati rezultatele
la care a-ti ajuns. Tab. 27
Anul Luna
I VII
1950 -9,0 18,9
1951 -3,0 18,1
1952 -0,6 19,1
1953 -4,4 20,2
1954 -12,6 18,5
1955 -3,5 17,6
1956 -2,6 17,6
1957 -3,6 19,1
1958 -2,2 19,2
1959 -2,3 20,9
1960 -4,1 18,6
1961 -5,9 17,4
1962 -2,5 17,0
1963 -12,3 20,0
1964 -8,0 18,3
1965 -3,6 17,8
1966 -5,5 19,0
1967 -6,5 19,1
1968 -5,0 17,4
1969 -8,8 17,0
1970 -1,4 19,5
1971 -3,3 17,1
1972 -7,4 19,6
1973 -5,3 18,6
1974 -4,3 16,9
1975 0,3 18,8
1976 -2,8 17,5
1977 -4,0 17,5
1978 -3,6 16,7
1979 -4,9 16,2
1980 -8,5 17,8
1981 -5,9 17,0
1982 -5,3 17,3
1983 1,1 18,2
1984 -1,2 16,3
1985 -10,0 17,5
1986 -2,2 17,8
1987 -9,9 20,3
1988 -1,3 20,1
1989 0,7 18,1
1990 -0,2 18,7
1991 -0,6 19,4
1992 -2,2 21,5
1993 -1,1 17,5
1994 1,1 20,5
1995 -3,2 20,9
1996 -6,9 17,6
1997 -5,0 18,4
199,8 -1,6 19,2
1999 -1,5 20,8
2000 -4,3 18,5
2001 -1,8 20,9
2002 -3,4 18,5
2003 -3,2 19,3
2004 -5,9 19,5
Total/ suma
Nr. ani
Media
9
3) Calculati amplitudinea medie a variatiilor de temperatura pentru
fiecare luna în parte la
statia meteorologica Suceava. Cunoscând faptul ca la Suceava luna
ianuarie este cea mai racoroasa
luna din an iar luna iunie cea mai calda calculati si amplitudinea medie
anuala a variatiilor
termice de la aceasta statie.
4) Comentati în doua trei fraze, datele statistice de care dispuneti si
interpretati rezultatele
la care a-ti ajuns.
5) Din sirurile de date de mai jos, provenite de la statia meteorologica
Botosani din perioada
1961-1996 – tab. 28 si care se refera la minimele si maximele termice
anuale selectati minima si
maxima termica absoluta de la aceasta statie si calculati amplitudinea
maxima absoluta a variatiilor
temperaturii pentru perioada considerata.
Tab. 28
Anul Minima anuala Data/luna Maxima anuala Data/luna
1961 -27,0 Ianuarie 34,8 VIII
1962 -18,9 29-XII 33,5 2-VI
1963 -30,3 20-I 36,4 8-VIII
1964 -21,9 11-I 34,8 3-VI
1965 -18,0 6-II 31,8 19-V
1966 -21,0 5-II 32,6 VII
1967 -20,5 1-II 33,9 5-VIII
1968 -19,0 12-I 36,1 8-VII
1969 -21,1 13-II 34,3 15-V
1970 -19,1 31-I 33,0 5-VIII
1971 -16,7 16-I 33,8 8-VIII
1972 -23,8 14-I 34,5 16-VI
1973 -18,4 26-I 38,6 18-VII
1974 -17,8 15-I 34,5 15-VII
1975 -15,8 28-I 31,6 25-VI
1976 -27,0 9-II 30,2 21-VI
1977 -19,7 5-I 31,6 26-VII
1978 -18,5 21-II 29,5 8-VII
1979 -17,0 22-I 33,4 3-VIII
1980 -23,0 18-I 33,0 10-VII
1981 -18,6 10-I 32,8 12-VI
1982 -17,0 11-I 31,8 7-IX
1983 -19,5 15-XII 32,6 11-IX
1984 -21,3 18-II 30,6 13-VII
1985 -28,0 14-I 35,3 30-VII
1986 -22,8 28-II 35,2 16-IX
1987 -25,4 31-I 37,5 24-XII
1988 -23,5 2-II 35,8 6-VII
1989 -13,7 11-XII 34,2 18-VIII
1990 -15,8 6-I 35,1 17-VIII
1991 -19,4 1-II 31,3 15-VII
1992 -18,0 22-I 36,4 11-VIII
1993 -26,0 26,27-XI 36,2 23-VIII
1994 -21,0 13-II 35,6 3-VIII
1995 -22,0 31-XII 34,5 16-VII
1996 -27,7 29,30-XII 35,2 10-VI
6)Comentati (interpretati) în doua, trei fraze datele statistice de care
dispuneti si rezultatele
la care a-ti ajuns.
7) Dispunând de sumele anuale/lunare de precipitatii de la Iasi din
perioada 1891-2003 –
tab. 29/30 si împartindu-le pe diferite intervale valorice, calculati:
a) frecventa diferitelor cantitati de precipitatii anuale/lunare exprimata ca
numar de
cazuri,
b frecventa exprimata în procente fata de numarul total de ani/luni ai
perioadei din care
dispunem de date,
c) gradul de asigurare al cantitatilor anuale/lunare de precipitatii pe
diferite intervale
valorice.
- 10 -
Tab. 29
Anul
Sume anuale de
precipitatii(mm)
Anul
Sume anuale de
precipitatii(mm)
Anul
Sume anuale de
precipitatii(mm)
1891 389,2 1941 668,9 1991 760,6
1892 381,9 1942 566,0 1992 450,4
1893 517,6 1943 449,4 1993 589,3
1894 381,8 1944 0,0 1994 409,4
1895 461,7 1945 294,0 1995 695,6
1896 285,8 1946 425,7 1996 782,7
1897 627,0 1947 609,9 1997 594,1
1898 402,2 1948 560,8 1998 609,9
1899 415,9 1949 599,9 1999 536,4
1900 614,5 1950 546,5 2000 355,0
1901 829,2 1951 399,1 2001 660,1
1902 413,4 1952 486,1 2002 497,6
1903 402,3 1953 356,1 2003 449,4
1904 512,9 1954 389,0
1905 537,3 1955 582,0
1906 477,3 1956 417,7
1907 497,7 1957 464,9
1908 538,4 1958 535,2
1909 581,1 1959 370,0
1910 540,7 1960 537,0
1911 648,4 1961 580,3
1912 669,3 1962 540,9
1913 485,3 1963 498,5
1914 552,0 1964 542,5
1915 0,0 1965 472,9
1916 460,7 1966 674,3
1917 414,1 1967 436,7
1918 0,0 1968 565,8
1919 0,0 1969 718,0
1920 382,3 1970 796,3
1921 434,7 1971 718,7
1922 584,0 1972 678,0
1923 584,1 1973 402,5
1924 414,1 1974 683,1
1925 410,8 1975 573,5
1926 558,9 1976 601,2
1927 564,6 1977 515,3
1928 462,6 1978 681,5
1929 395,9 1979 613,4
1930 547,7 1980 781,5
1931 533,8 1981 712,9
1932 729,1 1982 398,0
1933 821,8 1983 456,0
1934 345,8 1984 682,1
1935 347,1 1985 705,3
1936 524,5 1986 447,2
1937 506,0 1987 527,3
1938 482,3 1988 609,0
1939 353,1 1989 587,7
1940 754,0 1990 397,4
OBS: Intervalele valorice ce se recomanda a fi luate 250-299mm; 300-349mm; 350-399mm etc.
- 11 -
Tab. 30 Cantitati de precipitatii lunare, semestriale, anotimpuale si anuale la Iasi în
perioada 1891-2003
Anul I F M A M I I A S O N D
1891 36,0 8,9 45,6 72,2 96,9 30,4 37,3 42,3 1,7 0,0 4,8 13,1
1892 6,2 1,5 49,2 48,4 30,3 105,1 29,1 24,4 18,0 39,0 22,6 8,1
1893 31,4 6,0 31,0 21,0 95,0 70,0 35,2 98,3 66,4 20,6 17,0 25,7
1894 0,7 2,7 27,1 13,8 117,4 55,6 23,2 75,1 27,6 14,2 1,5 25,9
1895 44,0 71,9 27,4 26,2 53,0 29,0 49,6 17,3 16,8 36,7 65,3 24,5
1896 4,9 8,4 23,2 25,0 28,0 18,8 27,9 45,1 32,7 6,8 42,1 22,9
1897 35,6 35,1 37,2 79,8 92,6 135,2 96,7 13,4 14,7 54,7 5,6 26,4
1898 13,6 22,1 29,3 71,0 35,0 28,7 94,1 53,2 25,6 24,8 0,4 4,4
1899 21,6 25,6 31,1 3,5 48,0 43,9 72,2 75,5 56,9 7,0 9,7 20,9
1900 23,2 45,2 95,3 60,5 12,9 68,2 106,7 73,1 22,5 51,8 25,4 29,7
1901 61,0 39,8 85,9 108,2 31,6 202,8 60,8 98,1 15,8 73,3 6,0 45,9
1902 18,2 14,6 41,1 16,1 43,1 60,4 37,6 55,9 47,5 30,5 0,0 48,4
1903 10,1 4,0 15,8 81,8 75,6 85,3 45,5 27,9 0,0 27,3 13,8 15,2
1904 5,5 11,7 67,7 7,4 48,5 44,8 12,2 53,0 165,5 21,5 68,3 6,8
1905 14,3 47,0 1,8 84,8 41,7 57,1 49,9 6,1 27,3 124,2 61,7 21,4
1906 33,0 10,8 17,3 41,7 82,5 92,2 72,3 27,8 14,3 10,9 31,0 43,5
1907 21,0 16,2 27,6 34,3 14,2 169,0 51,6 28,2 48,9 8,8 47,4 30,5
1908 17,3 38,0 22,0 26,2 22,2 77,2 60,1 46,2 81,7 67,0 44,0 36,5
1909 68,8 87,8 73,6 20,8 23,4 72,5 59,1 11,0 73,6 22,0 30,6 37,9
1910 52,0 48,3 4,5 29,9 37,3 26,5 156,2 40,5 11,1 49,8 73,3 11,3
1911 59,0 35,5 23,8 70,9 55,8 158,7 40,7 53,3 69,8 12,1 32,8 36,0
1912 52,1 24,6 12,1 37,8 80,4 51,7 71,9 62,1 164,3 48,8 49,6 13,9
1913 7,9 4,8 11,3 30,8 50,6 100,8 78,7 87,2 53,3 5,0 39,3 15,6
1914 13,3 2,1 50,0 31,4 70,2 104,5 97,1 24,4 72,4 41,4 36,9 8,3
1915 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1916 21,6 12,6 38,4 27,3 69,0 25,7 78,6 7,6 10,6 84,1 63,8 21,4
1917 41,3 20,5 34,2 54,7 12,7 91,7 40,5 48,3 7,7 40,4 17,3 4,8
1918 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1919 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
1920 53,2 16,4 33,0 21,7 35,3 85,0 26,2 29,3 14,5 19,0 32,6 16,1
1921 24,4 37,0 0,0 18,0 46,8 68,3 82,2 41,3 26,3 8,9 74,4 7,1
1922 30,1 13,8 36,6 66,4 60,4 108,8 21,2 76,1 34,6 70,2 50,9 14,9
1923 36,5 28,2 58,7 24,3 136,6 52,1 105,5 11,5 29,3 15,1 6,5 80,8
1924 21,5 16,0 15,5 76,7 19,5 45,4 59,4 82,2 29,3 0,2 41,2 7,2
1925 11,7 19,0 3,2 32,0 52,4 69,6 50,3 57,6 34,5 5,2 27,6 47,7
1926 9,6 17,0 18,0 27,5 126,3 74,5 124,8 71,5 20,7 24,6 0,0 44,5
1927 32,1 15,2 30,0 17,0 33,0 55,2 89,3 104,3 79,5 38,0 33,5 37,5
1928 2,3 42,3 5,5 29,3 50,7 44,2 50,5 68,8 39,7 27,8 44,6 56,9
1929 37,5 29,0 11,4 38,7 58,6 23,5 82,5 1,0 45,8 8,1 52,8 7,0
1930 1,7 4,0 41,3 66,6 98,7 32,0 28,9 90,5 13,5 37,5 31,5 101,5
1931 27,7 7,4 50,0 62,5 47,5 66,0 48,5 105,5 30,5 26,5 37,3 24,4
1932 52,0 63,6 69,3 34,4 73,4 195,0 36,0 69,6 34,4 63,3 24,7 13,4
1933 52,7 30,9 79,7 64,3 140,1 58,6 122,5 139,2 41,7 14,3 47,8 30,0
1934 29,9 14,6 6,7 5,2 55,1 20,1 86,6 40,5 27,7 23,8 30,8 4,8
1935 21,0 22,6 23,2 46,1 39,6 14,6 55,5 47,5 26,6 6,0 21,8 22,6
1936 15,7 39,7 18,3 39,9 37,8 113,3 78,0 80,9 19,1 28,7 30,3 22,8
1937 60,2 27,9 9,2 104,6 9,2 16,8 39,0 113,4 14,2 25,3 29,8 56,4
1938 21,7 37,2 10,2 27,8 61,1 34,1 53,2 60,1 61,2 60,9 20,9 33,9
1939 13,5 21,5 31,6 10,2 21,8 16,1 12,2 54,2 14,7 116,7 6,4 34,2
1940 48,0 44,9 16,2 70,8 106,1 132,2 63,7 41,6 27,9 71,4 48,6 82,6
1941 44,8 40,0 37,9 51,4 63,0 73,9 76,2 35,9 123,1 58,4 46,2 18,1
1942 72,1 24,1 5,8 70,4 34,4 119,6 82,7 2,7 7,3 27,3 108,8 10,8
1943 33,7 13,0 5,7 9,7 65,7 13,1 115,0 21,9 46,3 20,5 52,4 52,4
1944 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0
- 12 -
1945 45,1 14,6 19,4 81,8 0,0 4,0 12,5 49,4 12,6 26,7 4,3 23,6
1946 21,0 23,7 7,0 6,5 25,0 129,7 25,9 21,2 41,9 41,9 37,4 44,5
1947 45,0 28,2 16,6 6,2 5,8 122,2 164,9 57,7 28,6 36,1 58,2 40,4
1948 52,2 18,2 42,0 2,2 77,0 134,9 119,7 53,0 30,2 9,5 11,1 10,8
1949 13,8 15,6 17,9 14,4 18,8 166,7 148,8 81,7 22,4 5,1 48,6 46,1
1950 13,9 5,4 35,6 55,1 53,3 65,6 74,1 126,1 15,1 65,5 21,3 15,5
1951 9,0 34,5 20,9 57,5 52,4 66,6 29,6 65,2 16,0 18,6 17,6 11,2
1952 11,4 57,2 25,9 11,6 26,0 123,6 37,8 17,5 11,1 63,3 74,6 26,1
1953 45,8 69,2 9,1 27,3 60,5 36,6 26,3 35,2 21,2 1,8 8,8 14,3
1954 24,1 36,9 2,5 15,7 40,6 70,3 20,4 67,6 34,3 19,8 39,8 17,0
1955 15,3 23,7 17,1 26,3 40,3 38,8 128,3 103,4 107,6 21,1 33,2 26,9
1956 25,3 57,1 28,1 30,0 15,1 36,3 17,3 54,2 65,5 14,9 17,0 56,9
1957 23,9 15,0 6,2 70,5 53,1 91,7 15,3 44,4 69,2 19,6 39,3 16,7
1958 20,4 36,5 20,4 84,2 13,1 120,6 31,2 98,1 25,4 34,5 41,4 9,4
1959 34,8 7,1 8,1 6,7 37,2 22,0 22,9 81,3 30,4 8,3 75,5 35,7
1960 53,0 27,0 6,1 19,9 120,2 17,1 20,1 38,1 33,5 39,0 111,2 51,8
1961 64,2 21,8 8,0 69,0 126,7 113,1 65,4 30,7 6,3 5,8 31,4 37,9
1962 19,2 50,7 65,0 42,4 55,9 62,6 62,6 20,6 51,8 2,2 88,4 19,5
1963 60,8 27,0 45,2 55,1 12,7 69,0 83,1 86,0 5,0 4,4 4,5 45,7
1964 6,5 27,2 47,2 24,4 33,4 90,5 56,1 28,7 131,9 43,0 32,1 21,5
1965 47,5 38,2 18,5 53,6 47,4 117,9 48,0 3,2 40,1 6,5 35,3 16,7
1966 158,7 29,6 81,9 30,9 11,3 77,3 42,7 86,0 30,7 15,0 88,4 21,8
1967 25,9 59,5 23,0 24,3 61,0 92,6 13,4 55,9 17,8 17,5 16,3 29,5
1968 59,3 47,1 29,9 6,9 55,4 58,4 101,3 18,3 79,1 57,5 27,1 25,0
1969 29,1 58,8 38,7 43,8 24,8 143,1 194,4 72,4 13,7 8,0 23,2 68,0
1970 29,6 56,8 23,9 95,8 143,2 72,8 115,1 154,5 23,9 28,8 19,9 32,0
1971 22,9 27,5 68,3 19,3 82,8 76,0 186,4 20,0 102,3 12,2 23,5 77,5
1972 13,4 9,7 13,8 51,7 50,3 91,5 64,2 162,3 74,4 98,3 41,9 6,5
1973 13,8 52,7 72,2 21,2 86,9 14,3 42,7 33,2 8,1 18,9 11,0 27,5
1974 13,0 11,7 2,1 22,7 93,0 88,8 202,2 43,0 93,4 42,6 43,6 27,0
1975 15,6 18,4 4,9 84,0 100,4 148,9 56,5 43,1 8,6 46,1 41,0 6,0
1976 43,2 6,9 21,9 56,4 33,1 68,1 77,0 58,8 117,1 35,0 48,5 35,3
1977 21,2 25,0 13,0 76,8 37,1 82,1 81,6 97,3 27,7 10,6 28,3 14,2
1978 3,3 47,7 28,8 84,7 138,6 73,9 99,2 55,6 79,8 9,0 18,9 42,0
1979 39,3 23,8 32,7 108,9 28,6 125,4 57,2 79,8 20,4 37,9 38,6 20,8
1980 18,3 14,1 53,6 78,9 80,6 133,4 176,5 38,4 22,5 40,0 71,0 54,0
1981 40,2 25,7 37,8 55,4 117,9 68,4 40,2 19,2 128,7 57,7 91,6 30,1
1982 16,7 36,9 31,2 46,3 7,0 107,8 61,8 33,7 0,0 16,8 16,5 23,3
1983 15,4 10,1 5,0 30,4 53,0 105,0 55,0 97,6 18,5 13,5 35,2 17,4
1984 26,0 65,6 54,6 97,3 78,2 116,3 86,0 26,3 34,9 13,3 49,9 33,7
1985 39,3 28,3 4,2 44,2 53,4 291,8 58,3 76,3 39,5 6,6 44,4 19,0
1986 18,5 44,3 8,4 35,7 2,2 156,3 82,0 36,1 4,8 30,1 6,9 21,9
1987 39,1 8,7 11,1 46,8 40,8 66,1 115,9 69,0 7,5 34,7 46,7 40,9
1988 51,5 21,3 47,6 84,6 114,4 95,7 62,2 24,8 35,4 13,8 9,7 48,0
1989 5,5 6,2 31,8 38,0 59,9 117,0 31,8 91,5 169,6 11,5 21,7 3,2
1990 14,7 21,1 2,4 69,7 49,5 56,8 64,2 11,7 14,2 23,9 13,7 55,5
1991 14,5 26,4 10,8 47,8 205,9 97,7 125,0 102,3 44,8 56,2 14,4 14,8
1992 12,6 9,7 56,6 34,1 52,4 125,2 32,6 9,3 55,1 21,8 15,8 25,2
1993 9,5 31,3 92,4 76,7 52,6 94,4 59,4 16,3 73,6 6,1 41,2 35,8
1994 17,3 9,1 11,1 18,0 49,6 65,4 24,7 89,0 5,6 52,3 25,6 41,7
1995 32,8 14,9 38,5 21,3 66,3 120,1 40,7 123,1 160,2 12,2 37,7 27,8
1996 31,7 40,8 27,3 44,1 46,6 70,1 71,4 109,9 183,5 31,4 77,9 48,0
1997 11,2 14,2 6,2 68,8 22,0 78,7 133,5 79,8 31,1 53,1 17,7 77,8
1998 34,7 9,9 65,1 30,1 50,6 17,8 117,4 33,1 37,3 146,4 54,5 12,6
1999 40,0 51,2 34,3 57,3 18,7 93,1 80,3 29,1 23,4 46,4 25,2 37,6
2000 28,1 30,4 32,0 30,7 7,6 39,4 68,5 32,6 42,3 6,3 20,4 16,7
2001 20,1 12,3 35,0 54,6 54,2 114,6 40,6 16,2 179,0 30,5 77,9 25,1
- 13 -
2002 10,1 3,2 31,9 15,3 31,1 42,0 171,8 33,2 29,8 60,5 64,6 4,1
2003 40,0 27,0 13,9 17,3 39,8 14,4 115,7 31,0 42,8 76,5 4,0 27,0
OBS: Intervalele valorice ce se recomanda a fi luate din 10 în 10mm (ex: 0,1 – 10,0mm; 10,1 – 20,0mm; 20,1 –
30,0mm etc.)
- 14 -
X. 3 Reprezentarea grafica a elementelor si fenomenelor climatice
În urma prelucrarii, datele privind elementele si fenomenele climatice,
sunt înscrise în tabele
sintetice, fiind folosite ulterior pentru interpretari de factura teoretica sau
aplicativa. Datele
prezentate sub forma de tabele constituie baza informativa a oricarui
studiu climatic, folosind la
conturarea regimului, distributiei, frecventei, a abaterilor fata de normala
(fata de valorile medii
multianuale) înregistrate de diferite elemente sau fenomene.
Însa, în analiza, folosirea datelor din tabele, este cel mai adesea greoaie si
lipsita de
rezultatele scontate. O imagime mult mai clara, mai relevanta si mai
sugestiva asupra cantitatii,
calitatii, dinamicii si repartitiei elementelor si fenomenelor climatice ne
este oferita de reprezentarile
grafice. Din aceasta cauza, în studiile climatologice, tabelele sunt însotite
de cele mai multe ori de
reprezentari grafice si cartografice de diferite tipuri.
Dupa numarul elementelor reprezentate pe unul si acelasi sistem de axe
de coordonate
reprezentarile se împart în diagrame simple, denumite astfel, pentru ca pe
sistemul de axe se
reprezinta un singur element sau fenomen climatic si diagrame complexe,
diferite de primele,
deoarece pe acelasi sistem de axe se reprezinta doua sau mai multe
elemente sau fenomene
climatice, care de regula se coreleaza între ele sub diferite aspecte.
Dupa forma de reprezentare diagramele se clasifica în doua grupe:
diagrame rectangulare
(cu linii, coloane) si diagrame polare sau arelograme (sub forma de
patrate, cercuri sau alte figuri
sau corpuri geometrice).
Prin plasarea reprezentarilor grafice pe harti se obtin cartodiagramele,
produse cartografice
ce înlesnesc analiza simultana, comparativa a variatiilor în timp si spatiu a
elementelor si
fenomenelor studiate.
Un alt produs cartografic sunt hartile climatice propriu-zise.
*****
1)Diagramele rectangulare simple sunt destinate reprezentarii frecventei
sau evolutiei în
timp a elementelor si fenomenelor climatice. În aceasta categorie sunt
incluse reprezentarile grafice
sub forma de curbe elementare, curbe cumulate, histograme simple si
cumulate si izograme.
1a) Curbele elementare sunt reprezentarile cel mai frecvent folosite. Ele
se prezinta sub
forma unor curbe sau linii frânte care unesc valorile medii sau extreme ale
elementului, fenomenului
sau mijlocul clasei frecventelor – fig. 100, 101.
Fig.100 Regimul anual al temperaturii aerului ( 0 C) la Darabani, Botosani
si Iasi(1896-1996)
-Exemplul 1-
grade Celsius
-5
0
5
10
15
20
25
IFMAMIIASOND
Darabani Botosani Iasi
- 15 -
grade Celsius
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91
92 93 94 95 96
Dorohoi Iasi
Fig.101 Variatia temperaturilor minime absolute anuale( 0 C )
la Dorohoi si Iasi (1956-1996
- Exemplul 2-
1b)Curbele cumulate – fig. 102 - se prezinta sub forma unor curbe sau linii
frânte care unesc
valorile medii ale frecventei parametrilor climatici ai unui element sau
fenomen în asa fel încât în
final aceste reprezentari ne redau frecventa absoluta sau relativa a
elementului sau fenomenului respectiv
pentru o anumita perioada de timp (luna, an, mai multi ani).
Curbe cumulate
Fig. 102 Regimul anual al numarului de zile cu diferite cantitati de
precipitatii
la Dorohoi(1964-1998)
-Exemplul -3
Obs: Prin cumularea (însumarea) numarului de zile cu precipitatii masurabile (F 0,1mm) cu a numarului de zile în
care nu cad precipitatii
rezulta numarul de zile din luna respectiva
TEMA PRACTICA 3
Realizati reprezentari de tip curbe elementare pe baza exemplelor grafice
date si a datelor
din tabelele de mai jos:
*Redati regimul anual al temperaturii aerului de la statia meteorologica Vf.
Omul din perioada
1896-1975 pe baza datelor din tab. 27
Tab. 27 Mediile lunare si anuale ale temperaturii aerului la Vf. Omul (1986
– 1975)
I F M A M I I A S O N D An
Vf.
Omu
-10,6 -11,0 -8,4 -4,6 0,4 3,4 5,4 5,7 2,8 -0,6 -4,7 8,3 -2,5
**Redati regimul anual al temperaturii pe suprafata solului de la statia
meteorologica Oradea
din perioada 1961-1975 pe baza datelor din tab. 28
Tab. 28 Mediile lunare si anuale ale temperaturii aerului la Oradea (1961 – 1975)
I F M A M I I A S O N D An
Oradea -2,5 0,5 5,4 12,7 19,1 23,0 24,7 23,5 17,9 10,8 5,4 -0,2 11,7
Dorohoi
0
2
4
6
8
10
12
14
IFMAMIIASOND
zile
> 0,1 > 0,5 > 1,0 > 2,0 > 5,0 > 10,0 > 20,0 > 30,0
- 16 -
***Redati regimul anual al umiditatii relative a aerului la statia
meteorologica Bucuresti
- Baneasa din perioada 1961-1970 pe baza datelor din tab. 29
Tab. 29 Mediile lunare si anuale ale umiditatii aerului la Bucuresti - Baneasa (1961 – 1970)
I F M A M I I A S O N D An
Bucuresti
Baneasa
89 87 79 70 70 69 65 73 70 76 85 89 77
****Realizati printr-o curba simpla regimul anual al nebulozitatii totale la
statia
meteorologica Sulina din perioada 1961-1975 utilizând datele din tab. 30
Tab. 30 Mediile lunare si anuale ale nebulozitatii totale la Sulina(1961 – 1975)
I F M A M I I A S O N D An
Sulina 7,2 7,3 6,8 5,6 5,0 3,8 3,0 2,9 3,6 4,6 6,6 7,5 5,3
*****Transpuneti grafic sub forma de curbe elementare regimul anual al
duratei stralucirii
Soarelui la Cotnari pe baza a trei parametri ai acestui element: a mediilor
lunare, maximelor si
minimelor lunare din perioada 1964-1998 – tab. 31
Tab. 31 Mersul anual al principalilor parametri ai duratei de stralucire a Soarelui la Cotnari (1964 – 1998)
Cotnari I F M A M I I A S O N D An
Mediile
lunare
84,5 96,7 139,1 175,4 243,0 260,4 285,4 273,1 210,4 159,9 85,0 73,1 2086,3
Maximele
lunare
141,6 162,4 211,8 257,4 324,9 349,4 361,7 327,4 284,5 221,7 146,4 135,4 2338,0
Minimele
lunare
32,2 83,2 116,5 163,7 187,0 233,8 215,3 107,4 76,4 34,3 25,6 1754,5 1754,5
******Conturati printr-un grafic de curbe elementare regimul temperaturii
suprafetei solului
la statia meteorologica Dorohoi în perioada 1961-1997 utilizând datele din
tab. 32
Tab. 32 Mersul annual al principalilor parametri termici ai suprafetei solului la Dorohoi (1961 – 1997)
I F M A M I I A S O N D An
Medii lunare -4,5 -2,9 2,3 10,3 18,1 22,0 23,6 22,3 16,3 9,3 2,4 -1,8 9,8
Media maximelor
zilnice
0,5 3,8 13,3 25,1 35,1 39,9 41,9 39,9 30,9 20,3 8,9 1,5 21,8
Media minimelor
zilnice
-9,4 -7,5 -3,1 2,6 7,9 11,6 13,2 12,2 7,6 2,0 -1,8 -7,2 2,3
Maximele absolute
lunare
18,0 30,4 39,5 50,3 57,7 58,6 61,1 61,3 51,3 47,2 31,5 18,3 61,3
Minimele absolute
lunare
-32,8 -31,0 -28,0 -8,2 -4,3 2,4 5,2 4,2 -5,0 -10,5 -28,4 -34,6 -34,6
*******Transpuneti grafic sub forma de curbe cumulate, regimul anual al
numarului mediu
de zile senine (0 - 3,5 zecimi), noroase (3,6 - 7,5 zecimi) si acoperite (7,6 -
10,0 zecimi) de la statia
meteorologica Avrameni din perioada 1964-1998 utilizând datele din tab.
33:
Tab. 33 Mersul annual al numarului de zile cu diferite caracteristici ale nebulozitatii la Avrameni (1964 – 1998)
Nebulozitatea I F M A M I I A S O N D An
Senine 2,6 2,4 2,7 2,4 3,4 3,7 4,5 6,3 6,3 6,0 2,6 1,9 44,8
Noroase 13,9 12,7 13,6 15,7 19,4 19,1 20,0 19,2 17,0 15,3 13,0 12,7 193,6
Acoperite 14,5 12,9 12,7 11,9 8,2 7,2 6,5 5,5 6,7 9,7 14,4 16,4 126,6
Obs: Prin cumularea (însumarea) numarului de zile senine, noroase si acoperite din fiecare luna în parte rezulta
numarul de zile din luna respectiva.
*****
Histograma. Este o reprezentare grafica sub forma unei succesiuni de
coloane alaturate, a
caror înaltime corespunde cu valoarea elementului sau cu valoarea
frecventei, iar latimea cu intervalul
de timp sau cu clasa de frecventa. Histogramele pot fi elementare (când
reprezinta un singur
element sau fenomen – fig. 103) si cumulate - fig. 104, când reprezinta pe
acelasi sistem de axe în
cadrul acelorasi coloane diferiti parametri ai unui element, doua sau mai
multe elemente sau
fenomene diferite, în vederea compararii mai facile a caracteristicilor lor
calitative si cantitative.
Histogramele sunt utilizate frecvent la reprezentarea grafica a cantitatii
precipitatiilor atmosferice,
înaltimea coloanei corespunzând înaltimii coloanei de apa în mm care s-ar
cumula în
urma caderii ploilor sau topirii precipitatiilor solide în conditiile absentei
evaporatiei, infiltratiei în
sol si scurgerii superficiale.
- 17 -
Histograme elementare
Fig. 103 Regimul anual al precipitatiilor atmosferice(mm) la Darabani (stânga sus),
Dorohoi (dreapta sus),
Podu Iloaiei (stânga jos) si Iasi (dreapta jos) în perioada 1962-1997
-Exemplul – 4
Histogramele sunt utilizate si în reprezentarea grosimii stratului de zapada
si în transpunerea
grafica a altor elemente sau fenomene climatice (mai ales atunci când
este vorba de frecventa
absoluta sau relativa a numarului de zile cu anumite caracteristici ale
umiditatii, pluviozitatii, sau a
numarului de zile cu diferite fenomene meteorologice.
Histograme cumulate
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Darabani
Senine
Noroase
Acoperite
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Avrameni
Senine
Noroase
Acoperite
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Botosani
Senine
Noroase
Acoperite
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Rauseni
Senine
Noroase
Acoperite
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
IFMAMIIASOND
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
IFMAMIIASOND
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
IFMAMIIASOND
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
IFMAMIIASOND
- 18 -
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Cotnari
Senine
Noroase
Acoperite
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Podu Iloaiei
Senine
Noroase
Acoperite

TEMA PRACTICA 4
*Conturati printr-un grafic de tip histograma elementara regimul anual al
precipitatiilor
atmosferice la postul pluviometric Târgu Frumos din perioada 1962-1997
utilizând datele din tab. 34
Tab. 34 Mersul anual al sumelor medii lunare de precipitatii la Târgu Frumos (1962 – 1997)
Luna I F M A M I I A S O N D An
Târgu
Frumos
21,4 21,7 25,1 46,8 60,2 72,5 66,4 55,0 41,4 24,5 28,9 25,3 489,2
**Conturati printr-un grafic de tip histograma elementara evolutia anuala
medie a numarului
de nopti cu roua de la statia meteorologica Iasi din perioada 1964 –1998
utilizând datele din tab. 35.
Tab. 35 Mersul annual al numarului mediu lunar de nopti cu depuneri de roua la Iasi (1964 – 1998)
Luna I F M A M I I A S O N D An
Iasi 0,2 0,5 3,5 11,6 16,6 17,5 19,8 20,4 20,7 18,0 7,4 1,3 137,5
*** Conturati printr-un grafic de tip histograma cumulata frecventa zilelor
cu diferite durate
de stralucire a Soarelui la Iasi în perioada 1988-1998 – tab 36.
Tab. 36 Evolutia anuala a frecventelor lunare a zilelor cu diferite durate de stralucire a Soarelui la Iasi (1988 –
1998)
Luna I F M A M I I A S O N D An
0,0 40,46 27,33 22,87 16,96 5,57 4,24 2,34 4,1 10,93 15,85 34,86 45,74 19,27
0,1-5,0 38,12 34,44 35,19 30,3 22,73 22,42 13,48 13,48 22,72 30,79 36,66 36,08 28,03
5,1-10,0 21,42 37,59 36,36 32,14 32,7 22,69 24,04 29,93 38,48 47,21 28,48 18,18 28,03
10,1-15,0 - 0,64 5,58 20,6 39,00 43,65 60,14 52,49 27,87 6,15 - - 30,77
< 15,1 - - - - - - - - - - - - -
Obs: Valorile din tabel reprezinta ponderi medii ale zilelor cu diferite durate de stralucire a Soarelui din numarul
total de zile ale fiecarei
luni în parte pe total perioada.
0
20
40
60
80
100
%
I F M A M I I A S O N D An
Iasi
Senine
Noroase
Acoperite
Fig. 104. Frecventa lunara si anuala a zilelor senine,
noroase si acoperite la statiile din
Câmpia Moldovei (1964 – 1998)
- Exemplul – 5
- 19 -
****Reprezentati printr-un grafic de tip histograma cumulata (%), pe baza
datelor din tab.
37, regimul anual al numarului de zile cu cantitati de precipitatii F0,1mm,
F1,0mm, F10,0mm si F
20,0mm la statia meteorologica Timisoara în perioada 1961-1976 .
Tab. 37 Evolutia anuala a frecventelor lunare a zilelor cu diferite cantitati de precipitatii la
Timisoara (1961 – 1976)
Luna
I F M A M I I A S O N D An
< 0, 1 11,5 10,9 11,1 11,9 11,8 12,8 10,5 8,8 17,7 7,5 13,0 12,9 130,4
< 1, 0 6,5 6,7 6,6 7,9 8,4 8,9 7,9 6,7 6,1 4,9 8,9 8,5 88,0
< 10, 0 1,7 1,5 1,1 2,2 3,1 2,5 3,1 2,2 1,4 2,4 3,0 2,4 26,6
< 20, 0 0,2 0,2 0,2 0,3 0,5 0,8 0,9 0,5 0,4 0,4 0,2 0,2 4,8
Obs: Trebuie avut în vedere faptul ca, diferenta ca numar de zile pâna la 28, 29, 30 sau 31 de zile dintr-o luna, o
reprezinta zilele în care
cantitatile de precipitatii nu sunt masurabile sau zilele fara precipitatii.
*****
Izogramele sau diagramele izopletare
Au fost introduse în literatura de specialitate de catre Karl Troll în anul
1943. Pentru construirea
acestor diagrame se pleaca de la un sistem de doua axe rectangulare pe
care se reprezinta simultan
3 variabile.
Pe abscisa (pe orizontala) se trec cele 24 de ore ale unei zile, iar pe
ordonata (pe verticala)
se trec lunile anului sau zilele lunii– fig. 105. La intersectia celor doua axe
se noteaza valoarea elementului
reprezentat, apoi folosind metoda interpolarii grafice vom determina unele
valori intermediare,
de obicei întregi, dupa valori cunoscute, înscrise pe grafic. Aceste valori se
unesc prin curbe –
izoplete ce trec prin punctele cu aceeasi valoare a elementului
reprezentat. Reprezentarile se vor
numi termoizoplete în cazul temperaturii, anemoizoplete în cazul
reprezentarii vitezei vântului,
nefoizoplete în cazul nebulozitatii, helioizoplete în cazul duratei de
stralucire a Soarelui,
barioizoplete în cazul reprezentarii presiunii atmosferice etc. sau simplu
diagramele izopletare ale
respectivului element.
Prin aceasta metoda se poate reprezenta grafic si variatia temperaturii
aerului si solului pe
verticala pâna la anumite înaltimi sau adâncimi. În cazul acesta pe abscisa
se va nota timpul (lunile
anului, zilele lunii sau orele zilei), iar pe ordonata nivelul deasupra solului
sau adâncimea din sol
pentru care s-a masurat temperatura aerului. Se înscriu apoi valorile de
temperatura corespunzatoare
lunii, zilei sau orei, iar dupa aceasta prin interpolare grafica, se vor trasa,
dupa caz curbele izopletare
ale temperaturii din grad în grad, din 2 în 2, sau din 5 în 5 oC, ce vor uni
punctele cu aceeasi valoare
a temperaturii solului în adâncime sau ale aerului în înaltime.
Fig. 105 Reprezentarea izopletara a umiditatii aerului la Iasi(1984-1998)
-Exemplul – 6
- 20 -
Reprezentarile izopletare ne ajuta sa ne formam o imagine clara, corecta
si simultana asupra
regimului diurn si anual al elementului analizat, putând stabili de
asemenea momentele specifice ale
variatiei în timp (atingerea maximului si a minimului) precum si limitele
posibile (amplitudinea) între
care poate evolua elementul analizat si interpretat.
TEMA PRACTICA – 5
Realizati reprezentarea de tip diagrama izopletara a umiditatii relative la
Darabani în perioada
1987-1998 pe baza datelor din tab. 38:
Tab. 38
LUNA
IFMAMIIASOND
1 89,5 87,6 83,5 83,2 81,8 85,0 86,3 83,2 89,4 89,7 92,0 92,2
2 89,7 87,8 84,8 84,4 83,4 87,0 88,1 85,4 91,1 90,4 92,2 92,2
3 89,8 88,3 86,0 85,7 85,4 88,1 90,1 87,2 92,5 91,6 93,0 92,2
4 90,4 88,8 86,7 86,8 87,5 89,8 91,4 89,3 93,2 92,2 93,3 92,2
5 90,6 89,3 87,3 88,4 88,4 90,6 92,1 90,3 94,1 92,7 93,3 92,3
6 90,8 89,6 87,8 89,0 88,2 89,7 91,1 90,6 94,6 93,2 93,7 92,3
7 91,2 89,8 87,3 88,6 86,7 86,1 88,6 88,8 94,1 93,4 93,8 92,6
8 90,8 89,8 87,3 85,4 81,8 81,2 81,6 82,6 87,0 92,1 93,7 92,5
9 90,7 88,6 84,4 80,0 74,0 75,0 76,0 76,0 84,3 88,3 92,4 91,7
10 90,1 87,0 80,2 74,0 67,3 69,3 70,5 71,3 76,0 83,0 90,3 91,3
11 88,2 84,2 75,8 69,4 62,5 64,8 63,2 64,7 72,7 78,3 87,7 90,7
12 87,0 81,5 72,6 65,6 58,5 61,7 60,2 60,1 68,6 72,5 84,6 89,0
13 84,8 79,2 70,3 63,2 56,6 60,0 58,7 58,1 66,2 69,5 82,8 87,7
14 85,0 78,4 69,5 61,8 56,2 58,8 56,6 56,4 65,1 68,0 82,1 87,6
15 85,5 77,5 69,1 61,8 55,4 58,5 56,9 56,1 58,7 67,4 82,2 88,0
16 86,5 77,7 69,0 62,1 56,3 58,8 57,0 57,1 66,4 69,1 75,8 89,0
17 87,2 78,7 70,5 63,5 58,4 60,2 58,3 59,1 68,8 72,0 85,4 89,3
18 87,7 79,4 73,0 66,3 61,5 62,5 63,5 62,8 73,0 75,1 87,2 90,1
19 88,1 81,7 75,2 69,6 64,6 66,6 65,7 66,7 76,8 77,6 87,6 93,0
20 88,3 82,7 77,0 72,6 69,6 70,6 69,8 70,7 79,2 77,8 88,8 91,2
21 88,5 84,0 78,5 75,3 72,2 73,7 73,4 72,6 82,1 82,1 89,6 91,5
22 89,0 84,7 80,3 77,5 75,1 77,0 76,7 76,0 84,1 84,4 90,0 92,1
23 89,1 85,6 81,6 79,2 78,3 80,1 79,7 78,4 86,4 86,3 90,7 93,2
O
R
A
24 89,3 86,6 82,7 81,0 80,7 82,5 82,4 80,8 88,2 88,4 91,3 92,0
Obs 1: din lipsa de spatiu tabelul nu a fost realizat cu lunile dintr-un an dispuse în partea stânga a tabelului si cu
orele dintr-o zi dispuse în
partea de sus a acestuia; când se va realiza reprezentarea izopletara în partea stânga vor fi trecute lunile, în
partea dreapta orele, deci tabelul va fi transpus;
pentru realizarea temei este necesara o foaie de hârtie milimetrica si o foaie de calc.
Obs 2 : pentru a veni în sprijinul realizarii acestei teme prezentam mai jos o reprezentare asemanatoare.
*****
Diagramele rectangulare complexe
Aceste reprezentari grafice rezulta în urma asocierii a doua sau mai multe
elemente
climatice pe acelasi sistem de coordonate.
Diagramele complexe sunt cunoscute si sub denumirea de climograme
sau climatograme.
Au fost imaginate pentru prima data de italianul Filippo Eredia, dar ulterior
au fost utilizate
de multi cercetatori (G. Taylor, W. Köppen, H. Grisollet, H. Gaussen, de
Martonne, H. Walter si
Lieth, Ch. Péguy), care în timp, au completat si modificat tehnica de
întocmire a lor.
Climograma de tip Ch. Péguy
Este o reprezentare rectangulara complexa care stabileste corelatii directe
între temperatura
aerului si precipitatiile atmosferice – fig. 106 realizata pe baza datelor din
tab. 39, sau între temperatura
si umiditatea aerului, elemente climatice ce actioneaza concomitent si
determinant asupra proceselor
fiziologice din cadrul lumii vii (plante, animale, om).
Modalitatea de realizare a climogramei de tip Ch. Péguy
Mai întâi se înscriu pe abscisa valorile temperaturii medii lunare (din 5 în
50C sau conform
altei scari alese).
- 21 -
G - reprezinta luni glaciale uscate
si umede;
F - luni reci , racoroase, uscate si
umede;
O - luni temperate;
A – luni aride racoroase si
umede;
T – luni tropicale calde si umede.
Fig. 106 Climograma de tip Péguy la statia meteorologica Botosani -Exemplul -
7
Tab.39 Regimul temperaturii aerului si al precipitatiilor atmosferice la
Botosani
Luna I F M A M I I A S O N D An
Temperatura
aerului
-3,4 -1,9 2,8 9,6 15,4 18,7 20,1 19,4 15,1 9,6 3,8 -0,9 9,0
Precipitatiile
atmosferice
23,6 21,6 28,8 47,7 69,3 90,5 82,4 59,4 42,9 31,2 31,0 27,3 559,7
Obs: pe baza datelor de mai sus – tab. 39 a fost construita reprezentarea de tip Péguy - fig. 106
Pe ordonata se înscriu sumele lunare medii ale cantitatilor de precipitatii
(din 50 în 50mm
sau din 20 în 20mm) sau umiditatea aerului.
Se ridica perpendiculare din dreptul valorilor lunare pentru fiecare
element, iar la intersectia
lor se marcheaza cele 12 puncte, însotite de initialele sau numarul de
ordine al limitelor
corespunzatoare.
Cele 12 puncte de intersectie ale valorilor lunare ale celor 2 elemente
reprezentate pe grafic
se unesc printr-o linie frânta din aproape în aproape: ianuarie cu februarie,
februarie cu martie si asa
mai departe, ultimele unindu-se valorile lunii decembrie cu cele ale lunii
ianuarie.
Se va obtine un grafic de forma poligonala (sau bipoligonala) închizând o
suprafata (sau
suprafete) mai mult sau mai putin regulata (regulate) care poate (pot)
avea diverse forme.
Orientarea diagramei în cadrul celor doua axe sau în cadrul sistemului de
axe, evidentiaza
anumite caracteristici ale climatului.
Ex. 1. Când climograma este orientata dupa bisectoarea unghiului format
de sistemul de axe,
lunile cele mai reci sunt si cele mai uscate, cele mai calde, mai ploioase,
evidentiind existenta unui
climat de tip temperat moderat, caracter pus în evidenta si de aspectul
mai regulat, mai globular al
climogramei.
Ex. 2. Când climograma este orientata în lungul ordonatei indica existenta
unor mari
contraste de precipitatii în timpul anului, ca în cadrul climatului temperat
musonic.
Ex.3. Când climograma se desfasoara mai mult în lungul abscisei,
marcheaza diferente mari
de temperatura si reduse de precipitatii ca în deserturile si podisurile
interioare din interiorul
uriasului uscat asiatic.
- 22 -
Deci forma climogramei, dispozitia si desfasurarea ei în cadrul sistemului
de axe ofera
indicatii asupra tipului de clima, asupra perioadelor calde sau reci,
ploioase sau secetoase din
cursul anului, aspecte ce din punct de vedere practic prezinta o mare
importanta.
Din acest motiv climogramele Péguy sunt folosite frecvent în studierea si
clasificarea climatelor.
Tot Ch. Péguy, pe baza a numeroase calcule si încercari de reprezentare
grafica a datelor
climatice din diferite regiuni ale globului a construit un triunghi, tinând
seama de anumite puncte
considerate de catre acesta critice, în variatia celor doua elemente
asociate, triunghi care suprapus pe
climograme serveste la stabilirea caracterului climatic dominant al lunilor.
TEMA PRACTICA - 6
Realizati si comentati diagrama de tip Péguy a statiei meteorologice Iasi
pe baza
urmatoarelor date climatice si luând ca exemplu modelul de mai sus:
Luna I F M A M I I A S O N D An
Temperatura
aerului
-4,0 -1,3 3,0 10,3 16,0 19,3 20,7 20,1 16,0 10,1 4,1 -0,8 9,5
Precipitatiile
atrmosferice
29,2 28,2 34,5 50,6 62,1 95,6 81,7 58,2 53,8 30,7 36,1 31,2 591,7
Atentie! orice reprezentare grafica trebuie sa aiba: titlu, scara verticala si orizontala, legenda !!
Climogramele de tip Walter si Lieth
Gaussen realizeaza în anul 1954 un sistem de reprezentare în care pe
abscisa era trecut timpul
(în luni – cele 12 luni ale anului) iar pe ordonata temperatura aerului si
precipitatiile atmosferice
în raportul 10C/2mm ( diviziunilor de 100, 200, 300 temperatura
corespunzându-le diviziunile de
20mm, 40mm, respectiv 60mm precipitatii).
Fig.107 Climograma de tip Walther - Lieth a statiei meteorologice Sulina
( realizata pe baza a 60
ani de observatii termice si 55 de ani de observatii pluviometrice) -Exemplul -
8
Legenda: 3m- altitudinea absoluta a statiei Sulina; 11,10C – temperatura medie multianuala la statia Sulina;
359,0mm - precipitatiile medii
multianuale la statia meteorologica Sulina; 37,50C – temperatura maxima absoluta; 27,20C – maxima medie zilnica
a lunii celei mai calde; 23,00C –
amplitudinea medie anuala; -3,60C temperatura medie minima a lunii celei mai reci ; -25,60C –minima termica
absoluta; 226 –numarul mediu al zilelor
fara înghet; a - curba temperaturii; b - curba precipitatiilor la scara 1/2; c - curba precipitatiilor la scara 1/3; d -
perioada de seceta; e - perioada de
uscaciune; f - perioada umeda; g- lunile cu temperatura minima absoluta E 00C; h - lunile cu temperatura medie E
00C.
Dupa plasarea grafica a valorilor termice si pluviometrice aferente celor
12 luni din an si
dupa trasarea curbelor temperaturii si precipitatiilor, în functie cu
raporturile ce se stabilesc între
cele doua curbe se apreciaza care sunt lunile secetoase si umede.
Tab. 40 Datele climatice pe baza carora a fost construita diagrama de tip Walter –
Lieth
a statiei meteorologice Sulina:
Sulina I F M A M I I A S O N D An
Tz 1896 – 1975 -0,4 0,4 4,0 9,6 15,8 20,1 22,4 21,9 19,7 12,4 7,2 2,5 11,2
Pp mm 1896 – 1970 25,7 23,8 19,1 26,7 34,1 40,1 30,6 31,9 26,5 30,9 28,7 29,7 347,8
- 23 -
Dupa Gaussen, erau considerate luni secetoase cele în care curba
temperaturii se afla
deasupra celei de precipitatii si luni umede, lunile în care curba
precipitatiilor se situeaza deasupra
curbei de temperatura.
În 1960 H. Walter si H. Lieth au preluat si completat aceasta metoda. Pe
acelasi sistem de
axe autorii au reprezentat si precipitatiile în raportul 10C/3mm precipitatii.
Walter si Lieth redau pe grafic:
– temperatura printr-o curba continua groasa;
– precipitatiile la scara 1/2 printr-o curba continua mai subtire;
– precipitatiile la scara 1/3 printr-o curba întrerupta;
Cantitatile de precipitatii >100mm sunt redate la scara 1/10, iar suprafata
delimitata de
acestea este înnegrita.
Autorii au separat si identificat pe climograma (fig.107):
- perioada(-dele) umeda(-e) din an – când curbele precipitatiilor se afla
deasupra
curbei de temperatura (acestea au fost hasurate cu linii verticale);
- perioada(-dele) de uscaciune încadrata(-e) între curbele precipitatiilor la
scara 1/2 si
1/3 (acestea au fost hasurate cu linii orizontale întrerupte);
- si perioada(-dele) secetoasa(-e) – delimitata(-e) de curba temperaturii
(situata
deasupra curbei precipitatiilor) si cea a precipitatiilor la scara ½ (situata
dedesubt). Acestea au fost
marcate prin puncte – suprafata punctata.
Suprafetele mentionate redau pe verticala intensitatea, iar pe orizontala
durata fenomenului.
Sub abscisa autorii marcheaza : - lunile cu temperatura minima absoluta _
00C,
- lunile cu temperatura medie _ 00C,
- numarul mediu anual de zile fara înghet.
Climograma este însotita si de alte date climatice importante si observatii
cum ar fi:
- perioada din care provin datele de temperatura si precipitatii,
- denumirea statiei,
- altitudinea,
- media termica anuala;
- suma medie anuala a precipitatiilor;
- maxima în 24 h;
- maxima absoluta a temperaturii,
- maxima medie zilnica a lunii celei mai calde,
- minima absoluta a temperaturii,
- minima medie zilnica a lunii celei mai reci.
Alte date necesare pentru ca diagrama sa fie completa:
– altitudinea statiei = 3m
– maxima termica absoluta = 37,50C ([Link]. 1946)
– media maximelor zilnice din iulie = 27,20C
– minima termica absoluta = -25,60C ([Link].1929)
– media minimelor zilnice din ianuarie = -3,60C
– lunile cu temperatura minima absoluta E 00C: (O, N, D, I, F, M, A)
– lunile cu temperaturi medii E 00C: – ianuarie
– numarul mediu anual de zile fara înghet = 227 zile
Folosind datele medii multianuale de temperatura si precipitatii, de cele
mai multe ori nu se
pun în evidenta cele trei categorii de perioade (umede, de uscaciune si
secetoase) care se produc în
realitate la foarte multe statii meteorologice de pe teritoriul României.
Pentru a ne forma o imagine corecta asupra climei unei zone sau regiuni,
a unui anumit loc
se recomanda construirea de climatograme anuale pentru întreaga
perioada studiata, sau daca nu este
posibil construirea macar a climatogramei de sondaj pentru anii cei mai
caldurosi si secetosi,
caldurosi si ploiosi, reci si secetosi sau reci si ploiosi.
În fig. 108 sunt redate climogramele de tip Walter si Lieth de la statiile
meteorologice din
Câmpia Moldovei. Aceste climograme folosesc la analizarea fenomenelor
de seceta si uscaciune din
aceasta subunitate geografica.
- 24 -
Fig. 108
- 25 -
TEMA PRACTICA - 7
Realizati si comentati diagrama de tip Walter-Lieth a statiei meteorologice
Suceava pe baza
datelor din tab. 41 si de mai jos de acesta:
Tab. 41 Date climatologice de baza de la Suceava necesare pentru
realizarea unei
climograme de tip Walter si Lieth pentru aceasta statie
I F M A M I I A S O N D An
Maxima
absoluta
Minima
absoluta
T0 C a
aerului
1950-
2001
-4,1 -2,7 1,2 8,1 13,6 17,0 18,5 17,9 13,6 8,4 2,7 -1,8 7,7
36,5
22/8
2000
-29,8
28/12
1996
Pp mm
1961-
2000
23,7 22,1 27,8 51,9 79,6 98,6 97,6 63,2 47,3 31,7 30,4 26,2 600,1
85,8
18/7
1967
-
352m - altitudinea absoluta a statiei Suceava; 7,70C – temperatura medie
multianuala la
statia Suceava; 600,1mm - precipitatiile medii multianuale la statia
meteorologica Suceava; 36,50C
– temperatura maxima absoluta; 24,30C – maxima medie zilnica a lunii
celei mai calde; 22,60C –
amplitudinea medie anuala; -7,60C temperatura medie minima a lunii
celei mai reci ; -29,80C –
minima termica absoluta; 235 –numarul mediu al zilelor fara înghet.
*****
Diagramele polare
Diagramele polare sunt folosite la reprezentarea grafica a variatiei zilnice,
lunare, anotimpuale
sau anuale a unor elemente precum: temperatura aerului, precipitatiile
atmosferice, nebulozitatea
atmosferica, frecventa sau viteza vântului pe directii etc.
Aceste reprezentari au forma unor sectoare de cerc sau a unor cercuri la
care directiile, scara
timpului etc. se reprezinta pe circumferinta cercului. Perioada totala luata
în analiza (zi, luna, an)
este egala cu 3600. De asemenea în cazul frecventei sau vitezei vântului
pe directii fiecarui punct
cardinal sau intercardinal îi va corespunde o anumita pozitie pe
circumferinta cercului.
Modul de realizare a unor astfel de reprezentari:
A. În cazul frecventei si vitezei vântului( exemplu: fig.109 realizata pe baza
datelor din tab 42)
* Se împarte circumferinta cercului în 8 sectoare corespunzatoare celor 8
directii principale
pe care se masoara frecventa si viteza vântului, fiecarei directii
corespunzându-i o raza vectoare.
* Pe razele vectoare orientate spre centrul diagramei (a centrului cercului)
se insereaza
elementele de identificare ale scarilor alese (scari redate în % în cazul
frecventei si în m/s în cazul
vitezei), reprezentate de obicei prin linii scurte perpendiculare pe razele
vectoare.
* Având ca repere centrul cercului si scara de reprezentare a frecventei
materializata pe
razele vectoare, vom trasa cu centrul în locul de întâlnire al razelor
vectoare un cerc prin care vom
reprezenta frecventa calmului, raza acestuia corespunzând scarii
frecventei vântului pe directii.
* Pe razele vectoare,
luând ca reper scarile alese, se
marcheaza locurile corespunzatoare
valorilor parametrilor
ce se reprezinta (frecventa si
viteza), pe rând, începând de la
o directie de origine (nord, 0
trigonometric sau 0 topografic).
* Aceste valori se
unesc, una câte una, în cadrul
aceluiasi element, pe rând, în
sensul acelor de ceasornic,
rezultând diagramele dorite.
Alungirea diagramelor pe o
anumita (pe anumite) directie (directii), denota ca pe acea (acele) directie
(directii), frecventa sau
viteza vântului este mai mare. În cazul aplatizarii diagramelor pe anumite
(anumita) directii
Fig.109 Roza
frecventei vânturilor
si a vitezei
pe principalele directii
la statia meteorologica
Cluj-
Napoca - dupa V.
Belozerov si I. Farcas-
1971 (0,5cm=
2%= 1m/s; a=
frecventa; b=
viteza; c=calmul
atmosferic)
Exemplul – 8
- 26 -
(directie), rezulta ca frecventa sau viteza vântului prezinta valori mai mici
în cazul acestora
(acesteia).
Tab.42 Frecventa (%) si viteza medie anuala (m/s) la statia meteorologica
Cluj-Napoca
(1947-1955) date climatologice pe baza carora s-a construit fig.109
N NE E SE S SV V NV C
Frecventa 3,0 8,5 6,6 7,9 2,5 2,9 10,4 12,8 45,4
Viteza 2,2 2,2 2,3 3,1 2,4 2,4 3,8 4,3 -
B. În cazul temperaturii razelor acesteia se construiesc folosind un grup de
mai multe cercuri
concentrice (3,4 dupa caz). Circumferinta cercurilor se împarte în 12 parti,
12 raze vectoare plecând
din centrul cercurilor spre periferie, începând cu raza vectoare
corespunzatoare lunii ianuarie (ce
trece prin punctual 0 trigonometric sau 0 topografic). Razele vectoare
corespunzatoare celorlalte luni
vor fi trasate pe rând urmarind sensul acelor de ceasornic. Razele
cercurilor cresc în general cu
aceeasi valoare de la un cerc la altul, lungimea lor în mm corespunzând
cresterii temperaturii
aerului. Pentru zonele montane înalte, primul cerc, poate fi în cazul
României de -100C, urmându-i
cercurile de 0, 10, 20 si chiar 300C (în cazul zonelor cele mai calde din
tara noastra). Pe razele
vectoare ale lunilor se marcheaza temperatura aferenta, aceste puncte
fiind unite, obtinându-se în
final roza temperaturii aerului la statia respectiva pentru o perioada medie
de un an de zile. Roza
termica poate fi realizata în afara de luni si în alt mod. Atunci când
cunoastem temperaturile medii
lunare ale vântului pe directii, putem realiza rozele termice ale lunilor
respective (fig. 110)
C. În cazul precipitatiilor atmosferice
prin diagrame polare se poate reprezenta
procentajul/mm din cantitatile de precipitatii
medii anuale detinute de diferite secvente
temporale ce întra în componenta unui an:
sezoane, anotimpuri, luni – fig. 111.
În acest caz cantitatea anuala de
precipitatii este asimilata celor 3600 cât are
un cerc, fiecarui sezon, anotimp sau luni
revenindu-i o anumita cota parte, reprezentata
în grade din cele 3600 ale cercului.
Construirea reprezentarii, în cazul lunilor, va
începe cu luna ianuarie, care va servi ca reper
si în sensul acelor de ceasornic. Vor fi
determinate si reprezentate prin areale
detinute din suprafata cercului (areale în
forma de arce de cerc) cantitatile de
precipitatii (transpuse procentual/mm si
arealografic) ale fiecarei luni din an.
Botosani
4,24 3,88
5,18
8,58
12,47
14,82 16,28
10,68
7,71
5,61
5,57
4,91
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Fig. 111 Regimul anual al precipitatiilor atmosferice(mm) la Botosani (1962 –
1997) - Exemplul -10
Fig. 110 Roza termica a lunii ianuarie la statia
Vf. Omul (dupa I. Farcas) - Exemplul - 9
- 27 -
TEMA PRACICA - 8
• Construiti si comentati rozele frecventei (si a calmului) si a vitezei
vântului la statia
meteorologica Podu Iloaiei pe baza datelor multianuale din perioada 1964-
1993 luate din tab. 43:
Tab. 43 Frecventa(%) medie a vântului si calmului si viteza(m/s) a acestuia la Podu Iloaiei (1964 –
1998)
N NE E SE S SV V NV C
Frecventa % 9,3 4,3 4,9 8,1 4,7 3,9 7,7 22,9 34,0
Viteza m/s 4,0 2,6 2,5 3,7 3,6 3,0 2,9 4,5 -
• Construiti roza anuala a temperaturii aerului pentru statia meteorologica
Predeal
(1896-1975) pe baza datelor din tab. 44:
Tab. 44 Mersul anual al temperaturilor medii lunare la Predeal (1896 – 1975)
Luna I F M A M I I A S O N D
T0C -5,1 -4,4 -1,0 4,4 9,4 12,7 14,7 14,2 10,6 6,2 1,1 -3,1
• Reprezentati printr-o diagrama areolara evolutia lunara a precipitatiilor
atmosferice (mm/%) din cadrul unui an mediu la statia meteorologica
Vladeasa (1896-1970) si
interpretati rezultatele obtinute(Atentie: datele sunt date în mm si pot
fi/sau nu transformate în
procente care sa acopere în final prin cumulare cele 360 0 ale unui cerc, iar
suma lor sa fie
1058,3mm/100%).
Tab. 45 Mersul anual al sumelormedii lunare ale precipitatiilor (mm) la Vladeasa (1896 – 1975)
I F M A M I I A S O N D An
Pp mm 71,8 75,8 64,8 67,1 127,0 141,3 126,4 118,5 78,4 50,4 71,5 71,4 1058,3
%-------------
grade - - - - - - - - - - - - -
*****
Cartodiagramele
Cartodiagramele (fig.
112) sunt reprezentari complexe ce
au la baza suportul cartografic pe
care se însereaza diverse
reprezentari grafice. În felul acesta,
se poate observa în acelasi timp, cu
multa acuratete si expresivitate,
atât dispunerea spatiala a unui
element sau fenomen, dar si regimul
acestuia pe diferite esantioane
de timp( multianual, anual, diurn
etc.).
*****
Regimul anual al
cantitatilor maxime de
precipitatii în 24h
Fig. 112
Exemplul - 11
0
20
40
60
80
100
IFMAMIIASOND
0
20
40
60
80
100
0IFMAMIIASOND
20
40
60
80
IFMAMIIASOND
0
20
40
60
80
100
IFMAMIIASOND
0
50
100
150
200
IFMAMIIASOND
0
20
40
60
80
100
IFMAMIIASOND
0
50
100
150
IFMAMIIASOND
0
50
100
150
IFMAMIIASOND

- 28 -
Hartile climatice
Hartile climatice (fig. 113) sunt reprezentari cartografice complexe ce
reprezinta repartitia
spatiala pe diferite perioade sau la diferite momente a unui sau mai
multor elemente si fenomene,
sau a unor combinatii ale acestora.
Fig. 113 Repartitia teritoriala a precipitatiilor atmosferice din luna iunie în
culoarul Rucar-Bran
- Exemplul – 12
- 29 -
Fig. 114 Repartitia teritoriala a parametrilor umiditatii aerului deasupra
Câmpiei Moldovei
- 30 -
Fig. 115 Repartitia teritoriala a cantitatilor anuale de precipitatii în Câmpia
Moldovei