Probleme Propuse

Elemente de teorie matriceală

Se porneşte de la observaţia că o funcţie ı̂şi schimbă semnul ı̂n vecinătatea unei
rădăcini. Iniţial, se consideră două valori de o
 
a1 a2 ... an−1 an

 1 0 ... 0 0 

0 1 ... 0 0
nxn
 
1) Fie matricea A ∈ R , A =  .
..
 
.
 
 ... ... ... ... 
0 0 ... 1 0
Calculat, i det(A) si A−1 . [2010]
2) Fie matricea A ∈ Rn×n s, i sistemul de ecuat, ii Ax = b, x, b ∈ Rn . Determinat, i
condit, iile pentru ca sistemul să admită solut, ii s, i scriet, i analitic relat, iile pentru
solut, ia acestuia. Scriet, i o functie MATLAB
function x = solve(a, c, d, b) care să rezolve sistemul.
 
a1 c1 0 ... 0 0 0
 d
 2 a2 c2 . . . 0 0 0  

A =  ... ... ... . .

. ... ... . . .  [2011]
 
 
 0 0 0 . . . dn−1 an−1 cn−1 
0 0 0 ... 0 dn an
   
0.0003 3 1 1
3) Fie matricele A = s, i B = . Care dintre ele este
1 1 1 1.0001
rău condit, ionată? (Hint: număr de condit, ionare). [2012]
√
4) Arătat, i că pentru A ∈ Rm×n , kAk2 ≤ kAkF ≤ r kAk2 , unde r este rangul
matricei A (indicile ultimei valori singulare nenule). [2012]
149
 Probleme Propuse

Factorizări triunghiulare
1) Fie A ∈ Rnxn o matrice simetrică s, i pozitiv definită. Să se determine factorizarea
A = LDLT , ı̂n care L este o matrice inferior-triunghiulară cu diagonala unitară,
iar D este o matrice diagonală. Scriet, i o funct, ie MATLAB care calculează
această factorizare function [L D] = lud(A). [2010]
 
a 1 0
2) Să se determine descompunerea Crout pentru matricea A =  1 1 1 .
0 0 1
[2009]
 
1 2
3) Fie matricea A = .
3 13
a) Calculat, i facorizarea LU-Crout (uii = 1) pentru maricea A. Scriet, i o functie
MATLAB,
function [L U] = Crout(A), pentru o matrice A ∈ Rnxn .
b) Calculat, i facorizarea LU-Doolittle (lii = 1) pentru maricea A. Scriet, i o
functie MATLAB,
function [L U] = Doolittle(A), A ∈ Rnxn .
c) Calculat, i facorizarea LU-Cholesky (A = LLT ) pentru maricea A. Scrieti
o funct, ie MATLAB, function [L U] = Cholesky(A), A ∈ Rnxn . [2010,
2011, 2012]
4) a) Pentru a ∈ R, să se determine descompunerea Cholesky pentru matricea

A = (ones(3)-eye(3)+diag([a a a]))

b) Scriet, i o funct, ie MATLAB, L = chol(A), pentru factorizarea Cholesky

pentru o matrice A ∈ Rn×n . [2009, 2011]
5) Fie An−1 ∈ R(n−1)×(n−1) nesingulară. Se cunoas, te factorizarea LU : An−1 =
Ln−1 Un−1 .
a) Determinat, i factorizarea LU a matricei nesingulare An ∈ Rn×n (se dau b, c ∈
Rn−1 s, i ann ∈ R s, i se cer l, u ∈ Rn−1 s, i unn ∈ R) ı̂n care:
     
An−1 b Ln−1 0 Un−1 u
An = = ·
cT ann lT 1 0 unn

b) Scriet, i o funct, ie MATLAB recursivă de factorizare LU , pornind de la factor-

izarea unui bloc LU , 2 × 2. [2012]
150
 Probleme Propuse

 
1 2 1
6) Fie matricea A =  2 6 4 .
3 10 8
a) Determinat, i factorizarea A = L × U , unde L este o matrice inferior triunghi-
ulară cu Lii = 1 s, i U este o matrice superior triunghiulară.
b) Folosind această factorizare, rezolvat, i sistemul de ecuat, ii Ax = b, unde b =
 
0
 0 . [2013]
1

7) Dacă presupunem cunoscută factorizarea A = L × U , prezentat, i o metodă nu-

 
A 0
merică de factorizare A = L × U , unde A = s, i R este superior
R A
triunghiulară. [2013]
 
1 2 0
8) Fie matricea A =  2 5 2 .
0 2 5
a) Determinat, i factorizarea Cholesky A = L × LT .
b) Folosind această factorizare, rezolvat, i sistemul de ecuatii Ax = b, unde b =
−1
 
 −1 . [2013]
3

9) Dacă presupunem cunoscută factorizarea Cholesky A = L × LT , prezentat, i o

 
A u
metodă numerică de factorizare Cholesky pentru matricea A = unde
uT a
u este un vector s, i a este un scalar. Ce restrict, ii apar? [2013]

2 −1
 
0
10) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 2
a) Folosind metoda Cholesky determinat, i factorizarea A = LLT .
b) Adaptat, i metoda Cholesky pentru o matrice simetrică tridiagonală s, i descriet, i
noua metodă.
c) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează această metodă.
d) Demonstrat, i că matricea A este pozitiv definită. [2015]

151
 Probleme Propuse

−1
 
1 0
11) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 3
a) Folosind metoda Crout determinat, i factorizarea A = LU .
b) Adaptat, i metoda Crout pentru o matrice simetrică tridiagonală s, i descriet, i
noua metodă.
c) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează această metodă.
d) Prezentat, i un algoritm eficient pentru rezolvarea sistemului Ak x = b, A ∈
Rn×n nesingulară, b ∈ Rn s, i k ∈ N , k > 0. [2015]

Transformări ortogonale
1) Se consideră vectorii u, v ∈ Rn ortonormat, i (||u||2 = 1,||v||2 = 1,uT v = v T u =
0). Se formează vectorul x = u + v.
a) Să se dea un exemplu numeric de doi vectori ortonormat, i.
b) Să se calculeze ||x||2 .
c) Se formează matricea H = In − xxT . Să se calculeze Hu,Hv,||H||2 .
d) Dacă A = uv T , calculat, i B = H −n AH n , n > 1. [2010]

2) Se consideră un vector x ∈ Rn , ||x||2 = 1, s, i se formează vectorul u = √x+e1 s, i

1+x1
matricea H = In − uuT .
a) Să se calculeze ||u||2 .
b) Să se arate că H este ortogonală s, i că Hx = −e1 .
[2009, 2010, 2013]

3) Scriet, i algoritmul de factorizare QR, folosind matrice de rotat, ii Givens, pentru

o matrice de forma superior Hessenberg. [2009]
 8 
2 0 3
4) Fie matricea A =  1 1 1 .
2
2 1 −3
a) Determinat, i matricea ortogonală Q ∈ R3×3 şi matricea superior triunghiulară
R ∈ R3×3 astfel ı̂ncât A = QR, folosind algoritmul Gram-Schmidt clasic.
a) Determinaţi matricea ortogonală Q ∈ R3×3 şi matricea superior triunghiulară
R ∈ R3×3 astfel ı̂ncât A = QR, folosind metoda Givens. [2010]
152
 Probleme Propuse

5) Un vector x ∈ Rn poate fi adus la un vector de norma 1 prin ı̂mpart, irea cu

norma sa. Fie reflectorii
√ Householder U = In − 2uuT s, i V = In − vv T , cu
||u||2 = 1 s, i ||v||2 = 2.
a) Arătat, i că U s, i V sunt ortogonale.
b) Calculat, i U u s, i V v.
c) Dacă A = uv T , calculat, i Bkp = U k A(V T )p cu k, p ∈ N .
d) Dat, i un exemplu numeric de vectori u, v ∈ R3 care respectă condit, iile descrise
mai sus. Calculat, i reflectorii U s, i V s, i matricea A.
e) Fie x, y ∈ Rm doi vectori dat, i. În ce condit, ii există un scalar α s, i un reflector
U ∈ Rm×m astfel ı̂ncât U x = αy. Ce restrict, ii apar dacă impunem restrict, ia
suplimentară α = 1? [2010, 2012, 2013]

6) a) Scrieţi relaţiile pentru triunghiularizarea ortogonală cu reflectori Householder

a unei matrice tridiagonale.
b) Scrieţi o funcţie MATLAB care rezolvă un sistem cu matrice tridiagonală,
utilizând relaţiile stabilite mai sus. Funcţia are semnătura:
function x= householder(a,b,c,d) ı̂n care a - diagonala matricei, b -
subdiagonala, c - supradiagonala, d - termenii liberi. [2010]

7) a) Scrieţi relaţiile pentru triunghiularizarea ortogonală cu rotatori Givens a unei

matrice tridiagonale.
b) Scrieţi o funcţie Matlab care rezolvă un sistem cu matrice tridiagonală, uti-
lizând relaţiile stabilite mai sus. Funcţia are semnătura:
function x = givens(a,b,c,d) ı̂n care a - diagonala matricei, b - subdi-
agonala, c - supradiagonala, d - termenii liberi. [2010]

8) Fie reflectorul Hauseholder H = I −2uuT . Demonstrat, i că dacă se alege vectorul

v+||v||e1
u de forma u = ||v+||v||e 1 ||
atunci H este ortogonală s, i Hv = −||v||e1 .
[2009, 2010, 2012]

9) Definit, i o metodă de factorizare QR folosind rotatori Givens pentru o matrice

superior Hessenberg (o matrice superior triunghiulară cu elemente nenule pe
prima sub-diagonala). Scriet, i o functie MATLAB
function [Q, R] = Givens(A), pentru calculul factorizării QR pentru o
matrice superior Hessenberg utilizând rotatori Givens. [2011]

10) Se consideră vectorii u, v ∈ Rn ortonormat, i (||u||2 = 1,||v||2 = 1,uT v = v T u =

0). Se formează vectorul x = u + v.
153
 Probleme Propuse

a) Să se dea un exemplu numeric de doi vectori ortonormat, i.

b) Să se calculeze ||x||2 .
c) Se formează matricea H = In − xxT . Să se calculeze Hu, Hv, ||H||2 .
d) Dacă A = uv T , calculat, i B = H −n AH n , n > 1. [2012]

11) Se consideră o matrice oarecare A ∈ Rn×n s, i o matrice U ∈ Rn×k cu coloanele

ortogonale. Arătat, i că funct, ia f : Rk×k → R+ definită de f (X) = kAU − U XkF
admite un minim care se atinge pentru X = U T AU . [2012]

12) a) Un vector x ∈ Rn poate fi adus la un vector de norma 1 prin impart, irea

cu norma sa. Fie reflectorii
√ Householder U = In − 2uuT s, i V = In − vv T ,
v
cu ||u||2 = 1 s, i ||v||2 = 2. Calculat, i U u s, i V v. Construim x = u + ||v||2
s, i
T
H = In − xx . Ce condit, ie trebuie să impunem pentru ca H să fie reflector
ortogonal.
b) Dat, i un exemplu numeric de vectori u, v ∈ R2 care respectă condit, iile descrise
la a). Calculat, i reflectorii U , V s, i H.
c) Este posibil ca ||x + y||p = ||x||p + ||y||p pentru p = 1, 2, ∞? Justificat, i. [2013]

13) Fie A ∈ Rn×n .

a) Scriet, i algoritmii de triangularizare folosind rotat, ii Givens dacă matricea A
este: 1. superior Hessenberg; 2. tridiagonala simetrica (memorată economic);
 
c −s
b) O matrice de forma P = , c2 − s2 = 1 se numeste rotat, ie hiper-
−s c
bolică. Arătat, i că P este o transformare J-ortogonală, adică P T JP = J s, i
determinat, i cine este J.
c) Fie x ∈ R2 un vector dat. In ce condit, ii există o rotat, ie hiperbolică astfel
ı̂ncât P x = re1 , respectiv P x = re2 ? [2014]

14) Fie A ∈ Rn×n .

a) Scriet, i algoritmii de triangularizare folosind reflectori Householder dacă ma-
tricea A este tridiagonală simetrică s, i este memorată economic prin 2 vectori a
(sub s, i supra diagonală) s, i d (diagonală).
b) Aplicat, i algoritmul Gram-Schmidt dacă d=[2 2 2 2] si a = [1 1 1].
 
Ip 0
c) O matrice Jn = , p + q = n re-definest, e un reflector U = In −
0 −Iq
uuT Jn
β , β = 12 ||u||2J (norma ||·||J se calculează pe baza prodului scalar < x, y >=
154
 Probleme Propuse

y T Jx). Ce proprietăt, i ale reflectorului se păstrează prin această re-definire

(simetrie, ortogonalitate, conservarea normelor, proprietatea de reflexie U x =
−σe1 )? [2014]

15) Demonstrat, i că orice matrice ortogonală se poate scrie ca produs de reflectori
elementari. [2014]

16) Arătat, i că norma Frobenius este invariantă la o transformare ortogonală. [2014]

2 −1
 
0
17) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 2
a) Descriet, i algoritmul Gram-Schmidt folosit pentru factorizarea ortogonală a
unei matrice oarecare.
b) Determinat, i factorizarea ortogonală pentru matricea A, folosind acest algo-
ritm. [2015]

1 −1
 
0
18) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 3
a) Determinat, i factorizarea ortogonală A = QR, folosind matrice de rotat, ie
Givens.
b) Ce proprietăt, i are matricea R obt, inută ı̂n factorizarea QR a unei matrice
ortogonale oarecare. [2015]

Metode iterative de rezolvare a sistemelor de ecuaţii

liniare
1) Fie o matrice A ∈ Rn×n tridiagonală s, i sistemul de ecuat, ii Ax = b cu b, x ∈ Rn .
Scriet, i o funct, ie MATLAB, function x = solJacobi(A, b, x0), care
rezolvă sistemul de ecuat, ii prin metoda iterativă Jacobi. În ce condit, ii metoda
converge? [2009, 2010]

2) Studiat, i convergent, a metodei Gauss-Seidel pentru sistemul de ecuat, ii Ax = b,

 
2 2
unde A = . [2009]
1 3

155
 Probleme Propuse

−a
 
1 2
3) Se consideră sistemul Ax = b cu A ∈ R3×3 , b, x ∈ R3 , A =  2 1 2  si
−a 2 1
 
2
b =  3 .
6
a) Stabilit, i pentru ce valori ale lui a sistemul poate fi rezolvat prin metoda
Jacobi.
b) Stabilit, i pentru ce valori ale lui a sistemul poate fi rezolvat prin metoda
Gauss-Seidel. [2010]

4) a) Se consideră sistemul Ax = b cu A ∈ Rn×n , A tridiagonală, b, x ∈ Rn .

Scrieţi relaţia corespunzătoare metodei iterative Gauss-Seidel pentru acest sis-
tem şi stabiliţi ı̂n ce condiţii metoda converge.
b) Scrieţi o funcţie Matlab care implementează metoda Gauss-Seidel pentru
sistemul tridiagonal. [2010]
 n+j−i+1 pentru j < i
5) Se consideră matricea A ∈ Rn×n , cu aij = .
j−i+1 pentru j ≥ i
a) Scriet, i matricea A pentru cazul general.
b) Fie sistemul (A + mIn )x = b. Discutat, i ı̂n raport cu m convergent, a metodei
Jacobi.
c) Scriet, i o funct, ie Matlab care implementează metoda Jacobi. [2011, 2014]
 
1 0 a
6) Se consideră sistemul Ax = b cu A ∈ R3×3 , b, x ∈ R3 , A =  a 2 −1 .
−1 0 1
a) Determinat, i a astfel ı̂ncât sistemul să poată fi rezolvat prin metoda Jacobi.
b) Stabilit, i condit, iile de convergenţă ale metodei Gauss-Seidel. [2009, 2011]

7) a) Scriet, i o funct, ie Matlab care rezolvă un sistem liniar prin metoda iterativă
Jacobi:
function [x xit] = Jacobi(A,b,x,e,maxit).
Semnificat, ia parametrilor este: A - matrice coeficient, i sistem liniar, b - vector
termeni liberi, x - vectorul aproximat, iei init, iale a solut, iei s, i final vectorul solut, ie,
e - tolerant, a admisă, maxit - numărul maxim de iterat, ii admise, xit - matrice
având linia k solut, ia la pasul de iterat, ie k.

156
 Probleme Propuse

b) Demonstrat, i că ρ(A) ≤ ||A||, unde ρ(A) este raza spectrală a matricei A, iar
||.|| este o normă consistentă. [2013]
8) a) Scriet, i o funct, ie Matlab care rezolvă un sistem liniar de ecuat, ii prin metoda
iterativă Gauss-Seidel:
function [x xit] = gs(A,b,x,e,maxit).
Semnificat, ia parametrilor este: A - matrice coeficient, i sistem liniar, b - vector
termeni liberi, x - vectorul aproximat, iei init, iale a solut, iei s, i final vectorul solut, ie,
e - tolerant, a admisă, maxit - numărul maxim de iterat, ii admise, xit - matrice
având linia k solut, ia la pasul de iterat, ie k.
P∞
b) Demonstrati că dacă ρ(A) < 1, atunci (I−A)−1 = I+A+A2 +. . . = k=0 Ak .
[2013]
   
2 −1 1
9) Fie sistemul liniar Ax = b, cu A ∈ R2×2 , b ∈ R2 , A = ,b= .
−1 2 2
a) Care metodă iterativă, Jacobi sau Gauss-Seidel, este mai rapid convergentă?
Justificat, i.
(k+1)
b) Deducet, i forma generală pentru calculul lui xi , i=1:n, pentru metoda
(k+1) (k+1)
suprarelaxării (cazul practic) apoi scriet, i formulele pentru x1 si x2 ı̂n
cazul matricei de la punctul a)
c) Scriet, i o funct, ie Matlab care implementează această metodă. [2014]
10) Să se arate că metoda iterativă Jacobi converge pentru orice matrice 2 × 2
simetrică s, i pozitiv definită. [2014]
2 −1
 
0
11) Fie matricea A =  −1 2 −1 . Fie A(α) = A + αI3 .
0 −1 2
a) În ce condit, ii metoda Jacobi folosită pentru rezolvarea sistemului A(α)x = b,
unde b = [1 4 1]’, este convergentă?
b) Folosind 3 iterat, ii din metoda Jacobi, pentru cel mai mic număr α natural,
calculat, i aproximat, ia solut, iei sistemului ment, ionat. Aleget, i aproximat, ia init, ială
x0 = [1 1 1]’.
c) Să se arate că metoda iterativă Jacobi converge pentru orice matrice 2 × 2
simetrică s, i pozitiv definită. [2015]
1 −1
 
0
12) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 3
157
 Probleme Propuse

a) Verificat, i dacă metodele Jacobi s, i Gauss-Siedel folosite pentru rezolvarea

sistemului Ax = b, unde b = [1 0 -1]’, sunt convergente. Care dintre ele
este mai rapidă?
b) Folosind 3 iterat, ii din metoda Gauss-Siedel, calculat, i aproximat, ia solut, iei
sistemului ment, ionat. Aleget, i aproximat, ia init, ială x0 = [1 1 0]’.
c) Care sunt tehnicile de accelerare a convergent, ei pentru rezolvarea iterativă a
unui sistem de ecuat, ii. [2015]

Valori proprii şi vectori proprii: metode aproxima-

tive
1) Fie matricea  
n n 0 0 ... 0 0

 0 n−1 n 0 ... 0 0 

0 0 n−2 n ... 0 0
 
 
A= .. .. .. .. .. .. .. 
. . . . . . .
 
 
 
 0 0 0 0 ... 2 n 
0 0 0 0 ... 0 1

a) Calculat, i valorile proprii ale matricei.

b) Calculat, i vectorii proprii ai matricei A. [2009, 2011]
 
c −s
 

 1 

c −s 2×2
 .. 
 ∈ Rn×n
2) Fie matricele A = ∈R s, i B = 
 .
s c 


 1 
s c
cu c, s ∈ R, c2 + s2 = 1.
a) Calculat, i valorile proprii s, i vectorii proprii ai matricelor A s, i B.
b) Calculat, i descompunerea valorilor singulare pentru matricele A s, i B. [2009]
   
3 1 2
3) Fie matricele A = s, i B = .
4 2 4
a) Calculat, i valorile proprii s, i vectorii proprii ai matricei B.
b) Calculat, i descompunerea valorilor singulare pentru matricele A s, i B. [2009]
158
 Probleme Propuse

4) Determinat, i valorile proprii s, i vectorii proprii precum s, i descompunerea valorilor

 
1 1 0
singulare pentru matricea A =  1 0 1 . [2009]
0 1 1

5) Determinat, i valorile proprii s, i vectorii proprii precum s, i descompunerea valorilor

 
1 0 1
singulare pentru matricea A =  0 1 0 . [2009, 2012]
1 0 1

6) a) Determinat, i valorile proprii s, i vectorii proprii, valorile singulare s, i vectorii

 
1 1 1
singulari la dreapta s, i la stânga pentru matricea A =  1 1 1 .
1 1 1
b) Fie A s, i B două matrice ortogonal echivalente, adică B = P T ∗ A ∗ Q, unde P
s, i Q sunt ortogonale. Arătat, i că A s, i B au aceleas, i valori singulare s, i calculat, i
vectorii singulari ai lui B ı̂n funct, ie de vectorii singulari ai lui A. [2009, 2010,
2012]

7) Se consideră sistemul de ecuat, ii liniare Ax = b cu A ∈ Rn×n , A tridiagonală,

b, x ∈ Rn cu:
 
a1 0 d1 0 ... ... 0
 0 a2 0 d2 ... ... 0 
 
 c 0 a3 0 d3 ... 0 
 3 
A=
 .. .. .. 
 ... . ... . ... . ... 

 
 0 0 cn−2 0 an−2 0 dn−2 
 
 0 ... 0 cn−1 0 an−1 0 
0 ... ... 0 cn 0 an

Scrieţi o funcţie Matlab cu semnătura function x = Gauss(a, b, c, d)

care rezolvă sistemul prin eliminare gaussiană. [2010]

8) Fie matricea A ∈ Rn×n cu λ(A) = {λ1 , λ2 , . . . , λn }.

a) Arătat, i că λ(A) = λ(AT ).
b) Dacă xi este vectorul propriu corespunzător lui λi s, i A, iar yj vectorul propriu
corespunzător lui λj s, i AT , arătat, i că xi ⊥yj .
x yT
c) Fie B = A − λ1 yT1 x11 . Calculat, i λ(B) s, i x(B).
1

159
 Probleme Propuse

d) Scriet, i o funct, ie Matlab pentru calculul valorii proprii dominante s, i vectorului

propriu corespunzător. [2010, 2014]

9) Fie A ∈ Rn×n , A = (aij )1≤i,j≤n cu λ(A) = {λ1 , λ2 , . . . , λn } s, i vectorii proprii xi ,

i=1:n. Se formează vectorul: yiT = λ11x1i [ai1 ai2 . . . ain ]. Arătat, i că matricea
B = A − λ1 x1 yiT are spectrul λ(B) = {0, λ2 , . . . , λn } s, i vectorii proprii z1 = x1
s, i zi = xi − x1 xx1i
ii
cu i=2:n.
Hint: Se formează produsul scalar yiT xk s, i se calculează apoi Bx1 , Bxk s, i Bzk .
[2010]
 
7 3
10) a) Fie matricea A = .
5 5
a) Calculat, i valorile proprii s, i vectorii proprii normalizat, i de normă 1.
b) Efectuat, i 2 iterat, ii ale metodei directe a puterilor pornind cu y =[1 0]T s, i
comparat, i cu vectorul propriu corespunzător valorii dominante, determinat mai
sus.
c) Scriet, i o funct, ie MATLAB pentru metoda directă a puterii.
d) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează metoda inversă a puterii.
Explicat, i pe scurt efectul câtului Rayleigh. ‘[2011, 2012, 2013]

11) a) Fie A ∈ Rnxn cu λ(A) = λ1 , λ2 , . . . λn s, i vectorii proprii xi cu i=1:n. Se

formează vectorul y T = λ11x1i A(i, 1 : n)T . Arătat, i că matricea B = A − λ1 x1 y T
are spectrul λ(B) = 0, λ2 , . . . λn s, i vectorii proprii zi = xi − x1 xx1i
ii
, z1 = x1 .
b) Fie matricea A = uv T cu u ∈ Rm s, i v ∈ Rn . Calculat, i descompunerea
valorilor singulare pentru matricea A. Care este rangul acesteia? [2011]

12) Cum se alege solut, ia aproximativă init, ială pentru rezolvarea sistemelor de ecuat, ii
lineare prin metodele iterative studiate? Explicat, i. [2012]

13) Rezolvat, i, eficient din punct de vedere al implementării, prin eliminare gaus-
   
3 2 102 101
siană, urmatorul sistem de ecuatii lineare A =  2 −3 101 , b =  96 .
1 1 2 2
(Hint: scalare) [2012]

14) Calculat, i rangul matricei uv T , unde u, v ∈ Rn . Determinat, i valorile proprii s, i

vectorii proprii pentru matricea A = In + uv T . Dat, i un exemplu numeric pentru
n = 2 s, i v T u = 1. [2012]

160
 Probleme Propuse

   
3 1 2
15) Fie matricele A = s, i B = .
4 2 4
a) Calculat, i valorile proprii s, i vectorii proprii ai matricei B.
b) Calculat, i descompunerea valorilor singulare pentru matricele A s, i B. [2012]

16) a) Calculat, i valorile s, i vectorii proprii pentru matricea de rotat, ie dată prin
 
c s
P = , cu c2 + s2 = 1.
−s c
b) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează metoda puterii directe.
Explicat, i pe scurt cum putem garanta alegerea corectă pentru aproximat, ia
init, ială y (0) .
c) Se consideră matricele A ∈ Rm×n s, i B ∈ Rn×m s, i matricele pătrate C =
   
AB 0 0 0
s, i D = .
B 0 B BA
a) Arătat, i că cele două matrice sunt asemenea.
b) Ce efect are această legatură asupra valorilor proprii ale matricelor C s, i D?
[2013]

17) Pentru matricea A ∈ Rn×n , fie spectrul λ(A) = {λ1 , λ2 , . . . , λn } s, i vectorii

proprii x(A) = {x1 , x2 , . . . , xn }. Se formează matricea B = A − λi xi yiT cu xi s, i
yi vectorii proprii la dreapta, respectiv la stânga;
a) Calculat, i λ(B) s, i x(B).
b) Definit, i o funct, ie care calculează o pereche proprie dominantă prin metoda
puterii directe:
function [lmbd, x, OK]=direct(A, y, max, tol) s, i o funct, ie care
calculează matricea B dacă se dau λi si xi :
function [B] = Hotelling(A, lmbd, x).
c) Folosind cele două funct, ii calculat, i valorile proprii s, i vectorii proprii pentru
o matrice A. [2014]

18) Dacă matricea A ∈ Rn×n are valorile proprii λi , vectorii proprii la dreapta xi s, i
Pn
la stânga yi , arătat, i că A = i=1 λi xi yiT . [2014]

2 −1
 
0
19) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 2
a) Calculat, i λ(A) s, i ρ(A) folosind polinomul caracteristic.
161
 Probleme Propuse

b) Aplicat, i numeric primii trei pas, i din MPD cu y0 = [1 1 1]’, evaluând

valoarea lui λ1 cu 4 zecimale exacte. Care este eroarea absolută dacă oprim
MPD după trei pas, i?
c) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează MPD.
d) Calculat, i valorile s, i vectorii proprii pentru o matrice de rotat, ie s, i pentru un
reflector elementar. [2015]

1 −1
 
0
20) Fie matricea A =  −1 2 −1 .
0 −1 3
a) Calculat, i λ(A) s, i ρ(A) folosind polinomul caracteristic.
b) Aplicat, i numeric primii trei pas, i din MPD cu y0 = [1 1 1]’, evaluând
valoarea lui λ1 cu 4 zecimale
√ exacte. Care este eroarea absolută dacă oprim
MPD după trei pas, i ( 3 ≈ 1.7321)?
c) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează MPD.
d) Dacă matricea A ∈ Rn×n are valorile proprii λi , vectorii proprii la dreapta
Pn
xi s, i la stanga yi , arătat, i că A = i=1 λi xi yiT . [2015]

Interpolare polinomială
1) Fie funct, ia f (x) dată prin x = a, 0, 1, b s, i f (x) = ya , y0 , y1 , yb .
a) Calculat, i polinomul Newton de interpolare s, i scriet, i expresia erorii. Scriet, i o
funct, ie MATLAB pentru calculul polinomului Newton ı̂ntr-un punct a.
b) Calculat, i polinomul Lagrange de interpolare. Scriet, i o funct, ie MATLAB
pentru calculul polinomului Lagrange ı̂ntr-un punct a.
c) Ce devin diferent, ele divizate când a → 0 s, i b → 1. [2010, 2011, 2012]

2) Se consideră funcţia cunoscută prin tabelul:

x -1 -0.5 0.5 1
f 1 0 2 1

a) Scrieţi expresia polinomul Lagrange de interpolare.

b) Scrieţi expresia polinomului de interpolare Newton şi expresia erorii.

162
 Probleme Propuse

c) Scrieţi o funcţie MATLAB, function c = coefNewton(x,y), care cal-

culează coeficienţii polinomului Newton de interpolare asociat funcţiei f cunos-
cută prin valorile y de coordonate x. [2009]

3) Se consideră funcţia cunoscută prin tabelul:

x -3 -1 0 4
f 2 0 3 6

a) Scrieţi expresia polinomului de interpolare sub forma Lagrange.

b) Scrieţi o funcţie MATLAB, b = Lagrange(x,y,a), pentru calcularea val-
orilor polinomului de interpolare Lagrange pentru o mulţime de puncte, a. [2009]

4) Calculat, i funct, iile spline ı̂n clasa C 1 tensionate pentru funct, ia cunoscută prin:

x 1 2 3
f -1 1 18
f0 -3 9 27

[2009]

5) Calculat, i funct, iile spline s0 (x) s, i s1 (x) ı̂n clasa C 1 pentru funct, ia f (x) cunoscută
prin:

x 1 2 4
f 3 4 6
f0 0 2 5

[2010]

6) O funcţie este cunoscută prin tabloul:

x 1 2 3
f 1 2 3

Scrieţi o funcţie Matlab pentru calculul funcţiilor spline cubice s1 (x) şi s2 (x) ı̂n
clasă C 2 , naturale cu semnătura function a = splineC2(x, y), ı̂n care
a este o matrice cu 2 linii şi 4 coloane, conţinând cei 4 parametri ai celor două
splineuri. [2010]

163
 Probleme Propuse

7) Pentru funct, ia f (x) cunoscută prin tabelul următor, calculat, i funct, iile spline
s0 (x) s, i s1 (x), tensionate de clasa C 2 , dacă s000 (1) = 2 s, i s001 (3) = −1.

x 1 2 3
f 3 4 1

[2010, 2011]

8) Calculat, i funct, iile spline naturale s0 (x) s, i s1 (x) ı̂n clasa C 2 pentru funct, ia f (x):

x 1 3 4
f -1 1 18

[2010, 2012]

9) Scriet, i funct, ia y = difDiv(x, y) care calculează diferenţele divizate pentru

funcţia dată prin x şi y utilizând relaţia de recurenţă. [2010]

10) Pentru nodurile A(-1,3), B(1,1),C(3,-3), D(5,0) calculaţi polinomul de interpo-

lare sub formă Lagrange şi Newton şi daţi expresia erorii interpolării. [2010,
2011]
Pn
11) În expresia polinomului de interpolare Lagrange Pn (x) = i=0 f (xi )Li (x), mul-
Qn x−x
tiplicatorii Lagrange sunt Li (x) = j=0,j6=i xi −xjj .
Pn
a) Arătat, i că Li (xj ) = δij s, i i=0 Li (x) = 1. Arătat, i că multiplicatorii Lagrange
sunt invariant, i la o schimbare liniară de variabile.
b) Exprimat, i polinomul de interpolare Lagrange ı̂n cazul absciselor echidistante
date prin x = x0 + uh, xi = x0 + ih. Scriet, i o funct, ie MATLAB pentru calculul
lui P (u). [2010, 2012, 2013]

12) a) Pentru funct, ia f (x) cunoscută prin tabelul următor, calculat, i funct, iile spline
s0 (x) s, i s1 (x), tensionate de clasa C 1 , dacă s00 (1) = 2 s, i s01 (4) = −1.

x 1 2 4
f 3 4 6

b) Descriet, i algoritmul de desenare a unei curbe Bezier de grad n. [2009, 2010,

2013]

164
 Probleme Propuse

13) Scriet, i o funct, ie MATLAB,

function [ ret ] = NewtonGregory(u,f,n)
pentru a calcula valoarea polinomului de interpolare conform cu prima formulă
Newton-Gregory, la ı̂nceput de tablou:
     
u u 2 u
Pn (u) = f0 + ∆f0 + ∆ f0 + · · · + ∆n f 0 .
1 2 n

[2010]

14) Determinat, i funct, iile spline naturale de interpolare ı̂n clasa C 2 care trec prin
nodurile A(−1, 1), B(2, 3) s, i C(4, 5). [2010, 2011]

15) Calculat, i funct, iile spline s0 (x) s, i s1 (x) ı̂n clasa C 1 pentru funct, ia f (x) cunoscută
prin:

x 0 2 4
f 1 4 7
f0 0 2 4

[2011]

16) Calculat, i funct, iile spline polinomiale de ordin 2, s0 (x) s, i s1 (x), unde s000 (1) = 2,
s001 (2) = −1, pentru funct, ia f (x) cunoscută prin:
x = [1 2 4], f = [3 4 6]. [2012]

17) Metodele de interpolare cu spline-uri aproximează mai bine o funct, ie, cunoscută
ı̂ntr-un set de puncte, decât metodele de interpolare cu polinom de interpolare
pe tot intervalul (Lagrange, Hermite, etc.)? Explicat, i. [2012, 2014]

18) Fie functia f (x) dată prin:

x -1 0 1 2
f 5 0 1 2

a) Calculat, i polinomul Newton de interpolare s, i scriet, i expresia erorii.

b) Calculat, i pe baza polinomului Newton f ( 12 ) s, i estimat, i eroarea acestui calcul.
[2013]

19) Pentru funct, ia f (x) cunoscută prin:

165
 Probleme Propuse

x 1 2 4
f 3 4 6

calculat, i funct, iile spline polinomiale cubice, s0 (x) s, i s1 (x) tensionate, dacă
s00 (1) = 2 s, i s01 (4) = −1. [2013]

20) a) Calculat, i funct, iile spline polinomiale parabolice, s0 (x) s, i s1 (x), pentru funct, ia
f (x) cunoscută prin:

x 0 2 4
f 2 0 1

unde s00 (0) = 1, s01 (4) = −1.

b) Care sunt proprietăt, ile unei curbe Bezier de grad n. [2013]

21) a) Calculat, i funct, iile spline cubice tensionate, s0 (x) s, i s1 (x), unde s00 (0) = 1,
s01 (2) = −1, pentru funct, ia f (x):

x 0 1 2
f 6 4 3

Se va folosi baza Bernstein.

b) De ce au fost introduse splineurile cardinale s, i splineurile Bezier? Prezentat, i
algoritmul de Casteljau s, i explicat, i important, a acestuia. [2013, 2015]

22) a) Determinat, i spline-ul cubic natural care interpolează setul de date f (0) = 0,
f (1) = 1 s, i f (2) = 2.
b) Descriet, i algoritmul de desenare a unei curbe Bezier de grad n. [2014, 2015]

23) Un spline cubic tensionat pentru funct, ia f pe intervalul [1, 3] este dat prin
S(X) = {S0 (x), S1 (x)}, unde S0 (x) = 3(x − 1) + 2(x − 1)2 − (x − 1)3 pentru
x ∈ [1, 2) s, i S1 (x) = a + b(x − 1) + c(x − 1)2 + d(x − 1)3 pentru x ∈ [2, 3].
a) S, tiind că f 0 (1) = f 0 (3), calculat, i a, b, c s, i d.
b) Care sunt proprietăt, ile unei curbe Bezier de grad n. [2014]

24) Calculat, i functiile spline cubice, s0 (x) s, i s1 (x), pentru funct, ia f cunoscută prin:

x 0 2 4
f -2 0 2

unde s00 (0) = 1, s01 (4) = −1. [2015]

166
 Probleme Propuse

Teoria aproximării: aproximare continuă şi discretă

ı̂n sensul celor mai mici pătrate
1) Pentru funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = ex
a0
a) Determinat, i polinomul P (x) = √ T + a1 T1 (x) + a2 T2 (x) care realizează
2 0
aproximarea continuă ı̂n sensul celor mai mici pătrate.
b) Determinat, i polinomul de aproximare uniformă de grad 1 folosind Remez 1.
c) De ce se folosesc polinoame Cebâs, ev pentru aproximarea continuă s, i discretă
ı̂n sensul celor mai mici pătrate? [2009, 2014]
2) Scriet, i o funct, ie Matlab pentru calculul coeficient, ilor polinomului de aproximare
a0
discretă Cebâsev ı̂n sensul celor mai mici pătrate P (x) = √ T + a1 T1 (x) + · · · +
2 0
an Tn (x). Funct, ia va avea semnătura function a=Ceby(n,y), ı̂n care y este
vectorul valorilor funct, iei f ı̂n punctele ce reprezintă rădăcinile polinomului
Cebâs, ev de grad n + 1. [2009, 2012]
3) Fie f : [−1, 1] → R, f (x) = x3 − x2 .
a) Să se determine polinomul de aproximare ı̂n sensul celor mai mici pâtrate de
gradul 1, considerând functia pondere w(x) = 1 s, i baza canonică.
b) Să se determine o apriximare a polinomului de aproximare uniformă de gradul
1, folosind algoritmul Remes1. [2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2015]
4) a) Pentru funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = x4 + 1 se cere valoarea exactă a poli-
nomului minimax de gradul 3 s, i o valoare aproximativă a polinomului minimax
de gradul 1, folosind primul algoritm Remes.
b) Scriet, i o funct, ie Matlab cu semnătura: function a=Remes1(n,f), care
calculează coeficient, ii polinomului minimax de grad n, folosind primul algoritm
a lui Remes. Funct, ia f este definită pe [−1, 1]. [2009, 2012]
5) Fie funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = x3 − x2 + 3x.
a) Să se determine polinoamele minimax de grade 0,1,2.
b) Aplicat, i algoritmul Remes 1 pentru calculul polinomului minimax de grad 1.
[2009]
6) Pentru funct, ia f : [0, 2π] → R, f (x) = xcos(x) determinat, i polinomul trigono-
a0
metric P2 (x) = √ 2
+ a1 sin(x) + b1 cos(x) + a2 sin(2x) + b2 cos(2x) care realizează
aproximarea continuă conform principiului celor mai mici pătrate. [2009, 2010,
2012]
167
 Probleme Propuse

7) Pentru funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = x3 + x

a) Determinat, i polinomul de grad 2 care realizează aproximarea continuă con-
form principiului celor mai mici pătrate (w(x) = 1).
b) Determinat, i polinomul exact de aproximare uniformă de grad 2 s, i o aproxi-
mare a polinomului de grad 1. [2010]

8) Fie funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = 1 − x. Să se determine polinomul de

aproximare ı̂n sensul celor mai mici pătrate de gradul 1, considerând funct, ia
pondere w(x) = 1 s, i baza Cebâs, ev. [2011]

9) Care este diferent, a dintre aproximarea uniformă s, i aproximarea ı̂n sensul celor
mai mici pătrate. Dat, i exemplu când polinoamele obt, inute prin cele două
metode pentru o funct, ie dată, coincid.[2012]

10) Fie functia data prin:

x -1 -0.5 0.5 1
f 1 0 2 1

a) Calculat, i polinomul de aproximare ı̂n sensul celor mai mici pătrate de grad
2, cu funct, ia pondere w(x)=1.
b) Calculat, i polinomul minimax de grad 2, folosind primul algoritm al lui Remes.
[2012]

11) Fie funct, ia dată prin:

x -1 -0.5 0.5 1
f 1 0 0 1

a) Calculat, i polinomul de aproximare ı̂n sensul celor mai mici pătrate de grad
2, cu funct, ia pondere w(x)=1.
b) Calculat, i polinomul minimax de grad 2, folosind primul algoritm al lui Remes.
c) Este polinomul de aproximare ı̂n sensul celor mai mici pătrate ı̂ntotdeauna
identic cu polinomul minimax? Justificat, i răspunsul. [2013, 2014]

12) Pentru funct, ia f : [0, 2π] → R, f (x) = xcos(x):

a) Determinat, i polinomul trigonometric
a0
P (x) = √ + a1 cos(x) + a2 sin(x)
2
168
 Probleme Propuse

care realizează aproximarea continu ı̂n sensul celor mai mici pătrate.
b) Care este legătura ı̂ntre transformata Fourrier s, i aproximarea ı̂n sensul celor
mai mici pătrate? [2013, 2014, 2015]

13) Descriet, i metoda numerică pentru determinarea FFT (Fast Fourier Transform)
prezentată ı̂n cadrul laboratorului de MN. [2015]

14) a) Pentru funct, ia f : [0, 2π] → R, f (x) = x + cos(x) determinat, i polinomul

a0
trigonometric P (x) = √ 2
+ a1 cos(x) + a2 sin(x) care realizează aproximarea
continuă conform principiului celor mai mici pătrate.
b) Ce sunt coeficient, ii Fourier? [2015]

15) a) Pentru funct, ia f : [−1, 1] → R, f (x) = |x| determinat, i polinomul P (x) =

a0
√ T (x)+a1 T1 (x)+a2 T2 (x) care realizează aproximarea continuă ı̂n sensul celor
2 0
mai mici pătrate.
b) De ce se folosesc polinoame Cebâs, ev pentru aproximarea continuă s, i discretă
ı̂n sensul celor mai mici pătrate? [2009, 2011, 2015]

Integrare numerică
1) Formula de integrare Gauss-Lobatto are forma:
Z 1 N
f (x) X
√ ≈ Ai f (xi )
−1 1 − x2 i=0

s, i este exactă pentru polinoame de grad 2N − 1. Aceasta utilizează ca abscise

xi zerourile polinomului (1 − x2 )Tn0 (x).
a) Dezvoltat, i o formulă de integrare de acest tip cu N = 3. Calculat, i cu formula
R1 |x|dx
dedusă −1 x√ln1−x 2
.
b) Comentat, i: un grad de valabiltare ridicat asigură o eroare minimă.
c) Descriet, i sumar metoda de integrare Romberg si precizat, i un avantaj s, i un
dezavantaj al acesteia.
[2009, 2010, 2012, 2013, 2014, 2015]

2) Metoda Romberg este o metodă iterativă, de calcul a integralei unei funct, ii ast-
fel: se pornes, te la momentul init, ial cu estimările integralelor (I1,1 , I2,1 , . . . , IN,1 )

169
 Probleme Propuse

calculate cu formula compusă a trapezelor considerând 20 , 21 , . . . , 2N −1 inter-

vale. Se obt, ine formula:

4j−1 Ik+1,j−1 − Ik,j−1

Ik,j =
4j−1 − 1

a) Explicat, i semnificat, ia termenilor din formulă.

b) Scriet, i o functt, ie Matlab care calculează IN,N . [2009]
R1
3) a) Calculat, i aproximativ integrala 0 ln(1 + x)dx prin două metode:
• folosind metoda compusă a trapezelor cu n = 4
• folosind formula compusă Simpson pentru n = 2 (ln(2) ≈ 0, 69, ln(3) ≈
1, 10, ln(5) ≈ 1, 60, ln(7) ≈ 1, 95)
b) Scriet, i funct, ii MATLAB pentru metoda trapezelor
I = trapez(f,a,b,n)
s, i pentru metoda compusă Simpson (I = simpson(f,a,b,n)). [2009]

4) Se consideră formula de integrare

Z 1
f (x)
p dx = A0 f (x0 ) + A1 f (x1 ) + A2 f (x2 ).
−1 x(1 − x)
Să se determine x0 , x1 , x2 , A0 , A1 , A2 astfel ı̂ncât formula să aibă gradul de val-
abilitate cel mai ridicat. Care este acest grad? [2009, 2011]
R1
5) a) Se consideră formula de integrare −1 √f1−x (x)
2
dx = A0 f (x0 ) + A1 f (x1 ) +
A2 f (x2 ). Să se determine x0 , x1 , x2 , A0 , A1 , A2 astfel ı̂ncât formula să aibă
gradul de valabilitate cel mai ridicat. Care este acest grad?
R1 4
b) Să se calculeze integrala 0 √ x dx folosind o cuadratură gaussiană ı̂n 3
x(1−x)
puncte. [2009]
R1 PN
6) Formula de integrare Gauss-Radau are forma −1 √f1−x (x)
2
≈ i=0 Ai f (xi ) s, i
este exactă pentru polinoame de grad ≤ 2N . Aceasta utilizează ca abscise xi
zerourile polinomului TN +1 (x) − TN (x).
a) Dezvoltat, i o formulă de integrare de acest tip cu N = 2.
R1 |x|
b) Calculat, i cu formula propusă −1 √ln1−x 2
dx. Comparat, i rezultatul cu cel al
formulei trapezelor pentru punctele −1,0 s, i 1.
c) Ment, ionat, i cel put, in 3 avantaje ale cuadraturilor gaussiene folosite pentru
integrarea numerică. [2010, 2012, 2013, 2014, 2015]
170
 Probleme Propuse

7) Pornind de la relat, ia de recurent, ă care defines, te diferent, ele divizate F0 [x0 ] =

F [x ,x ,··· ,xp−1 ]−Fp−1 [x1 ,x2 ,··· ,xp ]
f (x0 ), Fp [x0 , x1 , · · · , xp ] = p−1 0 1 xo −xp , să se arate că
avem formula de calcul:
Pp
Fp [x0 , x1 , · · · , xp ] = i=0 Qp f (x(xi)
i −xj )
. Scriet, i o funct, ie MATLAB care cal-
j=0,j6=i
culează diferent, ele divizate: function d = DifDiv(x,y). [2010, 2012]
R1
8) Se consideră formula de integrare 0 f (x)dx ≈ a0 f (0) + b1 f (x1 ) + b2 f (x2 ) +
a1 f (1). Determinat, i x1 , x2 , a0 , a1 , b1 s, i b2 astfel ı̂ncât formula să aibă gradul
maxim de valabilitate. Care este acesta? [2010, 2011]

9) Să se găsească o formulă de integrare care foloses, te puncte din afara intervalului
de integrare, considerând fn = f (xn ), xn = nh, cu h pas constant, formula
având forma:
Z xn+1 X3
f (x)dx = ai fn−i . [2011]
xn i=0

10) Fie f ∈ C 1 ([0, 1]). Să se deducă o formulă de cuadratură cu grad de valabilitate
cât mai mare, formulă de forma:
Z 1
f (x)dx = a0 f (x0 ) + a1 f (x1 ) + b0 f (0) + b1 f (1). [2011, 2012]
−1

11) Construit, i o formulă de integrare de tip Gauss, cu grad de valabilitate minim 3,

pentru integralele:
Rb
a) I1 = a √ f (t)dt
(t−a)(b−t)
Rb p
b) I2 = a
f (t) (t − a)(b − t)dt
R 1 f (t)dt
Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează formula de integrare −1 √ 1−t2
≈
Pn
A
i=1 in f (x in ). Funct
, ia primes , te ca parametru funct
, ia f s
, i n, s
, i calculează
intern nodurile xin s, i coeficient, ii Ain , valori folosite pentru integrarea numerică.
[2012, 2014, 2015]

12) Explicat, i de ce sunt folosite polinoamele ortogonale ı̂n cuadraturile Gaussiene,

pentru integrarea numerică a funct, iilor. [2012]

13) Explicat, i not, iunile de consistent, ă, convergent, ă s, i stabilitate ale unei metode de
integrare numerice pentru o problemă Cauchy. [2012]
R1
14) Se consideră formula de integrare −1 f (x)dx ≈ K(f (x0 ) + f (x1 ) + f (x2 )).

171
 Probleme Propuse

a) Determinat, i K, x0 , x1 , x2 astfel ı̂ncât formula să aibă gradul maxim de val-

abilitate. Care este acesta? Calculat, i cu această formulă o aproximat, ie pentru
R1
0
ln(1 + x2 )dx
b) Descriet, i două metode numerice pentru cres, terea gradului de valabilitate
pentru formula propusă mai sus. [2009, 2013]
R1
15) Pentru calculul integralei I = −1 f (x)dx se propun următoarele formule:
(1) I ≈ K(f (x1 ) + f (x2 ))
(2) I ≈ a1 f (x1 ) + a2 f (x2 )
(3) I ≈ a1 f (x1 ) + a2 f (x2 ) + b1 f (−1) + b2 f (+1)
a) Determinat, i ı̂n cele trei cazuri nodurile xi s, i coeficient, ii K, ai s, i bi , i = 1 : 2
s, tiind că formulele au grade de valabilitate maxime. Care dintre ele este cea
mai buna formulă de integrare? Justificat, i alegerea facută.
b) Explicat, i de ce, pentru formulele de integrare prin cuadraturi gaussiene, un
număr relativ mic de puncte (un grad redus al polinomului ortogonal folosit
ca suport) este suficient pentru o precizie bună a formulei de integrare. [2009,
2012, 2013, 2014, 2015]
R1
16) Pentru calculul integralei I = −1 f (x)dx se propun următoarele formule:
(1) I ≈ K(f (x1 ) + f (x2 ))
(2) I ≈ a1 f (x1 ) + a2 f (x2 )
a) Determinat, i ı̂n cele două cazuri nodurile xi s, i coeficient, ii K s, i ai , i = 1 : 2
s, tiind că formulele au grade de valabilitate maxime. Care dintre ele este cea
mai bună formula de integrare? Justificat, i.
R1
b) Calculat, i cu aceste formule −1 ln(1 + x2 )dx. [2014]

Solut, ii numerice pentru integrarea ecuaţiilor

diferenţiale ordinare cu condit, ii init, iale
1) Pentru rezolvarea problemei diferent, iale y 0 = f (x, y), y(x0 ) = y0 se foloses, te
metoda Runge-Kutta de ordin 4 s, i rang 4, RK44 .
a) Scriet, i relat, iile corespunzătoare.
b) Scriet, i relat, iile pentru un sistem de două ecuat, ii diferent, iale.

172
 Probleme Propuse

c) Scriet, i o funct, i MATLAB care integrează un sistem de ecuat, ii diferent, iale

folosind metoda numerică RK44 , având semnătura:
function [y1,y2] = RK44(a,b,n,’f1’,’f2’,y10,y20). [2010, 2012]

2) Pentru rezolvarea problemei Cauchy se foloses, te relat, ia

2
X
yk+1 = yk−2 + h βj fk−j .
j=0

Determinat, i βj , j=0:2 astfel ı̂ncât formula să aibă gradul de valabilitate cât mai
ridicat posibil. Care este acesta? Este formula puternic sau slab convergentă?
Scriet, i o funct, ie MATLAB pentru implementarea formulei. [2010]

3) Legile de mis, care ale lui Newton, guvernate de fort, a de atract, ie gravitat, ională,
conduc la următorul sistem de ecuat, ii diferent, iale pentru mis, carea unui satelit
ı̂n sistemul de referint, ă pământ-lună, cu originea ı̂n centrul de greutate al sis-
temului pământ-lună:

µ∗ (x + µ) µ(x − µ∗ )
x00 = 2y 0 + x − f x0 − −
r13 r23
µ∗ y µy
y 00 = −2x0 + y − f y 0 − − 3
r13 r2
ML 1
unde: µ = M P
= 81.45 , (ML este masa Lunii s, i MP este masa Pământului),
µ = 1 − µ, r1 = (x + µ)2 + y 2 , r22 = (x − µ∗ )2 + y 2 .
∗ 2

a) Transcriet, i sistemul de ecuat, ii ı̂ntr-un sistem de ecuat, ii ordinare, de ordinul

I, identificând voi condit, iile init, iale. Scriet, i un set de funct, ii MATLAB pentru
rezolvarea acestui sistem de ecuat, ii folosind RK4.
b) Care este diferent, a dintre o metodă RK s, i o metodă Euler folosite pentru
rezolvarea numerică a unei probleme Cauchy? [2013]

4) a) Transformat, i sistemul de ecuat, ii: (a) y 00 = x, x00 = −y cu x(t0 ) = x0 ,

t(t0 ) = y0 ı̂ntr-un sistem de ecuat, ii liniare. Propunet, i o metodă de integrare
RK4 rezolvarea sistemului pentru t ∈ [0, T ]. Scriet, i o funct, ie MATLAB pentru
rezolvarea sistemului.
b) Cum se determină coeficient, ii unei metode RK? Justificat, i.
[2013, 2014, 2015]

173
 Probleme Propuse

5) Atractorul Lorentz este descris prin următorul set de ecuat, ii:

dx
= σ(y − x)
dt
dy
= x(ρ − z)
dt
dz
= xy − βz
dt
unde: x, y, z reprezintă coordonatele 3D, iar t reprezintă timpul, σ, ρ s, i β fiind
constante.
a) Descriet, i sumar cum se aplică metoda RK pentru rezolvarea acestui sistem pe
intervalul [0,T ] (x(0)=1, y(0)=2, z(0)=−ρ). Scriet, i un set de funct, ii MATLAB
pentru rezolvarea acestui sistem de ecuat, ii folosind RK2, cu parametrul α = 1.
b) Pentru metoda Euler eroarea la un pas este de ordinul O(h) iar pentru Runge-
Rutta este O(h4 ). Explicat, i care formulă are o eroare mai mică ı̂ntr-un pas.
[2013]

6) Pentru analiza epidemiilor de boli contagioase s-a propus următorul model: S(t)
reprezintă numărul de persoane care sunt sensibile la boală, dar nu sunt ı̂ncă
infectate; I(t) reprezintă numărul de persoane deja infectate; R(t) reprezintă
numărul de oameni care s-au recuperat. Presupunem că:
(i) Fract, iunea de persoane sensibile, care se infectează pe unitatea de timp este
proport, ională cu numărul de persoane infectate, b reprezentând constanta de
proport, ionalitate.
(ii) O fract, iune fixă rS de persoane infectate se recuperează pe unitatea de timp
(0 ≤ r ≤ 1).
(iii) O fract, iune fixă a persoanelor recuperate, g, devine susceptibilă s, i se va
infecta (0 ≤ g ≤ 1).
Sistemul simplificat de ecuat, ii diferent, iale care modelează acest fenomen este:
 0
 S = −bIS + gR
I 0 = bIS − rI
 0
R = rI − gR

a) Descriet, i sumar cum se aplică metoda RK pentru rezolvarea acestui sis-

tem pe intervalul [0,T ] (S(0) = N0 , I(0) = 0, R(0) = N1 ). Scriet, i un set

174
 Probleme Propuse

de funct, ii MATLAB pentru rezolvarea acestui sistem de ecuat, ii folosind RK2,

cu parametrul α = 1.
b) Cum depinde convergent, a metodelor Euler, RK2 s, i RK4 de pasul de dis-
cretizare h? Justificat, i. 1 [2013]

Metode predictor-corector pentru integrarea

ecuaţiilor diferenţiale
1) a) Calculat, i coeficient, ii formulelor de integrare numerică explicite s, i implicite
de tip Adams-Bashforth, de ordin 2.
b) Definit, i cu cele două formule o metodă predictor-corector.
c) Scriet, i o funct, ie Matlab care implementează metoda predictor-corector de-
scrisă la punctul b). [2009]
4h
2) Fie formulele de integrare: yi+1 = yi−3 + 3 (a2 fi−2 + a1 fi−1 + a0 fi ), yi+1 =
yi−1 + h3 (b2 fi−2 + b1 fi−1 + b0 fi+1 )
a) Determinat, i constantele din formulele de mai sus astfel ı̂ncât să aibă grad
maxim de valabilitate.
b) Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează metoda predictor-corector.

3) Calculat, i coeficient, ii metodelor explicite s, i implicite Adams-Bashforth de ordin

3. Stabilit, i gradul de valabilitate al fiecăreia.[2009]

4) Determinat, i α0 , α1 , β0 , β1 , astfel ı̂ncât formula de integrare

0
yk+1 = yk + h(α1 yk+1 + α0 yk0 ) + h2 (β1 yk+1
00
+ β0 yk00 )

să aibă gradul de valabilitate cel mai ridicat. Care este acesta? [2009]

5) a) Determinat, i coeficient, ii metodei Adams-Bashforth astfel ı̂ncât aceasta să aibă

gradul de valabilitate 4.
b) Folosind formula dedusă anterior s, i respectiv formula
h
yk+1 = yk−1 + (fk−1 + 4fk + fk+1 )
3
scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează o metodă predictor-corector.
1 [Link]

175
 Probleme Propuse

c) De ce folosim metode implicite pentru o metodă predictor-corector? [2009,

2012, 2013]

6) Calculat, i coeficient, ii metodelor explicite s, i implicite Adams de ordin 2. Stabilit, i

gradul de valabilitate al fiecăreia. Definit, i cu cele două formule o metodă
predictor-corector.
Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează metoda predictor-corector de-
scrisă. [2010, 2012]

7) Pentru rezolvarea problemei Cauchy se utilizează o metodă predictor-corector,

pentru care considerăm formulele de integrare numerică:
2
X
yk+1 = yk−3 + h βj yk−j
j=0

s, i
2
X
yk+1 = yk−1 + h βj yk+1−j .
j=0

a) Determinat, i coeficient, ii βk ı̂n cele două cazuri astfel ı̂ncât formulele să aibă
grad de valabilitate maxim.
b) Definit, i metoda predictor-corector si scriet, i o funct, ie pentru aceasta. [2011,
2012]

8) Pentru rezolvarea problemei diferent, iale Cauchy se consideră formula aproxima-

tivă de integrare:
0
yk+1 = yk + h(α1 yk+1 + α0 yk0 ) + h2 (β1 yk+1
00
+ β0 yk00 ).

Determinat, i α0 , α1 , β0 , β1 astfel ı̂ncât formula să aibă grad de valabilitate cât

mai ridicat. Cât este acesta? [2009, 2011, 2013, 2015]

9) Pentru formula implicită yk+1 = yk + h(a0 fk+1 + a1 fk ), discutat, i cum depinde

alegerea pasului de discretizare h (din condit, ia de stabilitate s, i consistent, ă) de
coeficientul a0 . Ce concluzie se poate trage? [2013]

10) Pentru rezolvarea problemei Cauchy se foloses, te relat, ia

2
X
yk+1 = yk−2 + h βj fk−j .
j=0

176
 Probleme Propuse

a) Determinat, i βj , j=0:2 astfel ı̂ncât formula să aibă gradul de valabilitate

cât mai ridicat posibil. Care este acesta? Scriet, i o funct, ie MATLAB pentru
implementarea formulei.
b) Folosind formula dedusă anterior s, i formula yk+1 = yk−1 + h3 (fk−1 +4fk +fk+1 )
scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează o metodă predictor-corector.
c) Explicat, i not, iunile de consistent, ă, convergent, ă s, i stabilitate ale unei metode
de integrare numerice pentru o problemă Cauchy. Prezentat, i un exemplu pentru
limitarea superioară a lui h.
[2013, 2014, 2015]

11) a) Calculat, i coeficient, ii metodelor explicite s, i implicite Adams de ordin 1 s, i

stabilit, i gradul de valabilitate al fiecăreia. Definit, i cu cele două formule o metodă
Predictor-Corector. Scriet, i o funct, ie MATLAB care implementează metoda
Predictor-Corector descrisă.
b) Pentru formula implicită yk+1 = yk +h(a0 fk+1 +a1 fk ), discutat, i cum depinde
alegerea pasului de discretizare h (din condit, ia de stabilitate si consistent, ă) de
coeficientul a0 . Ce concluzie se poate trage?
c) Cum se alege pasul de discretizare h pentru ca rezolvarea numerică cu metoda
Euler pentru problema y 0 = −Aα y, y(x0 ) = y0 să fie stabilă (A > 1, α ∈ R)?.
Discutat, i distribut, ia lui h ı̂n funct, ie de α.
[2013, 2014, 2015]

12) Calculat, i coeficient, ii metodelor de tip Adams:

P2
(M) Milne: yk+1 = yk−3 + h i=0 mi f (xk−i , yk−i )
P1
(S) Simpson: yk+1 = yk−1 + h i=−1 si f (xk−i , yk−i )
a) Stabilit, i gradul de valabilitate al fiecăreia. Definit, i cu cele două formule o
metodă Predictor-Corector.
b) Scriet, i o funct, ie care implementează metoda descrisă s, i care foloses, te o funct, ie
RK4 pentru calculul primelor puncte necesare.
c) Scriet, i ı̂n MATLAB s, i această funct, ie RK4 s, i apelat, i-o corect pentru a calcula
doar valorile necesare pentru metoda Predictor-Corector. [2015]

177