Sindromul parietal
Are pe fata externa ( fata laterala) un sant intraparietal si are un sant asecendent si un sant
descendent, care formeaza sant retrorolandic ( sant postcentral). E fomat din parietala
ascendenta ( gir postcentral), parietala I ( lob parietal superior ) si parietala II( lob parietal
inferior). In parietala ascendenta sunt ariile 3,1,2 ale lui Brodmann. In parietala 1 sunt ariile
5,7; in parietala II sunt ariile 39,40. In ariile 3,1,2 se proiecteaza homunculus senzitiv, similar
celui motor. In aria 3 se proiecteaza fata si partial membru superior, in aria 1 e membru
superior, in aria 2 e membru inferior. Ariile 39 si 40 primesc aferente de sensibilitate de la
Talamus. ( toate tipurile de sensibilitate)
In 5 si 7 se proiecteaza sensibilitatea din nucleii laterali talamici si toate tipurile de
sensibilitate care vin de la 3 , 1, 2.
Irigarea lobului parietal – a cerebrala medie.
Sindromul parietal prezinta doar ceea ce se intampla (proces patologic) la nivel cerebral.
Este importanta localizarea pentru a stii in cazul unei interventii chirurgicale. Aceasta
delimitare se face clinic si prin neuroimagistica.
La acest nivel predomina celulele din stratul granular, celulele gliale. E valabil si pentru lobul
temporal. Principala functie a lobului parietal este de integrare a sensibilitatii.
O alta functie importanta este de limbaj. Lobul parietal si temporal sunt 2 structuri care
integreaza limbajul. In ariile 39 si 40 sunt tulburarile de limbaj (in ariile 44,45 are loc partea
motorie a limbajului - bolnavii nu mai stiu sa scoata cuvintele pe gura, nu poate vorbi insa
intelege – afazie Broca sau afazie expresiva).
In afectarea ariilor 39,40 - afazia Wernicke sau afazie receptiva - vorbesc tot timpul (
logoree) pentru ca dificultatea de exprimare verbala nu e afectata, se numeste afazie
receptiva. Vorbesc foarte mult, cu asocieri de cuvinte nepotrivite. ( nu inteleg) Este lipsa de
control asupra propriului limbaj.
Alta functie - Eupraxia - capacitatea individului de a exprima un cuvant sau a executa un
gest repectand o anumita secventa gestuala sau verbala pentru a finaliza cuvantul. Actul
motor verbal nu mai e terminat. -> Apraxia
In lobul parietal apar de partea opusa – pe partea stanga sindrom Gerstmann. ( leziune a
zonei parietale stangi) Apare o apraxie digitala, pacientul nu recunoaste un deget, nu poate
deosebi partea stanga de dreapta si are agrafie (imposibilitatea de a scrie) si alexie
(imposibilitate de a citi). Sindromul apare doar daca nu sunt tulburari de vorbire.
Lobul parietal are si o activitate epileptogena. Aceasta se manifesta prin crize de epilepsie.
Semnele lobului parietal :
1. tulburare de sensibilitate: Este acea sensibilitate epicritica integratoare; indiferenta
afectiva, personificari de membre,
- atopognozie (imposibilitatea de a recunoaste excitatia intr-un
punct, excitare cu tampon de vata pe toata pielea),
- discriminarea tactila/dureroasa (capacitatea de a deosebi 2
excitatii aplicate simultan pe acelasi segment de corp; cand nu se deosebesc,
este incapacitatea emisferei celeilalte care nu poate deosebi cele 2 puncte),
1
- astereognozia (incapacitatea individului de a recunoaste un
obiect prin palpare cu ochii inchisi), hilognozie si morfognozia (forma si
calitatea materialului din care e format obiectul; apare si in sindromul talamic;
se diferentiaza prin semnele complementare),
- hemihipoestezie de partea opusa (tulburare globala de
sensibilitate; se confunda cu cea din talamus); anestezia profunda
mioartrokinetica si vibratorie (fasciculul spinobulbar se incruciseaza si are
proiectie bilaterala);
- hemiasomatognozie (sindrom Anton-Babinski; ignorarea partii
stangi; se asociaza cu ignorare spatiala);
- anosognozie (imposibilitatea de a recunoaste ca este bolnav;
poate fi si eurforic; uneori membrele de o parte capata un nume); apar
expresii automate(se opreste inhibitia). Toate acestea => sindrom senzitiv
cortical.
2. Tulburarea de limbaj: ariile 39 si 40 - aria lui Wernicke – afazie senzoriala/receptiva.
Se integreaza limbajul articulat. Se integreaza limbajul auzit. Se integreaza toata
achizitia de memorie auditiva. Apare surditate verbala. Pacientul nu intelege
cuvintele dar vorbeste. Citeste bine, pentru ca cititul se proiecteaza in aria 17,18,19
(mai ales). Apare afazie Wernicke - parca vorbesti cu pacientul intr-o limba straina.
De multe ori apare in tulburari cardiace cu implicatie vasculara asupra ariilor.
3. Produce si apraxia. Exista o apraxie:
- ideatorie (tulburare de succesiune verbala sau gestuala in care nu se ajunge
la finalitate; este de conceptie). Din punctul de plecare cortical semnalele nu
pot duce la un efect.
- Mai este ideomotorie:
- De executare: nu poate executa o miscare care este pus sa faca.(nu
poate sa deschida o usa cu cheia )
- De integrare: stie cum se face si sa explice verbal dar nu si fizic
4. Crize de epilepsie: crize Jacksoniene senzitive: acele crize care constau in amorteli,
parestezii, disconfort in partea opusa, intr-un hemicorp. Incep la fata, apoi se intinde
la membrul superior apoi la membrul inferior. Se reiau apoi. De obicei e prezent un
focar de excitare (meningiom). Bolnavul nu-si pierde constienta.
5. Activitatea psihica
6. Ariile 5 si 7: arii de sensibilitate -sintetizeaza toate sensibilitatile care vin din talamus
(nucleii laterali direct cu 5,7)., mai exact din nc laterali talamici , nucleul dorsomedian
talamic care preia informatiile de la sistemul CV si Digestiv. Primesc informatii si de
la ariile 3,1,2 care vin de la fasciculele Goll, Burdach, spinotalamic. Ariile 5 si 7, prin
informatiile pe care le are influenteaza comportamentul motor pentru ca au conexiuni
cu lobul frontal.
2
Lobul temporal
Pe fata externa ( laterala) a lobului temporal avem 3 scizuri, intre sylvius si santul temporal
superior este prima circumvolutiune. A 2-a intre santul temporal superior si santul temporal
inferior A 3-a merge si pe fata bazala deci in regiunea temporo-occipitala. Aici apar 2
santuri. Pe primul sant temporoocipital 1 (santul fuziform) si temporo-occipital 2 care
delimiteaza intre T1 si T3 girusul fuziform care are anterior hipocampul si girusul angularis.
Partea posterioara este situata sub lobul occipital, scizura calcarina.
Ariile cele mai importante sunt unele care se gasesc in profunzimea scizurii Sylvius: 41,42.
Este aria primara auditiva, se integreaza informatiile auditive de la urechea interna. In prima
circumvolutiune se afla aria 22 care primeste informatii de la 41,42 si le transmit mai departe
in structurile corticale si talamus. Aceasta structura anatomica face ca lobul temporal sa aiba
urmatoarele functii:
- limbaj: 22, 39, 40.
- Integrare auditiv: 41,42, 22
- vegetativa: 38: polul anterior al lobului temporal; se formeaza o sinteza a informatiilor
care duc la eliberarea unor mediatori care produc HTA, dar si digestive si cardiace.
Caracteristici :
1. In patologie in sindromul de lob temporal tulburarea cea mai importanta e tulburarea
de limbaj. Aici avem cu adevarat surditate verbala. Este situatia in care limbajul
nostru presupus normal nu este inteles deloc de catre bolnav (nu intelege ce
vorbeste). Este caracteristica si pentru zona din lobul temporal. Afazia de obicei
cuprinde si parietalu si occipitalul. Exista o particularitate la poligloti; cand se
imbolnavesc dispare limbajul; multi dintre ei isi revin. De multe ori se insotesc de
hemiplegie. La poligloti se intampla urmatorul fenomen: dispar toate limbile si se
pierd limbile invers de cum le-ai invatat, limba materna cel mai greu.
2. tulburari vegetative in aria 38.
a. Epilepsia temporala: se manifesta prin durere abdominala (epigastrica).
Acesta are repetabilitate exact in acelasi loc si de aceeasi intensitate. Se
confunda cu boli abdominale. Se face examen neurologic si EEG.
Caracteristic: repetabilitate, stereotipie.
b. Criza de anxietate si depresie: apare spontan, fara motiv si cedeaza spontan;
apare stereotipic. Apare in scleroza meziotemporala. La copii apare o
afectare genetica a tubului neural. Face ca structurile neuronale sa nu se
dezvolte si se transforma in focare de excitatie ulterioara. Apar crize de
epilepsie de acest tip in care individul e preocupat ca primeste tratament
tranchilizant. Este un tratament anticomitial.
● 40% din populatie face crize de epilepsie cu EEG normal
Caracteristic pentru suferinta cerebrala sunt 3. crizele de familiaritate (deja-
vu). Se repeta. Pot aparea si crize jamais vu ( nu te recunoaste), jamais connu, jamais
attendu: au hipersomnie, suspendare a starii de constienta si se trezesc undeva in alta parte
(somnambulism). Apare mai ales la copii dar si la adultii alcoolici. Alcoolul este un excitator
foarte puternic. Apar fenomene halucinatorii auditive.
4 Tulburari [Link] hipocamp primeste aferente olfactive de la bulbul olfactiv.
[Link] vizuale inalte – prin girus angular.
3
Sindrom occipital
Se delimiteaza de perpendiculara interna si externa. Are 3 circumvolutiuni separate de 2
santuri. In partea periferica este aria 17 in care vin excitatii vizuale de la retina. La periferie
este aria 18 si in apropiere de lobul parietal este aria 19.
Functie: integrare a excitantului vizual. Scizura calcarina este situata in aria 17. In partea de
jos a scizurii calcarine sunt fibrele care vin din partea inferioara a retinei. In santul calcarin e
artera calcarina.
Functie 2: mnezica impreuna(achizitiile recente) cu girul Vicq D’Azyr din lobul temporal.
Functie 3. Miscari automate globi oculari: miscarile globilor se fac coordonate de intreg
cortexul.
Functie 4: Prin aria 19 produce tulburari de limbaj scris. ALEXIE- vorbeste bine,corect,dar nu
poate sa citeasca-este o afazie de tip occipital. Nu integreaza aspectul grafic al scrisului. Se
mai numeste si agnozie vizuala. Pentru limbajul scris exista 2 variante:
- nu intelege ce ii ceri
- Nu intelege ce ii scrii: dupa ce citeste cu voce tare intelege
Functie 5: Tulburari de memorie
Exista o dificultate in achizitile recente si memoria de scurta durata se pierde plus fabulatie (
inventeaza) Apare la alcoolici si la cei cu AVC. Apare sindrom Korsakoff: sindrom
psihopolinevritic. Memoria recenta e pierduta si cea trecuta nu. Bolnavul este constient de
acest lucru. In discutiile cu acestia interactiunea este aparent normala. Acesta combina cu
date din trecut datele recente pe care nu le retine. Se numeste confabulatie.
Functie 4: activitate reflexa globi oculari: se gaseste un centru de reglare a activitatii reflexe.
Tulburari ale globilor oculari-nu se mai coreleaza miscarile reflexe cu miscarile voluntare din
aria 8 -> miscari anarhice
Durerea tumorala occipitala: da dureri in orbita: tumora se proiecteaza pe structurile
meningeale excitatorii si se produce unilateral.
- Tulburarile de camp vizual
Camp vizual : ceea ce vedem in afara globului ocular.
Modificari de camp viual:
[Link] laterala homonima: leziune a lobului occipital la nivelul scizurii calcarine ,
unde se proiecteaza toate fibrele vizuale punct cu punct. Acest camp vizual, in leziunile de
lob occipital ,dispare vizibilitatea in partea temporala pe o parte si in nazala de partea opusa.
Se spune laterala la campul temporal care este afectat.
Pe partea stanga este afectat cu temporal stanga si nazal dreapta; - Hemianopsie laterala
homonima stanga => leziune in partea dreapta a lobului occipital.
Pe partea dreapta e cu temporal dreapta si nazal stanga. – Hemianopsie laterala dreapta
=> leziune in partea stanga a lobului occipital.
In leziune avem de a face cu aria 17, in polul lobului, unde e artera calcarina a cerebralei
[Link] sunt cele mai frecvente leziuni vasculare. Aceste leziuni mai mult pe partea
interna sunt cele mai frecvente cauze de leziuni vasculare. Bolnavul ignora partea unde e
afectat campul temporal. Disparitia campului nazal nu produce o invalidare importanta.
[Link] situatii in care avem de a face cu leziune bilaterala si apare hemianopsie de ambele
parti ( dubla hemianopsie) - cecitate. Vederea centrala in dubla hemianopsie este pastrata.
4
Vederea centrala se refera la proiectia maculei, care are proiectii celulare mai multe in lobul
occipital. ( Bolnavul vede ca printr-un tub) Poate ajunge la cecitate corticala!
[Link] e o leziune mai grava in care apare de la inceput pierderea campului vizual - cecitate
corticala. – este afectata si vederea maculara . Bolnavul nu vede nimic => leziunea trebuie
sa fie bilaterala , blocarea trunchiului bazilar ce duce la blocarea ambelor artere cerebrale
posterioare. Bolnavul stie ca nu vede si in dubla hemianopsie si in cea corticala. E leziune
vasculara cu tromb-embolie. Se trateaza cu fibrinolitice.
La dubla hemianopsie intensitatea leziunii e mai mica decat la cecitatea corticala- din acest
motiv dubla hemianopsie poate evolua in cecitate corticala!
[Link] exista cecitate psihica: agnozie vizuala. in care bolnavul vede , dar nu stie ca
vede. El nu traduce semnalul vizual intr-o informatie, nu e constient de aceasta tulburare.
Se ajunge la alexie. Este o tulburare de integrare, avem de a face cu o suferinta celulara in
lobul occipital de integrare a campului vizual.
Nu este constient de invalidare , ca nu vede , la celelalte este constient de afectare!
Masurarea campului vizual se realizeaza prin campimetrie. Se face cu un aparat.
Se masoara campul vizual fata in fata la distanta de un brat. Se compara campul vizual al
medicului. Se acopera un ochi si se foloseste un excitant luminos. Trebuie sa se uite la
nasul medicului. O problema greu de rezolvat e sa diferentiezi campul temporal de cel nazal.
Atunci se pune pacientul cu spatele si se vine cu excitantul luminos bilateral pentru a se
vedea care camp temporal este afectat. Pentru campul nazal de partea opusa se poate face
din fata. Se mai poate testa reflexul de clipire la examinare. Acesta dispare in campul vizual
afectat.
La jumatatea distantei dintre medic si pacient se pune un obiect. Bolnavul e rugat sa puna
indexul in mijlocul cordonului. Daca are hemianopsie dreapta pune degetul mai spre stanga,
daca are pe stanga face invers.
Vederea afecteaza sensibilitatea profunda.
Acuitatea vizuala: capacitatea pacientului de a vedea un obiect corect la o distanta de 5m.
Diferenta intre cecitati: intre corticala si periferica. Mai e si o cecitate prin nervul optic.
Nevrita optica retrobulbara in scleroza in placi.
Cum diferentiez o cecitate corticala de una periferica:
Cecitatea centrala :
• Reflex fotomotor pastrat.
• Afectarea campului vizual si acuitatii.
• Fara atrofie de nerv optic
• Nu este constient de afectare.
Cecitate periferica :
Ø Reflex fotomotor absent .
Ø Afectarea campului , nu a acuitatii.
Ø E constient de afectare
Ø Atrofie de nerv optic
Componenta menzica: cu pierderea memoriei recente - sindromul Korsakoff: consta in
dificultatea retinerii datelor noi si e constient de acest lucru. In discutiile cu acestia
interactiunea e aparent normala. Acesta combina cu date din trecut datele recente pe care
nu le retine. Se numeste confabulatie.
Toate structurile corticale pot da epilepsie.