[Link].

ro

Numere complexe
Mulþimea numerelor complexe
Ecuaþia x2 + 1 = 0 nu are soluþie în mulþimea numerelor reale. Considerãm cea
mai micã mulþime care include Z, în care aceastã ecuaþie are soluþii. În acest caz,
notãm cu i o soluþie a ecuaþiei date ºi o numim unitate imaginarã; i2 = –1.

Pentru orice pereche de numere reale (a, b), z = a + ib se numeºte numãr complex;
a = Rez este partea realã a lui z ºi b = Imz este partea imaginarã a lui z; z = Re z + i Im z .
Mulþimea ³ = {z | z = a + ib , a, b ∈ Z} se numeºte mulþimea numerelor complexe. Dacã
Im z = 0, numãrul complex z este real; dacã Re z = 0, numãrul complex z este imaginar.
Operaþii cu numere complexe
Pentru z = a + ib, z1 = a1 + ib1 ºi z 2 = a2 + ib2 avem:
z1 + z2 = (a1 + a2 ) + i (b1 + b2 ) ; z1 z2 = ( a1a2 − b1b2 ) + i ( a1b2 + a2 b1 ) ;
1 a b z2 a1a2 + b1b2 ab −a b
= −i 2 ; = 2 − i 1 22 22 1 .
z a2 + b2 a + b2 z1 a1 + b12
a1 + b1

Numere complexe conjugate

Conjugatul numãrului complex z = a + ib este numãrul complex z = a + ib = a − ib .

Pentru orice numere complexe z ºi z′ avem:

z+z z−z
a= ; ib = ; αz = α ⋅ z , µ α i Z; z + z ' = z + z '; z × z' = z × z ' .
2 2
Modulul unui numãr complex
Se numeºte modulul numãrului complex z, z = a + ib, numãrul real z = a 2 + b 2 .

Oricare ar fi numerele complexe z, z′, unde z = a + ib ºi z′ = a′ + ib′,avem:

2
1) z U0; 2) z = 0 ⇔ z = 0; 3) z ⋅ z = z ; 4) z = z .

z z z z z′
5) z × z ¢ = z × z ¢ ; 6) = , z¢ ¹ 0 ; 7) = , z′ ≠ 0 .
z¢ z¢ z ′ | z ′ |2

8) Inegalitatea triunghiului: z − z′ T z + z′ T z + z′ .

Forma trigonometricã a unui numãr complex

Pentru orice numãr complex nenul z = a + ib, existã ºi este unic numãrul ϕ∈ [0, 2π)
a b
cu z = | z | (cos ϕ + i sin ϕ); cos ϕ = , sin ϕ = ; ϕ se numeºte argumentul redus
|z| |z|
al numãrului z ºi se noteazã ϕ = arg z.
 PROGRESII ARITMETICE

☻Def: Se numeste progresie aritmetica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior adunand o
constanta numita ratie (r)

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie aritmetica daca b e

ac
medie aritmetica intre a si c adica b
2
☻an=a1+(n-1)r
n(2a1  ( n  1) r )
☻Sn= unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
2

PROGRESII GEOMETRICE

☻Def: Se numeste progresie geometrica un sir de numere reale in

care fiecare termen se obtine din termenul anterior inmultind cu o
constanta numita ratie (q).

☻Proprietate :trei numere a,b,c sunt in progresie geometrica cu

termeni pozitivi daca b e medie geometrica intre a si c adica b  ac
.
in general pentru o progresie geometica cu termeni oarecare a,b,c
sunt in progresie geometrica daca b2=ac
☻an=a1qn-1
(q n  1)
☻Sn= a1 unde am noatat cu Sn=a1+a2+a3+a4+…+an
q 1

PROBABILITATI

[Link]
☻Probabilitatea=
[Link]
 LOGARITMI

☻ log a b =puterea la care il ridic pe a astfel incat sa dea pe b.

☻ log a b exista doar pentru a  0, b  0, a  1
☻ log a ab  b (cu ajutorul acestei formule orice numar real poate fi
scris ca log in orice baza vreau)
☻ log a b  c revine la b  ac
☻ logab+ logac= loga(bc)
b
☻logab- logac= loga( )
c
☻logabp=p logab
1
☻ log a b  log a b
p
p
1
☻ log a b 
log b a
☻ alog b  b
a

☻daca a>1 functia log e crescatoare adica logab> logac  b>c

☻daca a<1 functia log e descrescatoare adica logab> logac  b<c

EXPONENTIALA
x y
☻a a  a
x y

ax x y
☻ y a
a
1 x
☻ x a
a
 
y
☻ a
x
 a x y
 COMBINARI
☻Permutari de n se noteaza Pn
Pn=n! si reprezinta numarul de multimi ordonate ce se pot forma
cu n elemente

☻Aranjamente de n luate cate k se noteaza Ank

n!
Ank  reprezinta nr de submultimi ordonate de cate k elemente
(n  k )!
ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente
☻Combinari de n luate cate k se noteaza C nk
n!
Cnk  reprezinta nr de submultimi neordonate de cate k
k !(n  k )!
elemente ce se pot forma dintr-o multime cu n elemente.
Cn0  Cn1  Cn2  ...  Cnn  2n
☻Numarul tuturor sumultimilor unei multimi cu n elemente este 2n
☻Numarul submultimilor cu cate k elemente ale unei multimi cu n
elemente este C nk

FUNCTII
☻ Punctul A(a,b) se afla pe graficul functiei f daca f(a)=b
☻ Punctele de intersectie dintre graficele a doua functii f si g
 y  f ( x)
se rezolva sistemul 
 y  g ( x)
Solutiile (x,y) reprezinta coordonatele punctelor de intersectie.
☻Inversa functiei f:
Daca f ( x)  y atunci f 1 ( y)  x

☻Intersectia cu Ox a graficului functiei f

se rezolva ecuatia f(x)=0
Daca x e o solutie a ecuatiei f(x)=0 .Punctul A(x,0) e un punct de
intersectie dintre axa Ox si graficul functiei f.

☻Intersectia cu Oy a graficului functiei f

Se calculeaza f(0) daca 0 e in domeniu de definitie.
Punctul B(0,f(0)) reprezinta intersectie dintre axa Oy si graficul
functiei f.
In cazul in care 0 nu se afla in domeniul de definitie al functiei ,
graficul functiei nu taie axa Oy.
 FUNCTIA DE GRADUL DOI
b 
☻Varful parabolei este V  , 
 2a 4a 
-daca a  0 varful este punct de minim
 b
este valoare minima iar punct de minim
4a 2a
-daca a<0 varful este punct de maxim
 b
este valoare maxima iar punct de maxim
4a 2a

☻Graficul functiei de gradul doi e tangent la axa Ox daca are

0
☻Graficul functiei de gradul doi e situat deasupra axei Ox daca are
  0

a  0
☻Relatiile lui Viette
Pentru ecuatia de gradul doi cu radacini x1 , x2 au loc relatiile:
 b
 x1  x2  a

 x x  c
 1 2 a
b 
2

☻Observatie x12  x22   x1  x2   2 x1 x2  

2 c
 2
 a  a
☻Ecuatia cu radacini x1 , x2 este x  Sx  P  0 unde S  x1  x2 iar
2

P  x1  x2
☻
o Conditia ca a2  bx  c  0 x  este   0, a  0
o Conditia ca a2  bx  c  0 x  este   0, a  0
o Conditia ca a2  bx  c  0 x  este   0, a  0
o Conditia ca a2  bx  c  0 x  este   0, a  0
☻
 Conditia ca ecuatia a2  bx  c  0 sa aibe doua solutii reale este   0
 Conditia ca ecuatia a2  bx  c  0 sa aibe doua solutii egale este   0
 Conditia ca ecuatia a2  bx  c  0 sa nu aibe solutii reale este   0
 VECTORI IN PLAN

☻Modulul vectorului v  a  i  b  j este v  a 2  b2

☻Produsul scalar a doi vectori v  a  i  b  j si w  c  i  d  j este
vw  ac  bd
☻Suma a doi vectori v  a  i  b  j si w  c  i  d  j este
v  w  (a  c)i  (b  d ) j
☻Conditia ca doi vectori sa fie coliniari doi vectori v si u sunt
coliniri daca exista a numar real astfel incat v  a  u
Daca vectorii sunt dati sub forma v  a  i  b  j si u  c  i  d  j conditia
a b
de coliniaritate revine la 
c d
☻Daca A( xA , y A ) AB  ( xB  xA )  i  ( yB  yA )  j
si B( xB , yB ) atunci
☻Daca A( xA , y A ) vectorul de pozitie al lui A este OA  xA  i  yA  j se
mai noteaza rA

TRIGONOMETRIE

x 0 π/6(30o) π/4(45o) π/3(60o) π/2(90o)

sinx 0 1 2 3 1
2 2 2
cos x 1 3 2 1 0
2 2 2
tgx 0 1 1 3 Nu
3 exista
ctgx Nu 3 1 1 0
exista 3

☻ sin(180o  x)  sin x ☻ cos(180o  x)   cos x

☻ sin(90o  x)  cos x ☻ cos(90o  x)  sin x
☻ sin 2 x  cos2 x  1 oricare ar fi x real
sin x cos x
☻ tgx  ctgx 
cos x sin x
 GEOMETRIE
x y 1
☻Ecuatia dreptei AB : xA yA 1  0
xB yB 1
☻Panta dreptei AB
y A  yB
o daca stiu doua puncte panta este mAB 
xA  xB
o daca dreapta e data sub forma y=mx+n atunci m este panta
a
o daca ecuatia e sub forma ax+by+c=0 panta este b
o Obs : dreptele verticale (x=a) nu au panta
☻Ecuatia unei drepte cand stiu un punct A si panta m este
y  y A  m( x  xA )
☻Conditia de paralelism a doua drepte d1 d 2  md  md 1 2

☻Distanta dintre doua puncte | AB | ( xA  xB )2  ( y A  yB )2

x A  xB y A  y B
☻mijlocul segmentului AB este M ( , )
2 2
xA yA 1
☻Conditia ca trei puncte A,B,C sa fie coliniare xB yB 1  0
xC yC 1

☻Punctul de intersectie dintre doua drepte se determina rezolvand

sistemul facut de ecuatiile lor.
xA yA 1

☻Aria triunghiului ABC este S ABC  unde   xB yB 1
2
xC yC 1
baza  inaltimea
☻Aria triunghiului S ABC 
2
l2 3
☻Aria triunghiului echilateral cu latura l este: S 
4
☻In triunghiul dreptunghic mediana e jumatate din ipotenuza

☻Aria triunghiului ABC (Heron) S ABC  p( p  a)( p  b)( p  c) unde

abc
p
2
 BC  AC  sin C BC  AB  sin B AB  AC  sin A
☻Aria triunghiului ABC= = =
2 2 2
☻Teorema lui Pitagora in triunghiul dreptunghic b2+c2=a2
☻Teorema cosinusului
BC 2  AC 2  AB 2  2  AB  AC  cos( Aˆ )
AC 2  AB 2  BC 2  2  AB  BC  cos( B)
AB 2  AC 2  BC 2  2  BC  AC  cos(C )

BC AC AB
☻Teorema sinusurilor    2R unde R raza cercului
sin A sin B sin C
circumscris triunghiului
☻Prima bisectoarea este bisectoarea cadranului 1 in reperul xOy si are
ecuatia y=x.
☻A doua bisectoarea este bisectoarea cadranului 2 in reperul xOy si
are ecuatia y=-x.

☻Mediana in trunghi este segmentul ce uneste un varf cu mijlocul

laturii opuse
☻Mediatoarea unui segment e perpendiculara pe mijlocul segmentului
☻Inaltimea in tringhi e perpendiculara din varf pe latura opusa
☻Bisectoarea este semidreapta care imparte un unghi in 2 unghiuri
congruente.
Cateta _ opusa Cateta _ alaturata
☻In trunghiul dreptunghic sin  cos 
ipotenuza ipotenuza
CONDITII DE EXISTENTA
☻ E( x) E( x)  0
☻ 3 E( x) exista oricare ar fi x real deci nu se pun conditii de existenta
☻ log a E ( x) E ( x)  0 a0 a 1
☻ daca avem numitor , avem conditia numitor diferit de 0.
☻ arcsin E( x) 1  E( x)  1
☻ arccos E( x) 1  E( x)  1

☻ tgE( x) E ( x )   2 k
2
☻ domeniul maxim de definitie se obtine din conditiile de existenta
ale expresiei care da functia.