SPECIALITATEA: RADIOLOGIE

[Link] fata de razele X a filmelor este:

a) in functie de marimea granulelor bromurii de argint;
b) in functie de stratul adeziv;
c) in functie de suportul transparent.

2. Doza maxima de iradiere admisa pe an, compatibila cu starea de sanatate este de:
a) 5r;
b) 7r;
c) 10r.

3. Pentru folosirea filmelor in vederea efectuarii de radiografii¸acestea sunt introduse in:

a) grila antidifuzanta;
b) in casete radiografice;
c) in cutii de carton.

[Link] calcaneului in incidenta retrotibiala ascendenta (incidenta Boehler) se

efectueaza cu pozitionarea pacientului in:
a) ortostatism; genunchii flectati;
b) decubit dorsal; gambe in extensie planta mentinuta in flexie maxima;
c) decubit lateral; genunchii in flexie;

[Link] radiografia articulatiei scapulohumerale in incidenta de profil, raza centrala

este:
a) perpendiculara pe caseta şi intra prin mijlocul axilei;
b) caudo – craniala cu un unghi de 35°;
c) cranio – caudala cu un unghi de 15º.

[Link] depistarea eventualelor asimetrii sau anomalii ale oaselor micului bazin se
efectueaza radiografie de:
a) bazin PA;
b) bazin AP;
c) bazin axial.

7. Pozitionarea corecta a pacientului, pentru radiografia – stern de fata – cu raza

centrala perpendiculara, este:
a) procubit inclinat oblic;
b) ortostatism PA ;
c) corpul formand cu planul mesei de radiografiat un unghi de 25°.
8. Controlul sistemului de iluminare inactinic, in camera obscura, se face prin
expunerea:
a) filmului radiografic in caseta inchisa timp de 10 minute;
b) filmului radiografic pe jumatate acoperit cu hirtie neagra timp de 20 minute;
c) filmului radiografic neacoperit timp de 5 minute.

9. Tomografia computerizata se efectueaza cu:

a) raze ultraviolete;
b) raze X;
c) raze ultrascurte.

10. Radiografia de fata a genunchiului se efectueaza cu:

a) raza centrala perpendiculara pe articulatie si patrunde prin mijlocul liniei ce
trece la 2 cm sub virful rotulei;
b) raza centrala perpendiculara pe articulatie si patrunde prin mijlocul liniei ce
trece la 2 cm deasupra rotulei;
c) raza centrala inclinata 5 cranio-caudal si patrunde in centrul rotulei.

11. Prognionul este punctul craniometric ce corespunde:

a) proeminentei occipitale;
b) proeminentei orbitale;
c) proeminentei inferoanterioare alveolare a mandibulei.

12. Planul sagital al craniului este:

a) planul care cade perpendicular pe cel orizontal;
b) planul medial ce imparte craniul in doua jumatati simetrice, drepta si stinga,
c) planul ce trece prin marginea inferioara a orbitelor si marginea superioara a
orificiilor auditive externe.

13. Aspectul radiologic al pneumoniei apare sub forma:

a) unei opacitati cu forma triunghiulara, cu virful la hil si baza la periferie, cu
contururile in general bine determinate;
b) mai multor opacitati diseminate in toata aria pulmonara;
c) unei opacitati in banda, pe linia scizurala.

14. Bronhografia este metoda radiologica care se foloseste pentru a pune in evidenta:
a) virfurile pulmonare;
b) traheea;
c) arborele bronsic.
15. Irigografia este metoda radiologica utilizata in depistarea leziunilor organice ale:
a) esofagului;
b) intestinului gros;
c) intestinului subtire.

16. Urografia intravenoasa este examenul radiologic de baza in explorarea:

a) aparatului genital;
b) aparatului urinar;
c) aparatului vascular.

17. Radiografia articulatiei cotului pentru incidenta antero – posterioara se executa:

a) cu membrul superior in extensie, olecranul fiind in centrul casetei, antebratul in
supinatie, fata palmara a mainii priveste in sus;
b) cu membrul superior in extensie, antebratul in pronatie;
c) cotul in semiflexie.

18. Pentru radiografia sinusilor fronto-maxilare, etmoidale si sfenoidale in pozitia

Tcheboul, raza centrala este:
a) inclinata cranio – caudal 15 – 20°;
b) perpendiculara pe vertex;
c) inclinata cranio – caudal 10 – 15°.

19. Radiografia in pozitia Stenvers se efectueaza:

a) cu localizator Mayer si cu Bucky;
b) fara localizator Mayer si fara Bucky;
c) cu localizator Mayer si fara Bucky.

20. Pentru radiografierea incisivilor inferiori, fascicolul de radiatii:

a) cade perpendicular pe planul cuspidian;
b) se inclina 20° caudo -cranial fata de planul cuspidian;
c) se inclina 20° cranio-caudal fata de planul cuspidian.

21. Pentru radiografierea atlasului si axisului se pozitioneaza pacientul dupa cum

urmeaza:
a) in decubit dorsal, cu planul sagital al capului perpendicular pe caseta, cu gura
deschisa la maximum;
b) in decubit ventral, cu gura deschisa la maximum pe centrul casetei;
c) in decubitul dorsal, cu planul sagital al capului perpendicular pe caseta, cu gura
inchisa.
22. Radiografia policelui de fata, incidenta palmo-dorsala se executa cu pacientul sezind
pe scaun tinand:
a) antebratul in extensie, cu policele plasat fata palmara pe caseta;
b) cu mina in pronatie fortata, cu palma orientata in sus si in afara, iar policele
plasat cu fata dorsala pe caseta;
c) antebratul sprijinit pe masa, cu fata palmara a mainii pe caseta.

23. Modul de utilizare a radiatiilor ionizante este conditionat de caracteristicile acestora:

a) intensitatea fasciculului;
b) absorbtia acestuia;
c) tensiunea electrica.

24. Terapia cu izotopi se bazeaza pe folosirea a:

a) razelor ultrasunete;
b) razelor X;
c) izotopi artificiali radioactivi.

25. Terapia antiinflamatorie se poate practica maximum:

a) de trei ori in viata pe aceeasi regiune;
b) la un interval minim de sase luni;
c) de cinci ori in viata pe aceeasi regiune.

26. In cazul unei iradieri mari, numarul de limfocite:

a) creste;
b) ramine neschimbat;
c) scade.

27. Protectia in serviciul de radiologie se face cu:

a) aluminiu;
b) fier;
c) plumb.

28. Rezonanta magnetica nucleara (RMN) este o metoda moderna care permite
obtinerea unor imagini:
a) tridimensionale;
b) in plan;
c) bidimensionale.

29. Cei doi pereti ai casetei sunt construiti din metale diferite:
a) cel prin care patrund radiatiile este de aluminiu;
b) cel opus este dintr–un metal mai greu (chiar foaie de plumb);
 c) cel prin care patrund radiatiile este din cupru.

30. Pentru a pune in evidenta apofizele articulare cu suprafetele articulare respective si

gaurile de conjugare se executa radiografii in:
a) incidenta AP;
b) incidenta ¾ (sau oblice);
c) incidenta de profil.

31. Unghiul mandibulei corespunde ca punct de reper pentru vertebra:

a) C5;
b) C3;
c) C1.

32. Pentru obtinerea pe un film radiografic a mastoidei cu celulele mastoidiene, varful si

conturul superior al stancii, precum si condilul maxilarului inferior, se executa
radiografie in incidenta:
a) orbita-nas-umarul obrazului-film (sau occipito-zigomatica) – pozitia Stenvers;
b) tempero-orbitala;
c) zigomatico-malara.

33. Coxartroza este concretizata prin deformari ale oaselor componente ale articulatiei,
leziuni osoase productive si leziuni atrofice distructive la nivelul:
a) genunchiului;
b) coloanei cervicale;
c) bazinului.

34. Coxalgia este:

a) tuberculoza soldului;
b) tuberculoza genunchiului;
c) artrita tuberculoasa a meniscului.

35. Pregatirea pacientului pentru un examen radiologic al stomacului se face astfel:

a) bolnavul maninca cu trei ore inaintea examenului;
b) bolnavul foloseste medicamente radioopace, cu sase ore inaintea examenului;
c) nu trebuie sa manince, sa bea, sa fumeze inaintea examenului radiologic si cu
cel putin sase ore inainte nu foloseste medicamente radioopace.

36. Urografia este contraindicata in :

a) insuficienta renala (cu uree crescuta), insuficienta cardiaca, insuficienta
hepatica;
b) boli inflamatorii, litiaza;
 c) anomalii congenitale ale aparatului urinar.

37. Histerosalpingografia este metoda radiologica prin care se cerceteaza:

a) cavitatile urinare;
b) cavitatile utero-tubare folosind un produs radioopac;
c) cavitatile peritoneale.

38. Pentru radiografia bazinului se va efectua o pregatire prealabila a pacientului, care

consta in:
a) clisma evacuatoare; din alimentatie se exclud alimentele fermentabile; golirea
vezicii urinare inainte de examenul radiologic;
b) clisma cu sulfat de bariu in ziua premergatoare examenului;
c) ingerarea de substante radioopace.

39. Raza centrala in radiografia osului iliac de profil este:

a) orizontala, paralela pe caseta;
b) inclinata 45° cranio-caudal;
c) verticala, perpendiculara pe caseta.

40. Radiografia care evidentiaza articulatia acromioclaviculara, clavicula, articulatia

sterno-claviculara este:
a) radiografia omoplatului;
b) radiografia claviculei;
c) radiografia sternului.

41. Displaziile sunt:

a) forme minore de subluxatie congenitala;
b) luxatie congenitala;
c) deformarea capului femural.

42. Protectia regiunilor de piele din jurul razei centrale se face prin folosirea cauciucului
impregnat cu:
a) plumb;
b) aluminiu;
c) cupru.

43. Principalele forme de supuratii pulmonare sunt:

a) abcesul pulmonar si gangrena pulmonara;
b) leziunile tuberculoase exudative;
c) sclerodermia.
44. Afectiunile pulmonare a caror cauza este data de catre inhalarea unor pulberi
organice sau minerale sunt:
a) fibrotoraxul;
b) pneumoconiozele;
c) atelectazia.

45. Semnele radiologice directe ale ulcerului duodenal sunt:

a) nisa pe marea curbura a stomacului;
b) contur neregulat al duodenului;
c) nisa care apare sub forma unei pete baritate persistente in timp si pe mai multe
incidente.

46. Extremitatea cefalica a corpului este:

a) capul;
b) capul si gatul;
c) capul, gatul si trunchiul.

[Link] sagital al corpului este:

a) axul grosimii;
b) axul largimii;
c) axul lungimii.

[Link] oaselor lungi au structura:

a) de os compact;
b) trabeculara;
c) fibroasa.

[Link] de conjugare diafizo-epifizar are rol:

a) de crestere a osului in lungime;
b) de crestere a osului in grosime;
c) de crestere a osului in grosime, lungime si modelare.

50. Oasele foliace sunt formate din:

a) lame de tesut osos compact;
b) tesut spongios;
c) diploe.

51. Capsula si ligamentele sunt bogate in:

a) celule;
b) vase sanguine;
 c) terminatii nervoase.

52. Imaginea radiologica data de compacta este:

a) o imagine de transparenta crescuta, dispusa in spatiul dintre doua benzi opace;
b) imaginea a doua benzi opace de latime variabila, net conturate in afara;
c) aspect de opacitati liniare, de intensitate mare, care delimiteaza ochiuri bine
evidentiate radiologic.

53. Osul temporal este format din:

a) partea pietroasa si mastoidiana;
b) partea pietroasa, mastoidiana, timpanica si scauma;
c) partea pietroasa, mastoidiana, hioidiana, timpanica si scauma.

54. Saua turceasca adaposteste:

a) chiasma optica;
b) glanda hipofiza;
c) glandele paratiroide.

55. Apofiza palatina a osului maxilar formeaza:

a) 2/3 anterioare ale boltii palatine;
b) 1/3 posterioara a boltii palatine;
c) palatul dur.

56. Fontanela anterioara se inchide:

a) in jur de 7 ani;
b) la virsta de 2 ani;
c) sub un an.

57. Bregma corespunde:

a) cu marea fontanela a sugarului;
b) cu mica fontanela a sugarului;
c) vertexului.

58. Pentru radiografierea seii turcesti raza centrala va intra:

a) la mijlocul liniei bazale;
b) la 2 cm deasupra jumatatii liniei bazale;
c) la 2 cm sub jumatatea liniei bazale.

59. Pozitia Tcheboul necesita inclinarea razei centrale:

a) cranio-caudal 15° ;
b) caudo- cranial 15°;
 c) cade perpendicular.

60. Incidenta axiala (Hirtz) se face in scopul de a evidentia:

a) cele 3 etaje ale bazei craniului;
b) cornetele nazale;
c) articulatia temporo-mandibulara.

61. Promontoriu se formeaza:

a) intre linia nenumita si spina iliaca antero-superioara;
b) baza sacrului si L5;
c) la unirea coarnelor sacrale inferioare cu coarnele coccigiene.

62. Omoplatul impreuna cu extremitatea superioara a humerusului formeaza:

a) articulatia scapulo-humerala;
b) articulatia acromio-claviculara;
c) articulatia sterno-claviculara.

63. Supinatia este miscarea prin care:

a) ulna se incruciseaza cu radiusul;
b) radiusul este adus paralel cu cubitusul;
c) se limiteaza miscarile de catre membrana interosoasa radio-cubitala.

64. Fractura este :

a) o solutie de contiguitate;
b) o solutie de continuitate;
c) un proces local.

65. Proba Cott se efectueaza la 24 de ore:

a) cand folosim substanta de contrast liposolubila;
b) cand folosim substanta de contrast hidrosolubila;
c) indiferent de substanta de contrast folosita.

66. Timusul este o glanda cu functie:

a) endocrina:
b) limfoida;
c) de reglare a tensiunii.

67. Chistul osos se localizeaza:

a) la nivelul extremitatii proximale a diafizelor oaselor lungi;
b) la nivelul canalului medular;
c) in spongioasa.
68. Modificarile radiologice in osteomielita apar:
a) la debutul bolii;
b) la 21 de zile de la debut;
c) o data cu formarea abceselor.

69. Ce film se foloseste pentru radiografia de clavicula, fata bilateral :

a) 15/40;
b) 30/40;
c) 24/30.

70. Gonartroza este:

a) artroza genunchiului;
b) artroza cotului;
c) artroza articulatiei coxo-femurale.

71. Luminiscenta se imparte in doua fenomene care se produc simultan:

a) fluorescenta;
b) fosforescenta;
c) focar termic.

72. Izotopii radioactivi pot fi utilizati sub forma de:

a) surse inchise;
b) surse deschise;
c) adiacente.

73. Terapia cu ortovoltaj are drept sursa:

a) tubul radiogen;
b) cobaltronul;
c) acceleratorul liniar de particule.

74. Incidenta P-A pentru radiografierea cordului se executa:

a) de la distanta de 1 m;
b) de la distanta de 2 m;
c) de la distanta de 3 m.

75. Endocardul este:

a) stratul intern al inimii;
b) stratul extern al inimii;
c) stratul mijlociu al inimii.
76. Golful cardiac este format din:
a) urechiusa stinga;
b) artera pulmonara;
c) artera pulmonara si urechiusa stinga.

77. Coxartroza este:

a) artroza cotului;
b) artroza articulatiei coxo-femurale;
c) artroza genunchiului.

78. Reperul cranian denumit glabela este:

a) punctul mentonier;
b) punctul de unire al suturii coronare cu sutura sagitala;
c) un punct situat deasupra nasionului in planul sagital.

79. Reperul cranian numit lambda este:

a) punctul de unire al suturii sagitale si suturii lambdoide;
b) punctul de unire al suturii coronare si suturii sagitale;
c) punctul de unire al suturii lambdoide cu planul orizontal.

80. Planul bazal Reid trece:

a) prin linia care uneste unghiul extern al orbitei cu conductul auditiv extern;
b) prin linia care uneste unghiul extern al orbitei cu conductul auditiv intern;
c) prin marginea inferioara a conductului auditiv extern si nasion.

81. Radiografia articulatiei coxo-femurale de profil se executa:

a) cu raza centrala proiectata perpendicular pe film;
b) cu raza centrala inclinata caudo- cranial 5 °;
c) cu pacientul asezat in semidecubit lateral pe partea interesata.

82. Radiografia de fata antero-posterioara a femurului se executa:

a) cu pacientul asezat in decubit dorsal, cu membrul inferior in extensie, degetele
piciorului privind in sus;
b) fara Bucky;
c) cu Bucky.

83. Pentru depistarea displaziilor se fac urmatoarele explorari radiologice:

a) radiografie de fata bazinului si articulatiei coxo-femurale;
b) radiografia femurului de fata;
c) radiografia de profil a articulatiei coxo-femurale.
84. Articulatia tibio-tarsiana se radiografiaza cu raza centrala:
a) perpendicular pe interlinia articulara;
b) inclinata caudo-cranial si dinafara- inauntru intrind la 1 cm deasupra virfului
maleolei interne;
c) inclinata cranio-caudal si dinafara-inauntru.

85. Tehnicile de examinare radiologica a rinichilor sunt:

a) radiografiere renala simpla;
b) urografie;
c) abdomen simplu.

86. Radiografia renala simpla se poate efectua in urmatoarele pozitii:

a) decubit dorsal;
b)ortostatism;
c) radiografie de profil.

87. Radiografia renala trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

a) coastele 11-12 sa fie bine vizibile;
b) simfiza pubiana sa fie prinsa pe film cu marginea sa superioara;
c) simfiza pubiana sa fie prinsa pe film cu marginea sa inferioara.

88. Radiografia renala simpla se executa in scopul de a pune in evidenta:

a) morfologia rinichiului;
b) opacitati anormale la nivelul colecitului;
c) imagini radioopace ce se proiecteaza pe aria renala, vezicala sau pe traiectul
ureterului.

89. Inainte de examenul urografic se executa:

a) examen gastro-duodenal;
b) radiografiere renala simpla;
c) ecografie abdominala.

90. In vederea pregatirii bolnavului pentru examenul urografic:

a) se suprima orice medicament radioopac cu 3-4 zile inainte de examen;
b) se executa irigografie;
c) intestinul gros trebuie sa fie cat mai gol.

[Link] radiologice in spondiloza vertebrala cervicala sunt:

a) osteoporoza, modificari de spatii (prin ingustare);
b) condensari ale platourilor vertebrale;
c) osteoporoza fara modificari de spatii.
92. Paralaxa este:
a) a cincea particularitate a imaginii radiologice;
b) a doua particularitate a imaginii radiologice;
c) a treia particularitate a imaginii radiologice.

93. Izotopii radioactivi sunt definiti printr-o serie de parametrii fizici:

a) simbolul chimic greutate atomica;
b) energie inalta;
c) timpul de injumatatire al activitatii, natura si tipul de energie emisa (alfa, beta,
gama).

94. In radioterapia functionala, in functie de doza administrata:

a) putem obtine efecte stimulatoare ;
b) nu putem obtine efecte inhibitoare;
c) putem obtine reducerea activitatii unor glande.

95. Care dintre medicamentele enumerate mai jos sunt necesare in trusa de urgenta
obligatorie (a unui serviciu de radiologie), unde se injecteaza substante iodate:
a) vitamina C200, algocalmin;
b) hemisuccinat de hidrocortizon;
c) adrenalina, miofilin, efedrina, feniramin forte.

96. Enumerati cateva din mijloacele de protectie ale personalului dintr-o sectie de
radiologie:
a) dozimetre;
b) filtrarea razelor la iesirea din tub;
c) paravane plumbate, sorturi, manusi plumbate.

97. Apofizele transverse servesc:

a) la insertii musculare;
b) la formarea canalului medular;
c) la nivelul coloanei toracale pentru articularea cu coastele.

98. Curburile coloanei vertebrale in plan sagital sunt:

a) cifoza toracala;
b) lordoza lombara;
c) scolioza toracala.

99. Punga de aer a stomacului (fornixul gastric):

a) contine aer;
 b) nu contine alimente;
c) contine lichid gastric si alimente.

100. Pregatirea bolnavului pentru examenul esogastrointestinal se face prin:

a) administrarea de medicamente cu contin crescut in bismut si iod;
b) administrarea unui regim alimentar cu 2-3 zile inaintea examenului ;
c) clisme si purgative.

101. Extremitatea superioara a cubitusului este formata din:

a) apofiza coronoida;
b) olecran;
c) trohleea.

102. Iradierea profunda se face cu o distanta focar-piele:

a) 20-30 cm;
b) 50-60 cm;
c) 30-40-50 cm.

103. Ulcerul penetrant are caracteristicile:

a) nisa in lacuna;
b) nisa incastrata;
c) nisa Haudeck.

104. Examenul baritat in esofagita postcaustica se face:

a) dupa 40 de zile de la instalarea esofagitei cronice;
b) in primele 10 zile de la ingestia substantei cuastice;
c) in primele 2-3 zile de la ingestia substantei caustice.

105. Explorarea radiologica a intestinului gros se realizeaza:

a) pe cale orala;
b) pe cale rectala;
c) pe cale intravenoasa.

106. Mezenterul este:

a) o dependinta peritoneala cu rol de sustinere;
b) o dependinta peritoneala cu rol de nutritie si mobilitate;
c) o dependinta peritoneala cu rol limfatic.

107. In radiografia piciorului (plantei) de fata se foloseste urmatoarea marime de film:

a) 13/18;
b) 24/30;
 c) 18/24 .

108. Examenul radiologic al glandei mamare foloseste urmatoarele incidente:

a) incidenta de fata;
b) incidenta de profil;
c) incidenta postero-anterioara.

109. Radiografia de fata a laringelui evidentiaza:

a) scheletul cartilaginos (hioid, tiroid, cricoid si aritenoidele când sunt
calcificate), partile moi (baza limbii, valeculele, epiglota, peretele subglotic,
peretele posterior paralel cu planul coloanei vertebrale);
b b) scheletul cartilaginos (hioid si aritenoidele când sunt calcificate), partile moi
(baza limbii, epiglota, peretele subglotic);
c) scheletul cartilaginos si sinusurile frontale.

110. Laringele este compus din:

a) armatura osteocartilaginoasa;
b) armatura osteocartilaginoasa, aparatul de fonatie sau glota;
c) aparatul de fonatie si epiglota, baza limbii.

111. Cum se executa tomografia in plan frontal a faringo-laringelui?

a) in trei sectiuni perpendiculare pe planul nasion – biauricular;
b) sectiuni perpendiculare pe planul nasion – biauricular anterior, mijlociu si
posterior;
c) sectiuni paralele anterior si posterior.

112. Tomografia sagitala a faringo – laringelui se executa:

a) in trei sectiuni (anterior, mijlociu si poterior);
b) in doua sectiuni (de o parte si cealalta a planului median);
c) intr-o singura sectiune frontala.

113. Radiografia pulmonara de fata in incidenta antero-posterioara se recomanda:

a) pentru obtinerea imaginilor unor leziuni situate posterior;
b) pentru obtinerea unei imagini cardiovasculare bune;
c) pentru imaginea unor leziuni mediastinale si digestive.

114. Distanta focar-film pentru radiografia pulmonara este:

a) 2,50 m – 3 m;
b) 1,50 m – 2 m;
c) 0,75 m.
115. Raza centrala in radiografia pulmonara de fata intra:
a) prin zona apofizelor spinoase ale vertebrelor dorsale D5 – D6;
b) la nivelul omoplatului;
c) la nivelul coloanei dorsale D8 – D9.

[Link] pulmonara in evidenta OAD se executa:

a) cu umarul drept al bolnavului in contact cu caseta portfilm;
b) cu umarul stang al bolnavului in contact cu caseta portfilm;
c) intr-o rotatie de 30º (pozitia scrimerului).

117. Radiografia pulmonara de profil evidentiaza:

a) leziuni ale mediastinului si a hilurilor;
b) imaginea cardio-vasculara micsorata;
c) supuratii pulmonare.

[Link] respiratorii superioare sunt reprezentate de:

a) nas, laringe si trahee;
b) cavitati nazale, laringe si trahee;
c) laringe, bronhii si plamani.

[Link] intra-pulmonare sunt alcatuite din trei tunici:

a) fibroasa, musculara si cartilaginoasa;
b) musculara, fibroasa si mucoasa;
c) fibroasa, musculara si osoasa.

[Link] pulmonar reprezinta unitatea morfofunctionala a lobului pulmonar. El este

format din:
a) bronhiola respiratorie, canalele alveolare si alveolele pulmonare;
b) bronhiola respiratorie, canalele alveolare si pleura;
c) bronhiola respiratorie, capilarele sangvine si sacul alveolar.

[Link] contine organele diferitelor aparate:

a) cardiovascular, respirator si urogenital;
b) respirator, cardiovascular, digestiv si urogenital;
c) respirator, cardiovascular si digestiv.

122. Radiografia pulmonara in incidenta oblica anterioara dreapta se efectueaza cu:

a) umarul drept al bolnavului lipit de caseta portfilm;
b) umarul stang al bolnavului lipit de caseta portfilm;
c) bolnavul face un pas inainte, este flectat pe spate cu umarul stang lipit de
caseta portfilm.
[Link] unei radiografii pulmonare este in functie de :
a) regimul electric administrat si modul de developare;
b) calitatea filmului;
c) distanta – film.

[Link] focar – film pentru microradiografie este:

a) 0,80 – 1 m;
b) 1,50 m;
c) 2 m

[Link] cazul bolnavilor in stare grava, radiografia pulmonara de fata se poate efectua in
pozitia:
a) sezand;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.

126. Radiografia renala pe gol se efectueaza in:

a) decubit dorsal;
b) ortostatism sau pozitii oblice;
c) decubit ventral.

[Link] renala pe gol evidentiaza:

a) umbrele renale si eventualele calcificari;
b) vezica;
c) umbrele renale ganglionii inghinali.

128. Intoleranta la iod se manifesta prin:

a) paloare, transpiratii reci si hipotensiune arteriala;
b) turburari respiratorii, cianoza, turburari nervoase si edem generalizat;
c) tuse si astm bronsic.

129. Urografia intravenoasa este contraindicata in:

a) insuficienta cardiaca si renala;
b) hipertensiune arteriala mare, tuberculoza evolutiva si astm bronsic;
c) infectii urinare si anomalii congenitale.

130. In cazul urografiei, substanta de contrast se administreaza strict:

a) intravenos;
b) intramuscular;
c) pe cale respiratorie (gaze si lichide volatile).
[Link] ascendenta se poate efectua cu:
a) substante uleioase;
b) substante opace;
c) substante gazoase.

132. Pielografia comporta unele riscuri:

a) pneumonii bacteriene;
b) infectii traumatisme uretrale cu sangerari;
c) embolii.

[Link] este o metoda de opacifiere a vezicii urinare:

a) cu ajutorul unei sonde introduse la nivelul vezicii;
b) prin UIV;
c) se injecteaza intramuscular lent.

[Link] cistografie, bonavul este pozitionat, de la caz la caz, in:

a) ortostatism;
b) decubit dorsal sau oblice drepte sau stangi la 45º;
c) decubit lateral.

[Link] vezicii urinare se face intotdeauna incepand cu:

a) radiografia vezicala simpla;
b) la 5 min. de la injectarea substantei de contrast;
c) dupa compresia pe uretere.

[Link] centrala in radiografierea ambelor clavicule intra la nivelul:

a) furculitei sternale;
b) apofizele spinoase ale coloanei cervicale C2 – C3;
c) omoplatilor.

[Link] radiografierea claviculei bilateral raza centrala cade:

a) perpendicular pe caseta;
b) inclinata 10º cranio-caudal;
c) paralel cu port filmul.

[Link] radiografia humerusului in incidenta de fata, bolnavul este culcat pe masa in

decubit dorsal, antebratul respectiv este asezat:
a) cu fata dorsala pe film;
b) cu fata palmara in sus;
c) antebratul flectat la 90º.
[Link] humerusului de profil se executa cu bolnavul in pozitia:
a) culcat;
b) sezand;
c) decubit lateral.

[Link] centrala in radiografia humerusului de profil este:

a) inclinata 5º - 10º cranio – caudal;
b) inclinata 5º - 10º caudo – cranial;
c) perpendicular pe caseta.

[Link] radiografia articulatiei scapulo – humerale de fata raza centrala intra la 3 – 4 cm

deasupra axilei inclinata:
a) 5º - 10º cranio – caudal;
b) 5º - 10º caudo – cranial;
c) perpendicular pe caseta.

[Link] articulatiei scapulo – humerale de profil se efectueaza:

a) cu bratul in pronatie;
b) cu bratul in abductie si antebratul flectat, cu mana pe cap;
c) cu bratul putin departat de corp.

143. Radiografia antebratului, incidenta de fata se efectueaza:

a) cu cotul si antebratul intins pe caseta cu fata dorsala;
b) cu cotul si antebratul pe caseta iar palma este in pronatie;
c) cu cotul si antebratul pe caseta iar palma priveste in sus.

144. Radiografia articulatiei cotului in incidenta de profil se executa cu antebratul:

a) flectat pe brat la 90º ;
b) flectat 45º lateral;
c) lipit de masa cu fata posterioara.

[Link] radio-carpiana in incidenta postero-anterioara se radiografiaza cu:

a) antebratul inclinat 90º;
b) antebratul si palma in pronatie cu partea anterioara sprijinita pe masa;
c) antebratul si palma in supinatie, iar partea posterioara sprijinita pe masa.

[Link] policelui se face prin:

a) mana in pronatie, sprijinita cu fata dorsala a policelui in centrul casetei;
b) mana in pronatie, sprijinita cu fata anterioara a policelui pe caseta;
c) mana in supinatie.
147. Radiografierea policelui de profil se face:
a) cu antebratul flectat 90º;
b) tinand policele lipit de caseta, iar celelalte degete flectate;
c) cu articulatia metacarpo-falangiana lipita de caseta.

[Link] radiografia indexului lateral, filmul radiologic se pune intre:

a) police si index;
b) police si medius;
c) index si medius.

[Link] focar – film pentru radiografia indexului lateral este:

a) 75 cm;
b) 1 m;
c) 50 cm.

[Link] radiografia cranio-faciala de profil, bolnavul este asezat in decubit ventral,

iar capul este cu planul sagital:
a) perpendicular cu planul orizontal al mesei;
b) inclinat caudo-cranial 15º;
c) paralel cu planul orizontal al mesei.

151. Pentru radiografierea seii turcesti, raza centrala intra:

a) la 2 – 3 cm deasupra protuberatiei occipitale;
b) la 2 cm deasupra mijlocului liniei bazale;
c) perpendicular pe caseta port- film.

[Link] centrala in radiografia cranio-faciala, varianta supraoccipito-frontala (pozitia

frunte-nas-film), este:
a) inclinata caudo-cranial 20º iese prin nasion;
b) inclinata cranio-caudal 20º iese prin nasion;
c) perpendicular pe caseta port- film.

[Link] pozitia Tcheboul, radiografia se face:

a) cu distanta focar-film de 1,5 m;
b) cu localizator Mayer;
c) cu Bucky.

154. In cazul radiografiei bazei de craniu (incidenta Hirtz) raza centrala intra:
a) perpendicular pe caseta la 1 – 2 cm inaintea mijlocului liniei care uneste
unghiurile mandibulei;
 b) inclinata cranio-caudal 20º - 30º;
c) perpendicular prin gonion.

155. In pozitia Schuller, incidenta temporo-timpanica, bolnavul este in decubit dorsal

cu:
a) capul intors cu mastoida de radiografiat pe caseta;
b) pavilionul urechii indoit spre inainte;
c) capul perpendicular pe caseta.

[Link] centrala pentru radiografia mastoidelor (pozitia Schuller) intra:

a) inclinata caudo-cranial la nivelul orificiului auditiv extern;
b) inclinata cranio-caudal la 7 cm deasupra si 1 cm inaintea orificiului auditiv
extern;
c) perpendicular la nivelul punctului auricular.

157. Radiografia mastoidelor se executa:

a) cu localizator si cu Bucky;
b) fara Bucky;
c) cu localizator Mayer.

[Link] in pozitia Stenvers se executa cu bolnavul:

a) in decubit ventral;
b) in decubit dorsal;
c) sprijinit cu palmele de masa, antebratele fiind flectate si pieptul ridicat cu
ajutorul unui sac de nisip.

159. Raza centrala in pozitia Stenvers:

a) intra la 2 cm deasupra si in afara protuberatiei occipitale externe;
b) inclinata 5º - 10º caudo-cranial;
c) inclinata 5º - 10º cranio-caudal.

[Link] pozitia Chausse III, bolnavul este asezat:

a) in decubit dorsal cu barbia in piept;
b) in decubit ventral cu barbia in piept;
c) in asa fel incat planul orizontal Virchow sa faca un unghi de ~ 20º.

161. Pentru radiografia mandibulei de fata pozitia nas- barbie- film raza centrala este:
a) inclinata caudo-cranial la nivelul apofizelor spinoase cervicale;
b) inclinata cranio-caudal 10º - 15º (in functie de bolnav);
c) intra caudo-cranial si iese prin mentonier.
[Link] focar-film in radiografierea mandibulei de fata este:
a) de 0,75 cm;
b) de 0,75 cm – 1m;
c) de 1 m – 1,5 cm

163. Pentru radiografierea mandibulei in incidenta laterala, bolnavul este asezat:

a) in decubit ventral;
b) in decubit lateral putin inclinat pe spate;
c) cu umerii lasati in jos si bratele intinse pe langa corp.

[Link] executarea radiografiei de mandibula in incidenta laterala, raza centrala este:

a) inclinata caudo-cranial 15º;
b) inclinata 15º cranio-caudal;
c) patrunde la 2 cm inapoia unghiului mandibulei opus celui de radiografiat.

[Link] mandibulei laterale se executa:

a) cu localizator Hayer, fara Bucky;
b) distanta focar-film de 75 cm;
c) fara localizator Mayer cu Bucky.

[Link] articulatiei temporo-mandibulara se executa:

a) fara localizator Mayer;
b) fara Bucky;
c) cu localizator Mayer si Bucky.

[Link] nivelul mesei de control se regleaza:

a) intensitatea curentului de tensiune inalta;
b) tensiunea si timpul de expus;
c) developarea si fixarea.

168. Diafragmele se folosesc pentru:

a) reglarea intensitatii;
b) limitarea fluxului de raze secundare si o mai buna protectie a personalului;
c) obtinerea unei imagini radiologice mai bune.

[Link] se masoara prin:

a) miliampermetru;
b) voltmetru;
c) kilovoltaj.

[Link] in camera obscura se poate face prin filtre:

 a) rosu-rubiniu, rosu-caramiziu si verde inactinic;
b) alba;
c) adecvate si de o lampa cu vapori de sodiu.

[Link] artificial se realizeaza cu substanta:

a) odiston, pobilan si razebil;
b) lidocaina;
c) sulfatul de bariu.

[Link] optima de lucru a revelatorului este:

a) 30º;
b) 18º;
c) 25º.

[Link] maxima admisa compatibila cu starea de sanatate pe saptamana este:

a) 0,5 r / sapt;
b) 0,1 r / sapt;
c) 0,4 r / sapt.

174. Doza maxima inregistrata de dozimetre pe viata, pentru personalul medical este:
a) 500 r;
b) 200 r;
a) 100 r.

175. Care este echipamentul necesar pentru protectia personalului medical intr-o sectie
de radiologie:
a) sortul si manusile;
b) gatiere, ochelari;
c) grila antidifuzanta.

[Link] minima a camerei unde este instalat aparatul radiologic este de:
a) 20 m²;
b) 50 m²;
c) 12 m².

177. Imaginea radiologica este mai mare cand:

a) focarul tubului este mai aproape de film;
b) distanta obiect film este mai mare;
c) distanta focar – film este mai mare.

178. Legea sumatiei planurilor reprezinta:

 a) proiectia razelor röntgen asupra unui organ;
b) suma imaginilor diferitelor elemente strabatute succesiv de fascicolului de raze
röntgen;
c) suma imaginilor de transparenta crescuta, dispuse in spatiul a doua benzi
opace.

179. Imaginea radiologica cu contur precis se obtine folosind:

a) legea sumatiei planurilor;
b) legea lui Einstein;
c) legea incidentelor tangentiale.

180. Ecranele intaritoare au in structura lor:

a) aluan de potasiu;
b) hiposulfit de sodiu;
c) substante luminiscente.

181. Filmul radiologic are in structura:

a) tungstat de cadmiu;
b) bromura de argint;
c) fenicianura de potasiu.

182. Stratul radiosensibil al filmului este format din:

a) bromura de argint;
b) substanta adeziva;
c) carton.

183. Filmul radiologic are in sectiune:

a) 5 straturi;
b) 7 straturi;
c) 3 straturi.

184. Interiorul casetelor radiografice cuprinde:

a) filmul radiografic si ecranele intaritoare;
b) filmul fotografic;
c) numai pasla.

185. Inima, organ musculocavitar, este situata in:

a) etajul mediu al mediastinului anterior;
b) etajul inferior al mediastinului superior;
c) etajul inferior al mediastinului anterior.
186. Sacul fibros al cordului este:
a) peritoneul;
b) perineul;
c) pericardul.

187. Arcul inferior drept al cordului este alcatuit din:

a) vena cava superioara si marginea dreapta a arterei aorte ascendente;
b) atriul drept;
c) portiunea proximala a crosei aortei.

188. In OAD, cordul limiteaza:

a) ventriculul drept, ventricolul stang, atriul stang si atriul drept;
b) ventriculul drept, atriul drept si se continua artera aorta ascendenta;
c) ventriculul stang cea mai mare parte a ventriculului drept si atriul drept.

189. Angiografia consta in opacifierea:

a) cordului si vaselor principale;
a) pericardului;
c) cavitatii pleurale drepte.

190. Injectarea substantei de contrast la radacina aortei, prin cateter in aorta toracica se
numeste:
a) angiocardiografie;
b) arteriografie;
c) aortografie.

[Link] se realizeaza prin:

a) punctionarea i.v. a arterei respective;
b) injectarea i.m;
c) punctionarea i.v. a venei adiacente.

192. Stomacul este situat in etajul:

a) inframezocolic;
b) hipocondrul drept;
c) supramezocolic.

193. Forma stomacului este a literei:

a) L ;
b) S italic;
c) J .
194. In mod normal fornixul contine:
a) alimente;
b) lichid de hipersecretie;
c) aer.

195. Intestinul gros are o lungime de aproximativ:

a) 6-8 m;
b) 1,60 m;
c) 2-3 m.

196. Tubul digestiv este format din:

a) cavitatea bucala, stomac si intestin gros;
b) glandele salivare, ficat si splina;
c) cavitatea bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire si intestin gros.

[Link] este situat intre:

a) faringe si intestinul gros;
b) cavitatea bucala si faringe;
c) faringe si stomac.

198. Intestinul subtire se intinde de la:

a) fornix la unghiul ileocolic;
b) stomac la pilor;
c) santul piloro – duodenal la unghiul ileocolic.

199. Flebografia membrului superior are cale de abord:

a) punctatia venei mediobazilice;
b) punctatia venei radiale externe superficiale;
c) punctatia venei cava superioara.

200. In vederea efectuarii examenului radioscopic gastrointestinal pacientul trebuie sa:

a) ingereze o suspensie opaca de sulfat de bariu;
b) sa nu consume alimente, lichide sau sa nu fumeze inintea examenului;
c) sa ingereze 500-1.000 ml substanta de contrast lichida.

201. Irigografia se executa in:

a) decubit si procubit;
b) mai rar si in ortostatism;
c) decubit ventral.
202. Irigografia prin insuflatie se mai numeste:
a) examen in umplere completa;
b) examen cu dublu contrast;
c) proba Fischer.

203. Introducerea progresiva a suspensiei baritate pana ajunge in regiunea

flexurii stanga apoi introducerea de aer, pentru examinarea colonului poarta numele de:
a) proba Fischer;
b) tehnica Welin;
c) proba Virsung.

204. Pregatirea corecta a pacientului in vederea explorarii radiologice a cailor biliare se

face prin:
a) administrarea de substanta de contrast iodata;
b) inlaturarea continutului colic;
c) golirea veziculei biliare de continutul sau.

[Link] se efectueaza dupa ingerarea opacifiantului la:

a) 6-8 ore ;
b) dupa 16 ore;
c) 12-14 ore.

206. Opacifierea veziculei biliare pe cale orala este dependenta de:

a) absortia intestinala;
b) functiile normale de captare a hepatocitului;
c) structura mucoasei bucale.

[Link] I.V. evidentiaza:

a) opacifierea rapida a veziculei biliare;
b) caile biliare principale;
c) sistemul pielocalicial.

208. Colangiocolecistografia este contraindicata in:

a) boala Basedow;
b) insuficienta renala;
c) alergie la sulfat de bariu.

209. Accidentele cele mai frecvente in timpul efectuarii

colangiocolecistografiei sunt:
a) edem Quincke;
b) ruptura hepatica;
 c) edem glotic.

210. Pentru prevenirea incidentelor si accidentelor colangiocolecistografiei se

administreaza:
a) algocalmin;
b) romergan;
c) hemisuccinat de cortizon.

211. Prin efectuarea colangiocolecistografiei intraoperatorii medicul chirurg urmareste:

a) progresiunea opacifiantului si modul de umplere;
b) aspectul opacifierii;
c) mucoasa hepatica.

212. Examenul radiologic al glandei mamare se face:

a) simplu, fara pregatire prealabila – mamografia;
b) prin injectarea substantei opace – galactografia;
c) prin injectarea betadina.

[Link] se efectueaza prin:

a) injectarea i.m de opacifiant hidrosolubil in canalele galactofore;
b) injectarea i.v de opacifiant hidrosolubil in canalele galactofore;
c) introducerea de opacifiant hidrosolubil cu ajutorul unui caracter printr-un
orificiu al mamelonului.

214. Stratul sensibil la radiatii al materialului fotografic este un strat format din:
a) tungstat de cadmiu;
b) sulfit de sodiu;
c) gelatinoiodobromura de argint.

215. Contrastul artificial curent folosit in practica radiologica este dat de:
a) sufatul de bariu;
b) carbonatul de sodiu;
c) odiston sau iopamiro.

216. Radiatiile X au proprietati asemanatoare cu ale luminii propagandu-se:

a) in linie dreapta;
b) alternativ;
c) ondulatoriu.

217. Fasciculul de radiatii X este reprezentat de:

a) discontinuitatea absorbtiei;
 b) intensitatea fasciculului;
c) penetrabilitatea fasciculului.

218. Unghiul cardio-frenic este format din:

a) arcul superior drept si ventriculul stang;
b) arcul inferior si diafragm;
c) atriul stang si ventriculul drept.

219. Aspectul cordului la copilul mic difera de cel al adultului prin:

a) prezenta hipofizei;
b) prezenta timusului;
c) absenta butonului aortic.

220. In incidenta OAD se vizualizeaza:

a) sinusul cardio – frenic ;
b) mare parte a ventriculului drept;
c) atriul drept.

221. Prin examenul radiologic al aparatului cardiovascular se apreciaza:

a) greutatea cordului;
b) forma si marimea cordului si a vaselor mari;
c) irigatia pulmonara.

222. Sindromul oclusiv consta in:

a) diaree si dureri in abdomen;
b) crize dureroase cu sediu fix;
c) suprimarea tranzitului si colici cu sediu fix.

223. Stenoza hipertrofica congenitala de pilor se manifesta prin:

a) varsaturi in jet, imediat dupa nastere;
b) deshidratare, tulburari ale functiei renale si tetanie;
c) diaree cu dureri abdominale.

224. Ulcerul gastric se manifesta radiologic prin:

a) crize dureroase in regiunea inghinala;
b) nisa;
c) diparitia pliurilor, retractia micii curburi.

225. Imaginea radiologica a tumorilor duodenale este:

a) staza duodenala;
b) defect de umplere;
 c) constipatie.

226. Ecografia foloseste, ca agent fizic, pentru realizarea imaginii:

a) radiatiile gamma;
b) ultrasunetele;
c) razele X.

227. Examenul ecografic al abdomenului se realizezaza cu pacientul in:

a) ostostatism;
b) decubit dorsal;
c) Trendelemburg.

228. La investigarea ecografica a abdomenului superior se evidentiaza:

a) conturul uterului;
b) conturul ficatului si colecistului;
c) conturul venei splenice.

229. Vizualizarea buna a imaginilor ecografice se face aplicand:

a) unguent cu vitamina A;
b) gel de cuplare sonica;
c) manitol.

230. Ecografia furnizeaza date legate de:

a) dimensiunea organelor si ecostructura lor;
b) gradul de osteoporoza;
c) conturul si eventualele formatiuni existente.

231. Ecografia peritoneului evidentiaza existenta:

a) sesamoidelor;
b) ascitei;
c) abceselor intraperitoneale.

232. Emitatorul receptor de ultrasunete se numeste:

a) transfocator;
b) translator;
c) transductor.

233. Apofizele pterigoide apartin:

a) etmoidului;
b) zigomaticului;
c) sfenoidului.
234. Incidenta axiala – Hirtz – se face in scopul de a evidentia:
a) cele trei etaje ale bazei craniului;
b) cornetele nazale;
c) articulatia temporo – mandibulara.

235. Unghiul format de manubriu si corpul sternului corespunde:

a) articulatiei sternului cu coasta a doua (unghi Louis);
b) articulatiei sternului cu clavicula;
c) apendicelui xifoid.

236. Supinatia este miscarea prin care:

a) ulna se incruciseaza cu radiusul;
b) radiusul este adus paralel cu cubitusul;
c) se limiteaza miscarile de catre membrana interosoasa radiocubitala.

237. Radiografia executata in hiperlordoza (Fleischener) este folosita pentru a evidentia:

a) scizurile;
b) mediastinul posterior;
c) hilurile.

238. Amigdala abdominala este reprezentata de:

a) lueta;
b) apendice;
c) valvula ileo – cecala.

239. La un tranzit normal, opacifierea cecului dupa ingestia de substanta baritata se face
la:
a) 6 ore;
b) 7-8 ore;
c) 24 ore.

240. Calicele si bazinetul se opacifiaza:

a) la 2-3 min. de la injectare;
b) la 5-7 min. de la injectare;
c) la 30 min.

241. Razele Röntgen sunt o forma de energie:

a) lineara ondulatorie;
b) alternativa;
c) radianta ondulatorie.
242. Tesutul osos este cladit de:
a) osteocite;
b) osteoplaste;
c) osteoblaste.

243. Epifizele oaselor lungi au structura:

a) de os compact;
b) trabeculara;
c) fibroasa.

244. Articulatiile diartroidale sunt articulatii in care mobilitatea este:

a) redusa;
b) foarte mare;
c) foarte redusa si numai in conditii speciale.

245. Neurocraniul, din punct de vedere structural, prezinta:

a) la exterior os compact;
b) la exterior os spongios;
c) in interior cavitati pline cu aer.

246. Curburile coloanei vertebrale in plan sagital sunt:

a) scolioza toracala;
b) cifoza toracala;
c) lordoza lombara.

247. Omoplatul, impreuna cu extremitatea superioara a humerusului, formeaza:

a) articulatia scapulo – humerala;
b) articulatia acromio – claviculara;
c) articulatia sterno – claviculara.

248. Oasele tarsului sunt:

a) 3 ;
b) 7 ;
c) 8 ;

249. Coloana vertebrala este formata din:

a) 12 vertebre;
b) 33-34 vertebre;
c) 5 vertebre.
250. Radacina mezenterului are o lungime:
a) egala cu lungimea intestinului;
b) 15-16 cm;
c) egala cu lungimea unghiului duodeno – jejunal.

251. Irigoscopia necesita o cantitate de sulfat de bariu de:

a) 130-150 gr;
b) 400 gr;
c) 250 gr.

252. Pregatirea unui pacient pentru radiografierea coloanei lombare se face:

a) cu o zi inainte;
b) cu trei zile inainte;
c) nu este nevoie de pregatire.

253. Radiografierea pulmonara standard se face in incidenta:

a) A-P ;
b) P-A ;
c) indiferent in care din primele doua.

254. Radiografia craniana de fata se face:

a) cu fata la caseta, P-A ;
b) cu occiputul pe caseta, A-P;
c) indiferent de pozitie .

255. Radiografia abdominala simpla se efectueaza:

a) in osteostatism, la stativ;
b) in clinostatism, pe masa radiologica, decubit ventral;
c) in clinostatism, pe masa antero – posterior, decubit dorsal.

256. Radiografia de grilaj costal se efectueaza:

a) in inspir fortat;
b) in expir fortat;
c) indiferent.

257. Radiografia de articulatie coxofemurala, incidenta iliaca se efectueaza:

a) inclinat la 45º pe articulatia sanatoasa;
b) inclinat la 45º pe articulatia afectata;
c) in pozitia decubit dorsal.

258. Radiografierea sinusurilor anterioare ale fetei se efectueaza in incidenta:

 a) postero – anterioara, raza centrala inclinata caudo – cranial 10º, centrata la
nivelul vertexului, cu gura larg deschisa;
b) antero – posterior, cu raza centrala inclinata caudo – cranial 10º, cu gura larg
deschisa;
c) postero – anterior, raza centrala inclinata cranio – caudal 10º, cu gura larg
deschisa si centrare la nivelul vertexului.

259. Asezarea casetei radiologice pentru secventele urografice se face cu:

a) marginea superioara a casetei la nivelul apendicelui xifoid;
b) marginea inferioara a casetei la nivelul simfizei pubiene;
c) mijlocul casetei la nivelul ombilicului.

260. Efectuarea corecta a extremitatilor se executa:

a) pe caseta, fara Bucky;
b) cu caseta in masa radiografica – cu Bucky;
c) indiferent de asezarea casetei.

261. Radiografierea bazinului, pentru articulatiile coxo – femurale comparativ, se

efectueaza:
a) rotatia interna cu 10-20º a membrelor inferioare;
b) rotatia externa cu 10º a membrelor inferioare;
c) orientarea plantelor perpendicular pe planul mesei.

262. Radiografierea coloanei cervicale de profil se executa:

a) in ortostatism – sezand;
b) in decubit dorsal;
c) in decubit lateral.

263. Radiografia pentru oasele proprii nazale se realizeaza in conditii optime:

a) de profil;
b) de fata;
c) in rotatia craniului.

264. Radiografia pentru oasele proprii nazale se realizeaza:

a) cu constantele electrice (Kv, mAs) ale radiografiei de craniu profil;
b) cu constantele electrice mai mari, ale radiografiei de craniu profil;
c) cu constantele electrice mai mici, ale radiografiei de craniu profil.

265. Radiografia pentru scafoidul carpian se efectueaza:

a) ca pentru radiografia articulatiei pumnului de fata;
b) in pozitia de pumn profil;
 c) din pozitia unui pumn profil usor rotat radial.

266. Pentru incidenta axiala a genunchiului, pozitia pacientului este:

a) decubit ventral;
b) decubit dorsal;
c) decubit lateral.

267. Pozitia membrelor inferioare pentru efectuarea radiografiei coloanei lombare de

fata este:
a) in flexie moderata;
b) in extensie;
c) in rotatie interna.

268. Radioterapia clinica este o metoda de tratament care utilizeaza ca agent terapeutic:
a) ultrasunetele;
b) protonii de hidrogen;
c) radiatiile ionizante.

269. Modul de utilizare al radiatiilor ionizante este conditionat de:

a) intensitatea fascicolului;
b) absorbtia acestuia;
c) intensitatea curentului electric.

270. Ionizarea este:

a) expulzarea unui electron de pe orbita periferica a unui atom datorita careia se
c formeaza o pereche de ioni;
b) fenomenul produs de o coliziune care nu a reusit sa smulga electronul de pe
d orbita si sa formeze o pereche de ioni;
c) expulzarea unui electron de pe orbita periferica a unui atom datorita careia nu
e se formeaza o pereche de ioni.

271. Actiunea radiatiilor la nivelul molecular se produce direct:

a) in cazul in care molecula este modificata prin transferul de energie de la alta
molecula;
b) atunci cand se modifica insasi molecula ionizata sau excitata;
c) in functie de doza de radiatii absorbita si de o serie de conditii ale mediului
iradiat.

272. Excitatia este:

a) fenomenul prin care electronul de pe orbita este deplasat in interiorul atomului
pe un nivel energetic superior;
 b) fenomenul produs de o coleziune care nu a reusit sa smulga electronul de pe
orbita si sa formeze o pereche de ioni;
c) fenomenul de expulzare a unui electron de pe orbita periferica a unui atom,
datorita careia se formeaza o pereche de ioni.

273. Un RAD este egal cu:

a) 100 ergi / g ;
b) 10² ergi ;
c) 1 Joule / kg.

274. Unitatea de masura a efectului radiobiologic produs de radiatiile ionizate este:

a) Radul;
b) Grayul;
c) Remul / sec. sau ora.

275. Raspunsul biologic la actiunea radiatiilor constituie:

a) expresia interferentei energiei absorbite la nivelul de impact cu
radiosensibilitatea proprie a organismului, organului sau celulei iradiate;
b) ruptura unei legaturi chimice;
c) radiosensibilitatea tumorala.

276. In functie de doza primita, celula iradiata prezinta constant o serie de:
a) leziuni morfologice si metabolice;
b) leziuni functionale;
c) leziuni traumatice.

277. Administrarea unei doze fractionate de radiatii ionizante:

a) creste efectul radiobiologic in raport cu aceeasi doza administrata odata;
b) reduce efectul radiobiologic in raport cu aceeasi doza administrata odata;
c) nu influenteaza efectul radiobiologic.

278. In radioterapia clinica, pentru producerea radiatilor ionizante, se folosesc:

a) surse care emit fotoni sau raze X;
b) surse ce folosesc ultrasunete;
c) surse emitatoare de raze alfa, beta, gama.

279. Iradierea interna foloseste:

a) calea transcutanta;
b) calea metabolica;
c) calea transbucala.
280. Iradierea interna include modalitatile de iradiere realizate de o sursa plasata:
a) in afara organismului;
b) in interiorul organismului;
c) intr-un spatiu limitat.

281. In iradierea externa se folosesc:

a) sursele deschise;
b) sursele inchise;
c) izotopii radioactivi.

282. Radioterapia cu efecte functionale este practicata:

a) in scopul resorbtiei unui proces inflamator;
b) pentru distrugerea unui proces tumoral;
c) in vederea reechilibrarii unor functii perturbate.

283. Radioterapia antitumorala este un tratament complex care:

a) urmareste distrugerea unui proces tumoral;
b) care vine in ajutorul organismului ce nu poseda mijloace naturale de aparare
contra tumorilor maligne;
c) urmareste reechilibrarea unor functii organice.

284. Radiosensibilitatea defineste:

a) posibilitatea unei solutii definitive a tumorii in volumul iradiat;
b) cand si de ce o tumora este mai sensibila la radiatii in comparatie cu alta
tumora sau cu un tesut normal;
c) efectul radiobiologic.

285. Gradul 4 de radiosensibilitate cuprinde:

a) formele tumorale care adesea se topesc sub actiunea radioterapiei;
b) tumorile a caror doza de disparitie este situata, apreciabil sub doza de
producere a leziunilor ireversibile, pentru tesuturile normale;
c) tumorile pentru care radioterapia nu poate fi aplicata decat in mod paliativ.

[Link] hepatice sunt tumori cu radiosensibilitate de gradul:

a) 1 ;
b) 3 ;
c) 4 .

287. Tumorile care sunt in parte radiosensibile:

a) tumorile stomacului, intestinului subtire, colonului, rectului, pancreasului,
tiroidei, ovarului, glandelor salivarte, corpului uterin ;
 b) tumorile faringelui, leucemiile, limfogranulomul malign, limfosarcomatozele
ganglionare, tumorile anumitor oase inoperabile tehnic (bazin, articulatia
scapulo-humerala si coxofemurala, baza craniulu);
c) tumorile sanului, colului uterin, pielii, buzei, limbii, cavitatii bucale,
esofagului, organelor genitale externe, aparat locomotor de sustinere.

288. Dupa stabilirea diagnosticului clinic, a stadiului de evolutie clinica si a formei

histopatologice, indicatia terapeutica:
a) nu poate suferi modificari;
b) poate suferi modificari in functie de alti factori care o pot influenta;
c) indicatia terapeutica este deja conturata.

289. Indicatia terapeutica in stadiile 1 si 2 are intentie:

a) curativa;
b) paliativa;
c) radicala.

290. Indicatia terapeutica in stadiile 3 si 4 este de cele mai multe ori:

a) radiochirurgicala;
b) radiologica;
c) chirurgicala.

291. In T N M, “N“ reprezinta:

a) tumora;
b) metastazele;
c) ganglionii.

292. Certitudinea diagnosticului de cancer este oferita de:

a) diagnosticul histopatologic;
b) diagnosticul clinic;
c) incadrarea stadiala a cazului.

293. Epiteliomul afecteaza in cel mai mare numar de cazuri:

a) piramida nazala;
b) trunchiul si membrele;
c) baza craniului.

294. Epitelioamele bazocelulare sunt:

a) epitelioame cu evolutie loco regionala (susceptibile de invazie ganglionara si
de metastazare la distanta);
b) epitelioame cu evolutie locala (nu invadeaza ganglionii regionali si nu dau
 metastaze la distanta);
c) forme histologice, nereprezentand entitati clinice deosebite.

295. Cele mai bune rezultate in epitelioamele cutante sunt obtinute prin:
a) tratament chirurgical;
b) tratament chimioterapic;
c) tratament radiant.

296. In cazul tumorilor cutanate, fascicolul de radiatii intalneste mai intai:

a) tesuturile sanatoase;
b) tumora ;
c) ganglionii.

297. Pentru randament maxim, doza eficace se calculeaza la:

a) suprafata tumorii;
b) baza tumorii;
c) in profunzime.

298. Roentgenterapia de contact utilizeaza:

a) 180 kV ;
b) 120 kV ;
c) 50-60 kV.

299. Pentru iradierea cu roentgenterapia de contact se vor alege:

a) tumorile care nu depasesc 3,5 cm;
b) tumorile care depasesc 3,5 cm;
c) tumorile a caror infiltratii in profunzime nu trec de 0,5-0,7 cm.

300. Alegerea distantei focus- piele in roentgenterapia de contact se face in functie de:
a) grosimea tumorii;
b) delimitarea campului de iradiat;
c) grosimea tesutului sanatos.

301. Roentgenterapia superficiala obtine reactie exudativa la administrarea dozei totale

de:
a) 3000-4000 R ;
b) 1000-2000 R ;
c) 5000 R .

302. Roentgenterapia semiprofunda utilizeaza constantele de iradiere:

a) 100-120 kV ;
 4-10 mA ;
3 mmAl; 0,5 mmCu – Filtru;
40-50 cm -Distanta focus piele;
b) 180-200 kV ;
4-10 mA;
1-2 mmCu – Filtru;
40-50 cm –Distanta focus piele;
c) 150-160 kV ;
4-10 mA;
5 mmAl; 0,5 mmCu – Filtru;
23-30 cm – Distanta focus piele.

303. Doza totala socotita profilactica:

a) 2000-3000 R ;
b) 4000-4500 R ;
c) 5000-6000 R .

304. Intre 2-40 meV doza maxima este atinsa la:

a) 0,5 cm profunzime;
b) 1-6 cm profunzime;
c) suprafata pielii.

305. Electronoterapia de energii inalte (2MeV) datorita scaderii bruste a dozei in

profunzime se aseamana din acest punct de vedere cu:
a) roentgenterapia profunda;
b) radiumterapia;
c) radioterapia de contact.

306. Sediul cel mai frecvent intalnit al tumorii glandei mamare la femeie pare sa fie:
a) cadranul supero extern;
b) jumatatea inferioara a glandei;
c) cadranul supero intern.

307. Sarcomul mamar:

a) nu poate fi diagnosticat clinic;
b) reprezinta de obicei o constatare histopatologica;
c) poate fi diagnosticat clinic.

308. Forma histopatologica a cancerului mamar cea mai frecvent intalnita (71%) este:
a) carcinomul inflamator sau mastita carcinomatoasa;
b) carcinomul mucoid gelatinos sau coloid;
 c) carcinomul atipic cu accentuata displazie sau reactie schinoasa a stromei.

309. U.I.C.C a elaborat primul sistem de clasificare clinica a cancerului mamar si

cuprinde:
a) 6 stadii;
b) 4 stadii;
c) 8 stadii.

310. In T N M: “M” reprezinta:

a) tumora;
b) metastaza;
c) adenopatia.

311. “N3” reprezinta:

a) adenopatie supra sau subclaviculara mobila sau fixa sau edemul bratului;
b) lipsa adenopatiei axilare omolaterale palpabile;
c) adenopatie axilara palpabila dar mobila.

312. In tratamentul radiant al cancerului mamar se folosesc:

a) aplicatiile interstitiale de Ra sau Co 60;
b) energiile inalte generate de betraton sau accelerator liniar de particule (fotoni
sau electroni);
c) toate metodele de radioterapie cunoscute.

313. In cancerul mamar radioterapia se adreseaza:

a) tumorii;
b) diseminarilor la distanta sau potentiale;
c) focarelor loco regionale.

314. Tratamentul adjuvant in cancerul mamar consta in radioterapie preoperatorie in

scopul:
a) convertirii unei tumori inoperabile intr-o tumora operabila;
b) blocajul limfatic;
c) tratarea tumorii.

315. Iradierea glandei mamare indiferent de energia utilizata (dar nu sub 200kV)
foloseste cel mai des:
a) tehnica iradierii tangentiale pe 2 campuri mari(10/15);
b) iradierea cu doua campuri tangentiale de 6/8;
c) iradierea cu doua campuri tangentiale de 8/10.
316. In cazul in care tumora nu a raspuns favorabil la iradierea prin 2 campuri
tangentiale se poate:
a) continua iradierea prin cele 2 campuri cu inca 1000-2000 R ;
b) institui un camp suplimentar limitat strict la tumora, administrandu-se 1000-
2000 R, completand astfel doza utila;
c) nu se continua iradierea.

317. Regiunea axilara se iradiaza de preferinta:

a) direct print-un camp de 6/8, bratul in abductie etaland plica axiala;
b) prin doua porti opuse: anterioara si posterioara de 8/10;
c) prin doua conexiuni: anterioara si posterioara 7/10.

318. Regiunile subclaviculara si supraclaviculara se iradiaza separat:

a) cu campuri de 6/8;
b) cu campuri de 10/15;
c) cu campuri de 8/10.

319. Ganglionii mamari interni sunt corect abordabili cu ajutorul:

a) unui camp lat de 5 cm care depasesete intern marginea sternului cu 1 cm si este
lung de 10,12 cm;
b) unui camp de 6/8;
c) unui camp de 8/10.

320. In stadiul 4 se face:

a) radioterapie paleativa;
b) radioterapie curativa in doua serii la interval de 1 luna cu doza de 6000-8000 R
pentru fiecare camp, administrandu-se 1500-2000 R, durata tratamentului fiind
de cca. 2-3 luni;
c) tratament asociat (roentgenterapie pre si postoperatorie).

321. Incidenta cancerului uterin:

a) intre 35-45 ani si mai frecvent la multipare;
b) intre 25-30 ani;
c) intre 15-20 ani.

322. Din punct de vedere anatomopatologic peste 90% din cancerele uterine sunt
reprezentate de:
a) adenocarcinoame cu dezvoltare in istmul uterin;
b) carcinoame spinocelulare situate in zona endocervicala;
c) carcinoame cu dezvoltare in regiunea inferioara a colului uterin.
323. In stadiul 1 pentru AX (col-vagin):
a) se practica radiumterapia intracavitara cu o doza de 6000-7000 R in doua
aplicatii la intervale de 5 zile, completata cu un camp extern cutanat pe linia
mediana, deasupra simfizei pubiene;
b) se practica terapia comprimata, intracavitar, cu doza, pe ax de 7500 R in doua
aplicatii cu pauza 5 zile completata cu terapie externa;
c) radioterapia este paliativa si consta in administrarea a 4000 R (pentru a
prevenii aparitia fistulei vezicale sau rectale).

324. In telecobaltoterapia folosita cu succes in iradierea pelvisului, doza necesara este

convenabil realizata cu ajutorul:
a) campurilor multiple – 4 campuri
2 anterioare + 2 posterioare oblice sau 2 anterioare + 2 laterale;
b) un camp anterior – 20/20;
c) un camp posterior 20/20 + doua campuri laterale .

325. Limfoamele maligne sunt de tip:

a) Hodghin;
b) Nehodghin;
c) niciunul.

326. Conform celei mai folosite clasificari propuse de comitetul de standardizare a bolii
Hodghin, valabila in general pentru toate limfoamele maligne, stadiul 2 se refera la:
a) tumora limitata la 2 regiuni anatomice vecine, de aceeasi parte a diafragmului;
b) tumora prezenta in mai mult de 2 regiuni anatomice de aceeasi parte a
diafragmului;
c) tumora prezenta de ambele parti ale diafragmului dar limitata la ganglioni,
splina si/sau inelul Waldeyer.

327. In boala Hodghin – stadiul 1 se practica:

a) iradierea in “Y” rasturnat;
b) iradierea in “manta”;
c) combinarea celor doua tehnici.

328. In boala Hodghin tratamentul fundamental este:

a) chirurgical;
b) chimioterapic;
c) radioterapia care se bazeaza pe sensibilitatea tumorii.

329. Cea mai eficienta metoda de iradiere in boala Hodghin este:

a) radioterapia cu ortovoltaj – terapia profunda cu 180 kV, 10 mA;
 b) iradierea cu energii inalte;
c) iradierea de suprafata.

330. Histologia tumorilor maligne ale cavumului este dominata de:

a) epitelioame;
b) reticulosarcom;
c) melanom.

331. Radioterapia, care reprezinta tratamentul de baza al cancerului de Cavum,

utilizeaza iradierea:
a) pe doua campuri pretragiene;
b) pe doua campuri transmaxilonazale cu inclinare variabila pantru ca
incrucisarea fascicolelor sa fie in rinofaringe;
c) pe doua campuri transmaxilonazale cu inclinare variabila pantru ca
incrucisarea fascicolelor sa fie in esofag.

332. In cancerul subglotic, in stadiile 1 si 2, se face:

a) traheotomie pentru a evita edemul glotic de iradiere, urmata de
roentgenterapie;
b) radioterapie pe tumora si ganglion;
c) nu se face radioterapie.

333. In cancerul supraglotic, in stadiile 3 si 4, se aplica:

a) radioterapie pe tumora si pe ariile ganglionare evidente, dupa limfadenectomie
minim 6000 R, apoi se face ablatia chirurgicala a ganglionilor;
b) radioterapie in doze mari pe tumora si ganglioni minim 6000 R;
c) radioterapie doar 2000 R.

334. In cancerul de sinusuri, in cursul tratamentului, se vor lua urmatoarele masuri de

precautie:
a) scoaterea orbitei din campul de iradiere ochiul, protejandu-se cu casch conic
de Pb;
b) aplicarea unui dop de pluta in gura pentru scoaterea din campul de iradiere a
unei parti a arcadelor dentare; se vor utiliza filtre pentru corectarea cuburilor;
c) protejarea jumatatii posterioare a boltii palatine.

335. Doza tumoricida pentru fotonii de peste 15 MeV este :

a) 5000-6000R ;
b) 4000-5000R ;
c) 6000-7000R.
336. Pentru iradierea tumorilor pulmonare in stabilirea parametrilor de iradiere se tine
cont de:
a) sediul exact al tumorii;
b) dimensiunile si numarul campurilor;
c) starea generala a pacientului.

337. Zona de siguranta peritumorala de 2 cm datorita divergentei fascicolului in

profunzime este in realitate:
a) mai mica;
b) egala;
c) mai mare.

338. Pentru tratamentul cu energii inalte (de exemplu fotonii betatronului de 22 MeV)
sunt suficiente:
a) doua campuri: anterior si posterior;
b) un singur camp: anterior;
c) un singur camp: posterior.

339.   Iradierea   fatului   se   poate   solda   cu   grade   variabile   de   microcefalie,intarziere

mentala si de crestere intre :
a) saptamanile 4-11;
b) saptamanile 2­3;
c) intre saptamana a­16­a si a­20­a;

340. Iradierea se soldeaza cu un numar mare de resorbtii si avortari ale embrionilor in
urmatoarele intervale de timp :
a) primele 2­3 saptamani de gestatie;
b) 4­6 saptamani ;
c) 8 saptamani.

341. Iradierea profunda se face cu o distanta focar­piele de:
a) 23­30 cm;
b) 30­40­50 cm;
c) 100­200 cm.

342. Iradierea uniforma la suprafata se realizeaza:
a) prin utilizarea campurilor cu diametru corespunzator la jumatatea distantei 
              dintre focar si piele;
b) prin utilizarea campurilor in “y” rasturnat;
c) prin campuri mari suprapuse.

[Link] procesele inflamatorii acute dozele folosite sunt:
a) 30­50 cGy;
b) 50­100 cGy ;
c) 30 1000 cGy .

  344.  Celulele   apartinand   tesuturilor   normale   purtatoare   de   leziuni  subletale,   se   pot

reface complet:
a) intr-un interval de 72 ore ;
b) intr-un interval de 24 ore ;
c) intr-un interval de 12 ore .

[Link] categoria tumorilor radiosensibile fac parte:

a) epitelioamele;
b) seminomul;
c) limfoamele maligne.

[Link] rezistente pentru a caror depopulare sunt necesare doze mai ridicate decat
cele tolerate de tesuturile normale sunt:
a) sarcoamele diferentiate ;
b) melanomul ;
c) epitelioamele.

347. Tratamentul radiologic al unei tumori poate fi instituit cu intentie:

a) curativa ;
b) paliativa ;
c) curativa si paliativa.

[Link] tratamentul radiologic curativ dozele administrate si perioada de timp sunt:

a) 1000 cGy pe saptamana;
b) 30­1000 cGy la 2­3 zile;
c) 4000­4500 cGy administrate intr­un interval de 4­5 saptamani.
[Link] paliativa are ca obiectiv:
a) reducerea ritmului de crestere a tumorii;
b) diminuarea sau amendarea unor simptome clinice;
c) distrugerea cvasitotala a elementelor celulare.

[Link] tumorile cu radiosensibilitate limitata, dozele administrate si perioadele de timp

sunt:
a) 4000­4500 cGy administrate in 4­5 saptamani;
b) 6000 cGy in 6­7 saptamani;
c) 500 cGy pe saptamana.

[Link] ganglionilor limfatici regionali si unele localizari ale ganglionilor

juxtaregionali apartine, dupa sistemul elaborat de U.I.C.C., urmatoarei componente:
a) T;
b) N;
c) M.

352. Clasificarea histopatologica postchirurgicala este etichetata :
a) « TNM » ;
b) « pTNM » ;
c) Tis.

[Link] tumora preinvaziva in clasificarea clinica preterapeutica îi este atribuita

urmatorul termen descriptiv :
a) T0 ;
b) T1 ;
c) Tis .

354. Pentru extindere la ganglionii juxtaregionali, in clasificarea clinica preterapeutica,

termenul descriptiv este :
a) N0 ;
b) NX ;
c) N4 .
[Link]   descriptiv,   in   clasificarea   clinica   preterapeutica   pentru   prezenta   de
metastaze la distanta, este :
a) M1 ;
b) Mx ;
c) M0 .

[Link] antiinflamatorie este apreciata ca:
a) radioterapia cu doze mici;
b) un procedeu “malign de tratare a unor afectiuni benigne” ;
c) teleradioterapie .

[Link]­terapia foloseste :
a) aplicarea unor radioizotopi ;
b) instalatia de tip Chaoul;
c) administrarea de citostatice.

[Link] de dimensiuni mari T3-T4 solicita o iradiere pe campuri mai largi

practicate de la o distanta de :
a) 30­40 cm ;
b) 24­30 cm ;
c) 45­50 cm .

[Link] in prezenta metastazelor la distanta este :
a) chirurgical ;
b) paliativ ;
c) radiologic .

[Link] epitelioamelor maligne cutanate au o incidenta de vindecare de :
a) 30­40 % ;
b) 90­95 % ;
c) 10­20 % .

[Link] spirocelulare se localizeaza :
a) pe mucoase;
b) in zonele de tranzitie cutaneo­mucoase;
 c) pe mucoase si in zonele de tranzitie cutaneo­mucoase.

[Link] clasificarea stadiala clinica in cazul epitelioamelor spino­celulare, T4 apartine
urmatoarei situatii:
a) tumora cu diametrul peste 5 cm;
b) tumora cu extensie la structurile subjacente (cartilaj, muschi, os) ;
c) tumora cu diametrul intre 2­5 cm .

[Link] bazo­celulare se manifesta prin:
a) malignitate locala ;
b) metastaze la distanta ;
c) determinari in ganglioni .

[Link] primare de mici dimensiuni pot fi tratate:
a) radiologic ;
b) chirurgical ;
c) radiologic si chirurgical .

[Link] totala in iradierea cu distanta mica prin folosirea instalatiei de tip Chaoul
este :
a) 60­80 Gy;
b) 50­60 Gy;
c) 100­200 Gy.

[Link] mamar manifesta o pronuntata tendinta la diseminare timpurie in:
a) ganglioni regionali ;
b) plamani si oase ;
c) in sange.

[Link] forme histopatologice in cancerul mamar sunt reprezentate de :
a) epitelioame;
b) adenocarcinoame;
c) melanoame.
[Link] cu diametru intre 2 si 5 cm, in cancerul mamar, apartine urmatoarei
categorii stadializate:
a) T1;
b) T2;
c) T3 .

[Link] radiologic in cancerul mamar, in stadiul 4, consta in :

a) iradierea sanului cu doze totale de 45­50Gy ;
b) este practicata mamectomia radicala cu disectia axilei ;
c) tratamentul are un caracter paliativ.

[Link] mamar are o incidenta de vindecare de :

a) 15­20%;
b) 20­30%;
c) 40­50%.

371. T4 reprezinta tumora extinsa la peretele toracic sau la piele cu variantele :
          a) extensie la peretele toracic ;
          b) edem, infiltratie sau ulceratie a pielii ;
          c) prezenta ambelor manifestari .

[Link] iradierea sanului, apartinand stadiului al III-lea, dozele totale sunt:

a) 20­30Gy;
b) 55Gy;
c) 45­50Gy.

[Link] punct de vedere histopatologic, majoritatea tumorilor colului uterin sunt :
a) limfoame ;
b) epitelioame ;
    c) adenocarcinoame.

[Link] limitata la col apartine urmatoarei situatii de stadializare clinica :

a) Tis carcinom preinvaziv ;
b) T1 ;
c) T2.
[Link] tratamentul stadial al cancerului de col uterin, pentru stadiul Iib, se recurge la :
a) iradierea externa a pelvisului cu o doza totala de 40Gy ;
b) interventia chirurgicala radicala ;
c) tratament paliativ si simptomatic .

[Link] tratamentul cancerului de ovar, de tip epitelial, radioterapia externa se poate

realiza prin :
a) metoda Movingstreep ;
b) metoda Chaoolle ;
c) metoda camp deschis.

[Link] stadial  al limfomului Hotgkinian utilizeaza:
a) radioterapia;
b) chimioterapia;
c) radioterapia si chimioterapia.

[Link] tratamentul limfomului Hotgkinian pentru stadiul I dozele totale folosite sunt:
a) 20Gy;
b) 30Gy;
c) 40­50Gy.

[Link] boala Hotgkinian, in formele avansate, apar determinari extralimfatice in:

a) sistem nervos;
b) ficat;
c) maduva osoasa.

[Link] de iradiere in boala Hotgkin pentru stadiul II este:
a) “in manta” ;
b) in “y rasturnat” ;
c) combinarea celei “in manta” cu cea in “y rasturnat”.

[Link] Burrkitt este reprezentata prin:
a) leziuni multifocale;
b) leziuni multiple situate in regiunea craniofaciala ;
 c) localizare in structuri limfatice .

[Link] acute au ca tratament de electie la copii :
a) tehnica iradierii “in manta” ;
b) tratament chirurgical ;
c) chimioterapia .

[Link] Ewing este localizata in :
a) testicule ;
b) oase ;
c) tub digestiv.

[Link] radioterapia oncologica constantele utilizate sunt :
a) 180 kv, 10­15mA, filtru 0,5­1mm Cu, DFP 40cm ;
b) 120kv, 10­15 mA, filtru 1mm  Cu , DFP 50cm ;
c) 180kv, 4mA, filtru 3mm Al, DFP 23cm .

[Link] folosita in cazul iradierii terapeutice la nivelul tumorei primare in cazul

cancerului rinofaringerului este:
a) 60 Gy;
b) 30Gy;
c) 50 Gy.

[Link] laringian este:

a) un epiteliom bine diferentiat;
b) limfon;
c) adenocarcinom.

[Link] terapeutice fundamentale in cancerul laringelui sunt:

a) chirurgia;
b) chimioterapia;
c) radioterapia.

[Link] cancerul supraglotic, pentru stadiile III si IV, initial se face:

a) radioterapie pe tumora;
 b) limfadenectomie ;
c) ablatia chirurgicala a ganglionilor .

[Link] histopatologice in cancerul bronhopulmonar sunt reprezentate de :
a) carcinomul pavimentos;
b) adenocarcimom si carcinoame nediferentiate;
c) epitelioame.

[Link] cancerul bronhopulmonar tumorile de dimensiuni mici inoperabile au dozele de

iradiere :
a) 60­65 Gy ;
b) 20­40 Gy;
c) 40­50 Gy.

[Link] este:
a) un accelerator de particule “beta” ;
b) o sursa emitatoare de raze  “alfa” ;
c) o sursa care emite fotoni .

[Link] pentru iradierea externa sunt:

a) brahiterapia;
b) teleterapia;
b) radiumterapia.

[Link] boala Cushin, in faza tardiva, tehnica de iradiere consta in :
a) iradierea hipofizei ;
b) iradierea alternativa a celor doua glande suprarenale ;
c) iradierea tiroidei .

[Link] cazul necrozei unui furuncul constantele folosite sunt :

a) 160 Kv,10 mA si filtru de 3mm Al si DFP 30 cm ;
b) 150­180 Kv,filtru 0.5 mm Cu si DFP 30­40 cm ;
c) 120Kv,10 mA,filtru de 3mm Al si DFP 30cm .

[Link] punct de vedere anatomopatologic artrozele se caracterizeaza prin :

 a) degenerescenta ;
b) fibroza a cartilajelor de acoperire ;
c) hiperemia intensa .

[Link] incidenta P­A, toracele astenic are diametrul vertical in raport cu cel transversal:
a) mai mic; 
b) mai mare;
c) aproape egale.

[Link] ce nivel vertebral se produce bifurcatia traheei in cele doua bronhii principale:
a) T4­T5 ;   
b) T3­T4 ;
c) T5­T6.

[Link] executarea radiografiei pulmonare de fata asociata cu manevra Valsalva:
a) hilurile apar mai nete;
b) imaginea cardiovasculara se micsoreaza;
c) desenul pulmonar accentuat.

399. Reguli in executarea radiografiei pulmonare in pozitia Fleischner:
a) pozitia bolnavului este A­P;
b) pozitia bolnavului este P­A;
c) bratele trase in jos si inainte.

[Link] radiografiei pulmonare incidenta OPD se face atunci cand:
a) distanta focar­film este de 1,50 m ;
b) bolnavul sta cu fata la caseta;
        c) umarul drept al bolnavului este sprijinit pe caseta.

[Link] cardio­vascular este unghiul format de:
a) atriul drept si vena cava superioara;
b) atriul drept si vena cava inferioara;
c) varful inimii si diafragma.
[Link] este contraindicata in:
a) insuficiente hepatice;
b) cardiopatii congenitale;
c) uremie.

[Link] globala consta in injectarea substantei de contrast in:
a) vena cava inferioara sau superioara;
b) atriul drept ;
       c) atriul stang.

[Link] de opacifiere in aortografia abdominala:
a) axilara stanga, retrograd;
b) vena porta, retrograd;
c) translombara prin punctia aortei abdominale.

[Link] realizeaza opacifierea:
a) venei cava superioara;
b) ramurilor arteriale periferice;
c) venei porta.

[Link] urmareste radiografierea:
a) ascendenta sau descendenta a unei artere;
b) ascendenta a unei vene;
c) descendenta a unei vene.

[Link]   radiografia   renala   simpla   de   fata,   rinichii   apar   situati   in   afara   opacitatii
muschiului psoas, intre vertebrele:
a) T11­L2 ;
b) T12­L2;
c) T12­L3.

[Link] renala pe gol ne furnizeaza informatii privind:
a) intensitatea rinichilor ;
b) consistenta rinichilor ;
 c) prezenta unor calcificari la nivelul rinichilor.

[Link] renala pe gol se executa in pozitie:
a) decubit ventral;
b) oblic posterior drept;
c) profil.

[Link] bolnavului pentru urografie consta in:
       a) evacuarea intestinului;
       b) „cura de sete”;
       c) administrarea de medicamente radioopace.

[Link] prezinta urmatoarele contraindicatii:
a) hipertensiune arteriala;
b) insuficienta cardiaca;
c) insuficienta hepatica.

[Link] de contrast utilizata in examenul urografic este:
a) Odiston ;
b) Lipiodol;
c) Pobilan.

[Link] de contrast in examenul urografic in perfuzie se administreaza in:
a) 3­5 minute;
b) 6­10 minute;
c) 10­15 minute.

[Link] opaca in pielografia ascendenta se introduce:
a) prin injectare la plica cotului;
b) cu ajutorul unei sonde;
c) pe cale orala.

[Link] furnizeaza o buna imagine a:
a) sistemului pielocalicial;
 b) portiunii proximale a ureterului;
c) ureterului in totalitate.

[Link] bolnavului in examenul cistografic, cu substanta de contrast radioopaca, in
urmatoarele incidente, este:
a) A­P­decubit;
b) P­A­procubit;
c) profil­ortostatism.

[Link] de substanta de contrast administrate in policistografie:
a) 15­30­60 ml;
b) 15­30­45 ml;
c) 15­30­70 ml.

[Link] verticala a stomacului este formata din:
a) antrum;
b) corp;
c) fornix.

[Link] bolnavului pentru examenul gastro­intestinal:
a) clisma evacuatoare;
b) administrare de medicamente care contin iod, bismut;
c) regim alimentar.

[Link] de sulfat de bariu trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
a) sa nu fie aderenta de mucoase;
b) sa nu sedimenteze cateva ore;
c) sa ramana in stare de suspensie.

[Link] Chérigié consta in administrarea substantei de contrast astfel:
a) toata cantitatea, cu o ora inainte de examinare;
b) jumatate din cantitate, cu o ora inainte de examinare;
c) jumatate din cantitate, in momentul inceperii examinarii.
[Link] Trendelenburg, in examenul gastro­intestinal, pune in evidenta:
a) sinusul;
b) polul superior gastric;
c) regiunea cardio­tuberozitara.

[Link] baritata utilizata in irigoscopie contine:
a) 450 g sulfat de bariu;
b) 500­750 ml apa;
c) 400 g sulfat de bariu.

[Link] filmelor folosite in irigoscopie:
a) 18/24 cm;
b) 24/30 cm;
c) 35/35 cm.

[Link] irigator­masa de radiografiat in irigoscopie:
a) 80­90 cm;
b) 80­100 cm;
c) 80­110 cm.

[Link] sigmoid este bine vizualizat irigoscopic in urmatoarele pozitii:
a) OPS;
b) OPD;
c) procubit.

[Link] substantei de contrast in irigoscopie se face prin:
a) adaugarea de apa calda la clisma baritata;
b) respiratii profunde;
c) adaugarea de apa rece la clisma baritata.

[Link] insuficienta sfincterului anal, clisma baritata se executa:
a) cu canula Pouliquen;
b) cu canula simpla, trecuta printr­un dop de cauciuc;
c) fara canula.
[Link] Fischer consta in:
a) evacuarea totala a sulfatului de bariu;
b) evacuarea partiala a sulfatului de bariu;
c) insuflare de aer.

[Link] pe cale orala se executa in doua etape:
a) umplere partiala a colecistului;
b) umplere completa a colecistului;
c) evacuare a colecistului.

[Link] Boyden „original” consta in:
a) 30 g unt si o lingurita smantana;
b) ingerarea a trei galbenusuri de ou;
c) 30 g unt si doua lingurite smantana.

[Link] mod normal evacuarea colecistului se realizeaza astfel:
a) dupa 5 minute­60%;
b) dupa 60 minute­80%;
c) dupa 120 minute­100%.

[Link] stadiul de umplere completa a colecistului, radiografiile se executa in pozitie:
a) procubit;
b) hiperlordoza;
c) Trendelenburg.

[Link] colecistografiei orale:
a) colecistectomie;
b) insuficienta cardiaca;
c) sindrom de malabsorbtie.

[Link] postoperatorie urmareste:
a) permeabilitatea cailor biliare;
b) disocierea colecistului de gazele din colon;
 c) depistarea unor calculi omisi.

[Link] bolnavului pentru colecistografie orala consta in:
a) evacuarea intestinului de gaze;
b) neevacuarea veziculei biliare, cu o zi inainte de examen;
c) evacuarea intestinului de resturi alimentare.

[Link] colecistului urmareste:
a) depistarea unor calculi caliceali;
b) depistarea unor calculi biliari;
c) depistarea modificarilor parietale veziculare biliare.

[Link] localizatorului­compresor in examenul mamografic:
a) amelioreaza durerea;
b) amelioreaza contrastul;
c) limiteaza fasciculul de radiatii.

[Link] se executa in incidentele:
a) fata;
b) oblic;
c) profil.

[Link] speciale folosite in examenul mamografic:
a) filmele curbe;
b) micsorarea radiografica;
c) filmele speciale.

[Link] examinarea mamografica, logetronul se foloseste in anumite situatii:
a) sani adiposi;
b) mastite;
c) edem perilezional.

[Link] care se impun pentru obtinerea unor radiografii osoase cu detalii multe:
a) tensiune mare;
 b) focar mic;
c) distanta focar­film 1 m.

[Link] incidenta de fata AP  pentru radiografierea articulatiei scapulo­humerale, raza
centrala este:
a) inclinata caudo­cranian 20º;
b) inclinata cranio­caudal 20º;
c) perpendiculara.

[Link] incidenta Didiée pozitia bolnavului este:
a) decubit dorsal;
b) cu cotul in flexie;
c) fata anterioara a umarului pe caseta.

[Link] bolnavului in radiografierea humerusului de profil, in clinostatism, este:
a) decubit dorsal;
b) antebratul in extensie;
c) mana orientata cu palma in afara.

[Link] radiografierea olecranului, raza centrala intra:
a) pe fata posterioara a bratului la 2 cm deasupra olecranului;
b) pe fata posterioara a bratului la 3 cm deasupra olecranului;
c) pe fata posterioara a bratului la 2 cm sub olecran.

[Link] antebratului de fata in incidenta AP pune in evidenta:
a) capul radiusului;
b) olecranul;
c) stiloida cubitala.

[Link] bolnavului in radiografierea antebratului de profil este:
a) sezand pe scaun langa stativ;
b) marginea cubitala a antebratului pe caseta;
c) mana cu policele in jos.
[Link] articulatiei pumnului de fata pune in evidenta:
a) astragalul;
b) pisiformul;
c) al cincilea metacarpian.

[Link] radiografierea articulatiei pumnului de profil, raza centrala intra prin:
        a) apofiza stiloida cubitala;
b) apofiza stiloida radiala;
c) apofizele stiloida radiala si cubitala.

[Link] radiografierea scafoidului de profil, raza centrala este:
a) perpendiculara pe caseta;
b) perpendiculara pe scafoid;
c) inclinata cranio­caudal 15º.

[Link] radiografierea mainii de profil, raza centrala:
a) este perpendiculara pe caseta;
b) intra prin mijlocul celui de­al treilea metacarpian;
c) intra prin mijlocul celui de­al patrulea metacarpian.

[Link] bolnavului in radiografierea policelui de fata in incidenta palmo­dorsala:
a) sezand pe scaun langa stativ;
b) mana in pronatie fortata;
c) palma orientata in sus si spre inauntru.

[Link] filmului pentru radiografierea indexului de profil este:
a) 5/10 cm invelit in hartie neagra, opaca;
b) 13/18 cm;
c) 18/24 cm.

[Link] radiologic este constituit din:
a) substanta adeziva;
b) bromura de potasiu;
c) strat de protectie.
[Link] intaritoare cu granulatie foarte fina dau imagini:
a) de mare claritate;
b) de slaba calitate;
c) de calitate convenabila.

[Link] casetelor radiografice sunt:
a) adapostesc ecranele intaritoare;
b) construite din metal;
c) permit patrunderea luminii.

[Link] cu granulatie mare sunt:
a) foarte sensibile;
b) mai putin sensibile;
c) au o sensibilitate medie.

[Link] dintre urmatoarele legi ale proiectiei conice sunt adevarate:
a) cu   cat   distanta   obiect­ecran   este   mai   mare,   cu   atat   dimensiunile   imaginii
proiectate pe ecran vor fi mai mici;
b) cu   cat   distanta   focar­obiect   este   mai   mare,   cu   atat   dimensiunile   imaginii
proiectate vor fi mai mici;
c) imaginea este cu atat mai clara cu cat focarul este mai mare.

[Link] obiectul este lipit de ecran, iar tubul radiogen se afla la o distanta mare de
ecran, imaginea proiectata va fi:
a) mai mare decat imaginea reala;
b) practic egala cu imaginea reala;
c) mai mica decat imaginea reala.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre proiectia conica sunt adevarate:
a) ca   o   consecinta   a   proiectiei   conice   nu   este   posibila   determinarea   exacta   a
lungimii unui corp;
 b) pentru a pune in evidenta forma geometrica reala a unor formatiuni anatomice
(caverne,   tumori)   sunt   necesare   cel   putin   doua   radiografii   efectuate   din
incidente perpendiculare;
c) pentru acelasi corp se obtin imaginii diferite, in functie de unghiul dintre axul
longitudinal al corpului si axa fascicolului radiant.

[Link]   a   obtine   o   imagine   cardio­pulmonara,   in   marime   naturala,   trebuie   sa   ne

folosim de:
a) raza centrala nedivergenta perpendiculara pe ecran;
b) razele din apropierea imediata a razei centrale cu divergenta neglijabila ;
c) razele de la periferia fascicolului.

[Link] paralaxa se intelege:
a) deplasarea   paralela   a   imaginii   in   sens   opus   fata   de   deplasarea   tubului
radiogen;
b) deplasarea in acelasi sens cu cea a tubului Rontgen;
c) este o particularitate a proiectiei conice.

[Link] afirmatii despre efectul de sumatie sunt adevarate:
a) ca   urmare   a   efectului   de   sumatie,   imaginea   radiologica   reprezinta   suma
proiectiilor   in   plan   bidimensional   a   tuturor   elementelor   aflate   intr­un   corp
tridimensional;
b) dezavantajul   efectului   de   sumatie   consta   in   imposibilitatea   de   a   pune   in
evidenta unele procese patologice suprapuse (sumate);
c) efectul de sumatie nu are rol in formarea imaginii radiologice.

[Link] camerei obscure sunt:
a) trebuie sa aiba dimensiuni suficiente;
b) peretii sa fie vopsiti in culori inactinice;
c) accesul in camera obscura se face prin 2 usi.

[Link] obligatorii ale camerei obscure sunt:
a) masa­dulap de lucru (loc uscat);
b) tancurile de developat (loc umed);
 c) usa izolata fonic.

[Link] in camera obscura este data de:
a) filtre inactinice (rosu­rubiniu, verde inactinic);
b) lampa cu vapori de sodiu si filtru adecvat;
c)  becuri cu filament incandescent 25 – 100W.

[Link]   dintre   urmatoarele   afirmatii   despre   developarea   in   conditii   optime   sunt

adevarate:
a) permite decelarea erorilor de expunere;
b) procedeele   corecte   din   camera   obscura   reprezinta   50%   din   calitatea   unei
radiografii;
c) nu permite corectarea unor erori de expunere.

[Link] este un amestec format din urmatoarele tipuri de substante:
a) reductoare;
b) corozive;
c) atenuatoare.

[Link]   dintre   urmatoarele   afirmatii   despre   temperatura   optima   de   lucru   sunt

adevarate:
a) este de 18oC;
b) temperaturile mai mari au un efect asemanator cu supraexpunerea;
c) este de 24oC.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre revelator sunt false:
a) se epuizeaza repede prin pierderea alcalinitatii;
b) pentru regenerarea relativa a revelatorului se pot adauga substante  alcaline
(carbonat de sodiu);
c) actiunea revelatorului nu depinde de temperatura sa.

[Link] de preparare a unui revelator necesita urmatoarele principii de baza:
a) se recomanda intrebuintarea unei ape potabile curente si lipsita de impuritati;
b) apa nu se incalzeste;
 c) in tot timpul prepararii, substantele se agita pentru a se accelera dizolvarea.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii referitoare la revelator si fixator sunt false:
a) revelatorul actioneaza in mediu alcalin;
b) revelatorul si fixatorul actioneaza in mediu neutru;
c) fixatorul este o solutie acida.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre baia intermediara sunt corecte:
a) are rolul de a indeparta resturile de revelator de pe filme;
b) nu este absolut obligatorie;
c) are rolul de opri revelarea.

[Link] afirmatii cu privire la fixator sunt false:
a) baia de fixare dizolva si elimina bromura de argint neexpusa;
b) procesul de fixare se petrece in intuneric complet sau la lumina inactinica;
c) in general timpul de fixare este de 2 minute.

[Link] dintre afirmatiile despre spalarea finala sunt adevarate:
a) este importanta pentru conservarea in timp a materialului fotografic;
b) prin spalarea finala gelatina este curatata de impuritati sau resturi de revelator
sau fixator;
c) spalarea finala se face in intuneric complet.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre uscare sunt adevarate:
a) se recomanda asezarea filmelor intr­o incapere lipsita de praf;
b) este necesara asigurarea unei temperaturi ridicate;
c) in cazuri de urgenta deosebita uscarea poate fi scurtata prin trecerea filmului
prin alcool metilic 90o.

[Link] o developare optima este necesar a se respecta urmatoarelele recomandari,
cu exceptia:
a) sa se respecte separarea dintre partea uscata si cea umeda a camerei obscure;
b) prepararea revelatorului cu 24 de ore inainte de folosire;
 c) introducerea filmelor in substante se face lent, in trepte, si se evita agitarea
filmelor in tancuri.

[Link] personalului impotriva curentului electric se poate face prin urmatoarele
mijloace cu exceptia:
a) aparatele radiologice se monteaza obligatoriu cu priza de pamant;
b) aparatele radiologice nu se ating niciodata cu mana umeda;
c) spatiul din jurul aparatelor nu trebuie sa fie amenajate astfel incat sa permita
deplina libertate de miscare.

[Link] urmare a nerespectarii cu strictete a masurilor de radioprotectie, prin acumularea
dozelor mici, in timp indelungat, pot apare urmatoarele tulburari, cu exceptia:
a) cataracte timpurii;
b) leucocitoza;
c) leziuni ale celulelor secretorii glandulare care intra in structura ganadelor si
care sunt mai sensibile decat cele gonadice.

[Link] secundare care apar in incaperile unde functioneaza aparate radiologice
pot fi emise de catre urmatoarele obiecte cu exceptia:
a) catodul tubului radiogen;
b) anoda rotativa;
c) stativul aparatului.
 
[Link] care adapostesc aparate radiologice necesita urmatoarele amenajari, cu
exceptia:
a) izolarea peretilor mai subtiri de 30 cm cu tencuiala continand barita;
b) sa fie izolate fata de sali de asteptare, birouri, cabinete, locuinte;
c) nu exista o suprafata minim acceptata pentru camerele care adapostesc aparate
radiologice.

[Link] personalului expus profesional se face prin urmatoarele mijloace:
a) conceperea tubului radiogen astfel incat sa permita iesirea unui fascicol primar
sub forma conica;
 b) aranjarea tubului astfel incat personalul sa fie scos din directia fascicolului
primar;
c) masa de comanda poate fi amplasata in aceeasi camera cu tubul radiogen.

[Link] masuri de radioprotectie sunt valabile cu exceptia:
a) o distanta focar­piele mai mica de 35 cm este interzisa;
b) ecranul radioscopic este protejat de o sticla plumbifera;
c) este permis ca mana neprotejata de manusa plumbata sa patrunda in fascicolul
de raze directe.

[Link]   dintre   urmatoarele   afirmatii   cu   privire   la   dozimetria   individuala   cu   film

dozimetric sunt adevarate:
a) fotoemulsia filmului serveste ca detector de radiatii;
b) filmele sunt purtate de catre personalul expus profesional numai intr­o caseta
speciala;
c) filmele dozimetrice se pot purta numai in regiunea precordiala.

[Link] facial este format din:
a) apofizele pterigoide;
b) frontalul;
c) temporalul.

[Link] facial adaposteste:
a) orbitele;
b) glandele salivare;
c) hipofiza.

[Link]   de   referire   antropologice   folosite   in   radiologie   sunt   urmatoarele,   cu

exceptia:
a) planul biauricular;
b) planul medio­sagital;
c) planul transversal.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre planul biauricular sunt adevarate:
 a) este un plan frontal posterior;
b) trece prin conductele auditive externe;
c) traverseaza “nasionul”.

[Link] pozitioanarea capului, imobilizarea acestuia se poate face prin urmatoarele
mijloace, cu exceptia:
a) banda Robinsohn;
b) garou;
c) folie de plumb.

[Link] radiografiile extraorale ale craniului sunt necesare aparate de radiodiagnostic
cu urmatorii parametri:
a) sa furnizeze energii intre 40 si 80 Kv;
b) sa nu fie prevazute cu ventile;
c) intensitate de maximum 5 mAs.

[Link] efectuarea incidentei Tcheboul craniul se sprijina pe caseta in urmatoarele
puncte, cu exceptia:
a) menton;
b) arcada zigomatica;
c) frunte.

[Link] de radiatii in incidenta Tceboul prezinta urmatoarele caracteristici:
a) este inclinat cu 10o caudocranian;
b) patrunde prin vertex;
c) iese prin spina nazala anterioara.

[Link] efectuarea incidentei Hirtz, pacientul se pozitioneaza respectand urmatoarele
reguli:
a) pacientul este culcat in decubit dorsal;
b) capul asezat in flexie fortata;
c) capul se sprijina pe masa de radiografiat cu vertexul.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre incidenta Hirtz:
 a) planul orizontal al craniului este paralel cu caseta;
b) planul mediosagital este perpendicular pe film;
c) planul orizontal formeaza cu planul casetei un unghi de 10o.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre incidenta de profil a masivului facial sunt
false:
a) planul mediosagital al craniului este paralel cu filmul;
b) este indicata folosirea grilei antidifuzoare Lysholm;
c) fascicolul de radiatii, de la distanta de 2 metri, cade perpendicular pe film.

[Link] efectuarea unei radiografii a oaselor nazale in incidenta de profil se respecta
urmatoarele reguli:
a) pacientul este culcat in decubit ventral;
b) raza centrala este tangenta la nasion si perpendiculara pe film;
c) planul mediosagital este perpendicular pe caseta.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre incidenta de mandibula defilata sunt false:
a) se   efectueaza   pentru   ambele   parti   (dreapta   si   stanga),   in   acelasi   timp
punandu­se semn de dreapta;
b) fascicolul de radiatii, de la distanta de 1 metru, este inclinat caudo­cranial cu
10o;
c) Raza centrala trece tangent pe sub marginea bazilara si unghiul mandibular
opus si iese pe film in mijlocul ramurii orizontale care se radiografiaza.

[Link] dintre afirmatiile despre incidenta Schuller sunt false:
a) pacientul este asezat in decubit dorsal;
b) conductul auditiv extern trebuie sa fie in mijlocul filmului;
c) fascicolul de radiatii se inclina cranio­caudal cu 10o.

[Link] efectuarea unei radiografii craniene in pozitie directa postero­anterioara este
necesar sa se respecte urmatoarele reguli:
a) nasul si mentonul lipite de caseta;
b) punctul de centrare este protuberanta occipitala externa;
 c) se   poate   efectua   si   cu   bolnavul   in   pozitie   sezanda,   acolo   unde   masa   de
examinat se poate verticaliza.

[Link] afirmatii despre incidenta laterala directa a craniului sunt false:
a) planul sagial trebuie sa fie perfect paralel cu caseta;
b) centrarea se face pe conductul auditiv extern;
c) pacientul se aseaza in decubit dorsal.

[Link] corecta a craniului, in cazul incidentei Stenwers, respecta urmatorii
parametrii:
a) planul   sagital   al   craniului   formeaza   un   unghi   de   45 o  cu   planul   mesei   de
examinat;
b) raza centrala inclinata caudo­cranial cu 12o;
c) capul se sprijina cu nasul si mentonul pe caseta.

[Link] puncte sunt craniometrice cu exceptia:
a) glabela;
b) acetabulul;
c) trohinul.

[Link]   dintre   urmatoarele   afirmatii   despre   incidenta   Parma   de   radiografiere   a

articulatiei temporo­mandibulare sunt adevarate:
a) planul sagital al capului este paralel cu caseta;
b) gura bolnavului inchisa;
c) raza centrala cade perpendicular pe caseta.

[Link] care participa la formarea imaginii radiologice sunt:
a) absorbtia;
b) luminescenta;
c) efect fotoelectric.

[Link] radiografiei, comparativ cu radioscopia, sunt:
a) este mai bogata in detalii;
b) este o metoda expeditiva;
 c) reprezinta un document obiectiv ce poate servi pentru comparatie.

[Link] naturale de radiatii externe si interne sunt:
a) razele cosmice;
b) radonul inhalat;
c) Te99 injectat in vederea unei scintigrafii.

[Link] artificiale de radiatii sunt:
a) cadranele luminiscente ale ceasornicelor;
b) aplicarea izotopilor radioactivi in medicina;
c) radonul.

[Link] maxima admisa la personalul expus profesional este:
a) 5 rem/an pana la varsta de 30 ani;
b) 10 rem/saptamana;
c) doza totala pe toata viata sa nu depaseasca 50 rem.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mutatiile genetice datorate iradierii
sunt false:
a) frecventa mutatiilor este in functie de dozele de radiatii absorbite;
b) se acumuleaza in cursul generatiilor;
c) nu sunt nocive deoarece sunt in general recesive.

[Link] elementare ale unei radiatii cu energie mai mica de 1 MeV, la trecerea
printr­un anumit mediu, sunt:
a) efect fotoelectric;
b) formarea de perechi de particule;
c) efect Compton.

[Link] moleculelor de apa se soldeaza cu aparitia urmatorilor “radicali liberi”:
a) –OH­;
b) ­H+;
c) H2O2.
513. 1 rad este egal cu:
a) 100 ergi/gram de materie;
b) 10 Co/Kg;
c) 0,01 Gy.

[Link]  dintre urmatoarele afirmatii despre modificarile  ADN cauzate  de radiatiile

ionizante sunt adevarate:
a) sunt in general ireversibile;
b) nu se pot transmite descendentilor celulelor respective in cursul procesului de
mitoza;
c) daca mutatiile afecteaza celulele somatice rezulta deficite morfo­functionale.

[Link] dintre afirmatiile despre iradierea acuta sunt adevarate:
a) in cazul iradierii intregului organism cu o doza de cateva mii de cGy moartea
se datoreaza, in special, unui sindrom de hipertensiune intracraniana;
b) dupa doze de cateva sute de cGy moartea imediata este obligatorie;
c) dupa iradieri cu doze de aproximativ 1000 cGy moartea survine ca urmare a
sindromului gastro­intestinal.

[Link] dintre urmatoarele afirmatii despre iradierea repetata sunt false:
a) are aceleasi rezultate ca si o iradiere acuta cu doza unica situata sub nivelul
dozei letale medii;
b) efectele iradierii vor deveni manifeste imediat dupa iradiere;
c) efectele acestui tip de iradiere se datoreaza lezarii ireparabile a materialului
genetic al celulelor.

[Link] tardive ale iradiererii repetate sunt:
a) scurtarea nespecifica a vietii;
b) anomalii gastro­intestinale;
c) carcinogeneza.

[Link] asupra embrionului uman are urmatoarele efecte:
a) efect letal;
b) inabilitati functionale grave;
 c) nici un efect.

[Link] unui fat, intre saptamanile 16 si 20 de viata intrauterina, poate determina
urmatoarele efecte:
a) microcefalie;
b) inabilitati functionale variate;
c) avortul embrionului.
Raspunsuri corecte: 33.c 67.a
34.a 68.b
1. a 35.c 69.a
2. a 36.a 70.a
3. b 37.b 71.a,b
4. b 38.a 72.a,b
5. a 39.c 73.a
6. c 40.b 74.b
7. a,c 41.a 75.a
8. b 42.a 76.c
9. b 43.a 77.b
10.a 44.b 78.c
11.c 45.c 79.a
12.b 46.b 80.a
13.a 47.a 81.a,c
14.c 48.b 82.a,c
15.b 49.a 83.a,c
16.b 50.a 84.a,b
17.a 51.c 85.a,b
18.a 52.b 86.a,b
19.c 53.c 87.a,b
20.b 54.b 88.a,c
21.a 55.a 89.b,c
22.b 56.b 90.a,c
23.a,b 57.a 91.a,b
24.c 58.b 92.a
25.a,b 59.a 93.a,c
26.c 60.a 94.a,c
27.c 61.b 95.b,c
28.a 62.a 96.b,c
29.a,b 63.b 97.a,c
30.b 64.b 98.a,b
31.b 65.a 99.a,b
32.a 66.a,b 100. b,c
101. a,b 135. a 169. a
102. c 136. a 170. a,c
103. c 137. a 171. a,c
104. a 138. a,b 172. b
105. a,b 139. a,b 173. b
106. a,b 140. c 174. b
107. c 141. a 175. a,b
108. a,b 142. b 176. a
109. a 143. a,c 177. a,b
110. a,b 144. a 178. b
111. a,b 145. b 179. c
112. b 146. a 180. c
113. a 147. b 181. b
114. b 148. c 182. a
115. a 149. a 183. b
116. a,c 150. c 184. a
117. a 151. b,c 185. c
118. a,b 152. b 186. c
119. b 153. b,c 187. b
120. a 154. a 188. c
121. c 155. a,b 189. a
122. a 156. b 190. c
123. a,b 157. b,c 191. a
124. a 158. a,c 192. c
125. a,b 159. a,b 193. c
126. a,b 160. a,c 194. c
127. a,b 161. a,c 195. b
128. a,b 162. a 196. c
129. a,b 163. b,c 197. c
130. a 164. a,c 198. c
131. b,c 165. a,b 199. a,b
132. b,c 166. a,b 200. a,b
133. a,b 167. a,b 201. a,b
134. a,b 168. b,c 202. b,c
203. b 237. a 271. b,c
204. b,c 238. b 272. a,b
205. c 239. a 273. a
206. a,b 240. b 274. c
207. a,b 241. c 275. a
208. a,b 242. c 276. a,b
209. a,c 243. b 277. b
210. b,c 244. b 278. a,b
211. a,b 245. a,c 279. b
212. a,b 246. b,c 280. b,c
213. c 247. a 281. b,c
214. c 248. b 282. c
215. a,c 249. b 283. a,b
216. a 250. b 284. b
217. b,c 251. b 285. c
218. b 252. a 286. c
219. b,c 253. b 287. b
220. b,c 254. a,b 288. c
221. b,c 255. a 289. a,c
222. c 256. a 290. b
223. a,b 257. b 291. c
224. b,c 258. c 292. a
225. b 259. a 293. a,b
226. b 260. a 294. b
227. b 261. a 295. c
228. b,c 262. a,c 296. b
229. b 263. a 297. b
230. a,c 264. c 298. c
231. b,c 265. a,c 299. c
232. c 266. a 300. a,b
233. c 267. a 301. a
234. a 268. c 302. c
235. a 269. a,b 303. a
236. b 270. a 304. b
305. c 339. c 373. b,c
306. c 340. a 374. b
307. a,b 341. b 375. a,b
308. c 342. a 376. a,c
309. b 343. a 377. c
310. b 344. b 378. c
311. a 345. b,c 379. b,c
312. c 346. a,b 380. b
313. c 347. c 381. b
314. a,b 348. c 382. c
315. a 349. a,b 383. b
316. b 350. b 384. a
317. a,b 351. b 385. a
318. a 352. b 386. a
319. a 353. c 387. b,c
320. a 354. c 388. b
321. a 355. a 389. a,b
322. b 356. a,b 390. a
323. a 357. a 391. a
324. a 358. b 392. a,b
325. a,b 359. b 393. b
326. b 360. b 394. b
327. b 361. c 395. a,b
328. c 362. b 396. b
329. b 363. a 397. a
330. a,b 364. c 398. a,b
331. a,b 365. a 399. b,c
332. b 366. a,b 400. a,c
333. a 367. a,b 401. a
334. a,b 368. b 402. a,c
335. c 369. c 403. a,b
336. a,b 370. a 404. a,c
337. c 371. c 405. b
338. a 372. c 406. b,c
407. b 441. b,c 475. c
408. a,c 442. b,c 476. a,b
409. b,c 443. b 477. a,c
410. a,b 444. b,c 478. c
411. b,c 445. a,c 479. c
412. a 446. b 480. b,c
413. b 447. a,c 481. a,b
414. b 448. a,b 482. c
415. a,c 449. b,c 483. a,b
416. a,b 450. b 484. c
417. c 451. a 485. a,b
418. b,c 452. a,c 486. a
419. a,c 453. a,b 487. a,b
420. b,c 454. a 488. c
421. b,c 455. a,c 489. a,b
422. b,c 456. a 490. a
423. a,b 457. a,b 491. a
424. b,c 458. a 492. b,c
425. b 459. b 493. b,c
426. a,c 460. b 494. a,c
427. bc 461. b,c 495. ab
428. a,b 462. a,b 496. c
429. bc 463. a,c 497. a,b
430. b,c 464. a,b 498. a,b
431. b 465. a,b 499. a,c
432. b,c 466. a,b 500. b,c
433. a,c 467. a,b 501. b,c
434. a,c 468. a,b 502. a,b
435. a,c 469. a,c 503. b,c
436. a,c 470. a,b 504. a,c
437. b,c 471. c 505. a,b
438. b,c 472. a,c 506. a,c
439. a,c 473. b 507. b
440. a,c 474. a,c 508. a,b
509. b
510. b
511. a,c
512. a,b
513. a,c
514. a,c
515. a,c
516. a,c
517. a,c
518. a,b
519. a,c