SELECTIA IN SCHIUL FOND

Profesori: Grama Iulian

Facalet Daniel

Istoric al schiului fond

Istoria schiului fond datează de acum 5000 de [Link] sport îşi are originile
în Norvegia, răspândindu-se apoi şi în Rusia unde este folosit ca mijloc de transport dintr-un
loc în altul pe timpul iernii.
Elanii, căprioarele şi alte animale erau vânate de pe [Link] fond are o istorie seculară,
care a început în momentul în care omul a înţeles că prin ataşarea unor bucăţi de lemn în
partea de jos a picioarelor poate determina o deplasare mai rapidă şi mai sigură pe zăpadă.
Armatele au început să utilizeze schiurile mult mai târziu. În 1564, armata suedeză echipată
cu schiuri a cucerit oraşul Dronthein, sosind înaintea norvegienilor care mergeau pe [Link]
competiţie poate fi considerată cea organizată la Tromso în 1843, în timp ce în Finlanda
primele întreceri datează din 1865. Nouăsprezece ani mai târziu, în nordul Suediei, Lars
Tuorda a câştigat o probă de 220 km cu timpul de 22h şi 22 min, aceasta fiind prima
cronometrare oficială a schiului [Link] ediţie a Jocurilor Nordice s-a organizat în 1893,
schiul fond şi săriturile cu schiurile fiind singurele întreceri de la Holmenkollen.În 1924, la
Chamonix, norvegianul Haug a câştigat aurul în probele de 18 km, 50 km şi la combinată. În
1937 au apărut şi primele Campionate Mondiale de schi [Link] fond este cel mai popular
sport dintre cele nordice, numindu-se aşa din cauza originilor, Europa de Nord (spre deosebire
de schiul alpin care îşi trage denumirea de la munţii Alpi).

SELECTIA

Selecţia este cunoscută ca acţiune de triere a participanţilor, încă de la prima

ediţie a Jocurilor Olimpice antice (776 î.e.n.). Dreptul de participare la
unica probă înscrisă în programul Jocurilor Olimpice antice, proba de dromos (alergare pe nisip pe o
distanţă de 192,27 m ) îi aveau numai acei “atleţi”, care dădeau dovada unei pregătiri ( în
cantonament )timp de minimum 10 luni. După adeverire, aceştia intrau într-un “stagiu “ de 30 de zile,
unde, sub conducerea helanodicilor (antrenorii de astăzi), se făcea pregătirea şi selecţia acelora care
primeau mandatul să participe la întrecerile olimpice.
 Schiul fond se încadrează în sporturile de iarnă care la noi în ţară sunt sporturi
sezoniere practicându-se timp de 5 – 6 luni pe an, iar din punct de vedere al solicitărilor
la care sunt supuşi sportivii se încadrează în grupa eforturilor de anduranţă.
Modelul de selecţie deşi reprezintă o simplificare a unui sistem real hipercomplex
şi dinamic, va reuni o serie de parametrii şi informaţii de natură diferită. Modelul de
selecţie este multidimensional, fapt care îi conferă o calitate deosebită şi anume,
comportarea acestuia foarte apropiată de sistemul real modelat.
Componentele modelului de selecţie pentru o anumită ramură de sport se stabilesc
prin studierea acesteia pe plan internaţional, la nivel de înaltă performanţă, evidenţiindu-
se însuşirile tipice necesare obţinerii rezultatelor superioare, cu alte cuvinte se verifică
trăsăturile esenţiale ale viitorului campion “simplificat”.
Modelul de selecţie este deja constituit ca un instrument cu reale funcţii de
diagnoză şi totodată de prognoză a disponibilităţilor tinerilor pentru sportul de
performanţă, a posibilităţilor de evoluţie spre cerinţele înaltei performanţe. Mulţi tineri îşi
exprimă opţiunea pentru a practica un sport, printre care şi schiul fond, dar cerinţele
sportului de înaltă performanţă nu sunt accesibile oricui.
Cea mai dificilă problemă a stabilirii modelului de selecţie o constituie perceperea
parametrilor de structură şi de calitate ai acesteia, mai ales că toţi parametrii în cauză au
drept element de referinţă caracteristicile sportivilor de înaltă performanţă, ori de aceştia
îi despart încă mulţi ani, interval în care organismul uman cunoaşte o dezvoltare
morfologică, funcţională şi motrică remarcabilă.
Unul dintre cei mai importanţi factori de selecţie este starea de sănătate, adică
necesitatea alegerii pe cei mai sănătoşi dintre cei mai sănătoşi. În acest scop o atenţie
deosebită se acordă antecedentelor patologice familiale cât şi celor individuale.
Recrutarea sportivilor în grupele de schi fond se face pe baza unui sistem de
selecţie ce cuprinde trei etape : selecţia primară (iniţială ), selecţia secundară ( pubertară
) şi selecţia finală ( de performanţă ).
Selecţia este un proces organizat si repetat de depistare timpurie a
disponibilitaţilor înăscute a copilului, juniorului, cu ajutorul unui sistem complex de
criterii (medicale ,biologice, psiho-sociale şi motrice)pentru practicarea şi specializarea
lui ulterioară într-o disciplină sau probă sportivă.
Selecţia şi începerea pregătirii pentru probele de biatlon nu este bine să
depăşească vârsta de 10-11 ani, vârsta la care copiii scot în evidenţă destul de pregnant
manifestarea aptitudinilor pentru probele de rezistenţă manifestand în acelaşi timp o mare
labilitate şi receptivitate motriăa.
Urmărirea în această prima etapă a reacţiei copiilor faţă de stimulii efortului de
rezistenţă ,ne poate furniza date preţioase pentru o primă orientare.
Pentru începători, la toate sporturile, deci şi la schi fond se vor da probele de
pregătire fizică generală cu realizarea punctajului de 480 puncte, plus acolo unde se cer şi
probele specifice pentru aceste vârste.
Criteriile de selecţie pe ramuri de sport ne orientează asupra criteriilor pe care le
necesită practicarea diferitelor discipline sportive, precizând tipul somatic, principalele
calităţi motrice,vârsta şi profilul psihic.
În “sistemul naţional de selectie”acţionează cinci tipuri de criterii (medico-
sportive,somato-fiziologice,biochimice,psihologice şi motrice) ale caror conţinut, norme,
cerinţe şi sinteze le prezentăm în continuare.

a) Criterii medico-sportive în selecţie:

Etapele selecţiei medico-sportive:

 PRIMARĂ (iniţială)-sanogeneza (criteriu eliminatoriu);

-genetici;
-dezvoltarea fizică şi psihică;
-antecedentele familiale;
-socio – economici;
-factorii organizatorici;

 SECUNDARĂ (pubertară)
-dezvoltarea fizică şi funcţională;
-dezvoltarea psihică ;
-capacitatea de efort;
-motivaţia şi factorii voliţionali;
-factorii organizatorici.
În aceasta etapă se selecţionează indicii ce realizează micromediul biologic al
performerului-contrar se aplică orientarea medico-sportivă.
  FINALĂ (de performanţă)
-indicii funcţionali;
-indicii capacitaţii de efort;
-calităţile motrice;
-profilul psihic si rezistenţa la stres;
-randamentul sportiv;
-sanogeneza.
Deşi performanţa sportivă se impune la acest nivel de selecţie, profilul biologioc
şi psihic de moment, pot influenţa alegerea titularului din 2-3 candidaţi mai ales în
condiţii variate de mediu (altitudine, fus orar, temperatură etc.)

b) Criterii somato-fiziologice:

În etapa iniţială a selecţiei examenul trebuie să precizeze:

 nivelul de dezvoltare fizică generală a copiilor în funcţie de sexul şi grupa de
vârstă din care fac parte;
 aspectele de dezvoltare fizică favorizate pentru obţinerea performanţei, în scopul
de a fi dirijat spre probele respective;
-deficienţele fizice care contraindică sportul de performanţă.

Pentru acestea se va efectua examenul antropometric pentru a determina :

 Statura (înălţimea corpului)-se va compara cu mediile pe ţara pentru a preciza
dacă copilul se încadrează în media vârstei sale, dacă este subdezvoltat, sau din
contră, prezintă o dezvoltare corespunzătoare unei grupe de vârstă
[Link] lucru constituie un indicator important în aprecierea vârstei
biologice.
 Bustul-reprezintă înăltimea cuprinsă între creştetul capului (vertex) şi suprafaţa
scaunului ,masurată în poziţia şezând.
 Lungimea membrelor inferioare –reprezintă diferenţa între talie şi [Link] cu
membrele inferioare lungi vor fi orientaţi către sporturile care sunt favorizate de
acest parametru (sărituri,baschet etc.)
  Anvergura-alonja sau marea deschidere a braţelor la orizontală reprezintă
lungimea ambelor braţe plus lăţimea toarcelui la nivelul [Link] cu
membrele superioare lungi vor avea o anvergură mare si vor fi orientaţi către
volei, baschet, aruncări, canotaj, box, scrimă.
 Perimetrul toracic-în repaus, în inspiratie profundă şi expiraţie forţată se masoară
pentru a aprecia elasticitatea toracică, acestea rezultând din diferenţa dintre
perimetrul toracic în inspiraţie profundă şi cel în expiraţie forţată.Cu cât diferenţa
va fi mai mare cu atât sportivii vor fi mai avantajaţi în sporturile de rezistenţa
cardiorespiratorie.
 Diametrul biacromial şi bitrohanterian - indică măsura dezvoltării centurii
scapulare şi a centurii [Link] care au aceste diametre cu valori mari au
avantaj în sporturile de forţa.

c) Criterii biochimice :

Pentru a înţelege importanţa criteriilor biochimice de selecţie, reprezentate de

nivelurile genetic determinate ale diferiţilor componenţi chimici, este necesară
prezentarea succintă a aspectelor biochimice ale energeticii organismului.
Parametrul biochimic al determinismului biotipului antropologic constituţional
uman, alături de parametrii somato-fiziologic, motric şi psihic, reprezintă un element
esenţial atât pentru selecţie cât şi pentru antrenament.
Lucrurile se explică prin aceea ca funcţionalitatea organsmului, în general şi în
condiţii de efort, în special, este condiţionată, în primul rând, de factorul energetic,
implicat în formarea şi refacerea moleculelor complexe din cele simple, în producerea
energiei termice şi a celei mecanice atât pentru mişcările interne (cord, plămâni, digestie)
cât şi pentru cele externe, al căror efector sunt sistemele osteoarticular şi muscular.

d) Criterii psihologice :

 Dezvoltarea psihică - nu poate fi studiată şi apreciată cu aceeaşi uşurintă şi

obiectvitate precum creşterea şi dezvoltarea somatică, organică sau motrică.
  Afectivitatea - la copii se apreciează dupa fondul vesel, blând sau închis şi
agresiv. Interesează de asemenea gradul de emotivitate, timiditate dau curaj, iar la
cei mai mari simţul de demnitate, datorie şi de cinste.
 Voinţa - capătă la copii fie caracterul unei energii vii, impetuoase, fie aspectul
unei activităţi perseverente calculate, [Link] lipsiţi de voinţa sunt delăsători,
neglijenţi, nedecişi şi obosesc repede la orice [Link]ţa ca trăsătura de caracter
a personalităţii se manifestă prin atitudinea pe care o are sportivul faţa de
solicitările mereu crescânde ale antrenamentului, prin luptă pentru victorie,
calitaţi ce trebuie cultivate chiar din primele lecţii de antrenament.
 Memoria. Unii copii memorează mai bine cifrele, alţii faptele, unii au memorie
vizuală mai bună, alţii auditivă.Se poate vorbi şi de o memorie de fixare sau de
[Link] memoriei depinde într-o masură de puterea de fixare a
atenţiei, care poate fi concentrată sau distributivă, tenace sau labilă, susţinută sau
[Link] se concentrează destul de greu şi obosesc destul de repede, sunt
neastâmpăraţi şi tot ce văd sau aud le distrage atenţia.
 Imaginaţia - poate fi bogată şi vie sau săracă şi confuză.Aceasta funcţiune este
întreţinută sau stimulată de aportul intuiţiei reprezentărilor şi
[Link]ţia dacă se bazează pe concepţii şi principii generoase se
desfăşoară la un nivel [Link] nivel scăzut al acesteia se datorează lipsei de
cunoştinte şi concepţiilor înguste, înclinatiilor egoiste şi intereselor limitate.
 Aptitudinile, vocaţia şi chiar talentul, interesul primordial, capacitatea de
adaptare, precum şi randamentul actual şi potenţial se pot deduce din analiza
activitaţilor libere sau obligatorii.
Din analiza atentă a aptitudinilor şi manifestărilor din aprecierea capacitătii de
adaptare se poate deduce caracterul şi personalitatea fiecăruia.

e) Criteriile motrice :

Criteriile de selecţie, precizate şi în Sistemul naţional unic de selecţie, reprezintă o

importanţa diferită de la o ramură de sport la [Link] majoritatea ramurilor de
sport ,motricitatea, nivelul şi ritmul de evoluţie al acesteia, devine criteriul de bază al
selecţ[Link] este obiectivizat printr-un sistem de probe şi norme de control imaginate
tocmai pentru depistarea şi promovarea talentelor [Link]ţinutul acestui sistem de
probe şi norme este diferenţiat în funcţie de vârsta şi stagiul de pregătire.

3. Etapele selecţiei în schiul fond

Procesul de selcţie dirijată are un caracter continuu, reprezentând un factor

esenţial al performanţei, permanent corelat cu alte tipuri de criterii asamblate într-un
sistem pe care teoria şi practica antrenamentului sportiv modern l-a creat şi-l aplică cu
succes.
Selecţia pentru schiul fond - Selecţia este un proces continuu, prin care se urmăreşte
depistarea şi iniţierea tinerilor talentaţi, menţinerea lor condiţionată în secţiile de schi, în
vederea perfecţionării măiestriei juniorilor şi seniorilor pentru sportul de performanţă.
Experienţa ultimilor ani a demonstrat că marile performanţe se realizează numai dacă
baza necesară obţinerii lor se creează încă din anii copilăriei.
Principalele concluzii care se desprind din cercetările efectuate în ultimul timp, legate
în special de fiziologia efortului atestă că o selecţie corectă şi o pregătire corespunzătoare a
copiilor şi adolescenţilor este posibilă, dacă se respectă legile creşterii somato-funcţionale şi
dezvoltării psiho-motrice.
Selecţia trebuie privită ca o acţiune continuă, un proces evolutiv, continuu, ce se
desfăşoară pe toată durata stagiului sportiv.
Promovarea sportivilor în grupele de schi fond se face pe baza unui sistem de selecţie
care cuprinde mai multe etape.

Selecţia iniţială - Are la bază următorii factori: starea de sănătate care trebuie atestată
prin severe examene medicale de specialitate, avizul familiei, verificarea pregătirii fizice
generale pe baza probelor cuprinse în sistemul naţional de selecţie (testul de capacitate fizică
cuprinde opt probe şi se adresează ambelor sexe).
Pentru ca un copil sau junior să fie considerat ca are o capacitate fizică corespunzătoare
încadrării în grupa de începători, trebuie să obţină 480 puncte prin adiţionarea
punctelor la fiecare dintre cele 8 probe.
Trebuie să ţinem cont de faptul că selecţia pentru schiul fond se face la şcolile din zonele
montane, acolo unde fiecare elev desfăşoară numeroase activităţi în gospodăria familiei.
Mai mult decât atât, distanţa pe care o parcurg zilnic până la şcoală este una considerabilă
în unele situaţii. Apelând doar la unele testări clasice pentru selecţie în sport, este posibil
ca rezultatele pe care le obţinem să nu aibă prea multă relevanţă. Au fost foarte multe
situaţiile în care la o primă testare erau obţinute rezultate foarte bune din partea unor
copii, care apoi nu mai progresau sau se retrăgeau prea devreme din activitatea sportivă.
La [Link], pe lângă bateria de teste pentru selecţie impuse de F.R.S.B., au fost
aplicate în ultimele sezoane unele probe cu relevanţă pentru schiul fond.
Probele de control la care au fost supuşi copiii sunt următoarele :
 Sprint cu ajutorul beţelor în semiurcuş – 30 metri;
 Rezistenţă -cros 600 metri;
 Pentasalt;
 Menţinut atârnat.
Au fost realizate punctaje pentru aceste probe de control.

Selecţia periodică - Se desfăşoară la sfârşitul fiecărui an din cadrul stadiilor de

începători şi avansaţi. Ea se realizează pe baza îndeplinirii obiectivelor individuale stabilite de
antrenor. Instruirea are loc într-un program de 10 ore săptămânal, iar elevii sunt cuprinşi în
grupele de avansaţi.

Selecţia definitivă - Selecţia definitivă marchează îndeplinirea de către schiori a

obiectivelor stabilite pentru stadiul de avansaţi şi promovarea acestora în grupele de
performanţă. Ea se realizează în jurul vârstei de 15-16 ani.

Etapele selecţiei pentru alergarea pe schiuri :

Drumul spre marea performanţă are de străbatut mai multe etape cu obiective
precise, mijloace şi criterii de acţionare care diferă de la o etapă la alta.
 Etapa a- I –a cu durată de un an, începe în jurul vârstei de 10 ani .Această etapă
este determinată de criteriile şi indicii sanogenetici şi genetici (criteriul sanogenezei este
obligatoriu). Pregătirea are loc în grupele de începători cu un program de şase ore pe
săptamână, mai întai cu caracter de pregătire fizică generală pe uscat şi cuprinde lunile
septembrie, octombrie şi [Link] sfarşitul acestei prime etape are loc o normă de
control unde pe lângă proba de “naveta” se dă şi o proba de alergare pe teren variat de
1Km. După această primă probă de control vor fi eliminaţi subiecţii care nu au terminat
proba de rezistenţa şi cei care se mişcă mai greoi.
Pe perioada de iarna are loc iniţierea în schiul de fond.În prima fază se învaţă
mersul alternativ, împingerile cu beţele şi combinaţiile de mersuri (pasul alternativ
combinat cu împingerile simultane).Se are în vedere însuşirea acestor procedee la început
pe loc plat apoi pe teren [Link] are loc în grupe de 8-12 subiecţi cu un program
de 6ore/săptămâ[Link] sfârşitul perioadei de lucru pe zăpadă va avea loc o probă de
control de 2 km contra cronometru, din grupe eliminându-se acele elemente care nu-şi au
însuşit deloc procedeele de deplasare pe schi.
La sfârşitul acestei prime etape se are în vedere sistemul de apreciere a nivelului
de pregătire fizică generală şi specifică şi se vor menţine în grupe acei elevi care au
înclinaţii spre sportul de performanţă.Elevii care şi-au însuşit bine mersul pe schi pot
participa la sistemul competiţional local din cadrul calendarului de schi fond.

Etapa a –II –a- secundară cu o durată de 2 ani - După perioada de pregătire

specifică din timpul iernii, elevii care au fost menţinuţi în grupe vor continua pregătirea
fizică generală cu accent pe dezvoltarea rezistenţ[Link]şti elevi fac parte din grupele de
începători ai unităţilor sportive şcolare.Înaintea începerii lucrului specific pe zăpadă vor
avea loc norme de control atât cu caracter general, “naveta”, cât şi norme de control
specifice, alergarea pe teren variat, pe distanţa de 2 [Link] cu începerea pregătirii pe
zăpadă se va avea în vedere iniţierea în pasul de patinaj care se va învăţa concomitent cu
consolidarea celorlalte elemente din schiul de fond.
Elevii care şi-au însuşit bine şi pasul de patinaj pot participa la competiţiile de
schi fond cu caracter local şi judeţean.
În această etapă se vor urmării indicii de dezvoltare fizică şi funcţională,
capacitatea de efort şi capacitatea psihică, motivaţia şi factorii voliţionali, iar la sfârşitul
perioadei se selecţionează indicii ce realizează “micro-modelul biologic al
performerului”.
 În anul Ial doilea de instruire din această etapă se are în vedere consolidarea
tehnicii pasului de patinaj din schiul de [Link] are loc într-un program de 10
ore/săptămâna iar elevii sunt cuprinşi în grupele de avansaţi ai unităţilor sportive şcolare.

Etapa a -III –a –finală. Are ca principal obiectiv promovarea şi instruirea

sportivă, sportivii făcând parte din grupele de performanţă ale unităţilor sportive.
Mijloacele şi criteriile de acţionare din această perioadă vor fi cuprinse de:
- probe şi norme specifice pentru selecţie:
- programele de instruire pentru fiecare ramură de sport:
- sistemul competiţional intern şi internaţional.
Aceasta etapă finală, de performanţă, marchează trecerea spre sportul de performanţă,
fiind dominată în principal de criteriul performanţei sportive.
La sfârşitul acestei etape, sportivii trebuie sa aibe perfecţionate mijloacele de
alergare pe schi în ambele stiluri, să fie printre cei mai buni fondişti din ţară la categorie
lor de vârstă.