100% au considerat acest document util (2 voturi)
261 vizualizări4 pagini

Simbolism

Documentul prezintă o introducere în curentul literar simbolism, originile și principiile sale estetice. Sunt analizate etapele simbolismului românesc și francez, teoreticienii săi și reprezentanții din literatura universală și românească.

Încărcat de

Bambucel
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (2 voturi)
261 vizualizări4 pagini

Simbolism

Documentul prezintă o introducere în curentul literar simbolism, originile și principiile sale estetice. Sunt analizate etapele simbolismului românesc și francez, teoreticienii săi și reprezentanții din literatura universală și românească.

Încărcat de

Bambucel
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

SIMBOLISMUL

SIMBOLISMUL este curentul literar de circulaţie universală care a apărut în Franţa în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea, ca reacţie la poezia retorică a romanticilor, la impersonalitatea rece a parnasienilor, la
naturalism.

 numele curentului literar fiind dat de la scrisoarea Le Symbolisme, publicată în revista ,,Le Figaro”
în 1886 de către JEAN MOREAS care va deveni manifestul simbolismului; acest nume se impune
în favoarea celuilalt nume propus de gruparea condusă de PAUL VERLAINE, decadenţii şi revista
,,Le Decadent” (1886). Ulterior, întemeiază împreună cu Gustave Kahn revista ,,Le Symboliste”.
 curent modernist (însă teoreticianul modernismului Euegen Lovinescu nu îl recunoaşte), se
manifestă sincronic în România şi în Europa, exclusiv în poezie
 corespondentul în pictură este impresionismul (Monet, Degas, Renoir)

A. SIMBOLISMUL ROMÂNESC nu este o imitaţie, un împrumut, ci este adaptat la realităţile noastre,


autohtonizat; asimilează parnasianismul şi instrumentalismul, curent impur; iniţial a fost respins de
reprezentanţii Junimii, de scriitorii de la Contemporanul şi de orientările tradiţionaliste (sămănătorismul
şi poporanismul)

B. SIMBOLISMUL FRANCEZ (2 şcoli simboliste: decadentă - cu insistenţă pe nelinişte, nevroză.


Spleen şi simbolistă – esenţă intelectuală, mister, muzicalitate) este o reacţie împotriva parnasianismului.

Poezia simbolistă este o poezie de cunoaştere la care participă toate simţurile-ambiguitatea, vagul, cripticul;
poezie a sensibilităţii pure. Folosindu-se de perfecţiunea formală la care ajunsese parnasianismul,
simbolismul reliricizează poezia, care va sfârşi prin a se exprima pe sine, devenindu-şi propriul
obiect. ,,Logica poeziei este nelogică la modul sublim, precum însuşi absurdul.” (Macedonski)

TEORETICIENI: Lucrări cu caracter programatic:

 AL MACEDONSKI - deschizător de drumuri, şef de şcoală, are revistă,


cenaclu, discipoli şi adversar 1880, Despre logica poeziei
1892, Poezia viitorului
1895, Despre poezie
1895, Simţurile în poezie
1899, În pragul secolului
 ŞTEFAN PETICĂ, 1899, Noul corent literar
1900, Poezia nouă
 OV. DENSUSIANU, Rătăciri literare
 TUDOR ARGHEZI, Vers şi poezie în revista ,,Linia dreaptă”
1
ETAPE:
OPINIA A.
1. MOMENTUL EXPERIENŢELOR ŞI AL TATONĂRILOR/ A TEORETIZĂRILOR, A
PRIMELOR ÎNCERCĂRI (AL. Macedosnki, Dimitrie Anghel)
2. DIRECŢIA PSEUDOSIMBOLISTĂ DE LA ,,VIEAŢA NOUĂ” (Ov. Densusianu): poezie
citadină, cu parcuri, havuzuri, turnuri, în opoziţie cu poezia satului, a sămănătorismului; nu
asimilează esenţa simbolismului, starea de spirit, inefabilul expresiei, neliniştea, nevroza.
3. SIMBOLISMUL ,,EXTERIOR” MINULESCIAN valorifică aspectul formal şi mai puţin
viziunea
4. SIMBOLISMUL AUTENTIC/ DE SUBSTANŢĂ BACOVIAN Plumb, Scântei galbele, Comedii
în fond etc. poezie a tristeţii, a depresiei, a sugestiilor, a corespondenţelor; depăşeşte modelul,
anunţă expresionismul şi chiar dezorganizarea discursului avangardist

OPINIA B
1. 1880-1900 - FAZA DE APARIŢIE ŞI RĂSPÂNDIRE: etapa tatonărilor, caracterizată prin
articolele programatice
2. 1900-1915/ 1916 – FAZA DE MAXIMĂ ÎNFLORIRE: ,,Literatorul” şi ,,Vieaţa nouă”;
1912, Macedonski, Flori sacre;
Ştefan Petică, 1902, Fecioare în alb - simbolism caligrafiat, muzical;
Dimitrie Anghel, 1905, În grădină – simbolism ornamental, cu reflexe parnasiene, izvorât dintr-
o cizelare atentă a versului ;
Minulescu, 1908, Romanţe pentru mai târziu;
Bacovia, 1916, Plumb – simbolism al transei şi al adâncurilor
3. 1915/ 1916 – faza de regres până la dispariţie

PRINCIPII ESTETICE:
 două mari grupări tematice, după Nicolae Manolescu: evaziunea (exotism, larg, porturi, corăbii,
mări, insule, faruri-exprimă tentaţia depărtării) şi viaţa modernă (oraşul tentacular sau târgul de provincie,
taverna, parcul solitar, străzile pustii, mahalaua sordidă)
 respingerea prozaismului a ceea ce este comun, plat şi banal şi a expresiei discursive, dezlânate,
poezia fiind definită ca arta de a simţi
 stări sufleteşti nedefinite, fluide, nelămurite, vagi
 motive simboliste: singurătatea, tristeţea metafizică, evadarea, ploaia, nevroza, melancolii
autumnale, crepusculul, boala, moartea, decorul macabru, declinul, descompunerea materiei,paradisuri
artificiale, erosul, drama omului modern apăsat de spleen (amestec de plictis, tristeţe, dezolare), obsedat de
ideea morţii/ a bolii
obsesia culorilor: alb, negru, violet, roşu, galben dublată contrapunctic de sugestia instrumentelor
muzicale: vioara, caterinca, fanfara, clavirul, harfa, pianul etc.

2
 principiul muzicalităţii-la nivel interior, ca senzaţie interioară, muzică interioară inefabilă, dar şi
la nivel exterior: inovaţii formale, de tip prozodic (versul liber, tehnica refrenului obsedant, laitmotivul,
repetiţia, aliteraţia, eufonia, armonii sugestive etc; titluri: romanţă, cântec; ,,De la musique avant toutes
choses.” (Verlaine); ,,arta versurilor nu este nici mai mult nici mai puţin decât arta muzicii . ,,Poezia nu e
decât muzică prin excelenţă.” (Macedonski) UT MUSICA POESIS
 sugestia este tehnica secretă prin care poezia evită rostirea directă şi substituie magic obişnuitul cu
neobişnuitul, realitatea cu imaginea ei ideală; cuvântul poetic este magic, aluziv, conotativ pentru că ,,a numi
un obiect înseamnă a suprima trei sferturi din plăcerea pe care ţi-o dă un poem...a sugera, iată visul nostru,
să-l evoci încetul cu încetul pentru a crea o stare sufletească.” (S. Mallarme); se opune enunţului explicit,
raţional, logic; conduce spre o zonă a vagului, a ambiguităţii
 simbolul este un substituent, unul din instrumentele prin care se realizează sugestia, este un semn, o
imagine concretă (imagine, obiect concret, o cifră, un cuvânt etc.) care substituie un element abstract
(idee, concept, fenomen etc.); simbolul explicit – exprimă, lămureşte, materializează o idee sau un sentiment
- la romantici, însă implicit – sugerează - la simbolişti
 corespondenţele exprimă legătura universală dintre lucruri, cunt un mijloc de sugestie anticipat de
Baudelaire în celebrul său vers din Correspondances: Parfum, culoare, sunet, se-ngână şi-şi răspund,
stabilesc raporturi între senzaţii diferite, culori, sunete, muzică, parfumuri, trăiri, căutând magica analogie
universală tradusă în sinestezii sugestive (Ex. primăvara – o pictură parfumată cu vibrări de violet,
Bacovia); ,,Poezia va fi muzică, imagine, culoare.”Macedonski)
REPREZENTANŢI
A. În literatura universală: Baudelaire- precursor, Verlaine, Rimbaud, Mallarme,
Rilke
B. În liteartura română: Al. Macedonski, Ştefan Petică, Dimitrie Anghel, George
Bacovia, Ion Minulescu

PARNASIANISMUL: termenul provine de la Parnas, munte consacrat lui Apollo şi muzelor în mitologia
greacă şi numeşte gruparea poeţilor francezi care s-au detaşat de lirismul romantic, cultivând o poezie rece,
impersonală şi savantă
 Autonomia esteticului, teoria artei pentru artă
 Izolarea poetului, dezamagit de societate
 Poezie picturală, rece, obiectivă-lirismul impersonal
 Intelectualismul, erudiţia textelor, recursul la mituri sau peisaje exotice
 Cultul pietrelor preţioase, transparenţa culorilor
 Perfecţiunea formală
 Poezie cu formă fixă (sonet, rondel)
 Rafinament, eleganţă

Reprezentanţi

3
A. în literatura universală: Theophile Gauthier, Baudelaire
B. în liteartura română: Macedonski, Petică, Barbu, Pillat

Common questions

Dezvoltat cu IA

Symbolism focuses on evoking emotions and suggesting meaning through ambiguous, musical, and suggestive language, often employing symbols and synesthetic connections, such as the universal links between sound, image, and fragrance . In contrast, Parnassianism is characterized by a focus on formal perfection, detachment, and intellectualism, creating a poetry that is objective, impersonal, and often centered around mythology and exotic landscapes . It emphasizes aesthetic autonomy and the artistic craft over emotional expression .

The concept of 'correspondences' in Symbolist poetry represents the interconnectedness of the senses, suggesting a deeper, universal harmony between disparate phenomena. This philosophical idea, associated with Baudelaire, posits that elements like sound, color, and smell reflect one another, creating a synesthetic experience for the reader . The use of correspondences reflects a belief in hidden, transcendent realities, aligning with Platonic ideals and challenging the perception of reality as a fragmented, unrelated entity, thus inviting a more holistic and spiritual interpretation .

The Symbolist movement began to decline in the early 20th century due to an evolving artistic landscape that saw the rise of new movements like Expressionism and Surrealism, which offered fresh perspectives and styles . The intense focus on introspection and abstraction in Symbolism was increasingly seen as self-indulgent and disconnected from pressing social realities of the time, such as the upheavals surrounding World War I. Furthermore, the movement's anti-realist stance and reliance on musical and vague imagery began to lose resonance in favor of more direct and socially engaged art forms .

Symbolism in Romania initially faced resistance from traditionalist literary circles like Junimea and the publication 'Contemporanul', as these groups favored more direct and socially committed literature . Critics argued that Symbolism's abstract, elusive nature was in opposition to the straightforward and civic-minded literature advocated by movements like Sămănătorismul. Despite this, Symbolism eventually integrated into Romanian literature, influencing poets like Macedonski and Bacovia, who adapted Symbolist techniques to local themes and existential concerns, thus proving its adaptability and depth .

French Symbolism paralleled and influenced other art forms, most notably Impressionism in painting. Symbolist themes of inner experiences and subjective representation resonated with Impressionists like Monet, Degas, and Renoir, who sought to capture the ephemeral and transient effects of light and color . Just as Symbolist poets aimed to evoke moods through ambiguity and musicality, Impressionist painters focused on the perception of moments, thereby linking the two movements stylistically and thematically .

Romanian Symbolism was not a mere imitation of the French version but rather adapted to local realities, incorporating elements of parnassianism and instrumentalism, while responding to national literary currents like Sămănătorismul and Poporanismul . It embraced native psychological and cultural nuances, thus creating a distinctly Romanian flavor while maintaining core Symbolist principles of musicality and subjective expression .

Symbolism is marked by an aesthetic that emphasizes suggestion and ambiguity, with a strong focus on evoking the emotions and inner realities through the use of symbols and synesthetic imagery . Conversely, Romanticism is characterized by its emotive expressiveness, individualism, and the valorization of nature and the sublime as direct responses to industrialization and rationalism. While Romanticism often called for explicit emotional outpouring, Symbolism seeks to imply and subtly suggest, making it a more intellectually and interpretively driven movement .

Jean Moréas's publication of 'Le Symbolisme' in 1886 in 'Le Figaro' served as the formal manifesto for the Symbolist movement, establishing its defining characteristics and distancing it from preceding literary styles like Romanticism and Parnassianism . This document provided the movement with a distinct identity emphasizing the symbolic and abstract over clear representation, directly influencing subsequent Symbolist writers and poets by legitimating the movement's central tenets and creating a cohesive framework for Symbolist expression .

Symbolist poetry reflects themes of modern life through images of urban landscapes and existential concerns, incorporating motifs like the isolated city or suburban squalor . This manifestation captures the alienation and disconnection of modern existence, often through metaphors of solitude and decay. The instrumentation of modern anxieties into poetic forms challenges readers to confront the complexities and often uncomfortable truths of contemporary human experience, thus deepening the understanding of the psychological impact of urbanization and modernity .

Music plays a critical role in Symbolist poetry, serving both as an internal sensation and an external structure. Symbolists sought to create poetry that was inherently musical, using techniques like repetitive motifs and rhythmic variations to evoke mood and atmosphere . Poetic structure was influenced by musical composition, with rhythm and sound patterns creating an almost hypnotic effect, aiming to envelop the reader in an emotive and often ineffable experience, aligning with Verlaine's notion of 'De la musique avant toutes choses' .

S-ar putea să vă placă și