Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 103

CAPITOLUL 4. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

4.1. Fie filtrul RFI pentru care

H ( z ) = (1 − 0.7 jz −1 )(1 + 0.7 jz −1 )(1 − 0.8 z −1 ) (4.1)
Sintetizaţi în structura
a) directă.
b) transpusă.
c) cascadă cu coeficienţi reali.
d) latice.
e) Determinaţi complexitatea aritmetică în fiecare caz.

Rezolvare

Funcţia de transfer este

H ( z ) = 1 + (−0.8) z −1 + 0.49 z −2 + (−0.392) z −3 (4.2)
Pentru a), b) şi c) se obţin structurile din figurile 1a, 1b, 1c

Figura 1a

Figura 1b
104 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Figura 1c
d)
a3,0 = 1, a3,1 = −0.8 a3,3 = −0.392 (4.3)
şi rezultă imediat
k3 = a3,3 = −0.392 (4.4)
Se determină apoi coeficienţii filtrului de ordinul doi (se reduce gradul cu
o unitate), utilizând formulele de recurenţă
a −k a a −k a
a2,1 = 3,1 32 3,2 = −0.71, a2,2 = 3,2 32 3,1 = 0.2 (4.5)
1 − k3 1 − k3
de unde rezultă imediat
k2 = a2,2 = 0.2 (4.6)
În mod asemănător se calculează
k1 = −0.59 . (4.7)

Figura 1d
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 105

4.2. Obţineţi o implementare recursivă şi una nerecursivă pentru funcţia de

transfer dată de
1 − z −32 31 ck
H ( z) =
32 k =0
∑ j
kπ
−1
(4.8)
1− e 16
z
în care
 1, k =0,1,2,30,31

ck = 0.5, k =3,29 (4.9)
 0, in rest


Rezolvare

Putem scrie funcţia de transfer astfel

 
−32  − 
1− z 1 3
A(k ) + B(k ) z 1
H ( z) =  + ∑
32  1 − z −1 k =1  k π  −1 − 2 
 (4.10)
 1 − 2cos  z + z 
  16  
unde
 kπ 
A(k ) = 2, B(k ) = 2cos   , pentru k = 1,2 (4.11)
 16 
şi
 3π 
A(3) = 1, B(3) = 2cos   (4.12)
 16 
Fiecare din termenii sumei din paranteză reprezintă funcţia de transfer a
unui filtru RII, deci o structură recursivă ce poate fi realizată în oricare din
formele cunoscute (directă 1, directă 2 etc.).
Toate aceste structuri apar conectate în paralel, iar întregul ansamblu este
legat în cascadă cu filtrul nerecursiv ce reprezintă factorul din faţa parantezei.
Pentru obţinerea unei structuri nerecursive, se observă că factorul 1 − z −32
se divide prin fiecare din termenii sumei din paranteză, ceea ce arată că filtrul
este în realitate cu răspuns finit la impuls.
După efectuarea împărţirilor, se obţine un polinom în z −1 care se
sintetizează imediat.
106 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

4.3. Fie o latice cu

1 1 1
k1 = , k 2= , k3 = (4.13)
4 4 3
Determinaţi coeficienţii filtrului RFI în forma directă.

Rezolvare

Problema se rezolvă recursiv.

a1,0 =1, a1,1 = k 1=0.25 (4.14)
Folosind relaţiile de recurenţă avem
3
a2,1 =a1,1 +k2 a1,1 = , a2,2 =k2 =0.25 (4.15)
8
13 5 1
a3,0 =a 0 =1, a3,1 =a1 = , a 3,2 =a 2 = , a 3,3 =a 3 = (4.16)
24 8 3
13 −1 5 −2 1 −3
H ( z ) = a0 + a1 z −1 + a2 z −2 + a3 z −3 = 1 + z + z + z (4.17)
24 8 3

4.4. Fie filtrul caracterizat prin ecuaţia cu diferenţe finite:

4
y (n) = ∑ (−1) k x(n − k ) (4.18)
k =0
Câte elemente de memorie şi câte operaţii de înmulţire şi adunare sunt
necesare?
Realizaţi:
a) o implementare sub formă de filtru transversal.
b) o implementare sub formă transpusă.
c) o implementare în cascadă, descompunând în factori polinomul H ( z ) .
d) o implementare bazată pe eşantionarea în frecvenţă.
Aceste structuri conţin bucle de reacţie? De ce?

Rezolvare:
4
y (n) = ∑ (−1) k x(n − k ) (4.19)
k =0
Rezultă
4
H ( z ) = ∑ (−1) k z − k = 1 − z −1 + z −2 − z −3 + z −4 (4.20)
k =0
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 107

a) formă transversală
z −1 z −1 z −1 z −1
x ( n)
-1 -1

y ( n)

Figura 2a
b) formă transpusă
z −1 z −1 z −1 z −1
y ( n)
-1 -1

x ( n)

Figura 2b
c) formă cascadă
H ( z ) = (1 + 0.618 z −1 + z −2 )(1 − 1.618 z −1 + z −2 ) (4.21)

x ( n) z −1 z −1

0.618
z −1 z −1

-1.618
y ( n)

Figura 2c

d) Implementare bazată pe eşantionare în frecvenţă

 jk 2Nπ 
Hd  e 
1 − r N z−N N −1
 
H (z) =
N
∑
k =0
jk
2π
−1
(4.22)
1 − re N
z
108 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

  j 25π   j 45π 
 Hd  e  Hd  e 
 Hd (e ) +
0
1 − r 5 z −5   +   +
H (z) =  1 − rz − 1 2 π 4 π
5 j j
 1 − re 5 z −1 1 − re 5 z −1

(4.23)
 j
6π
  j
8π
Hd  e  Hd  e  
5 5

+   +  
j
6π
j
8π 
1 − re 5 z −1 1 − re 5 z −1 


 j 25π   j 45π 
Hd  e  = 1 + 0.7265 j ; Hd  e  = 1 + 3.07766 j
   
H d ( e0 ) = 1 (4.24)
 j 65π   j 85π 
Hd  e  = 1 − 3.07766 j ; Hd  e  = 1 − 0.7265 j
   
2π 4π
j j
e 5
= 0.309 + 0.951 j ; e 5
= −0.809 + 0.5877 j
e j0 = 1 6π 8π
(4.25)
j j
e 5
= −0.809 − 0.5877 j ; e 5
= 0.309 − 0.951 j
1− r z 5 −5
 1 1 − 1.999rz −1
H (z) = 1 − rz −1 + 1 − 0.618rz −1 + 0.999r 2 z −2 +
5  (4.26)
1 − 1.999rz −1 
+
1 + 1.618rz −1 + 0.999r 2 z −2 
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 109

-0.3265
x ( n)
z −1
r
−r 5 z −5 0.8938
y ( n)
z −1
0.618r −1.999r

z −1
−0.999r 2
0.3568

z −1
−1.618r −1.999r

z −1
−0.999r 2

Figura 2d
Structura din figura 2d conţine bucle de reacţie pentru că implementarea
bazată pe eşantionarea în frecvenţă este o realizare recursivă.

4.5. Fie coeficienţii structurii latice ai unui filtru RII:

k1 = 0.6, k2 = −0.8, k3 = 1 (4.27)
a) Reprezentaţi structura latice corespunzătoare.
b) Stabiliţi dacă filtrul este stabil.
c) Determinaţi coeficienţii filtrului şi sintetizaţi în forma directă I şi II.
d) Sintetizaţi în forma cascadă.

Rezolvare:

a) Forma latice
x(n) y (n )

0.8 -0.6

-1 -0.8 0.6

z −1 z −1 z −1
110 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

b) Filtru este stabil dacă | k j |< 1 . Cum | k3 |= 1 , filtrul nu este stabil.

c) Determinarea coeficienţilor
a1,1 = 0.6, a2,2 = −0.8, a 3,3 = 1 (4.28)
ai , j = ai −1, j +k i ai −1,i − j (4.29)
a2,1 = 0.12, a3,1 = −0.68, a3,2 = −0.68, a 3,0 = 1 (4.30)
1
H (z) = (4.31)
1 − 0.68 z −1 − 0.68 z −2 + z −3

x(n) y (n)

z −1
0.68

z −1

0.68

z −1

-1

Figura 3b
d) Forma cascadă
1
H (z) = (4.32)
(1 + z −1 )(1 − 1.68z −1 + z −2 )
x(n) y (n )

z −1 z −1
-1 1.68

z −1
-1

Figura 3c
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 111

4.6. Fie relaţia:

y (n) = ( r1 + r2 ) y (n − 1) − r1r2 y (n − 2) + bx(n) (4.33)
Determinaţi r1 şi r2 astfel încât filtrul să fie stabil.
Să se sintetizeze în formele: directă, paralel, cascadă.
Pentru fiecare implementare să se evidenţieze: numărul de întârzieri, adunări,
multiplicări. Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare fiecărei
realizări.

Rezolvare:

Aplicăm transformata Z:
Y ( z ) = (r1 + r2 )Y ( z ) z −1 − r1r2Y ( z ) z −2 + bX ( z ) (4.34)
Y ( z) b
H ( z) = = (4.35)
X ( z ) 1 − (r1 + r2 ) z −1 + r1r2 z −2

Pentru ca filtrul să fie stabil trebuie ca rădăcinile polinomului să fie

situate în interiorul cercului de rază unitate.
r1 + r2 ± (r1 − r2 ) 2 1 1
z1,2 = , z1 = , z2 = (4.36)
2r1r2 r1 r2
Rezultă pentru ca | zk |< 1 ,
| r1 |< 1, | r2 |< 1 (4.37)

Forma directă:
b
x(n) y (n )

r1 + r2

r1 r2

Figura 4a
br1 br2
r +r r +r
Forma paralel: H ( z ) = 1 2−1 + 1 2−1 (4.38)
1 − r1 z 1 − r2 z
112 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

br1
x(n) y (n)
r1 + r2

z −1
r1
br2
r1 + r2

z −1
r2

Figura 4c
Forma cascadă:
b
H ( z) = (4.39)
(1 − r1 z )(1 − r2 z −1 )
−1

x(n) b y (n)

z −1 z −1
r1 r2

Figura 4d

4.7. Fie funcţia de transfer

1 + 2 z −1 + z −2
H ( z) = (4.40)
1 − 0.75 z −1 + 0.125 z −2
Să se sintetizeze în:
a) forma directă I.
b) forma directă II.
c) cascadă.
d) paralel.
Determinaţi pentru fiecare implementare numărul de întârzieri, adunări,
multiplicări.
Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare fiecărei realizări.
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 113

Rezolvare

a)

Figura 5a
b)

Figura 5b
c) Pentru a obţine o structură în cascadă scriem funcţia de transfer în forma
(1 + z −1 )(1 + z −1 )
H ( z) = (4.41)
(1 − 0.5 z −1 )(1 − 0.25 z −1 )
Rezultă, utilizând celule de ordinul 1 sau de ordinul 2, realizările din figură

Figura 5c,d

d) Pentru o formă paralel folosind sisteme de ordinul 1 descompunem funcţia de

transfer în fracţii simple
114 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Implementarea este în figura următoare:

Figura 5e

4.8. Fie filtrul RII cu funcţia de transfer

1
H ( z) = (4.42)
(1 − 0.8 jz )(1 + 0.8 jz −1 )(1 − 0.9 z −1 )
−1

Sintetizaţi în structura
a) directă.
b) cascadă.
c) latice.
d) Determinaţi complexitatea aritmetică în ambele cazuri.

Rezolvare

Pentru a), şi b) se obţin schemele din figurile următoare

Figura 6a Figura 6b
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 115

c) Putem scrie
1
H ( z) = (4.43)
1 − 0.9 z + 0.64 z −2 − 0.576 z −3
−1

deci
a3,1 = −0.9 , a3,2 = 0.64, a3,3 = −0.576 (4.44)
Parametrii k se calculează astfel
k3 = a3,3 = −0.576 (4.45)

Se reduce ordinul cu formulele

a −k a
a2, j = 3, j 3 23,3− j , j = 1,2 (4.46)
1 − k3
a −k a a −k a
a2,1 = 3,1 32 3,2 = −0.79, a2,2 = 3,2 32 3,1 = 0.18 (4.47)
1 − k3 1 − k3
şi se determină
k2 = a2,2 = 0.18 (4.48)
În final
a −k a
a1,1 = 2,1 22 2,1 = −0.67 (4.49)
1 − k2
k1 = a1,1 = −0.67 (4.50)

Figura 6c

4.9. Fie filtrul

1 + 3 z −1 + 3z −2 + z −3
H ( z) = (4.51)
1 − 0.9 z −1 + 0.64 z −2 − 0.576 z −3
Sintetizaţi în:
a) forma directă II.
b) structură latice.
116 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Rezolvare

a) Se obţine graful din figura

Figura 7a
b) Coeficienţii ki şi ai ,i se determină la fel şi au aceleaşi valori ca în problema
anterioară.
Se adaugă o structură în scară ai cărei coeficienţi se determină în felul
următor:
c3 = b3 = 1, c2 = b2 − c3a3,1 = 3.9 (4.52)
c1 = b1 − c2 a2,1 − c3a3,2 = 5.46 (4.53)
c0 = b0 − c1a1,1 − c2 a2,2 − c3a3,3 = 4.54 (4.54)

Figura 7b

4.10. Fie filtrul având funcţia de transfer:

1 − 2 z −1 + z −2 − 2 z −3
H ( z) = (4.55)
1 − z −1 + 0.5 z −2 + 0.3 z −3
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 117

Sintetizaţi în structura:
a) directă I şi II.
b) cascadă (cu coeficienţi reali).
c) latice.
Verificaţi stabilitatea.

Rezolvare:

a) forma directă I:

x ( n) y ( n)
z −1 z −1
-2

z −1 z −1
-0.5

z −1 z −1
-2 -0.3

Figura 8a
b) forma directă II:
x ( n) y ( n)
−1
z
-2

z −1
-0.5

z −1
-0.3 -2

Figura 8b
c) forma cascadă:

H ( z) =
(1 − 2 z )(1 + z )
−1 −2

(4.56)
(1 + 0.3233z )(1 − 1.3234 z + 0.9278z )
−1 −1 −2
118 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

x(n) y ( n)

z −1 z −1
1.3234 -0.3233 -2

z −1
-0.9278

Figura 8c
d) latice
a3,3 = k3 = 0.3, a3,2 = 0.5, a 3,1 = −1, a 3,0 = 1
ai , j +k i ai ,i − j (4.57)
ai −1, j =
1 − ki2
a2,1 = −1.26
a2,1 +k 2 a2,1
k1 = a1,1 = = −0.673 (4.58)
1 − k22
k2 = a2,2 = 0.87
N
cN = bN ; cl = bl − ∑ca
k =l +1
k k −l (4.59)

c3 = b3 = −2
c = b − c a = −1
 2 2 3 3,1
 (4.60)
c1 = b1 − c2 a2,1 − c3a3,2 = −2.26
c = b − c a − c a − c a = 0.949
 0 0 1 1,1 2 2,2 3 3,3

x(n)

0.3 0.87 -0.673

-0.3 -0.87 0.673

z −1 z −1 z −1

-2 -1 -2.26 0.949 y ( n)

Figura 8d
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 119

Filtru este stabil deoarece ki < 1 .

4.11. Fie funcţiile de transfer
0.328
a) H1 ( z ) = (4.61)
1 − 0.8 z −1 + 0.64 z −2 − 0.5120 z −3
−0.5120 + 0.64 z −1 − 0.8 z −2 + z −3
b) H 2 ( z) = (4.62)
1 − 0.8 z −1 + 0.64 z −2 − 0.5120 z −3
Sintetizaţi filtrele în structura latice.

Rezolvare

Polinoamele de la numărătorul şi numitorul lui H 2 ( z ) sunt reciproce, aşa

încât H 2 ( z ) poate fi realizat fără a mai adăuga la structura latice o secţiune în
scară.
Se obţin structurile din figura 9.

Figura 9a, b

4.12. Fie celula cu structura din figura 10 (forma Kelly-Lochbaum):

1+ k j
e jf (n) e jf−1 (n)
kj −k j

ebj (n) 1− k j z −1 ebj−1 (n)

120 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Figura 10
a) Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite şi comparaţi-le cu cele corespunzătoare
celulei latice standard.
b) Deduceţi funcţia de transfer de ordin 1 (dacă e1f (n) = e1b (n) ).
E1f ( z )
H ( z) = f
1
f
(4.63)
E0 ( z )
pentru filtrul din Figura 11.

Figura 11
c) Care este condiţia de stabilitate?
d) Determinaţi complexitatea aritmetică.
e) Generalizaţi pentru N celule conectate în cascadă.

Rezolvare:

a) Ecuaţiile cu diferente finite sunt următoarele:

e jf−1 (n) = (1 + k j )e jf (n) − k j ebj −1 (n − 1)
(4.64)
ebj (n) = (1 + k j )ebj −1 (n − 1) + k j e jf−1 (n)
Se observă că aceste ecuaţii se pot obţine din ecuaţiile cu diferenţe finite
corespunzătoare celulei latice standard, prin înlocuirea α j = 1 + k j .
b) Funcţia de transfer este
E0f ( z ) 1 1
H1 ( z ) = f
f
= −1
= (4.65)
E1 ( z ) 1 + k j z A1 ( z )
c) Condiţia care trebuie îndeplinită în caz de stabilitate este : k j < 1.

4.13. a) Aceleaşi chestiuni, ca în problema anterioară, pentru "structura

normată" (Figura 12)
b) Demonstraţi relaţia
e jf−1 (n) + jebj (n) = e jθ j e jf (n) + jebj −1 (n -1)  (4.66)
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 121

Figura 12

Rezolvare

a) Ecuaţiile cu diferenţe finite corespunzătoare

e jf−1 (n) = (cosθ j )e jf (n) − (sin θ j )ebj −1 (n − 1)
(4.67)
ebj (n) = (cosθ j )ebj −1 (n − 1) + (sin θ j )e jf (n)
Se observă că această structură se poate obţine din structura din figura
30d pentru
k j = sin θ j (4.68)
şi impunând
α j = cosθ j (4.69)
N

∏ cosθ
j =1
j

H ( z) = (4.70)
Ap ( z )
Prin modul cum au fost aleşi coeficienţii de reflexie, rezultă evident
k j ≤ 1 , astfel încât stabilitatea filtrului este asigurată.
Complexitate aritmetică: patru multiplicări reale (o înmulţire complexă),
două adunări şi o întârziere.
b) Folosim relaţiile de la a).

4.14. Să se arate că o modificare a matricelor ce intervin în ecuaţiile de stare

ale unui filtru conform relaţiilor
A ' = T−1AT; B ' = T−1B; C ' = CT; d ' = d (4.71)
unde T este o matrice nesingulară, lasă invariantă funcţia de transfer.
Care sunt consecinţele acestui fapt?
122 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Rezolvare

Noua funcţie de transfer este dată de

H '( z ) = C ' ( zI − A ') B '+ d ' = CT ( zT ' T − T−1AT ) T−1B + d =
−1

−1
(4.72)
( zI − A ) T  T B + d = C ( zI − A ) B + d = H ( z )
−1
= CT T −1 −1

Prin această transformare se modifică structura, păstrând funcţia de

transfer.
Se poate pune deci problema găsirii unei transformări care să minimizeze
zgomotele datorate numărului limitat de biţi cu care se efectuează operaţiile
aritmetice.

4.15. Calculaţi ecuaţia intrare-ieşire cu diferenţe finite, ecuaţiile de stare,

funcţia de transfer şi desenaţi diagrama poli - zerouri pentru filtrul cu schema
din figura 13.

Figura 13

Rezolvare:

Respectând notaţiile de pe figura 14, avem următoare ecuaţii de stare:

 y (n + 1) = ax(n) + by (n) − av(n)
 (4.73)
v(n + 1) = −bx(n) + ay (n) + bv(n)
Aplicând transformata Z ecuaţiilor de stare,
 zY ( z ) = aX ( z ) + bY ( z ) − aV ( z )
 (4.74)
 zV ( z ) = −bX ( z ) + aY ( z ) + bV ( z )
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 123

b
y[n + 1] y[n] y[n]
z −1
a
x[n] a

-a
v[n + 1] v[n]
−1
z
-b

b
Figura 14

În continuare se va elimina V ( z ) din sistemul de mai sus:

 aX ( z ) + ( b − z ) Y ( z )
V ( z ) =
a (4.75)

V ( z ) = bX ( z ) − aY ( z )
 b−z
Rezultă:
 b   a b−z
X ( z)  − 1 = Y ( z )  +  (4.76)
b− z  b−z a 
Se calculează funcţia de transfer:
 b 
 − 1
 b−z  az −1
H ( z) = = (4.77)
 a b − z  1 − 2bz −1 + z −2
 + 
b− z a 
Revenindu-se la notaţiile iniţiale,
r sin θ z −1
H ( z) = (4.78)
1 − 2r cosθ z −1 + z −2
Ecuaţia cu diferenţe finite:
y (n) = r sin θ x(n − 1) − 2r cosθ y (n − 1) + r 2 y (n − 2) (4.79)
Polii funcţiei de transfer:
z1,2 = r ( cosθ ± j sin θ ) (4.80)
Polii sunt situaţi pe cercul de rază r, concentric cu cercul de rază
unitate.
Funcţia se anulează în origine.
Diagrama poli – zerouri pentru cazul particular r = 0.6 ; θ =π /4 :
124 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

0.8

0.6

Im aginary P art 0.4

0.2

-0.2

-0.4

-0.6

-0.8

-1

-1 -0.5 0 0.5 1
Real P art

Figura 15

Probleme propuse

4.16. Determinaţi coeficienţii laticei pentru filtrul RFI dat de

13 −1 5 −2 1 −3
H ( z) = 1 + z + z + z (4.81)
24 8 3

4.17. Fie filtrul caracterizat prin ecuaţia cu diferenţe finite

7
H ( z) = ∑ z −k (4.82)
k =0
Realizaţi:
a) o implementare sub formă de filtru transversal.
b) o implementare sub forma transpusă.
c) o implementare în cascadă, descompunând în factori polinomul H(z).
d) o implementare bazată pe eşantionarea în frecvenţă.
e) Conţin aceste structuri bucle de reacţie?

4.18. Fie filtrele având funcţiile de transfer

H1 ( z ) = 1 − 3.5 z −1 + 3.5 z −2 − z −3 (4.83)
H 2 ( z ) = 1 − 1.7 z −1 + 1.69 z −2 − 0.723z −3 + 0.089 z −4 (4.84)
Sintetizaţi-le în structura:
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 125

a) directă;
b) transpusă;
c) cascadă;
d) latice.

4.19. Verificaţi dacă filtrele având funcţiile de transfer:

H1 ( z ) = 1 + z −1 + z −2 + z −3 + z −4 (4.85)
−1 −2 −3 −4
H 2 ( z ) = 1 + 0.27 z + 0.106 z − 0.18 z − 0.8 z (4.86)
H 3 ( z ) = 1 + 2.88 z −1 + 0.34 z −2 − 2.16 z −3 − 0.8 z −4 (4.87)
sunt de fază minimă utilizând algoritmul Schur-Cohn. Sintetizaţi-le în forma
latice.

4.20. Determinaţi coeficienţii de reflexie pentru filtrul cu

H (z ) = (1 + z −1 )
N
(4.88)

4.21. Propuneţi o realizare nerecursivă şi una recursivă pentru integratorul

numeric:
N
H (z ) = ∑ z -i (4.89)
i=0
Comparaţi cele două realizări.

4.22. Fie sistemul caracterizat de

e n , 0 ≤ n ≤ 7
h( n) =  (4.90)
 0 , în rest
a) Desenaţi graful ataşat filtrului RFI în forma directă.
b) Determinaţi H(z).
c) Determinaţi: numărul de adunări, de înmulţiri şi de elemente de memorie.

4.23. Fie clasa de filtre pentru care

N −1
H ( z ) = (1 − z −N
) ∑ 1 − cz z k
−1
(4.91)
k =0 1
126 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

2π
j k
zk = e , ck = c*N −k , k = 0,1,2,..., N − 1
N
(4.92)
Arătaţi că H(z) poate fi implementat ca un filtru transversal cu coeficienţi reali
sau prin cascadarea unui filtru RFI de forma (1 − z − N ) şi a unor filtre RII.

4.24. Fie sistemele cu funcţia de transfer:

1+0.25z -1
H (z )= (4.93)
(1-0.5z -1 +0.4z -2 )(1+0.3z -1 )

H ( z) =
(1 + 0.2 z )(1 − 0.5z
−2 −1
+ 0.5 z −3 )
(4.94)
1 − 0.7 z −1 + 0.2 z −2 + 0.4 z −3 − 0.35 z −4
Să se sintetizeze în:
a) forma directă I şi II.
b) cascadă (cu coeficienţi reali).
c) paralel (cu coeficienţi reali).
Determinaţi pentru fiecare implementare numărul de întârzieri, adunări,
multiplicări.

4.25. Fie sistemele discrete, liniare şi cauzale definite de

y (n) − 0.5 y ( n − 1) + 0.125 y (n − 2) = x(n) + 0.25 x(n − 1) (4.95)
y (n) = ay (n − 1) + x(n) + a −1 x(n − 1) (4.96)
Sintetizaţi-le în structura:
a) directă I şi II;
b) cascadă;
c) latice;
Sunt sistemele stabile?

4.26. Sintetizaţi în forma paralel, folosind mediul MATLAB, filtrele cu:

1 + 0.2 z −1 − 2.74 z −2 + 3.082 z −3 − 0.9915 z −4
H1 ( z ) = (4.97)
1 − 2.8 z −1 + 3.66 z −2 − 2.428 z −3 + 0.7565 z −4
2 − 3.6 z −1 + 1.3 z −2 + 0.4 z −3 − 0.2 z −4
H 2 ( z) = (4.98)
1 − 2.8 z −1 + 3.15 z −2 − 1.75 z −3 + 0.425 z −4
Verificaţi stabilitatea filtrelor. Evaluaţi funcţiile de pondere corespunzătoare.
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 127

4.27. Sintetizaţi în forma "cascadă" filtrele având:

1 + z −1
H1 ( z ) = (4.99)
(
(1 − 0.5 z −1 ) 1 − 0.8 2 z −1 + 0.64 z −2 )
2 − 3.6 z −1 + 1.3 z −2 + 0.4 z −3 − 0.2 z −4
H 2 ( z) = (4.100)
1 − 2.8 z −1 + 3.15 z −2 − 1.75 z −3 + 0.425 z −4
Arătaţi cum pot fi folosite funcţiile MATLAB pentru rezolvarea problemei.

4.28. Scrieţi un program MATLAB care să rezolve problema sintezei unui

filtru RII în structura latice pentru care, fiind dat:
N

∑b z i
−i

H ( z) = i =0
N
(4.101)
1 + ∑ ai z −i

i =1
să genereze coeficienţii ki şi ci .

4.29. Scrieţi un program MATLAB care să rezolve problema analizei unui

filtru RII în structura latice pentru care, fiind daţi coeficienţii ki şi ci , să
determine:
N

∑b z i
−i

H ( z) = i =0
N
(4.102)
1 + ∑ ai z −i

i =1

4.30. Sintetizaţi în formă latice filtrele având:

1 − 2 z −1 + z −2
H1 ( z ) = (4.103)
1 − z −1 + 0.5 z −2
1 + 2 z −1 + 3 z −2
H 2 ( z) = (4.104)
1 + 0.9 z −1 − 0.8 z −2 + 0.5 z −3
1 + 0.3125 z −1 + 0.75 z −2
H3 ( z) = (4.105)
1 + 0.875 z −1 + 0.75 z −2
2 + z −1 − 0.625 z −2 + z −3
H 4 ( z) = (4.106)
1 − 0.625 z -1 + z -2 + 2 z −3
128 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

1
H5 ( z) = (4.107)
1 − 0.2 z + 0.9 z −2 + 0.6 z −3
−1

Verificaţi stabilitatea.

4.31. Stabiliţi formulele de calcul pentru realizarea funcţiei:

b0 + b1 z −1 + b2 z −2
H ( z) = (4.108)
1 + a1 z −1 + a2 z −2
în forma “latice”, utilizând formula de recurenţă.

4.32. Verificaţi formulele obţinute la problema anterioară utilizând regula lui

Mason. Aplicaţi aceste formule pentru:
1 − 2 z −1 + z −2
H ( z) = (4.109)
1 − z −1 + 0,5 z −2

4.33. Determinaţi, pentru filtrul din figura 16, funcţia de transfer utilizând :

Figura 16
a) Regula lui Mason
b) Formulele recursive
c) Demonstraţi că filtrul din figura 16 este tip trece-tot.
Poate fi generalizată această proprietate ?

4.34. Arătaţi cum poate fi realizat în formă latice filtrul trece-tot

0.5 + 0.2 z −1 − 0.6 z −2 + z −3
H ( z) = (4.110)
1 − 0.6 z −1 + 0.2 z −2 + 0.5 z −3
Testaţi stabilitatea filtrului.
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 129

4.35. Sintetizaţi în forma latice filtrul având:

1
H ( z) = (4.111)
1 − 2rz -1 cosθ + r 2 z -2

4.36. Demonstraţi că structura din figura 17a, care reprezintă celula unei latice
recursive cu 3 multiplicatori pe celulă, este echivalentă cu celula cu 2
multiplicatori din figura 17b.

Figura 17a

Figura 17b

4.37. În structurile din figurile 18a, b, c se prezintă diverse variante de

introducere a unui coeficient de scalare într-o celulă a laticei.

Figura 18a
130 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

Figura 18b

Figura 18c

Figura 18d

a) Scrieţi ecuaţiile cu diferenţe finite şi comparaţi-le cu cele corespunzătoare

celulelor din problema anterioară.
b) Fie filtrul obţinut prin conectarea în cascadă a P celule având fiecare
structura din figura 18c. O reducere a complexităţii aritmetice se poate realiza
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 131

renunţând la cele două multiplicatoare cu α j şi 1

α j din secţiunea din
dreapta a fiecărei celule. Rezultă structura din figura 18d. În final, pentru ca
să se obţină aceleaşi funcţii de transfer globale, se introduc două
P
multiplicatoare, ca în figura 30e, unde α = ∏α j .
j =1

Figura 18e
c) Determinaţi funcţiile de transfer
f
( z) 1
H pf ( z ) = E 0f = (4.112)
E P ( z ) AP ( z )
b
( z)
H pfb ( z ) = E Pf (4.113)
E P( z)

4.38. Demonstraţi că "structura cu un multiplicator" (Figura 19) este

echivalentă cu structura Kelly-Lochbaum (Figura 10).

Figura 19
Care sunt condiţiile de stabilitate? Determinaţi complexitatea aritmetică.
132 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

4.39. Se consideră filtrul cu structură "normală" din figura 20.

Figura 20
Deduceţi funcţia de transfer sub formele:
γ 1 z −1 + γ 2 z −2
H ( z) = d +
1 + a1 z −1 + a 2 z −2
(4.114)
b +b + b 2 z −2
−1
H ( z ) = 0 1 z−1
1 + a1 z + a 2 z −2

4.40. Verificaţi formulele obţinute la problema anterioară folosind regula lui

Mason.

4.41. Scrieţi ecuaţiile de stare pentru un filtru numeric RII realizat în forma
directă 2.

4.42. Sintetizaţi filtrul cu funcţia de transfer

1
H ( z) = (4.115)
1 − 0.2 z −1 + 0.9 z −2 + 0.6 z −3
în forma latice folosind:
a) Celule Kelly-Lochbaum
b) Celule normalizate
c) Celule cu număr minim de multiplicatoare
d) Discutaţi complexitatea aritmetică.
Capitolul 4 – Structuri de filtre numerice 133

4.43. Fie structura din figura 21

X (z ) 1 + r2 1 + r1 Y (z )

r2 − r2 r1 − r1

1 − r2 z −1 1 − r1 z −1
V (z )
Figura 21
a) Calculaţi funcţiile de transfer
Y ( z)
H1 ( z ) = (4.116)
X ( z)
V ( z)
H2 ( z ) = (4.117)
X ( z)
b) Determinaţi r1 , r2 astfel încât filtrul să fie stabil.
c) Caracterizaţi filtrul cu funcţia de transfer H1 ( z ) .

4.44. Fie filtrul din figura 22

X (z ) r1 r2

−1 −1

Y (z ) z −1 z −1
Figura 22
a) Demonstraţi că este un filtru trece-tot;
b) Deduceţi condiţiile de stabilitate.

4.45. Realizaţi un program în Matlab care să permită sinteza unui filtru cu

funcţia de transfer
134 Prelucrarea numerică a semnalelor – Probleme

∑b z i
−i

H (z )= i =0
N
(4.118)
1+∑ai z −i

i=1
în forma latice folosind:
a) Celule Kelly-Lochbaum.
b) Celule normalizate.
c) Celule cu număr minim de multiplicatoare.