STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI

SC ARGUS SA

INTRODUCERE

In Romania , floarea soarelui a devenit a treia cultura ca suprafata cultivata.

Importanta acestei plante este dat de uleiul pe care il produc semintele, ulei de calitate
superioara in alimentatia umana, cerut insistent de consumatori.
In lume, aceasta ocupa, ca suprafata cultivata, locul patru intre culturile producatoare
de ulei, inregistrand o crestere, fata de anul 1961, de 253%.
Importanta florii soarelui a determinat preocuparea celor mai importante tari
cultivatoare pentru elaborarea umor masuri in vederea cresteri productiei pe hectar, aceasta
cu atat mai mult cu cat planta este mai putin rustica, sensibila la factori de stres climatic, la
boli si daunatori.
Tara noastra, la suprafata de teren pe care o tine cultivata cu floarea soarelui, se
numara printre tarile mari cultivatoare si a dezvoltat pentru aceasta planta programe, a
obtinut prioritate absoluta in ameliorare si a obtinut rezultate remarcabile in cunoasterea
biologiei si in stabilirea tehnologiei de cultivare.
Floarea soarelui este singura plamta de cultura pe care omul a legato de numele
maretului Soare, aceasta sursa de viata care ne-a atras atentia si admiratia din totdeauna.
De la planta decorativa, adusa de pe continentul American pentru a fi cultivata in
gradinile Europene, in prezent floarea soarelui se cultiva in Europa pe circa 14 milioane
hectare, din cele peste 23 milioana cat se cultiva in lume.
In Romania, floarea soarelui detine locul trei ca suprafata cultivata, dupa porumb si
grau, fiind o planta tehnica cu traditie in tara naoastra.
Floarea soarelui este principala planta producatoare de ulei la noi in tara. Uleiul de
floarea soarelui este ulei alimentar exceptional, folosit in diferite feluri in alimentatia umana.
In plus aceasta are si o multime de utilizari industriale, la care se adauga si
perspectiva utilizari lui din ce in ce mai mult, alaturi de uleiul de rapita, ca biocombustibil
sub forma de biodiesel.

1
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

CAPITOLUL I
STUDIUL PRIVIND PROCESUL TEHNOLOGIC DE OBTINERE A
ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI

1. Generalitati privind uleiul de floarea soarelui

Agricultura a avut dintotdeauna un rol deosebit de important in dezvoltarea

economiei, indeplinind o serie de functii cu caracter economic si social.
Un rol aparte in aceasta grupa de materii prime vegetale il constituie uleiul de floarea
soarelui.
Uleiul de floarea soarelui este lipsit de colesterol şi conţine acizi graşi nesaturaţi,
stimulează metabolismul lipidic şi activează ficatul, scade colesterolul, se digeră uşor.
Trebuie folosit cel preparat prin presare la rece, din seminţe neîncălzite (ulei de măsline, de
porumb sau floarea--soarelui - în acest caz, dacă se specifică pe etichetă).
Uleiurile şi grăsimile vegetale (fig.1) se
găsesc în natură în ţesutul plantelor, fiind concentrat
în seminţe, în pulpă, în sâmburele fructelor, în
tuberculi sau în germeni.
Pentru ţara noastră principală materie primă o
reprezintă plantele oleaginoase producătoare de
seminţe.
Dintre plantele oleaginoase în care uleiul este
concentrat în seminţe amintim: floarea soarelui, soia,
rapiţa; ca plante producătoare de fructe oleaginoase:
măslinul, cocotierul, palmierul; tuberculi oleaginoşi produc arahidele, iar germeni oleaginoşi
conţine porumbul.
Ca materii prime în întreprinderile de ulei din România se folosesc seminţele
plantelor oleaginoase şi germenii de porumb (deşeuri oleaginoase).
Seminţele oleaginoase se compun din două părţi principale: miezul şi coaja.
Miezul cuprinde embrionul, două cotiledoane şi ţesutul nutritiv, denumit endosperm.
Cotiledoanele şi endospermul cuprind substanţe nutritive de rezervă, care se consumă în
perioada iniţială a dezvoltării plantei noi din embrion.

2
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Coaja constituie învelişul exterior al seminţelor şi are rolul de a le apăra împotriva

deteriorărilor de ordin mecanic (şocuri), chimic (acţiunea gazelor şi aerului) şi biochimic
(acţiunea enzimelor).
Raportul cantitativ între miez şi coajă variază în limite destul de largi. Astfel: la
seminţele de floarea soarelui, conţinutul de coajă este 23 – 27%.
Compoziţia chimică este alcătuită din:
Lipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii graşi. În funcţie de natura alcoolilor conţinuţi
în molecula lor, lipidele se clasifică astfel: lipide simple şi lipide complexe.
Proteinele se cumulează mai ales în miezul seminţelor, în timp ce coaja conţine o
cantitate mică de proteine. În timpul prăjirii seminţelor, proteinele suferă modificări
structurale, dintre care cea mai importantă o constituie denaturarea termică.
Gliceridele sunt grăsimi vegetale, care după starea lor de agregare se împart în:
grăsimi lichide sau uleiuri şi grăsimi solide la temperatura mediului ambiant. La rândul lor
uleiurile se împart în uleiuri sicative, semisicative şi nesicative. În contact cu aerul, uleiurile
sicative au proprietatea de a se transforma după 5-6 zile într-o peliculă elastică şi rezistentă
la intemperii.
Zaharurile sunt substanţe extractive neazotate, care se găsesc în seminţele
oleaginoase, sunt mai uşor sau mai greu asimilabile, în funcţie de grupa din care fac parte.
Apa se găseşte în seminţele oleaginoase în proporţie variabilă, în funcţie de categoria
seminţelor şi calitatea lor.
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului , rămân şroturile, utilizate ca sursa de
proteină in hrana animalelor si materie primă pentru concentrate de proteine în industria
mezelurilor.
Din cojile seminţelor se fabrică furfurolul folosit în industria fibrelor artificiale, a
maselor plastice. Măcinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg
/tonă produs.

3
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

1. 2 . Consideraţii teoretice asupra presării

Presarea este operaţia prin care se separă sub acţiunea unor forţe exterioare
componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid ( măcinătură oleaginoasă).
La presare rezultă uleiul brut de presă şi brochenul. Operaţia de presare este
cunoscută ca cea mai veche metodă de obţinere a uleiurilor vegetale comestibile.
În prezent ea se realizează cu prese mecanice de mare randament, cu funcţionare
continuă, fiind practic abandonată utilizarea preselor discontinui, hidraulice. Prin procedeul
de presare se poate obţine o separare a uleiului de până la 80—85%, restul uleiului fiind
obţinut prin extracţie cu dizolvanţi. Din această cauză sunt supuse procesului de presare
numai materiile prime oleaginoase a căror conţinut in ulei depăşeşte 30%. Cele cu un
conţinut mai mic sunt supuse direct procesului de extracţie, deoarece randamentul scăzut nu
justifică cheltuielile materiale generate de această metodă de obţinere a uleiului brut.
Procesul de presare a măcinăturii oleaginoase are loc sub influenta forţelor de
compresiune ce iau naştere in presele mecanice. În aceste condiţii particulele de măcinătură
fiind presate unele de altele, începe procesul de separare a uleiului de faza de gel. La început
au loc separarea uleiului reţinut la suprafaţa particulelor de forţele de suprafaţă ale câmpului
molecular, prin canalele ce se formează intre particule. La o anumită presiune începe
deformarea şi comprimarea puternică a particulelor, ceea ce provoacă eliminarea uleiului ce
se găsea înainte în capilarele particulelor.
Când spaţiul dintre suprafeţele particulelor devine atât de mic încât pelicula de ulei
este supusă forţelor de reţinere exercitată de ambele suprafeţe ale particulelor, uleiul nu mai
poate fi eliminat, pelicula se rupe în mai multe locuri, iar suprafeţele particulelor se ating şi
începe aşa-numita brichetare, adică formarea brochenului .
Presarea măcinăturii reprezinta una dintre cele doua operatii finale ale procesului
tehnologic de obtinere a uleiului brut. Pentru fabricatiile de ulei care nu au extractie, presarea
incheie procesul de obtinere a uleiului brut.
Presarea este operaţia prin care se separă sub acţiunea unor forţe exterioare
componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (măcinatura oleaginoasă). La
presare rezultă uleiul brut de presă şi brochenul.
Operaţia de presare este cunoscută ca cea mai veche metodă de obţinere a uleiurilor
vegetale comestibile. În prezent ea se realizează cu prese mecanice de mare randament, cu
funcţionare continuă fiind practic abandonată utilizarea preselor discontinui hidraulice.

4
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Prin procesul de presare se poate obtine o separare a uleiului de pana la 80%-85%,

restul uleiului fiind obtinut prin extractie cu dizolvanti.

Utilaje pentru presare

În cazul obţinerii uleuilui numai prin presare:
 la o singura treapta se utilizeaza prese mecanice de prese cu presare finala,
care realizeaza maximum 3-6% ulei remanent in brochen;
 la doua trepte de presare se pot folosi in prima treapta prese cu presare
moderata, iar in a doua, prese de presare finala. In practica sunt cunoscute
tipuri constructive care asigura procesul de presare in doua trepte in acelas
utilaj, cu doua camere de presare.

Fig.2 Presa mecanică pentru presare preliminară moderată de mare capacitate

În Fig. 2 este reprezentata o presa moderna, pentru presarea preliminara de tipul

celor constrite in prezent in tara noastra. Această presă poate realiza la prelucrarea
seminţelor de floarea-soarelui 150 t seminţe/24 ore, cu 17% ulei remananet în brochen.

1-batiu; 2-carcasa sistemului de acţionare; 3-camera de presare; 4-ax cu melci; 5-con de

reglare; 6-şnec de alimentare; 7-şnec de evacuare ulei cu zaţ; 8-evacuare brochen.
Presa este acţionată de un electromotor de 110 kW şi turaţia de 1500 rot/min, prin
intermediul unui reductor de turaţie.
Pe axul cu melci cu turaţia de 18 - 22 rot/min (în funcţie de productivitatea doriă)
sînt montaţi cu pene paralele obişniute, şase melci şi trei inele intermediare. Scheletul

5
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

camerei de presare se compune din două jumătăţi simetrice strînse între ele cu 34 şuruburi
de blocare. Pentru asigurarea rigidităţii şi rezistenţei camerei de presare la presiunile înalte
care se creazâ în interiorul acesteia în timpul funcţionării, aceasta este prevăzută cu 20
semibride din oţel. Pentru uşurarea demontării camerei de presare, aceasta se poate roti în
jurul axului sâu.
Camera de presare are şapte trepte de presare (din care prima este camera de
alimentare), pe lungime avînd doar două diametre diferite.
Baghetele camerei de presare sunt de forma regulată, fără şliţuri şi se fixează cu
ajutorul bridelor de strîngere şi a 78 şuruburi cilindrice. Distanţa dintre baghete (şliţuri) se
realizpază cu plăcuţe separatoare şi este de 0,8 mm la treapta I, de 0,65 mm la treapta II, de
0.45 mm la treapta III, de 0,35 mm la treapta IV şi 0,20 mm la treptele V, VI şi VII. Pentru
evitarea creşterii temperaturii în camera de presare axul este râcit în interior.
Tehnologiile prezentate schematic în figura 3 sunt aplicate la fabricarea uleiului
vegetal, precurăţirea cu 2% si 0,5% impurităţi, presare, măcinare, operaţii preliminare de
obtinere a uleiului din floarea soarelui prin presare.[4]

6
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Seminte de floarea-soarelui cu 40%

ulei,11% umiditate, 4% impuritati

Depozitare

Măcinare

Prăjire la 50º, 30 min

Presare la rece

Filtrare 1

Hidratare

Centrifugare

Uscare

Filtrare 2

Ulei brut de presa

Îmbuteliere

Depozitare

Fig. 3 Schema de proces tehnologic de obţinere a uleiului de floarea-soarelui

1. 3 FIuxul tehnologic al prelucrării seminţelor de floarea-soarelui.

Fabricile de ulei moderne includ în fluxul tehnologic de obţinere a uleiului brut prin
presare utilaje de mare capacitate, cu randamente ridicate şi un înalt grad de mecanizare şi
automatizare. Utilajele folosite depind şi de natura materiei prime oleaginoase trecute la

7
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

prelucrare.
Pentru obţinerea prin presare a uleiului brut din floarea-soarelui, fluxul tehnologic este
prezentat schematic în fig.4.
Din celulele silozului, seminţele sînt dirijate cu transportorul 1 şi elevatorul 2 la
cîntarul 3 şi de acolo, în buncârul tampon 4. Din acesta, seminţele trec prin curăţitorul 5,
electromagneţii rotativi 6, cîntarul 7 în buncărul tampon 8. Cu ajutorul elevatorului 9
seminţele sînt ridicate deasupra tobelor de spargere 11 şi repartizate în ele cu ajutorul
transportorului 10. Prin câdere liberă, materialul trece pe sitele plane 12, de unde, cu
transportorul 13, tocâtura este trecutâ direct la valţuri, în timp ce restul materialului trece la
separatoarele cu aspiraţie 14. Din acestea, miezul spart cu coajă, coaja cu miez şi coaja curată
sînt dirijate cu redlerele 15, 16 şi 22, la maşinile de control 19, în timp ce miezul întreg, cu
transportoarele 17 şi 22, elevatorul 25 şi transportorul 26 este trecut direct la valţuri.
De la separatoarele de control, coaja curată este dirijată la suflanta 28, care o transportă
la centrala termică. Amestecul de seminţe întregi şi coajă întreagă, prin intermediul
elevatorului 32, se trece înapoi la toba de spargere pentru retur 33. Praful uleios captat de
filtrele cu saci 30 este preluat de transportorul 22, care-1 duce la piciorul elevatorului 20 şi
de aici la valţuri.
De la secţia de descojire, materialul descojit este dirijat cu transportorul 26 în buncărul
35 pentru miezuri. Cu elevatorul 36, materialul descojit este ridicat la cîntarul 37, trece peste
electromagnetul 38 în transportorul 39, care îl repartizează la valţurile 40. Măcinătura
rezultatâ la valţuri este adusă cu transportorul 41 la prăjitoarele 46 cu ajutorul elevatorului
42 şi al trans portoarelor 43 şi 45. Din prăjitoare, măcinătura prăjită trece în presele mecanice
47, din care rezultă ulei şi brochen.
Uleiul cu reziduuri se colectează în transportorul 48, care îl duce la rezer-vorul cu
agitator 49. Din acesta, cu pompa cu roţi dinţate 50, uleiul este adus pe sita vibratoare 51
pentru îndepârtarea zaţului. Uleiul purificat parţial de reziduri trece la rezervorul cu agitator
52, se filtrează în filtrele 54 şi se pompeazâ la depozit, după ce în prealabil a fost cîntârit la
cîntarul 55.

8
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Fig. 4. Fluxul tehnologic de obţinere a uleiului brut de floarea-soarelui prin presare

1.3.1 Precurăţirea
Seminţele sunt curaţate pentru îndepartarea impurităţilor organice neoleaginoase,
organice oleaginoase( seminţe seci, seminţe carbonizate, spărturi sau seminţe din alte sorturi
decat cel receptionat).
Curăţirea se face in doua etape: inainte de depozitare si la trecerea in fabricatie.
Procedeele de separare a impuritatilor sunt urmatoarele : separarea pe baza diferentei de
marime, pe site cu miscarea rectilinie, circulara, vibratorie si separarea pe baza de masa
volumica cu ajutorul aerului.
Utilajele folosite la curăţarea seminţelor sunt urmatoarele : vibroaspiratorul
Sagente, care se foloseste la precurăţire si care indeparteaza 50% din impuritati,
postcuratitorul Buhler, etc.

1.3.2 Măcinarea
Măcinarea este operaţia obligatorie in pregatirea materialului pentru extragerea
uleiului. Măcinarea realizeaza ruperea membranelor si destramarea structurii oleoplasmei
celulare care contine uleiul.
Tehnic macinarea realizeaza o deteriorare a 70-80% din celule. Utilajul de măcinare îl
reprezinta valtul al carui organ de lucru este tavalugul de macinare – un cilindru gol in

9
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

interior – cu peretele gros pentru sporirea rezistentei la uzura. Semintele care cad intre doi
tava ligi sunt macinate in functie de felul suprafetei tavaligilor si de viteza acestora. Procesul
de macunare se realizeaza in trei etape : deformatia elastica, care are loc pana la aparitia
primei crapaturi ; deformatia plastica, cand materialul se aplatizeaza si se compacteaza ;
destramarea materialului si aparitia de celule sparte.

1.3.3 Prăjirea
Are drept scop : să imbunatateasca conditiile de separe a uleiului sin macinatura, prin
realizarea ulei plasticitai optime ; reducerea vascozitatii si tensiunii superficiale ale uleiului
din macinatura la presare ; realizarea unei elasticitati suficiente a macinaturii. Utilajele de
prăjire folosite sunt urmatoarele : prăjitori verticali cu corp cilindric, prajitoare orizontala,
prajitoare cu pat fluidizat, etc.

1.3.4 Presarea
Se realizeaza cu ajutorul unei prese mecanice moderată de mare capacitate. Presarea
este operaţia prin care se separă sub acţiunea unor forţe exterioare componentul lichid
(uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (măcinatura oleaginoasă). La presare rezultă uleiul brut
de presă şi brochenul.

1.3.5 Filtrarea
Este operaţia de separare a fazelor ului amestec eterogen solid-lichid prin trecerea
amestecului printr-o suparafata sau printr-un strat filtrant, care retine faza dispersa
(sedimentul solid) si lasa sa treaca faza dispersanta (filtratul). Viteza de filtrare depinde de
mai multi factori, ca : presiune, structura si grosimea stratului de sediment, varcozitate,
respectiv temperatura la care se face filtararea. Viteza de filtrare scade o data cu cresterea
vascozitatii care, la randul ei, variaza invers proportional cu temperatura lichidului. In
practica, cresterea temperaturii de filtrare este limitata de considerente tehnologice. Astfel la
filtrarea uleiului brut de presa, temperatura maxima de filtrare trebuie sa fie de 70ºC. In cazul
filtrarii uleiului brut, zatul ud (impuritatile) astupa repede porii filtrului si opreste filtrarea.
Filtrele de presa sunt de doua feluri : cu placi si cu rame si placi. Pentru uleiul de presa se
intrebuinteaza, de obicei, filtre presa cu rame si placi.

1.3.5 Uscarea

10
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Pentru uscarea seminţelor se foloseste ca agent termic aerul. La toate tipurile de

uscatoare, conditia de baza este reducerea umiditatii semintelor la –4%, cu consum energetic
scazut, fara ca semintele sa depaseasca temperatura de 70ºC , deoarece peste acesata valoare
ar avea loc o crestere a indicelui de peroxid al uleiului sin seminte. Tipurile de uscatoare
utilizate sunt urmatoarele : uscatorul rotativ, coloana de uscare Buhner, uscatorul sub vid,
etc.

1.3.6 Îmbutelierea - dozarea uleiului de face in ambalaje din plastic de 2L si 5 L

utilizându-se maşina de dozat fără presiune ( fig. 5). [4]

Fig. 5: Ambalarea uleiului de floarea soarelui

Depozitarea – se realizează prin sistemul paletizare, în magazii răcoroase, aerisite,

curate, ferite de îngheţ, depozitate la intuneric sau la lumina zilei la temperatura de 20-210
C şi o umiditate relativă a aerului de maxim 85-90% (fig. 6).

Fig 6 : Paletarea ambalajelor de ulei floarea soarelui

11
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

CAPITOLUL II
PREZENTAREA SOCIETATI ARGUS S.A

Argus SA este una din societăţile reprezentative din România din domeniul
prelucrării seminţelor oleaginoase.
Argus SA procesează seminţe de floarea-soarelui şi de rapiţă producând ulei brut,
ulei rafinat, şroturi proteice şi alte subproduse.
Cu o istorie în arta fabricării uleiului vegetal de peste 70 ani, Argus SA este preocupat
să asigure cu continuitate clienţilor săi produse de calitate, pe gustul tuturor consumatorilor
săi, calitatea uleiului Argus fiind, de altfel, recunoscută în toată ţara.

2. Scurt istoric al societati ARGUS SA

Obţinerea uleiurilor vegetale, din plante oleaginoase, reprezintă un proces de

tradiţie în România, izvoarele istorice menţionând existenţa acestora în Bucureşti, încă din
prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
În sens industrial, se poate vorbi de prelucrarea oleaginoaselor, în România, la
mijlocul secolului XIX.
La sfârşitul perioadei interbelice, industria uleiului din România cuprindea 138
de fabrici, din care 80% erau fabrici mici, care nu utilizau în total decât ceva mai mult de
jumătate din capacitatea de producţie.
Fabrica de ulei ARGUS a fost înfiinţată în 1943 sub denumirea S.A.R. ARGUS,
având capital privat român cu sediul în Constanţa în fosta zonă Obor.
În anul 1948 are loc naţionalizarea şi schimbarea denumirii în Întreprindere
Industrială de Stat Argus, ulterior denumită Întreprinderea de Ulei Constanţa.
În 1968 s-a început o nouă investiţie pentru construirea unei fabrici moderne cu
capacitate mai mare. Cele două unităţi au funcţionat împreună până în anul 1980 când vechea
unitate a fost dezactivată.
Argus S.A. Constanţa s-a constituit ca societate comercială în anul 1991,
devenind societate cu capital integral privat autohton la finele anului 1996. Acest lucru a
reprezentat un succes al metodei de privatizare MEBO.

12
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Începând cu finele anului 2002, S.C. ARGUS S.A este listată pe piaţa de capital
Rasdaq.
Tabel 1.1. Detalii de identificare S.C. ARGUS S.A.
Nume firma S.C. ARGUS S.A.
Cod unic de inregistrare 1872644
Nr. Inmatriculare J13/550/1991
Sediu social Str. Industrială nr.
1, Constanţa
Capital social subscris si varsat 53.670.699i

2.3 Obiectivul de activitate

Societatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei uleiurilor şi

grăsimilor vegetale şi animale, având ca principal obiect de activitate fabricarea şi
comercializarea uleiurilor şi grăsimilor brute şi rafinate, precum şi a şroturilor furajere.
Societatea desfăşoară o serie de activităţi, cum ar fi:
prelucrarea seminţelor de floarea-soarelui în scopul obţinerii uleiului brut;
rafinarea uleiului brut în scopul obţinerii uleiului comestibil destinat pieţii (vrac şi
îmbuteliat);
îmbutelierea şi comercializarea uleiului rafinat de floarea-soarelui;
producerea şi comercializarea acizilor graşi de rafinare;
producerea şi comercializarea şrotului de floarea-soarelui;

2.4 Tehnologia

Materia primă prelucrată o reprezintă seminţele oleaginoase cu preponderenţă

seminţele de floarea soarelui. Produsele finite principale
ale societăţii sunt : ulei brut, ulei rafinat vrac, ulei
îmbuteliat, iar ca produse secundare : şrot, acizi graşi şi
peleţi. Capacitatea de prelucrare seminţe floarea soarelui
este de 500 tone/zi.

13
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Seminţele care intra in procesul de fabricaţie

trebuie să îndeplinească condiţiile de umiditate max. 8%
si corp strain max.1,5%. De la postcuratire seminţele sunt
trecute la secţia prese. Prin presare rezultă uleiul brut de
presă şi brokenul, respectiv turta de presare care mai
contine intre 18-22% ulei.

Uleiul brut de presă este supus unui proces de

purificare pentru eliminarea zaţurilor, prin decantare şi filtrare, apoi este uscat, răcit la 40 °
C-50 ° C şi transportat la depozitul exterior de ulei brut.

Brokenul, care mai conţine destul ulei, este supus

operaţiei de extracţie cu solvent ce consta în solubilizarea
uleiului din broken cu un conţinut de 18-22% ulei într-un
dizolvant (n-hexan). În urma procesului de extracţie
rezultă miscela (amestec de n-hexan şi ulei) şi şrot cu un
conţinut de 25-50% n-hexan. Miscela rezultată în urma
procesului de extracţie este supusă distilării în vederea
separării uleiului de solvent ( n-hexan ).

Procesul de dezbenzinare constă în eliminarea solventului ( n-hexan ) şi a umidităţii

din şrot cu ajutorul căldurii. Şrotul rezultat are un conţinut de 1% ulei, umiditate 9% şi
maxim 0,1% n-hexan.

Uleiurile vegetale brute, obţinute prin presare sau prin extracţie sunt rafinate avand
ca scop ameliorarea unor proprietati a uleiurilor şi anume: culoarea, aciditatea liberă, gustul
şi mirosul, transparenta, conservabilitatea etc. În acest mod, uleiurile devin apte pentru
utilizare în scopuri alimentare sau tehnice, având caracteristicile organoleptice cerute de
consumatori. Totodată, creşte stabilitatea uleiurilor în timpul depozitării de durata.

Linia de îmbuteliere butelii PET de 1 litru si 2 litri se

compune din următoarele faze : suflarea buteliilor PET,
transportul lor către maşina de umplut cu ajutorul
transportorului pneumatic, umplerea buteliilor, capsarea

14
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

dopurilor, etichetarea buteliilor, inscripţionarea acestora cu data de fabricaţie, după care

buteliile sunt preluate de linia automată de ambalat fomată din : o maşină de format
pachete de 6 butelii în folie termocontractibila, o maşina de aşezat pachetele pe paleţi şi
apoi o maşina de tras în folie strech a paleţilor cu pachete pe ei.

2. 5 Laboratorul de analize fizico-chimice

În laborator se efectuează încercări fizico–chimice pentru c ontrolul materiei prime

pe flux în procesul de fabricaţie al uleiurilor vegetale obţinute din seminţe oleaginoase,
controlul produselor finite şi al subproduselor, precum si analiza apelor uzate.

Analizele executate în laborator au ca scop verificarea conformităţii produselor cu

cerinţele impuse de procese, standardele de calitate ale produselor sau de cerinţele clienţilor.

Controlul materiei prime, pe fluxul de fabricaţie şi al produselor finite se realizează

conform Planului de control al calităţii.

2.6 Gama de produse

S.C. ARGUS S.A. este unul dintre cei mai importanţi producători de uleiuri
vegetale şi şroturi furajere din România.
În conformitate cu obiectul de activitate, Argus S.A. produce şi comercializează
ulei rafinat vrac, îmbuteliat, şroturi furajere. Şrotul furajer se comercializează în principal pe
piaţa externă. Uleiul rafinat vrac se comercializează pe piaţa internă, principalii clienţi fiind
producătorii de conserve de carne şi peşte şi pe piaţa de biocombustibil.
Uleiul rafinat îmbuteliat se comercializează, în principal, pe piaţa internă, în
cadrul reţelelor de hypermarket-uri şi a celor de tip cash&carry, precum şi prin intermediul
distribuitorilor regionali. Societatea Argus S.A. are contracte de comercializare cu
principalele reţele de magazine la nivel naţional, precum şi cu reţelele de supermarket-uri
locale. Ponderea reţelelor de magazine de tip hypermarket şi a celor de tip cash&carry, în
totalul vânzărilor în anul 2012 este de peste 82%. Diferenţa se comercializează prin
intermediul distribuitorilor regionali existenţi în fiecare judeţ al ţării.

15
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Tabel 1. Ponderea fiecărei categorii de produse în totalul cifrei de afaceri

Criterii Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018

Uleiuri rafinate 4.3 6.18 4.17

Uleiuri îmbuteliate 66.93 63.56 81.24

Uleiuri brute 13.58 11.22 0

Şroturi 10.75 12.53 12.69

Acizi graşi 0.74 0.64 1.03
Altele 3.64 5.87 0.87
Total 100.00 100.00 100.00

Societatea Argus S.A. deţine în portofoliu mai multe sortimente de ulei rafinat
îmbuteliat din care ponderea o reprezintă:

 Uleiul Argus – brandul premium, îmbuteliat în sticle PET de 1, 2 şi 5 litri ;

Figura 1.3. Argus 1L Figura 1.4. Argus 2L Figura 1.5. Argus 5L

 Uleiul Tomis – adresat categoriei medium de consumatori, îmbuteliat în sticle

PET de 1, 2, 5 şi 10 litri ;

16
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Tomis 1L Figura 1.7. Tomis 2L Figura 1.8. Argus 5L

Sora Soarelui 1L

 Uleiul Sora Soarelui – adresat categoriei low de consumatori, având un

excelent raport preţ – calitate, îmbuteliat în sticle PET de 1 litru şi 2 litri ;
 Uleiul Sorica – adresat categoriei low de consumatori, având un excelent
raport preţ – calitate, îmbuteliat în sticle PET de 1 litru.
Societatea va trebui să-şi constituie fonduri pentru promovarea acestor mărci în
vederea creşterii cifrei de afaceri.

S.C. ARGUS S.A. comercializează din categoria subproduse, şroturi furajere

destinate creşterii animalelor şi acizi graşi utilizaţi în industria cosmetică .

17
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

3. Achizitii

SC Argus SA achiziţionează materia

primă necesară direct de la producătorii agricoli,
atât la sediul societăţii din Constanţa, Str.
Industrială nr.1 cât şi la punctele de lucru: Siloz
Lumina, Siloz Mangalia şi baza Amzacea.
Achiziţia materiei prime se realizează şi prin intermediul depozitelor din judeţul
Constanţa şi judeţele limitrofe Tulcea-Comcereal Tulcea, Ialomiţa-Siloz Dor Marunt şi
Călăraşi, în baza contractelor de mandat.

4. Organizare

Organizarea întregii activităţi a societăţii către satisfacerea cerinţelor clienţilor şi

introducerea unui sistem de management al calităţii datorită în principal condiţiilor din
mediul extern, este o abordare dominantă în întreaga organizaţie.
Societatea comercială Argus are o structură de conducere votată de Adunarea
Generală a Acţionarilor, fiind organizată pe compartimente funcţionale şi secţii de producţie
şi auxiliare.
Argus SA Constanţa s-a dezvoltat prin participări de capital la societăţi cu profil de
producţie şi comerţ, transporturi şi achiziţii produse agricole, configurând o structură de
natura grupului de firme.

5. Analiza furnizorilor

În anul 2017 aprovizionarea cu seminţe oleaginoase s-a făcut, pentru rapiţă în

lunile iunie-august, iar pentru floarea soarelui în perioada august-noiembrie.

18
STUDIUL PRIVIND TEHNOLOGIA DE OBTINERE A ULEIULUI DE FLOAREA SOARELUI
SC ARGUS SA

Pe fondul schimbării structurii acţionariatului societatea nu a mai avut acces la

surse atrase de finanţare ca în anii precedenţi şi din această cauză, cantitatea de sămânţă de
floarea-soarelui achiziţionată în campania agricolă 2017 a fost substanţial mai mică.
Refuzul din 2015 primit de la bănci de a finaţa achiziţia de sămânţă de floarea-
soarelui necesară desfăşurării activităţii în condiţii normale a condus la o premisă pesimistă
şi pentru anul 2016.
Întreruperea achiziţiei de materie primă (din lipsă de finanţare) din 2017 a dus la
oprirea simultană sau succesivă a diferitelor stadii ale procesului de producţie (procesare,
rafinare, îmbuteliere), cu efecte asupra costurilor de producţie, asupra preţurilor de
distribuţie şi, în cele din urmă, asupra relaţiei cu partenerii comerciali tradiţionali.
În situaţia unor condiţii climatice severe din vara anului 2016 recolta de seminţe
de floarea soarelui a fost redusă astfel că preţul la achiziţii a explodat faţă de anul precedent.
Consiliul de administraţie al S.C. Argus S.A. a estimat o nevoie de finanţare de 20-25
milioane euro.
Conducerea executivă a solicitat la toate instituţiile de credit acordarea unui
credit pentru achiziţia de seminţe de floarea soarelui, iar singura bancă care a acordat un
credit de 20.000.000 lei şi a prelungit linia de credit în sumă de 7.500.000 lei.
Cu sumele atrase şi cu disponibilităţile proprii s-a reuşit achiziţia unei cantităţi
de cca. 40.000 tone seminţe de floarea soarelui, cantitate ce a fost procesată în perioada 20
august 2012 – 30 noiembrie 2016.
S.C. Argus S.A. a achiziţionat floarea soarelui la un nivel de preţ care a urmărit
pe de o parte, preţurile practicate de ceilalţi procesatori de floarea soarelui, iar pe de altă
parte preţurile practicate de firmele exportatoare în relaţia CPT Port Constanţ
S.C. Argus S.A. achizţtionează materia primă
necesară direct
de la producătorii agricoli atât la sediul societăţii din
Constanţa, Str. Industrială nr.1 cât şi la punctele de lucru:
Siloz Lumina şi Siloz Mangalia.
Achiziţia materiei prime se realizează şi prin
intermediul depozitelor din judeţul Constanţa şi judeţele
limitrofe Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi, în baza contractelor de
mandate

19
 Principali furnizori
Nr. FURNIZORI OBIECT DE ACTIVITATE
Crt.
1 Ameropa Grains Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi al
(Comcereal Constanta) plantelor oleaginoase
2 Comcereal Tulcea Prestarea de servicii în domeniul conservării,
condiţionării şi depozitării produselor agricole de tip
seminţe de cereale şi plante tehnice şi comercializarea
acestora
3. Rex Agra Constanta Îngrăşăminte, pesticide , seminţe, depozitare de
cereale , comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor şi al
plantelor oleaginoase
4 Comcereal Fundulea Comertul cerealelor, semințelor, furajelor şi
tutunului neprelucrat

6. Analiza concurentei

Piaţa uleiurilor vegetale a fost extrem de dinamică în anii 2016 şi 2017.

Contextul exonomic actual a impus din partea firmei Argus S.A. o adaptare
continuă: aceasta s-a concentrat să ofere produse de calitate, care să satisfacă cerinţele
clienţilor săi sub toate aspectele, o politică de preţ adaptată pieţii, atitudine faţă de parteneri
şi consumatori. Comportamentul de achiziţie a consumatorilor a rămas în acelaşi trend ca şi
în anii precedenţi şi anume: românii au preferat produsele mai ieftine în cazul alimentelor
de bază, unde se încadrează de altfel şi uleiul comestibil.
Având în vedere cele prezentate, precum şi abundenţa de oferte de ulei autohtone
sau de import preponderent din segmentul economic, Argus nu a reuşit în anii 2016 şi 2017
să majoreze volumele de ulei comercializate şi nici măcar să se menţină la acelaşi nivel ca
şi anul precedent. Având în vedere că mărcile proprii aparţinând unor lanţuri de retaileri (de
exemplu marca Clever pentru retailerul Billa) au continuat să fie o alternativă la brandurile
consacrate, Argus a continuat colaborarea cu o parte din marile reţele comerciale, pentru
care produce brandul privat.

38
 Principalii jucători din categoria uleiului de pe piaţa din România sunt: Bunge,
Expur, Prutul şi mărcile proprii ale retailerilor.
Bunge
 Fabrică de ulei la Buzău:
 Producătorul mărcilor Stalinskaya şi Wembley;
 Portofoliul Bunge România include mărcile Floriol, Unisol,
Muntenia şi Floarea Soarelui, mărci care deţin poziţii de top în toate segmentele
de piaţă.

Expur
 O fabrică la Urziceni prelucrează seminţe de soia, având ca produse
finite şrotul, uleiul brut şi uleiul degumat de soia;
 O fabrică la Slobozia îmbuteliere a uleiului şi fabricarea de biodiesel;
 În septembrie 2010, odată cu achiziţia companiei de către Saipol,
Expur a devenit parte a grupului Sofiproteol, lider pe piaţa franceză în industria de
procesare a seminţelor în hrană, combustibili regenerabili şi produşi chimici;
 Marca: Ulcom, Marisol;
 În feburarie 2013 cumpără activelele de presare, rafinare şi
îmbuteliere din România de la Cargill. Tranzacţia vizată are ca obiect şi mărcile de
uleiuri vegetale îmbuteliate Untdelemn de la Bunica şi Olpo şi o parte din
echipamentele de presare, rafinare şi îmbuteliere a uleiului.
Prutul
Fabrica de ulei Prutul din Galaţi;
Mărci: Prutul, Spornic, Surâsul Soarelui, Bonatelo, Boniflor şi mărci
private;
Picasol: ulei de măsline extravirgin şi ulei din turte de măsline
importat din Spania sub nume propriu.

39
 Top 5 producători si 5 branduri ulei de gatit pentru anul 2017

Top 5 producatori ulei de gătit (iulie 2017)

Cota cumulată în volum (%) Cota cumulată în valoare (%)

Mărci proprii 81,2 82,7 Mărci proprii

Bunge Bunge

Argus Argus

Expur Cargill

Prutul Expur

Sursa: Piaţa şi producătorii de uleiuri de consum

Top 5 branduri ulei de gătit (iulie 2017)

Cota cumulată în volum (%) Cota cumulată în valoare (%)

Mărci proprii 58,3 56,3 Mărci proprii

Raza Soarelui Bunica

Bunica Raza Soarelui

Ulcom Floriol

Lorena Unisol

Sursa: Piaţa şi producătorii de uleiuri de consum

40
7. Analuza realtiilor cu clienti

În acest moment firma deţine o cotă de aproape 20 %

din piaţa de ulei comestibil.
Produsul “Ulei comestibil îmbuteliat” este
comercializat la nivel naţional prin intermediul
distribuitorilor regionali în proporţie de 90% şi 10%
prin intermediul supermarketurilor şi reţelelor cash &
carry.
Ponderea reţelelor de magazine tip hypermarket şi a celor tip cash & carry,
în totalul vânzărilor este de peste 82%, diferenţa se comercializează prin intermediul
distribuitorilor regionali existenţi în fiecare judeţ al ţării.
Produsul “ulei vrac” este comercializat principalilor producători de margarină
vegetală şi producătorilor de conserve de peşte şi patiserie fină, fiind distribuit direct din
depozitele societăţii cu cisternele auto aparţinând beneficiarilor.
Produsul “acizi graşi” se comercializează în principal la export.
Distribuţia produselor se realizează la nivel naţional prin intermediul
distribuitorilor regionali, existenţi în fiecare judeţ al ţării cât şi prin intermediul lanţurilor
cash & carry, hipermarketurilor de tip Carrefour, Cora, etc.
Distribuţia se realizează în cele mai bune condiţii. Clientul emite comanda la
reprezentanţii zonali de care aparţin şi aceştia, la rândul lor comunică comenzile la
departamentul care se ocupă cu onorarea comenzilor de la Constanţa, sau clientul va emite
comanda direct la depozitul din Constanţa. Conform comenzii, cantitatea din produsul
respectiv va fi încărcată în tiruri sau camioane şi va ajunge la client în cel mult 2 zile.
Firma dispune de promptitudine în livrare comenzilor, lucru care este foarte
important faţă de clienţi.
Asadar, firma lucrează direct cu clienţii care pot fi firme foarte mari de
distribuţie regionale, naţionale (Metro, Selgros, Billa, Kaufland, Profi,Auchan etc.), sau
firme mai mici de distribuţie, cu care firma lucrează prin intermediul unor reprezentanţi
zonali care au rolul de a găsi cât mai multe firme de distribuţie care să cumpere ulei.
Pentru perioada următoare, speranţele sunt mari. Conducerea firmei doreşte ca în
următorii 3-5 ani să-şi mărească cota de piaţă ajungând până la 25%, însă pentru aceasta
conducerea firmei e conştientă că trebuie să poarte o luptă acerbă, deoarece are concurenţi

41
puternici care vor să asimileze în continuare firmele mici producătoare de ulei pentru a
deveni lideri pe piaţă.

42
 CAPITOUL III
INFLUENTA PE CARE O ARE MEDIU SI CONSTRANGERILE
POLITICE ASUPRA SOCIETATI ARGUS SA

3.1 MEDIUL DEMOGRAFIC

Mediul demografic reprezintă unul din factorii formativi ai cererii de mărfuri

pentru [Link] S.A. Importanţa resurselor umane în realizarea obiectivelor se reflectă în
creşterea influenţei factorilor demografici asupra activităţii organizaţiei. Principalii factori
demografici sunt următorii: numărul populaţiei, structura populaţiei pe sexe şi vârstă, durata
medie de viaţă, natalitatea şi mortalitatea, ponderea populaţiei ocupate.
Modificările structurii de vârstă a populaţiei se reflectă în modificările ofertei de
produse agroalimentare de la nivelul pieţei, deci implicit şi a uleiurilor vegetale, crescând
astfel ponderea produselor destinate vârstnicilor şi scăzând ponderea produselor destinate
tinerilor.
Se remarcă un grad mai scăzut de ocupare în rândul populaţiei feminine, dar ceea
ce se constituie într-un fenomen cu efecte majore asupra vieţii economice şi sociale în
general, asupra activităţilor firmelor din sectoarele agroalimentare, în special, este creşterea
rolului femeii în viaţa economică.
Etapa de tranziţie spre economia de piaţă îşi pune amprenta şi asupra modului de
asigurare şi perfecţionare a managerilor şi specialiştilor din unităţile economice, prin
exigenţele sporite pe care le ridică în ceea ce priveşte selecţia, încadrarea, evaluarea,
motivarea şi promovarea salariaţilor. Competenţa devine elementul hotărâtor în conceperea
şi derularea tuturor activităţilor de personal şi, totodată, condiţia fundamentală a succesului
elaborării şi implementării strategiilor într-un mediu concurenţial din ce în ce mai acerb.
Mutaţiile ce se preconizează în perimetrul acestor factori sunt numeroase: de la
deplasarea substanţială a populaţiei ocupate spre sfera serviciilor, la orientarea şcolii
româneşti spre asigurarea cantitativă şi calitativă a nevoilor de cadre ale economiei; toate
trebuie concepute şi operaţionalizate astfel încât să faciliteze derularea unor activităţi
microeconomice de înaltă competitivitate.

43
 3. 2. ANALIZA MEDIULUI SOCIO-CULTURAL

Pentru firmele agroalimentare importanţa acordată vieţii în grup şi vieţii de

familie este definitorie, comportamentul de cumpărare şi consum alimentar fiind puternic
influenţat de acest aspect. De fapt, anumite tendinţe înregistrate în marketingul
agroalimentar este rezultatul şi procesului de diminuare a numărului de membri pe
gospodărie. Astfel, sunt diferite comportamentele de cumpărare şi consum ale celor care
locuiesc singuri faţă de cei care locuiesc în grup. De exemplu, în ceea priveşte respectarea
ritmului tradiţional al meselor, familiile acordă o mai mare importanţă acestui aspect decât
cei care locuiesc singuri. Structura consumului alimentar, este diferită de la un popor la altul.
De exemplu, francezii se remarcă prin brânzeturile într-un număr mare de sortimente, foarte
apreciate şi pe pieţele externe. De asemenea, preferă untul, comparativ cu consumatorii din
ţările din sudul Europei care resping untul şi margarina, în favoarea uleiurilor.
Un element de ordin cultural cu influenţă semnificativă asupra comportamentului
de cumpărare şi consum alimentar şi care îşi pune amprenta asupra fizionomiei pieţelor
agroalimentare din anumite regiuni, îl constituie religia. Religia, prin interzicerea
consumului unor alimente sau băuturi, prin obiceiurile de consum cu ocazia anumitor
sărbători religioase sau în anumite perioade ale anului (posturi) influenţează, în timp,
cantitativ şi structural cererea de produse agroalimentare, imprimând o anumită specificitate
pieţelor agricole şi alimentare. Creştinismul, influenţează piaţa produselor agroalimentare,
îndeosebi, în perioada sărbătorilor religioase (Crăciun, Paşte), când creşte consumul de
produse festive, precum şi în perioada posturilor.

3.3 . INFLUENŢA MEDIULUI JURIDIC

Se referă la mijloacele de control menite să apere interesele indivizilor şi

societăţii în ansamblu. În această grupă pot fi incluse ritmurile de dezvoltare ale unei ramuri,
opinile privind ponderea proprietăţii private şi publice, politicile de creditare, de susţinere a
importului – exportului, impozitarea. Cu cât ritmurile de dezvoltare sunt mai mari, cu atât
activitatea întreprinderii va fi influenţată favorabil şi invers.
O activitate eficientă desfăşurată de către întreprinderile productive favorizează
ritmuri înalte de dezvoltare ale ramurii din care fac parte acestea şi invers. Important este ca
managerii firmei să sesizeze aceste influenţe şi să ia decizile care se impun.

44
 Factorii juridici reprezintă ansamblul reglementărilor de natură juridică prin care
este vizată direct sau indirect activitatea întreprinderii.
Cei mai semnificativi factori juridici sunt: legile, decretele, hotărârile
guvernamentale, ordonanţele, ordinele miniştrilor, deciziile prefecturii ce cuprind o serie de
norme de drept de a căror realizare răspund agenţii economici.
Influenţa factorilor se manifestă atât în ceea ce priveşte constituirea firmelor, cât
şi funcţionarea şi dezvoltarea lor (Legea nr. 31/1990)

3.4. INFLUENŢA POLITICII FISCALE

Sistemul de impozitare din România a suferit multiple modificări în ultimii ani

şi este într-o fază de adaptare la jurisprudenţa Uniunii Europene. Ca urmare, însă există
interpretări diferite ale legislaţiei fiscale. În anumite situaţii, autorităţile fiscale pot trata în
mod diferit anumite aspecte, procedând la calcularea unor impozite şi taxe suplimentare şi a
dobânzilor şi penalităţilor de întârziere aferente. În România, exerciţiul fiscal rămâne deschis
pentru verificare fiscală timp de 5 ani. Conducerea societăţii consideră că obligaţiile fiscale
incluse în aceste situaţii financiare sunt adecvate.
Legislaţia fiscală din România include principiul “valorii de piaţă”, conform
căruia tranzacţiile între părţi afiliate trebuie să se desfăşoare la valoarea de piaţă.
Contribuabilii locali care desfăşoară tranzacţii cu părţi afiliate trebuie să întocmească şi să
pună la dispoziţia autorităţilor fiscale din România, la cererea scrisă a acestora, dosarul de
documentare a preţurilor de transfer.

3.5. COSTRÂNGERE EXTERNĂ

Referitor la evoluţia categoriei, de semnalat că, pe piaţa românească au intrat în

primele luni ale anului 2016 produse foarte ieftine din ţările vecine, în principal din Bulgaria,
Ucraina şi Germania.
Acestea au fost comercializate cu o diferenţă importantă de preţ faţă de produsele de
pe piaţa autohtonă din segmentul economic, fiind deseori chiar mai ieftine decât mărcile

45
private ale retailerilor cum ar fi Clever (supermarketingul Billa) ,Aro (supermarketingul
Metro) etc., ceea ce a dus la scăderea majoră a vânzărilor de ulei din celelalte segmente de
preţ. Potrivit raportarilor MEMRB, Argus se menţinea la finele anului 2012, pe locul 2, după
producătorul Bunge.
Prin urmare cea mai importantă constrângere externă este cea legată de furnizorii
externi care ameninţă piaţa pe care activează şi prezenta companie.

3.5.1. SOLUŢII PROPUSE PENTRU ELIMINAREA CONSTRÂNGERILOR

O organizaţie îşi găseşte raţiunea de a fi numai atunci când produsele şi serviciile

sale satisfac nevoile clienţilor, sunt sigure pentru sănătatea lor şi sunt realizate în contextul
protejării mediului înconjurător.
Un factor determinant pentru o dezvoltare durabilă este îmbunătăţirea continuă a
performanţelor activităţilor în raport cu factorii de mediu.
De aceea, principalele obiective ale societăţii Argus, specializată în producerea
uleiului alimentar rafinat de floarea soarelui și rapiţă, sunt obţinerea satisfacţiei clienţilor săi
în ceea ce priveşte calitatea, siguranţa alimentară, preţul, termenele şi parametrii de livrare
şi de a preveni poluarea mediului înconjurător.

Societatea S.C. ARGUS S.A. îşi propune:

 Creşterea eficienţei economice prin planificarea şi utilizarea resurselor
societăţii pentru a atinge şi menţine calitatea şi siguranța produselor pe care
le furnizăm, la un cost optim, fără a afecta cerinţele Sistemelor de
Management Integrate (Calitate, Mediu);
 Satisfacerea cerinţelor clienţilor, a standardelor, prescripţiilor, specificaţiilor
obligatorii, a actelor normative şi legislaţiei învigoare, inclusiv alte cerinţe
aplicabile aspectelor de mediu ale activităţilor şi produselor noastre.
 Restabilirea imaginii societății;
 Crearea unor relaţii reciproc avantajoase cu furnizorii societăţii, solicitându-le şi
încurajându-i să crească nivelul din punct de vedere al calităţii și siguranţei al
produselor;

46
Obiectivele generale ale firmei:
 retehnologizarea unor sectoare financiare disponibile;
 efectuarea unor modernizări la nivel de maşini, utilaje, instalaţii cu grad de uzură
fizică şi morală ridicată;
 scoaterea din circuitul productiv a echipamentelor de producţie depăşite fizic şi
moral, cu grad de încărcare scăzut;
 îmbunătăţirea calităţii produselor şi serviciilor;
 consolidarea poziţiei pe o anumită piaţă sau segment de piaţă;
 consolidarea relaţiilor comerciale cu parteneri tradiţionali (furnizori şi clienţi).
 îmbunătăţirea parametrilor de performanţă ai firmei;
 reducerea relativă a costurilor în venituri;
 diminuarea cheltuielilor indirecte (a regiilor de întreprindere, în principal);
 diminuarea stocurilor;
 reducerea perioadei de recuperarea a creanţelor şi de plată a datoriilor.
 laborarea de strategii şi politici realiste;
 remodelarea de ansamblu sau parţială a sistemului de management şi a
componentelor sale majore.
 străduinţa de a oferi clienţilor, oricând, un produs de calitate şi sigur pentru
consum;
 prevenirea poluării mediului;
 prevenirea posibilelor situații accidentale și ale incidentelor de mediu;
 motivarea şi implicarea personalului, clarificarea responsabilităţilor;
 instruirea şi conştientizarea întregului personal a cărui muncă poate avea un
impact semnificativ asupra mediului/calităţii şi securităţii produselor;
 asigurarea resurselor;
 promovarea şi dezvoltarea programelor şi a performanţelor de mediu;
 identificarea, evaluarea şi ţinerea sub control a pericolelor referitoare la siguranţa
alimentară;
 revenirea la cota de piață avută anterior;
 respectarea cerinţelor de siguranţă alimentară ale clienţilor, autorităţilor şi ale
organizaţiei însăşi.

47
 Recomandări

 menţinerea şi, chiar, îmbunătăţirea calităţii sortimentelor de ulei comercializate în acest

moment, adică: Argus, Tomis, Sora Soarelui, Sorica;
 concentrarea activității de marketing a societății atât pe susținerea unei politici de
promovare a brandului premium”Argus” printr-o intensă campanie de imagine, cât
și pe o monitorizare atentă a politicii de preț, produs și distribuție a întregii game
sortimentale sub marca “Argus”;
 scoaterea pe piaţă a unui nou sortiment de ulei în conformitate cu standardele Uniunii
Europene;
 realizarea unui proiect de afaceri în vederea obținerii finanțării pentru lansarea noului
produs;
 publicarea de rapoarte curente cu privire la situația financiară a societății;
 formularea de acțiuni civile și de plângeri penale în vederea recuperării prejudiciului
financiar și de imagine;
 susţinerea dezvoltării, menţinerii şi îmbunătăţirii continue a eficienţei şi eficacităţii
sistemelor de management integrate (calitate, mediu şi siguranţa alimentului) prin
obiectivele stabilite

48
ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Materie primă de cea mai  lipsa unor relaţii întreţinute

bună calitate; cu puterile publice care pot
 Diversitatea de furnizori aduce o situaţie privilegiată
 Indice al inflației scăzut întreprinderii;
 resurse umane: personal
nemotivat din cauza nivelului
scăzut de salarizare;
 diminuarea subvenţiei pentru
export;
 nivel ridicat de impozitare,
mai ales contribuțiile
datorate pentru salariați;

OPORTUNITĂŢI
AMENINŢĂRI
 crearea de noi produse;
 intrare pe noi pieţe;  concurenţa internă şi
 creşterea comerţului internaţională;
internaţional;  neadaptarea la timp a
 noi sisteme de transport producţiei în concordanţă cu
mai economice; normele de protecţie a
 apariţia unor tehnologii mediului impuse de Uniunea
şi a unor echipamente Europeana;
mai performante;  apariția unor firme noi și
puternice din punct de
 Diversificarea
vedere economic;
produselor
 diminuarea resurselor de
 Posibilitatea
materii prime;
colaborării cu firme de  deschiderea pieţei naţionale
consultantă în pentru produsele straine;
marketing în vederea
unei bune previziuni a

49
 BIBLIOGRAFIE

1. Boeru G., Puzdrea D. –“ Tehnologia uleiurilor vegetale’, Bucuresti, Ed. Tehnică, 1980;
2. [Link]

50