100% au considerat acest document util (2 voturi)
172 vizualizări3 pagini

Multimi

Documentul prezintă definiții și proprietăți ale mulțimilor, inclusiv mulțimi de numere. Sunt explicate noțiuni precum elemente ale mulțimii, egalitatea și includerea mulțimilor, operații cu mulțimi și submulțimi de numere reale precum intervale.

Încărcat de

irina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (2 voturi)
172 vizualizări3 pagini

Multimi

Documentul prezintă definiții și proprietăți ale mulțimilor, inclusiv mulțimi de numere. Sunt explicate noțiuni precum elemente ale mulțimii, egalitatea și includerea mulțimilor, operații cu mulțimi și submulțimi de numere reale precum intervale.

Încărcat de

irina
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

MULTIMI

O mulţime este o colecţie de obiecte (numite elementele mulţimii) de natură oarecare, bine determinate
şi bine distincte.
 A, B, C,… notaţii pentru mulţimi;
 a, b, c, … x, y, z, … notaţii pentru elementele mulţimilor;
 dacă un element se află într – o mulţime, spunem că xA “x aparţine mulţimii A”;
 dacă un element nu se află într – o mulţime, spunem că xA “x nu aparţine mulţimii A”;
 pot fi finite sau infinite.

Moduri de definire:
a) sintetic = numind individual elementele sale - ex.: {x, y, z} ; A={0, 1, 3, 5, 7};
b) analitic = specificând o proprietate pe care o au elementele sale şi nu o au alte elemente - ex.: A={x|
P(x)}- “mulţimea acelor x pentru care are loc P(x)”;
Observaţie:
 - mulţimea vidă – mulţimea fără nici un element;

Mulţimi egale:
A=B - dacă orice element al lui A aparţine şi lui B şi reciproc.
Proprietăţi:
a) reflexivă A=A;
b) simetrică dacă A=B atunci B=A;
c) tranzitivă dacă A=B şi B=C atunci A=C.

Relaţia de incluziune:
A B – dacă orice element al lui A este şi element al lui B.
 Dacă AB , spunem că “A este inclusă în B” sau “B conţine pe A” sau “A este submulţime a lui B” sau
“A este o parte a lui B”;
 A B “A nu este inclusă în B” - xA astfel încât xB;
 P(A)= {X| XA} mulţimea părţilor unei mulţimi A – este formată din toate submulţimile mulţimii A.
Proprietăţi:
a) reflexivă: AA; b) antisimetrică: dacă AB şi BA c) tranzitivă: dacă AB şi BC atunci
atunci B=A; AC.

Operaţii cu mulţimi:
1) Intersecţia:
AB={x | xA şi xB}
Observaţie: dacă AB=  , spunem că A şi B disjuncte;
Proprietăţi:
a ) A(BC)=(AB)C – asociativitatea intersecţiei;
b ) AB=BA – comutativitatea intersecţiei;
c ) AA=A – idempotenţa intersecţiei;
d ) A;

2) Reuniunea:
AB={x | xA sau xB}
Proprietăţi:
a) A(BC)=(AB) C – asociativitatea reuniunii;
b) AB=BA – comutativitatea reuniunii;
c) AA=A – idempotenţa reuniunii;
d) AA;

2) Diferenţa:
A–B={x | xA şi xB}
Observaţie: Dacă EA, atunci se poate defini complementara lui A în raport cu E ca fiind
CEA={xE | xA, EA}
3) Produs cartezian:
AxB={(x,y) | xA şi yB}
Observaţie:
 AxA=A2;
 (x,y) – pereche ordonată sau cuplu;
 x – prima componentă;
 y – a doua componentă.
Alte proprietăţi:
a) A(BC)=(AB)(AC) – distributivitatea reuniunii faţă de intersecţie;
b) A(BC)=(AB)(AC) – distributivitatea intersecţiei faţă de reuniune;
c) AE  CE(CEA)=A;
d) A-B=CA(AB);
e ) Ax(BC)=(AxB)(AxC);
f ) Ax(BC)=(AxB)(AxC);
g ) Ax(B-C)=AxB-AxC.

MULŢIMI DE NUMERE

Mulţimea numerelor naturale


N = {0, 1, 2, 3, …}
N* = { 1, 2, 3, …}= N -{0}
Mulţimea numerelor întregi
Z = {…, -3, -2, 0, 1, 2, 3, …}
Z* = {…, -3, -2,-1, 1, 2, 3, …}= Z -{0}
Mulţimea numerelor raţionale
m
Q ={ |m, nZ; n0} – este formată din toate numerele ce se pot scrie sub formă de fracţie ordinară
n
Exemple de numere raţionale:
1. numerele întregi: -6, 9, 62, etc.
2. fracţiile ordinare:
1 3 8
a) subunitare: , ,
2 5 31
7 81 28
b) supraunitare: , ,
2 34 3
3 19 4
c) echiunitare: , ,
3 19 4
3. fracţiile zecimale finite: 3,21 ; -21,5 ; -412,341
4. fracţiile periodice: a) simple: 23,(2) ; -4,(31) ; 0,(004)
b) mixte: 3,21(5) ; -21,00(2) ; -0,42(003)
Mulţimea numerelor iraţionale
număr iraţional = fracţie zecimală infinită, la care zecimalele se repetă aleator
Exemple de numere iraţionale:  ,5 , 6 , 3 ,4 5
Mulţimea numerelor reale
R= Q  mulţimea numerelor iraţionale
Observaţie: mulţimea numerelor iraţionale se notează R-Q
Legătura între mulţimile de numere: N Z QR

SUBMULŢIMI DE NUMERE REALE

- se numesc intervale de numere reale


- sunt de 2 tipuri:
a) mărginite:
1. [a,b]={x|R | axb}- interval închis de capete a şi b
2. [a,b)= {x|R | ax<b}- interval închis la stânga şi deschis la dreapta;
3. (a,b]= {x|R | a<xb}- interval deschis la stânga şi închis la dreapta;
4. (a,b)= {x|R | a<x<b}- interval deschis;
b) nemărginite:
1. [a, )={x|R | ax} - interval închis la stânga şi nemărginit la dreapta;
2. (-,a]= {x|R | xa} - interval nemărginit la stânga şi închis la dreapta;
3. (a,)= {x|R | a<x} - interval deschis la stânga şi nemărginit la dreapta;
4. (-,a)= {x|R | x<a} - interval nemărginit la stânga şi deschis la dreapta.

Observaţie: intervalele fiind mulţimi de numere, cu ajutorul lor se pot efectua toate operaţiile cu mulţimi:
reuniune, intersecţie, diferenţă, produs cartezian.

S-ar putea să vă placă și