0% au considerat acest document util (0 voturi)
92 vizualizări33 pagini

SIG Laboarator

Lucrarea prezintă obiectivele analizei sistemelor informatice existente în organizații. Se vor prezenta teme de referat privind tipurile și utilizarea sistemelor informatice, iar studenții vor alege o temă pentru elaborarea și prezentarea unui referat.

Încărcat de

Adelina Sîrbu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
92 vizualizări33 pagini

SIG Laboarator

Lucrarea prezintă obiectivele analizei sistemelor informatice existente în organizații. Se vor prezenta teme de referat privind tipurile și utilizarea sistemelor informatice, iar studenții vor alege o temă pentru elaborarea și prezentarea unui referat.

Încărcat de

Adelina Sîrbu
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

DEPARTAMENTUL INFORMATICĂ

MATERIAL DIDACTIC DE SUPORT


pentru orele de laborator şi lucru individual la disciplina
„proiectarea sistemelor Informatice”

Chişinău
2015

1
Prescurtări:

SI Sistem Informatic
Sil Sistem Informaţional
DFD Diagrama Fluxurilor de Date
DFDL Diagrama Fluxurilor de Date Logice
DFDF Diagrama Fluxurilor de Date Fizice
DFD de context Diagrama fluxurilor de date de nivel superior, care prezintă sistemul ca
un tot întreg, care interactionează cu entităţile externe. Are topologie
de tip stea.
DFD de nivel 0 Diagrama care detaliază diagrama de context, prezentând principalele
subsisteme (componente) ale sistemului şi legăturile dintre subsisteme
cu entităţile externe, prezentate deja în diagrama de context.
DFD de nivel 1 Diagramele (până la 7) care detaliază fiecare subsistem evidenţiat în
cadrul sistemului. Sunt prezentate procesele de prelucrare ale fiecărui
subsistem. Se recomandă numerotarea corectă a proceselor.
DFD de nivel 2 Aceste diagrame (până la 49 la număr) detaliază funcţionalităţile
fiecărui proces evidenţiat în diagramele de nivel 1.
BD Bază de Date
ATM Automated Teller Machine
POS Point of Sale (punct de plăţi)

2
„Design is not just what it looks like and feels like. Design is how it works.”
Steve Jobs

Aceste indicaţii metodice conţin cerinţele pentru elaborarea lucrărilor de laborator la disciplina
„Proiectarea sistemelor informatice”, utilizând notaţii grafice structurate.
Lucrările de laborator au drept obiective:
 Cunoaşterea şi înţelegerea nivelului de informatizare a organizaţiilor (în baza unui studiu)
care activează în economia naţională, sfera educaţională şi socială etc. Compararea
nivelului de informatizare la nivel de ţară cu cel existent la nivel mondial în diferite domenii
de activitate;
 Aprofundarea cunoştinţelor acumulate la orele de curs;
 Aplicarea cunoştinţelor, obţinute în cadrul orelor de curs, pentru descrierea unui sistem
informaţional din cadrul unei organizaţii şi a sistemelor informatice, deja existente în cadrul
sistemelor informaţionale ale organizaţiilor;
 Formularea clară a cerinţelor necesare dezvoltării unui sistem informatic funcţional, cu
delimitarea cerinţelor funcţionale şi nefuncţionale;
 Aplicarea cunoştinţelor pentru analiza şi proiectarea unui nou SI în cadrul unei
întreprinderi, astfel încât acesta să se integreze eficient cu sistemele informatice deja
existente;
 Evidenţierea clară a intrărilor, prelucrărilor şi ale ieşirilor într-un SI şi părţile lui
componente;
 Utilizarea corectă a notaţiilor grafice recomandate pentru proiectarea logicii sistemului
informatic şi a structurii bazei de date;
 Prezentarea informaţiilor de ieşire dintr-un sistem informatic astfel încât să fie posibilă
analiza, interpretarea şi luarea deciziilor tactice şi strategice în activitatea întreprinderii în
care este exploatat sistemul informatic;
 Planificarea activităţilor şi ale resurselor necesare realizării SI.

3
CUPRINS
Lucrarea individuală Nr.1....................................................................................................................5
Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii, a tipurilor şi a modalităţilor de
utilizare a acestora...............................................................................................................................5
Obiective urmărite...........................................................................................................................5
Cerinţe..............................................................................................................................................5
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării...............................................................5
Teme pentru referat..........................................................................................................................7
Lista problemelor propuse...............................................................................................................9
Lucrarea de laborator Nr.2.................................................................................................................11
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu. Formularea şi specificarea cerinţelor faţă de
SI........................................................................................................................................................11
Obiective urmărite.........................................................................................................................11
Cerinţe............................................................................................................................................11
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării.............................................................13
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2...............................................................15
Sarcini propuse pentru rezolvare...................................................................................................20
Lucrarea de laborator Nr.3.................................................................................................................22
Tema: Proiectarea sistemului informatic...........................................................................................22
Obiective urmărite.........................................................................................................................22
Cerinţe............................................................................................................................................22
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării.............................................................23
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3...............................................................25
Sarcini propuse pentru rezolvare...................................................................................................29
Lucrarea de laborator nr. 4.................................................................................................................31
Tema: Planificarea iniţială a proiectului SI........................................................................................31
Obiective urmărite.........................................................................................................................31
Cerinţe............................................................................................................................................31
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării.............................................................32
Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4...............................................................34
Sarcini propuse pentru rezolvare...................................................................................................36
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................38
ANEXA 1...........................................................................................................................................39
ANEXA 2...........................................................................................................................................41
ANEXA 3...........................................................................................................................................42

4
Lucrarea Nr.1
Tema: Analiza sistemelor informatice existente astăzi în organizaţii,
a tipurilor şi a modalităţilor de utilizare a acestora

Obiective urmărite:
 Cunoaşterea elementelor de bază privind sistemele informaţionale din cadrul unei organizaţii;
 Definirea sistemelor informaţionale, a sistemelor informatice şi delimitarea noţiunilor;
 Prezentarea evoluţiei sistemelor informatice în timp;
 Colectarea informaţiilor referitoare la informatizarea proceselor de activitate a întreprinderilor
care activează pe teritoriul RM şi în alte ţări;
 Efectuarea unui studiu comparativ;
 Clasificarea sistemelor informatice după mai multe criterii;
 Cunoaşterea standardelor utilizate în domeniu;
 Cunoaşterea tipurilor de arhitecturi specifice SI;
 Cunoaşerea masurătorilor de performaţă (metrice) în dezvoltarea SI.

Cerinţe:
În cadrul acestei lucrări vor fi propuse mai multe teme de referat. Studenţii selectează o temă
de referat (o temă poate fi aleasă de câţiva studenţi), pregătesc referatul şi îl prezintă oral în faţa
colegilor (timp de 10-15 min). În cazul în care expunerea este deficitară pot fi formulate întrebări la
temă, de către profesor şi colegi. Se realizează discuţii la temă. Profesorul apreciază prestaţia
studentului.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării :


O organizaţie este un sistem, deoarece ea prezintă o structură proprie care constă dintr-o
mulţime de elemente ce interacţionează între ele în baza principiilor funcţionale şi fluxurile existente
între componentele organizatorice implică resursele organizaţiei. Fluxurile specifice unei organizaţii
sunt cele materiale (materii prime, produse finite etc.), financiare şi informaţionale.
Una dintre proprietăţile sistemelor spune că „orice sitem poate fi descompus în subsisteme”,
subsisteme care la rândul lor pot fi tratate tot ca sisteme. Pentru gestionarea fluxurilor informaţionale
în cadrul unei organizaţii este responsabil subsistemul-parte componentă a acesteia numit „sistem
informaţional” [1].
Astfel, în orice organizaţie pot fi evidenţiate trei părţi componente:

5
• subsistemul de conducere sau de decizie;
• subsistemul informaţional;
• subsistemul operaţional.
La nivelul sistemului operaţional (în cadrul căruia se desfăşoară procesele specifice domeniului
de activitate ale organizaţiei) are loc culegerea datelor. Acestea apoi se transmit sistemului
informaţional (care reprezintă un flux ascendent) pentru a fi stocate şi/sau prelucrate, iar apoi datele
participă la obţinerea informaţiilor utile fundamentării deciziilor la nivelul sistemului de conducere
(decizional).
Grafic subsistemele organizaţiei pot fi prezentate astfel (Fig.1):

SISTEMUL DE CONDUCERE
(responsabil de luarea deciziilor în cadrul
unei organizaţii)

M
E
D
Informaţii, documente, Decizii, hotărâri,
I rapoarte ordine
U SISTEMUL
L Date INFORMAŢIONA Informaţii
L
O
R
G
A
Date Decizii
N
I
Z SISTEMUL OPERAŢIONAL
A (responsabil de colectarea datelor în cadrul
Ţ
I
unei organizaţii)
E
I Fluxuri
materiale şi
financiare
Fig. 1. Evidenţierea sistemului informaţional al întreprinderii

Sistemul Informaţional
reprezintă un ansamblu de fluxuri de informaţii în baza cărora se desfaşoara activitatea din
orice domeniu, precum şi resursele organizaţionale asociate: umane, tehnice, financiare - implicate în
procesul de colectare, furnizare, prelucrare, transmitere a informaţiilor, asigurând astfel legătura
dintre sistemul decizional şi cel operaţional.
Sistemul informaţional poate fi manual (când toate activităţile se îndeplinesc de oameni fără
utilizarea TI) sau bazat pe calculator, atunci când se utilizează hardware, software, reţelele de
calculatoare, inteligenţa artificială sau alte forme ale tehnologiei informaţiei (TI), ceea ce conduce la
transformarea datelor în informaţii, utilizate în procesul de luare a deciziilor.

SISTEM SISTEM


INFORMATIC INFORMAŢIONAL
(computer-based (Information system)
information system)

6
Fig. 2. Diferenţa dintre sistemul informaţional şi sistemul informatic

Aici, în textul de mai sus, au fost utilizate noţiunile de „dată” şi „informaţie” cu sens diferit.
Literatura de specialitate (în domeniul informaticii), de cele mai multe ori, consideră ca sistemele de
calcul opereaza cu date. Astfel, datele furnizate la iesire pot reprezenta o anumita informatie pentru
un utilizator, respectiv pot avea semnificatii diferite pentru diversi utilizatori.
Datele reprezintă fiecare din numerele, mărimile, relaţiile etc. care servesc pentru rezolvarea
unei probleme sau care sunt obtinute în urma unei cercetări şi urmează să fie supuse unor anumite
prelucrari. Prelucrarea datelor conduce la obţinerea informaţiilor.
Informaţiile sunt observaţii şi relatări referitoare la obiecte, fapte şi evenimente din mediul
înconjurător care într-un context determinat au o anumită semnificaţie. Informatiile reprezintă
cunostinte noi, în raport cu situatia din trecut reprezentand un interes sporit pentru utilizatori. Astfel,
informaţia se caracterizează prin noutate. Această caracteristică nu este specifică datelor, care se pot
pastra ani la rând şi folosite la necesitate în obţinerea de noi informaţii.
În ultimele decenii creşterea gradului de informatizare a organizaţiilor, dar şi cre șterea
gradului de folosire a informațiilor în rezolvarea problemelor umane a făcut ca informa ția să fie
considerată o resursă economică, precum munca, materia primă și capitalul.
Datele şi informaţiile se păstrează pe hârtie în mape, arhive sau se pastrează în format
electronic în fişiere pe discuri.

Teme pentru referat:


1. Sistem informaţional vs Sistem informatic.
2. Studiu privind nivelul informatizării activităţii în cadrul organizaţiilor din RM şi la nivel mondial.
Se va expune care este dinamica implementării de aplicaţii şi sisteme informatice în activitatea
organizaţiilor din diverse ramuri, care activează în RM, comparativ cu alte ţări (sfera bancară,
a asigurărilor de bunuri, a instituţiilor de învăţământ şi de ocrotire a sănătăţii, a societăţilor
comerciale etc.).
3. Clasificarea sistemelor informatice după rolul/funcţia principală a acestora.
Se va expune referitor la sistemele informatice care pot fi implementate în cadrul diferitor
părţi componente ale sistemului informaţional al întreprinderii, precum sistemele informatice
pentru fundamentarea deciziei, sistemele informatice pentru management, sisteme
informatice financiar contabile, SI pentru gestiunea datelor referitoare la resursele umane sau
ale celor tehnico-materiale din întreprindere,SI pentru evidenţa stocurilor de produse, SI de
evidenţă a proceselor de producere şi desfacere a producţiei etc.
4. Sisteme informatice cu prelucrări de date centralizate şi decentralizate.
5. Sisteme informatice cu stocări de date centralizate şi distribuite.
6. Sisteme informatice care cuprind un proces de activitate într-o organizaţie sau câteva.
7. Sisteme informatice care cuprind mai multe procese de activitate din cadrul unei întreprinderi.
8. Sisteme informatice integrate.

7
9. Clasificarea sistemelor informatice după numărul de utilizatori ai acestora.
10. Rolul implementării bazelor de date în sistemele informatice.
11. Rolul etapelor de analiză şi proiectare în procesul dezvoltării SI.
12. Standarde şi reglementări tehnice utilizate în dezvoltarea SI.
13. Arhitectura SI (arhitectura fizică, a soft-ului şi datelor).
14. Obiective SMART în managementul proiectelor IT.
15. Metrici pentru SI. Metrice pentru modelul de analiză şi proiectare.
16. Riscuri şi managementul riscurilor în proiectele de dezvoltare a sistemelor informatice.
17. Analize de fezabilitate specifice front-end-ului proiectului.
18. Organizarea echipei de dezvoltare în proiectele soft/informatice.
19. Rolul sarcinii tehnice în procesul dezvoltării SI.

8
Toate lucrările individuale, vor fi realizate în baza unei probleme, selectate
preventiv, din lista propusă mai jos.
Lucrarea integră, corespunzătoare problemei selectate şi cerinţelor formulate, se va
considera drept „studiu de caz” şi va fi apreciată cu notă ca „lucru individual”.

Lista problemelor propuse:


1. SI implementat în domeniul asigurării bunurilor/persoanelor fizice – asigurarea, plata poliţelor
de asigurare, plata şi evidenţa despăgubirilor în cazul accidentului.
2. Sistem informatic implementat în cadrul unei companii de închirieri a automobilelor (evidenţa
clienţilor, chiriilor, perioadelor de închiriere, plăţilor etc.).
3. Sistem informatic implementat în cadrul unui salon de mariaj, salon care închiriază rochii de
mireasa (evidenţa clienţilor, a rochiilor închiriate, perioada, plăţile etc.).
4. Sistem informatic implementat în cadrul unui service auto, utilizat pentru evidenţa comenzilor
recepţionate şi îndeplinite.
5. Sistem informatic de evidenţă a serviciilor într-o companie de organizare a petrecerilor.
6. Sistem informatic implementat într-un magazin de vânzare a automobilelor (evidenţa
intrărilor, cu înregistrarea caracteristicilor şi a vânzărilor automobilelor).
7. Sistem informatic pentru evidenţa comenzilor într-un atelier de cusut (comenzi recepţionate,
realizate etc).
8. Sistem informatic implementat într-un centru de reparaţie a telefoanelor mobile (date despre
comenzi, clienţi).
9. Sistem informatic implementat într-un magazin de vânzare a telefoanelor mobile (evidenţa
datelor despre vânzări, granţii etc.).
10. Sistem informatic implementat în secţia „registratură”, a unei policlinici care va fi utilizat
pentru înregistrarea pacienţilor la medic.
11. Sistem informatic implementat într-un magazin care comercializează blănuri (evidenţa
produselor intrate în magazin şi ale celor vândute).
12. Sistem informatic implementat întrun depozit farmaceutic, care va fi utilizat pentru evidenţa
stocurilor.
13. Sistem informatic implementat în cadrul unei companii care prestează servicii de curăţare şi
spălare a hainelor (evidenţa comenzilor).
14. Sistem informatic implementat într-o agenţie ce prestează servicii de acces la internet
populaţiei.
15. Sistem informatic implementat în cadrul unei agenţii de vânzare a imobilelor noi şi second-
hand.
16. Sistem informatic implementat în cadrul unei agenţii ce prestează servicii de televiziune
populaţiei (evidenţa serviciilor, plăţilor pentru serviciile prestate şi a clienţilor).
17. Sistem informatic implementat în cadrul unei unităţi de producere a uleiului (evidenţa materiei
prime recepţionate, a producerii uleiului şi a producţiei vândute).
18. Sistem informatic implementat într-un magazin care comercializează produse cosmetice.

9
19. Sistem informatic de evidenţă a reuşitei elevilor/studenţilor unei instituţii de învăţământ.
20. Sistem informatic de evidenţă a datelor referitoare la intrarea şi ieşirea pacienţilor în cadrul
unui spital privat.
21. Sistem informatic de evidenţă a clienţilor unei săli sportive pentru antrenamente.
22. Sistem informatic implementat în cadrul unui combinat de carne (de producere a mezelurilor)
– evidenţa comenzilor (recepţionarea comenzilor şi eliberare a produselor).
23. Sistem informatic implementat în cadrul unui depozit en-gros – evidenţa intrărilor şi a ieşirilor
de produse.
24. Sistem informatic pentru evidenţa cantităţilor de seminţe de floarea soarelui recepţionate,
stocate şi vândute în cadrul unei întreprinderi de colectare a seminţelor.
25. Sistem informatic de evidenţă a închirierii locurilor de vânzare în cadrul unui centru comercial
(numărul buticului, perioada, plaţile etc.).
26. Sistem informatic de evidenţă a acreditărilor acordate angajaţilor din sistemul sanitar.
27. Sistem informatic de evidenşă a producerii şi vânzărilor de ciuperci.
28. Sistem informatic de evidenţă a comenzilor şi vânzărilor geamurilor termopan.
29. Sistem informatic de evideţă a resurselor umane într-o companie.
30. Sistem informatic de evidenţă a vânzărilor calculatoarelor.
31. Sistem informatic de evidenţă a clienţilor într-un Intrenet-cafe.
32. SI de evidenţă a activităţii unei librarii (comandarea, evidenţa cărţilor disponibile, vânzarea).
33. SI de evidenţă a activităţilor unei brutării (recepţionarea materiei prime şi vânzarea
producţiei).
34. SI de evidenţă a creditelor oferite persoanelor fizice de o companie de creditare.
35. SI de evidenţă a comenzilor unui atelier de producere şi vânzare a mobilei.
36. SI de evidenţă a vânzării şi recepţionării valutei străine.
37. SI implementat la recepţia unui hotel.
38. SI de evidenţă a casatoriilor şi divorţurilor.
39. SI de evidenţă a stocurilor materialelor de construcţie într-o firmă de construcţii.

Observaţie: În cazul în care o careva persoana studiază sau este cointeresată să studieze un careva
domeniu, care nu a fost menţionat în lista de mai sus, va anunţa responsabilul de
disciplină (la ora de laborator) pentru a i se formula problema.

10
Lucrarea de laborator Nr.2
Tema: Formularea problemei şi analiza domeniului de studiu

Obiective urmărite:
 Prezentarea organizaţiei şi definirea corectă a obiectului/domeniului supus studiului;
 Analiza şi expunerea corectă a structurii sistemului informaţional în care urmează să fie
implementat sistemul informatic;
 Analiza proceselor de activitate corespunzător fiecărui nivel funcţional al organizaţiei;
 Studiul, analiza şi prezentarea sistemului informaţional actual al întreprinderii;
 Evidenţierea rolului sistemului informaţional în activitatea organizaţiei;
 Construirea organigramei.

Cerinţe:
1. Prezentarea domeniului/firmei/instituţiei/organizaţiei studiate.
a. Descrierea organizaţiei;
b. Prezentarea sistemului informaţional al organizaţiei.
2. Specificarea principalelor (sub)sisteme informaţionale.
a. Evidenţierea corespondenţei: componentă a organizaţiei (birou, departament,
compartiment, oficiu, director) şi subsistem informaţional;
b. Prezentarea nivelului de informaţizare/automatizare a proceselor de prelucare a
datelor;
c. Descrierea aplicaţiilor şi a componentelor hardware utilizate deja în procesele de
activitate ale sistemului informaţional (în cazul în care sunt deja utilizate sisteme
informatice – se vor descrie acestea).
3. Prezentarea structurii organizaţionale.
a. Descrierea componentelor organizatorice (componenta financiar-contabilă, componenta
pentru managementul resurselor umane, componenta pentru managementul resurselor
materiale, componenta de evidenţă a producţiei/serviciilor, componenta de evidenţă a
vânzărilor, componenta de gestiune a comenzilor etc.) şi a responsabilităţilor acestora;
b. Evidenţierea principalelor roluri în activitatea fiecărei componente organizatorice;
c. Construirea organigramei.

11
Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:
Printre componentele funcţionale de bază ale întreprinderii pot fi menţionate:

 componenta de administrare (responsabilă de luarea deciziilor) a întreprinderii;

 componenta de cercetare şi dezvoltare tehnologică;

 componenta de aprovizionare, responsabilă de achiziţia resurselor materiale consumate în


întreprindere;
 componenta de producere – responsabilă de crearea producţiei/serviciilor întreprinderii;

 componenta de desfacere, responsabilă de vânzarea produselor întreprinderii;

 componenta de depozitare, responsabilă de păstrarea producţiei (uneori poate coincide cu


componenta de desfacere);

 componenta “personal”, responsabilă de selectarea personalului şi managementul resurselor


umane ale întreprinderii;

 componenta finaciar-contabilă, responsabilă de planificarea şi gestiunea resurselor financiare


ale întreprinderii [1].
Aceste, componente funcţionale menţionate, vor sta la baza evidenţierii subsistemelor
informaţionale ale întreprinderii.
Rezultatul organizării structurale (gruparea funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în
baza anumitor criterii) în cadrul unei organizaţii reprezintă structurarea organizatorică a acesteia.
Structura organizatorică a unei organizaţii reprezintă ansamblul persoanelor şi ale entităţilor
organizatorice constituite astfel încât să asigure realizarea obiectivelor organizaţiei. În cadrul
structurii organizatorice pot fi evidenţiate două substructuri principale: structura managerială
(corespunzătoare sistemului de conducere) şi structura de producţie (corespunzătoare sistemului
operaţional). Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică şi se defineşte ca
ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor, care revin spre exercitare unui
salariat al organizaţiei. Totalitatea posturilor cu aceleaşi caracteristici principale formează o funcţie.
Se deosebesc două tipuri principale de funcţii: manageriale şi de execuţie.
Organigrama este reprezentarea schematica a structurii organizatorice a unei întreprinderi, a
unei institutii, a subordonării compartimentelor acestora, a tipurilor de legături între aceste
compartimente. În mod obişnuit organigrama este alcătuită din dreptunghiuri ce reprezinta posturi de
conducere sau compartimente şi din linii care reflectă legăturile organizatorice.
Observaţie: Organigramele pot fi construite pentru:
- întreaga organizaţie - organigrame generale sau de ansamblu, în care se reprezinta grafic structura
organizatorica a intregii unitati economice;
- pentru o careva componentă a organizaţiei - organigrame parţiale care reflectă detaliat un
compartiment sau o grupa de compartimente ale structurii organizatorice respective.
Principalele reguli necesare a fi respectate la construirea organigramelor:

12
a) marimile dreptunghiurilor şi grosimile contururilor acestora se coreleaza cu obiectul, sarcinile,
autoritatea si responsabilitatea implicate, cu alte cuvinte patrulaterele pentru servicii trebuie
sa fie mai mari si cu contururile mai groasee decat cele pentru birouri etc;
b) situarea in organigrama a dreptunghiurilor si liniilor trebuie sa reflecte raportul de
subordonare ierarhica, toate posturile si compartimentele care alcatuiesc un nivel ierarhic
inscriindu-se pe aceeasi orizontala;
c) organigramele complexe, indeosebi cele care exprima mai multe tipuri de relatii
organizatorice, trebuie sa cuprinda legende cu semnificatia simbolurilor utilizate.
Observaţie: Pentru a construi organigrama poate fi utilizat orice editor grafic sau unul special care are
deja elementele încorporate, precum MS Visio.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.2:


1) Pentru componentele funcţionale enumărate mai sus poate fi construită o astfel de
organigramă (Fig. 3.):

Fig. 3. Exemplu de organigramă

2) Exemplu de organigramă pentru o întreprindere care comercializează produse (Fig. 4 şi Fig.


5):

13
Fig. 4. Exemplu organigramă

Fig. 5. Exemplu organigramă

Sarcini propuse pentru rezolvare:


1. Construiţi organigrama pentru următoarele componente funcţionale: „Rector”, care are doi
subordonaţi „Prorector stiinţe” şi „Prorector relaţii externe”. „Prorectorul pe ştiinţe” are în
subordine 3 decani – „Decan Ştiinţe Economice”, „Decan Ştiinţe Juridice” şi „Decan Ştiinţe
Politice”. „Prorector relaţii externe” are ca subordonaţi „Manager relaţii cu studenţii” şi
„Manager relaţii cu publicul”.
2. Construiţi organigrama pentru următoarea descriere: direcţia generală „Resurse umane” are în
subordine patru subdiviziuni – departamentul juridic, departamentul financiar-contabil,
departamentul tehnologiilor informaţionale şi departamentul achiziţii publice.

14
Lucrarea de laborator Nr.3
Tema: Cercetarea unui subsistem/sistem informaţional şi
prezentarea ariei de întindere a acestuia

Obiective urmărite:
 Delimitarea subsistemelor informaţionale ale organizaţiei, conform componentelor funcţionale;
 Evidenţierea corectă a surselor de date a sistemului informaţional, a locurilor şi modalităţilor
de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional.

Cerinţe:
1. Delimitarea ariei de întindere pentru subsistemul analizat.
a) Delimitarea sistemului informaţional (în cazul în care întreprinderea nu este mare). Pentru
întreprinderile mari, cu multiple componente organizatorice se va alege pentru analiză
detaliată un subsistem informaţional, corespunzător unei componente organizatorice;
b) Evidenţierea şi expunerea referitor la subsistemul decizional, de management şi a celui
operaţional;
c) Stabilirea entităţilor externe aflate în legătură cu sistemul (subsistemul) analizat.
2. Descrierea activităţii subsistemului informaţional.
a) Identificarea şi descrierea proceselor de prelucrare (urmărind prelucrările manuale sau cu
ajutorul calculatorului, de unde sunt preluate datele, la ce operaţii de calcul sunt supuse, cum
sunt preluate, ce interogări se realizează etc.);
b) Analiza intrărilor şi analiza ieşirilor (fluxurile informaţionale şi documentele care circulă în
domeniu). Pentru documente se va descrie structura şi componenţa acestora.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:


În cadrul acestei lucrări vor fi identificate procesele de activitate zilnice ale subsistemului
operaţional şi ale celui de management, din sistemul informaţional. Un proces de activitate
(business proces) este o colecţie de actitivităţi structurate şi relaţionate care produc un produs sau
serviciu specific (raspunzând unei nevoi) pentru un client particular sau pentru clienţi în general.
Acesta poate fi vizualizat adesea cu ajutorul unei “diagrame de flux” ca şi secvenţa activităţilor,
cuprinzând şi noduri decizionale.

15
Competitivitatea unei organizatii depinde mult de gradul de structurare, optimizare şi
relaţionare dintre procesele organizaţiei. Când managementul doreste costuri mai mici de producţie,
perioade mai scurte de livrare, o calitate crescuta a produselor, va fi necesar să modifice procesele.
Astfel, activitatea unei organizaţii poate fi împărtita pe procese. Iar întregul, numit
organizaţie/companie se bazează pe o hartă a proceselor. Procesele descriu ceea ce trebuie făcut,
cum trebuie făcut şi de cine trebuie făcut [12].
Noţiunea de „analiză a proceselor de activitate” presupune:
 Obţinerea unei înţelegeri lucrative privind procesele de business
 Înţelegerea cerinţelor grupurilor interesate
 Determinarea scopului şi obiectivelor fiecarui proces
 Identificarea problemelor asociate proceselor şi determinarea cauzelor acestora
 Dezvoltarea opţiunilor de îmbunătăţire a proceselor
 Iniţierea acţiunilor de îmbunătăţire a proceselor.
Deasemenea „analiza proceselor de business” include şi definirea modului în care organizaţia
adoptă o activitate şi modul în care se îmbunătăţesc procesele.
În continuare se vor descrie fluxurile informaţionale specifice acestor procese de activitate,
sursa şi destinaţia acestora. Se vor specifica informaţiile (rapoartele) şi sursele acestora.
Se vor identifica şi descrie principalele funcţii decizionale specifice organizaţiei analizate. Vor fi
descrise principalele fluxuri informaţionale şi sursele acestora.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.3:


1) Exemplu de descriere a unui document specific domeniului analizat (se va descrie ce reprezintă
factura şi bonul fiscal pentru întreprinderea care comercializează produse):
a)Factura se întocmeşte, în cel putin două exemplare, pentru livrarile de bunuri şi/sau prestările
de servicii efectuate. Acest document serveşte ca:
 act pe baza căruia se efectuează procesul de decontare a bunurilor livrate;
 act de însoţire a bunurilor pe timpul transportului;
 act de încărcare în gestiunea cumparatorului;
 act justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului şi a cumpăratorului.
Factura trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele date:
 numarul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care să identifice factura în mod unic;
 data emiterii facturii;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale persoanei juridice care emite factura;
 denumirea, adresa şi codul de înregistrare ale cumparatorului de bunuri sau servicii;
 denumirea şi cantitatea bunurilor livrate sau denumirea serviciilor prestate;
 data la care au fost livrate bunurile sau au fost prestate serviciile, cu exceptia cazului în care
factura este emisă înainte de data livrării/ prestării sau încasării avansului;
 baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor, pentru fiecare cota de TVA, scutire sau operaţiune
netaxabila, preţul unitar, exclusiv TVA, precum şi rabaturile, reduceri de preţ etc.

16
La furnizor, factura circulă:
 la compartimentul desfacere, în vederea înregistrarii în evidenţele operative şi pentru
eventualele reclamaţii ale clienţilor;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru înregistrarea în contabilitate.
La cumparator, factura circulă:
 la depozitul, care primeşte produsul şi este responsabil de păstrarea acestuia;
 la compartimentul financiar-contabil, pentru acceptarea plaţii, precum şi pentru inregistrarea
în contabilitate.
Factura poate fi tiparita pe orice format de foaie.
b) Bonul fiscal este emis de casa de marcat şi trebuie sa aibă înscrise cel puţin următoarele date:
 denumirea, adresa şi codul fiscal ale agentului economic emitent;
 logotipul şi seria aparatului de marcat;
 numărul de ordine al bonului, data şi ora emiterii;
 denumirea bunurilor sau serviciilor livrate, cantităţile, preţurile unitare, valoarea şi cota de
TVA aplicată;
 valoarea totala a bonului, valoarea aferenta TVA şi valoarea altor taxe necuprinse în baza de
impozitare a TVA.
Bonul fiscal trebuie sa fie înmânat în mod obligatoriu clienţilor, odată cu bunurile vândute.
Neemiterea bonurilor fiscale constituie contravenţie.
2) Exemplu pentru stabilirea entităţilor externe ale unui sistem informaţional (se va exemplifica
pentru subsistemul de depozitare a vaccinurilor, dintr-o instituţie medicală). Sunt descrise
entităţile externe şi fluxurile de intrare şi ieşire în/din sistem.
Tabelul 1. Prezentarea surselor, destinaţiei şi fluxurilor de date pentru sistem

Nr. Entitatea externă Intrări de la entitatea Ieşiri din sistem către entitatea
crt. externă în sistem externă
1. Sistemul de evidenţă Foaia de drum şi factura de intrare
contabil înregistrată;
Rapoarte statistice şi informaţii de
-
diferite tipuri (expirări, deteriorări
vaccinuri)
Factura de ieşire înregistrată
2. Secţia achiziţii publice Informaţii referitoare la Informaţii referitoare la iepuizarea
noi intrări de produse de stocuri
3. Donatorul Foaia de drum şi factura Foaia de drum semnată şi cu
înscrierile necesare
4. Instituţia medicală Lista vaccinurilor Factura de ieşire, înregistartă
solicitate preventiv la secţia contabilitate

3) Studierea sistemului informaţional. Identificarea proceselor de prelucrare. Exemplu pentru


identificarea proceselor de prelucrare, specifice activităţilor „sistemului pentru evidenţă a
vaccinurilor”, analiza intrărilor, analiza ieşirilor:

17
Tabelul 2. Prezentarea proceselor, a intrărilor şi a ieşirilor de date pentru fiecare proces de
prelucrare

Descrierea succintă a Intrări în Formulele sau


Proces Ieşiri din proces
operaţiunilor de prelucrare proces relaţiile de calcul

[Link]ţionarea 1. Înregistrarea unei noi intrări Informaţie intrare Informaţia


informaţiei nouă înregistrată şi
2. Păstrarea informaţiei în dosarul de
-
despre noi intrări semnată
evidenţă a depozitului

1. Prezentarea documentului de Factură de intrare Factură de intrare şi


intrare; şi foaia de foaia de drum
drum/parcurs completată cu două
2. Recepţionarea/descărcarea şi
(Documentaţia atribute noi
verificarea integrităţii ambalajului
standard care (data/ora) şi
(cutii, lăzi etc.) vaccinurilor; [Link]=cantitate
însoţeşte observaţii (în 3
a*pret unitar
3. Semnarea documentului de insoţire vaccinurile) exemplare)
(foaia de drum şi factura),
înregistrarea datei, orei efectuării
2.Înregistrarea [Link]=valoarea+T
livrării şi înscrierea observaţiilor
recepţionării VA+ Accize
(dacă sunt);
vaccinurilor
4. Returnarea facturii şi a foii de drum
semnate; [Link] total=suma
sumelor
5. Verificarea prezenţei standardelor
corespunzătoare vaccinului;

6. Înregistrarea facturii în baza căreia


s-a făcut recepţionarea şi
transmiterea vaccinurilor pentru
păstrare.

1. Verificarea vaccinurilor: dacă Factură de intrare [Link] deteriorărilor


corespund codurile de bare, cantităţile şi foaia de şi neajunsurilor
specificate în factură; drum/parcurs
[Link] este
[Link] înregistrată
2. Înregistrarea vaccinurilor în transmisă secţiei de
păstrării (Documentaţia
registrul de evidenţă conform facturii; evidenţă contabilă
vaccinurilor în standard care
pentru înregistrare şi
condiţiile impuse 3. Înregistrarea numărului de însoţeşte
păstrare
deteriorări şi neajunsuri; vaccinurile)

4. Înregistrarea locului/zonei de
păstrare a vaccinurilor cu respectarea
condiţiilor necesare de păstrare.

1. Verificarea periodică a stării Date deteriorări Raport deteriorări


vaccinurilor şi înregistrarea sau expirări sau/şi expirări [Link]
noncalităţilor şi a expirării vaccinurilor; înregistrate de vaccinuri pierderi=cantitate
operatorul rebut*pret unitar
2. Înregistrarea şi raportarea, în cazul
[Link]ţa depozitului în
în care se înregistrează, a expirărilor
calităţii urma verificării
sau deteriorărilor vaccinurilor (acestea
stării vaccinurilor [Link]
vaccinurilor
urmează a fi distruse);
pierderi=suma
valorilor pierderilor
3. Transmiterea spre distrugere a
vaccinurilor ce nu satifac anumite
cerinţe, cu documentarea acestui fapt.

18
1. Recepţionarea solicitărilor; Lista vaccinurilor Factura de ieşire şi [Link]=cantitate
solicitate foaia de drum sau a*pret unitar
2. Formarea livrării vaccinurilor
[Link]ţionarea foaia de parcurs
solicitanţilor;
listelor de
solicitări şi 3. Generarea documentului de ieşire [Link]=valoarea+T
controlul formării corespunzătoare livrării; VA+ Accize
livrărilor pentru
4. Înregistrarea divergenţelor dintre
solicitanţi
solicitare şi livrare (dacaă există).
[Link] total=suma
sumelor

1. Înregistrarea ieşirii cu anexarea Factura de ieşire Factura de ieşire şi


instructajului de păstrare şi folosire a şi foaia de drum foaia de drum

[Link]ţa medicamentelor; pachetul de nesemnata (în 3 semnata (în 3

eliberării documente standard; exemplare) exemplare)

partidelor 2. Transmiterea unui exemplar al


facturii de ieşire solicitantului şi unul
secţiei de avidenţă contabilă.

[Link] 1. Inventarierea stocurilor din depozit; Date referitoare Informaţie iepuizare


stocurilor de la inventariere stocuri
2. Stabilirea necesarului de vaccinuri;
vaccinuri şi
generaea noilor 3. Generarea documentului cu

solicitări solicitări, în cazul iepuizării stocului.

donatorilor

Sarcini propuse pentru rezolvare:


1. Identificaţi şi descrieţi procesele de activitate specifice secţiei de producere a crenvuştelor.
Evidenţiaţi intrările şi ieşirile de date/informaţii corespunzătoare fiecărui proces.

2. Sistemul informaţional de evidenţă a vânzărilor conţine următoarele procese de activitate:


Recepţionarea şi analiza comenzilor, Recepţionarea şi distribuirea producţiei (conform
comenzilor), Facturarea comenzilor, Evidenţa transportării producţiei clienţilor. Datele
referitoare la producţia distribuită clienţilor se înregistrează şi păstrează în sistem, în locul de
stocare „Date comenzi”. Drept entităţi externe vor fi „Secţia de evidenţă a comenzilor”, „Secţia
producere”, „Secţia contabilitate”, „Client”. Descrieţi procesele de prelucrare detaliat.

19
Lucrarea de laborator Nr.4
Tema: Modelarea grafică a sistemului informaţional al organizaţiei/
subdiviziunii

Obiective urmărite:
 Evidenţierea grafică corectă a surselor de date pentru sistemul informaţional, a locurilor şi
modalităţilor de prelucrare a datelor, a locurilor de stocare a datelor;
 Descrierea algoritmilor de obţinere a informaţiilor, în baza datelor disponibile, destinaţia
informaţiilor generate de sistemul informaţional;
 Prezentarea grafică a circulaţiei datelor în sistemul informaţional şi pentru obţinerea
informaţiilor;
 Utilizarea corectă a sistemelor de notaţii recomandate la poiectarea grafică a sistemelor
informaţionale;
 Utilizarea corectă a mediilor soft pentru construirea modelelor sistemelor informaţionale;
 Analiza şi interpretarea modelelor construite. Corectarea şi adaptarea, la necesitate, ale
acestor modele.

Cerinţe:
1. Modelarea grafică a sistemului informaţional supus analizei, folosind diagramele
fluxurilor de date.
a) Construirea diagramei de context pentru sistemul informaţional;
b) Detalierea diagramei de context şi evidenţierea principalelor componente ale sistemului
informaţional;
c) Construirea diagramei fluxurilor de date logice (cu evidenţierea funcţiilor) sau/şi fizice (cu
evidenţierea entităţilor interne) pentru sistemul informaţional analizat.
2. Evidenţierea noţiunilor domeniului analizat. Construirea modelului conceptual al
datelor.

Noţiuni necesare a fi cunoscute pentru realizarea lucrării:


Informaţiile pot fi reprezentate prin fluxuri de date, care sunt necesare pentru funcţionarea
proceselor. Documentele sunt generate în cadrul proceselor şi se mai spune că documentele parcurg
„fluxul de date”. Oamenii sunt direct implicaţi într-un flux de prelucrare a datelor: crează
documentele necesare, le analizează, iau decizii, controlează prelucrarea datelor etc.

20
În baza informaţiilor sistematizate şi descrise anterior (în lucrarea de laborator 3) se va
construi ierarhia de diagrame a fluxurilor de date, respectând principiul „descompunerii problemei în
subprobleme”. Astfel, se va construi o diagramă de context, o diagramă de nivel 0, care prezintă
principalele componente (subsisteme) ale sistemului informaţional analizat şi detalierea fiecărei
componete a sistemului informaţional prin construirea diagramelor fluxurilor de date logice şi/sau
fizice.
Sintaxa diagramelor fluxurilor de date (DFD) [1, 2, 3]:
Tabelul 3. Notaţii grafice specifice DFD
Simbol Semnificaţie
Notaţia Yourdon-DeMarco Notaţia Gane-
Sarson
- se foloseşte pentru a reprezenta grafic un
proces care transformă un flux de intrare într-
un flux de ieşire. Deasemenea, se foloseşte
pentru a prezenta grafic sistemul sau
subsistemul. Etichetele din interiorul simbolului
sunt diferite pentru cazul când este prezentat
sistemul (exemplu: sistem de evidenţă a
comenzilor) sau procesul (exemplu:
recepţionarea şi înregistrarea comenzilor).
- se foloseşte pentru a prezenta grafic un loc
de stocare a datelor (datele se păstrează până
la o utilizare ulterioară). Eticheta din interiorul
simbolului trebuie să reflecte cât mai exact
conţinutul datelor care se pătrează în acest loc
de stocare.
- flux de date – reflectă transferul
datelor/informaţiilor între diverse entităţi.
Eticheta de pe fluxul de date poate să reflecte
o denumire a unui flux logic de date, dar şi un
flux fizic de date.
- simbol utilizat pentru a prezenta entitatea
externă, care reprezintă obiecte amplasate
înafara hotarelor sistemului. Entitatea externă
reprezintă sursa datelor sau destinaţia
informaţiilor sistemului. Drept etichetă se va
folosi un substantiv la singular, chiar dacă
acele obiecte-externe sunt mai multe
(exemplu: casier, chiar dacă 7 casieri
înregistrează vânzările de produse dintrun
magazin).
Astfel, se construieşte modelul funcţional al sistemului informaţional, model specific etapei de
analiză.

21
Tot la această etapă se construieşte modelul conceptual al datelor (care prezintă grafic
noţiunile/entităţile domeniului - o descriere concisă a datelor utilizatorului, incluzând descrierea
detaliată a tipurilor de date, a relaţiilor şi restricţiilor acestora). Modelul conceptual al datelor are la
bază stabilirea corectă a entităţilor de date, a atributelor acestora şi a relaţiilor dintre entităţi.
Acest model este bazat pe sintaxa diagramei entitate-relaţie (DER), studiată detaliat în cadrul
disciplinei „Baze de date”.

Exemple de artefacte specifice lucrării de laborator nr.4:


1) Exemplu de diagramă de context (se va exemplifica pentru subsistemul de depozitare a
vaccinurilor, dintr-o instituţie medicală, descris în laboratorul nr.3). Diagrama de context are
topoligie de tip stea, în centru fiind prezentat sistemul, iar în jur entităţile externe şi fluxurile
informaţionale care ies şi intră din/în sistem.

Fig. 6. Exemplu de diagramă de context

2. Exemplu de diagramă a fluxurilor de date care detaliază procesul de evidenţă a vânzărilor de


medicamente (Fig. 7).

22
Fig. 7. Exemplu de DFD detaliată

Sarcini propuse pentru rezolvare:


1. Prezentaţi grafic, folosind DFD, următoarea descriere: sistemul informaţional pentru gestiunea
producţiei întreprinderii primeşte:
a. informaţiile referitoare la materia primă primită, de la secţia „achiziţii”;
b. informaţiile referitoare la comenzile de producţie de la secţia „evidenţa comenzilor”.
Ca rezultat al realizării producţiei, producţia, împreună cu informaţiile referitoare la tipul,
cantităţile de produse etc. se transmit secţiei „vânzare şi expediere”. Ce tip de DFD aţi
realizat?
2. Sistemul informaţional de evidenţă a vânzărilor conţine următoarele procese de activitate:
Recepţionarea şi analiza comenzilor, Recepţionarea şi distribuirea producţiei (conform
comenzilor), Facturarea comenzilor, Evidenţa transportării producţiei clienţilor. Datele
referitoare la producţia distribuită clienţilor se înregistrează şi păstrează în sistem, în locul de
stocare „Date comenzi”. Drept entităţi externe vor fi „Secţia de evidenţă a comenzilor”, „Secţia
producere”, „Secţia contabilitate”, „Client”. Construiţi diagrama fluxurilor de date, adăugând
fluxurile de date corespunzătoare, care se transmit între procese, locul de stocare şi entităţile
externe.
3. Construiţi diagrama fluxurilor de date care va prezenta grafic circuitul următoarelor fluxuri de
date: clientul transmite date referitoare la comenzile solicitate departamentului de evidenţă a
comenzilor ale unui depozit en-gros. Acest departament înregistrează comenzile şi consultă
departamentul aprovizionare cu produse. În cazul în care aceştia dispun de produsele

23
solicitate, departamentul de evidenţă le transmite informaţia despre produsele solicitate de
client şi departamentul de aprovizionare crează comanda şi o pregăteşte pentru livrare
clientului, preventiv înregistrând datele despre livrare, într-un loc de stocare a datelor.
Informaţia, care conţine detaliile referitoare la livrare (factura) se transmite clientului.
Evidenţiaţi:
 entitatea externă sistemului informaţional
 procesele de prelucrare a datelor din sistemul informaţional
 fluxurile informaţionale
 locurile de păstrare a datelor.
4. Construiţi ierarhia de diagrame ale fluxurilor de date pentru examinarea cunoştinţelor
studenţilor la o disciplină. În acest proces sunt implicate trei entităţi: profesor, student şi
decanat. Drept subprocese pot fi evidenţiate: generarea testelor de evaluare, repartizarea
testelor şi rezolvarea acestora, colectarea şi evaluarea răspunsurilor, înregistrarea notelor (în
matricolă şi borderou). Mapa cu teste, iniţial fără raspunsuri, iar apoi cu răspunsuri şi
evaluarea, va servi drept loc de stocare a datelor. Informaţia referitoare la reuşita studenţilor
(borderoul completat) se va transmite decanatului.
5. Aceeaşi problemă abordată la alt nivel: modelaţi activitatea sistemului informaţional
„Evidenţa/evaluarea reuşitei studenţilor”. Pot fi evidenţiate procesele: 1. Evidenţa datelor
personale a studenţilor înmatriculaţi, 2. Colectare şi prelucrare date reuşită, 3. Generare
informaţii reuşită la nivelul facultăţii, 4. Stocarea/păstrarea datelor. Procesul de evidenţă a
datelor personale poate conţine subprocesele de: 1.1. Înregistrare/Modificare date student;
1.2. Generare liste studenţi ce satisfac anumite criterii (careva grupe, careva specialitate, de o
careva vârstă etc.). Procesul de colectare şi prelucrare a datelor se descompune în alte
subprocese: 2.1. Înregistrare/Modificare date reuşită la nivel de facultate; 2.2. Generare liste
studenţi în baza criteriilor (note pozitive, note negative, după grupe etc.); 2.3. Păstrarea şi
transmiterea informaţiilor. Vor fi evidenţiate două entităţi externe „profesor” – va înregistra
datele referitoare la reuşita studenţilor şi „secvretariat decanat” – care va primi raportul final
referitor la reuşita studenţilor pe întreaga facultate, iar în baza raportului va emite ordine,
decizii etc.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Oprea Dumitru “Analiza si proiectarea Sistemelor Informationale economice”, ed. POLIROM ,


IASI, 1999
2. A. M. Vendrov “CASE –tehnologhii. Sovremennie metodi i sredstva proectirovania IS”, http: //
[Link]/database/case
3. [Link] “Proiectarea Sistemelor Informatice”
[Link]
4. Dorin Bocu „Iniţiere în Ingineria Sistemelor Soft”, ed. Albastră, Cluj-Napoca, 2001
5. Ilie Vaduva, V. Baltac, V. Florescu etc. “Ingineria programarii”, vol.1, vol.2, Ed. Academiei
Romane, Bucuresti 1995, 1996
6. "Procesele ciclului de viaţă al software-ului", RT 38370656 - 002:2006, 23.06.2006, Monitorul
Oficial Nr. 95-97, art Nr: 335
7. Вендров А.М. Один из подходов к выбору средств проектирования баз данных и
приложений. "СУБД", 1995, №3
8. [Link]
[Link]
9. [Link]/doc/733/konspekt-ais-2009
10. „The guide to the Business Analysis Body of Knowledge”, elaborat de International Institute of
Business Analysis, 2008
11. Scanlan, D. A., Structured Flowcharts Outperform Pseudocode: An Experimental Comparison,
IEEE Software, 6, 5, p.28-36, 1989.
12. Stoica M., Sisteme informaţionale economice, ed. ASE, Bucureşti, 2005

25
ANEXA 1
Базовые международные стандарты
в области информационных технологий

1. ISO/IEC 12207:1995. Информационная технология. Процессы жизненного цикла


программного обеспечения
2. ISO/IEC 9126-1:2000. Информационная технология. Качество программного обеспечения.
Часть 1: Модель качества
3. ISO/IEC 9126-1-3: 1998. Информационная технология - Характеристики и метрики
качества программного обеспечения: Часть 1. Характеристики и подхарактеристики
качества; Часть 2. Внешние метрики Часть 3. Внутренние метрики (Первое издание)
4. ISO/IEC 9126:1991. Информационная технология. Оценка программного продукта.
Характеристики качества и руководство по их применению
5. ISO/IEC 12119:1994. Информационная технология. Пакеты программ. Требования к
качеству и оценка качества
6. ISO/IEC 14598-1:1997. Информационная технология. Оценивание программного продукта.
Часть 1: Общее руководство
7. ISO/IEC 14598-4:1999. Информационная технология. Разработка программных средств.
Процессы для заказчика
8. ISO/IEC 15288: 2000. Управление жизненным циклом. Процессы жизненного цикла
системы
9. ISO 687:1983. ИТ. Управление конфигурацией программного обеспечения.
10. ISO 6592:1985. Информационная технология. Руководство по документации для
вычислительных систем
11. ISO 6592:1986. ОИ. Руководство по документации для вычислительных систем
12. ISO 9127:1987. ИТ. Пользовательская и рекламная документация на пакеты программ
13. ISO 9294:1990. TO. ИТ. Руководство по управлению документированием программного
обеспечения
14. ISO 15846:1998. ТО. Процессы жизненного цикла программных средств. Конфигурационное
управление программными средствами
15. MIL-STD-498:1994. Разработка и документирование программного обеспечения
16. ISO TR 9127:1988. Системы обработки информации - Документация пользователя и
сопроводительная информация для пакетов программ потребителя
17. ISO 14102:1995. Информационная технология - Оценивание и выбор инструментальных
средств CASE
18. IEEE 1063-1993. Пользовательская документация на программное обеспечение
19. IEEE 1074-1995. Процессы жизненного цикла для развития программного обеспечения
20. ANSI/IEEE 828 - 1990. Планирование управления конфигурацией программного
обеспечения
21. ANSI/IEEE 829 - 1983. Документация при тестировании программ

26
22. ANSI/IEEE 983 - 1986. Руководство по планированию обеспечения качества программных
средств
23. ANSI/IEEE 1008 - 1986. Тестирование программных модулей и компонентов ПС
24. ANSI/IEEE 1012 - 1986. Планирование проверки (оценки) (verification) и подтверждения
достоверности (validation) программных средств
25. ANSI/IEEE 1042 - 1993. Руководство по планированию управления конфигурацией
программного обеспечения
26. ANSI/IEEE 1063:1993. Пользовательская документация на программные средства
27. ANSI/IEEE 1219 - 1992. Сопровождение программного обеспечения.
28. ISO 8402:1994. Управление качеством и обеспечение качества – Словарь. Второе издание
29. ISO 9000-3:1997. Стандарты в области административного управления качеством и
обеспечения качества. Часть 3. Руководящие указания по применению ISO 9001 при
разработке, поставке, монтаже и обслуживании программного обеспечения. Второе издание

27
ANEXA 2

Documente care reglementează dezvoltarea sistemelor soft şi informatice


valabile în RM

1. RT 38370656 - 002:2006
2. STAS 34.602.89, STAS 19.201.78
3. STAS 19.202.78
4. STAS 19.402.78
5. STAS 19.502.78
6. ÎM 50-34. 698-90
7. STAS 19.301.79
8. STAS [Link]
9. STAS [Link]
10. STAS [Link]
11. STAS 34.602-89 STI
12. STAS 34.603-92 STI
13. STAS 24.204-80 SDSA
14. STAS 24.211-80 SDSA
15. STAS 24.209-80 SDSA
16. STAS 24.210-80 SDSA
17. STAS 24.205-80 SDSA
18. STAS 24.206-80 SDSA
19. STAS 24.207-80 SDSA
20. STAS 24.208-80 SDSA

28
ANEXA 3

Exemplu în slide-uri
Sursa: [Link]

29
30
31
32
33

S-ar putea să vă placă și