 Классический

 Плитка

 Журнал

 Мозаика

 Боковая Панель

 Фотоальбом

 Хронология
1.
JUN

Microeconomie

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi
şi mijloacele limitate care pot avea utilizare diferită- microeconomia
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se
consideră invariabili- presupunerea „in aceleasi conditii”
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-
deficit
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează
printr-o stabilitate relativă -echilibru partial
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba
cererii
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din
celălalt -substituibile
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe
care vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica
deplasarea curbei ofertei... daca oferta creste o deplasare a curbei spre dreapta ,
daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe
care cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea
cantitativa a cererii
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi
volumul ofertei (în aceleaşi condiţii)-legea ofertei
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un
anumit preţ al acestuia-oferta sub aspect calitativ
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl procure la un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect
cantitativ
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile
suportate de către producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel
superior pretului de echilibru
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
dată-oferta globala
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului
solicitate pe piaţă-delta cererii , delta Qd
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea
preţului bunului cu un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere
perfect inelastica
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca
0;-complimentare
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ
inelastica 0<€s<1
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;-
bunuri de lux
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a
bunului cu o unitate- utilitatea marginala MU
22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund
diferitor niveluri ale venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la
curba de indiferenţă; -varianta optima
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în
cazul când renunţă la procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele
rectangulare, în vârful unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru
unghiular
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –
bunuri complimentare
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte
bunuri (produse)-proces de productie
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul
maximal posibil al producţiei-functia de productie
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea
aceluiaşi volum al producţiei- izocuanta
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul
marginal
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi
suplimentare a factorului de producţie variabi - produsului marginal; pe tl
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o
unitate a altui factor fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de
substituire tehnologica a factorilor de productie
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor
factorilor de producţie –perioada lunga
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor
utilizate ale factorilor de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri
implicite
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-
costuri marginale
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le
corespunde acelaşi cost total-izocost
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului
vânzărilor cu o unitate- venitul marginal
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit
marginal
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a
pieţei;MR=MC---venitul marginal= costul marginal
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –
prag de rentabilitate
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-
concurenta perfecta
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea
volumului vânzărilor cu o unitate-venitul marginal
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa
cu concurenţă perfectă; P=MC
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai
sus de punctul în care costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al
costului mediu variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit
de al celorlalte, pe care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs
nesubstituibil de la un număr infinit de vânzători- monopson
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar
elasticitatea cererii după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs
pentru diferiţi cumpărători- discriminarea prin pret
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la
preţul cererii;-cerere relativ elastica
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la
acelaşi preţ; -cerere relativ inelastica
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că
cantitatea de produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în
condiţii de concurenţă perfectă).-costul social al monopolizarii
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează
pe piaţa oligopolistă;
63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în
scopul exercitării controlului asupra preţurilor- cartelul
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-
strategia optima
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă
acest preţ;- firma lider
67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra
preţului, concurează pe piaţa-duopol-oligopol
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari-
oligopol
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii
vor accepta decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind
majorarea preţului-

Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite
necesitati ale consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile
respective,in functie de genul de activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot
fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum
-factori de productie
2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii
comporamentului de optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor
variabile apte de a maximiza sau a minimiza valoarea altei variabile.
3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in
scopul determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc
schimbul.
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se
confrunta cererea si oferta si se manifesta preturile.
4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea
de estimari asupra efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date
reale. Modelele economice sunt o reprezentare foarte simplificata a realitatii in care nu
sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.
5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se
renunta atunci cind se face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai
mare pierdere dintre variantele sacrificate, considerindu-se ca alegerea facuta
constituie”cistigul”.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ
relativ;
6. raţionalism economic-este o metoda de [Link] cerceteaza
comportamentul rational al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta
presupune maximizarea utilitatii, in cazul firmelor-maximizarea profitului.
7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs,
care evalueaza si ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii
de concepere a produsului identifica obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de
analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa identifice nivelul de flexibilitate pe
piata.
8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind
sa produca?
10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative
ale actiunilor [Link] sunt numite variantele care se exclud reciproc.
11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza
asupra celor mai simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea
economica [Link] de unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni
comporatamentul oricarui grup de subiecti economici e tratata drept rezultata a
actiunilor unitatilor economice distincte.
14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt
un pret anummit.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al
acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt
dispusi si au posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un
anumit pret si la un anumit moment de timp
16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea
vinduta
17. echilibru static-
18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,
dar in limitele caruia se pot practica preturi mai [Link] plafon este opusul preturilor
minime stabilite de guvern.
19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .
20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul
ofertei si cel al pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei ,
fiind vorba despre o deplasare pe aceeasi curba a ofertei.
21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la
toate bunurile si serviciile
23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24. modificare relativă a preţului.-Delta P-
25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la
modificarea pretului aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
26. cerere relativ elastică 1<€<∞
27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute
dintr-un bun ca urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte
conditii raminind neschimbate
28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca
zero si mai mica ca 1
30. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a
satisface o trebuinţă umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De
asemenea, utilitatea exprimă aprecierea bunului din partea consumatorului, satisfacţia
pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara gradul de satisfactie al unei
persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.
- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de
bunuri care-i aduc consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita
bugetului disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul
disponibil si la preturile existente)
33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se
stabileste in punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care
consumatorul poate renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din
bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de subiectul economic sa ramina neschimbata.
35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce
corespund diferitor preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul
x si bunul y se modifica in functie de pretul bunului x.
36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care
consumatorul benefeciaza consumind anumite bunuri
37. spaţiul bunurilor
38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de
echilibru, procura am bele bunuri .
39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale
productiei
40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc
acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si
numai aceea
41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate
a unor factori de productie nu se modifica
42. extindere la scară a producţiei
43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii
consumate dintr-un bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea
marginala scade
44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a
achizitiona factorul de productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite
precum si amortizarea care face parte dun costurile implicite
45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei
VC= TC-FC
46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri
implicite), dar care nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile
care se cuvin pt folosirea capitalului poropriu
47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen
lung in urma cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
48. venit total=Q*P
49. venit mediu=Venit total/Q
50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită
perioadă de timp, incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi
profiturile ordinare. Spre deosebire de acesta, profitul contabil se bazează pe anumite
reguli contabile şi scopul este acela de a măsura schimbările reale în valoare.
51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina
52. profit mediu. =Profit total/cantitate

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial
care satisface necesitatile
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor
ce ţin de amplasarea resurselor-F
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui
subiect economic este raţional-A
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-
A dependenta direct proportionala
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica
consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii
va fi egal cu volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre
stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele caruia se pot practica preturi mai [Link]
plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.

8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-

F se majoreaza consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare
scade
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a
cererii, iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul
modificarii preferintelor curba cererii se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va
deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e vorba de bunuri inferioare in jos,
daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile
pentru acest bun;-F Pu↓↔Du↑↔Dm↓
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului
respectiv-A
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o
dreapta verticala
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea
după preţ a cererii din el-A
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc,
cererea din acest bun este relativ elastică;F
17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului
bunului datorită modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul
modificarii pretului cu o unitate
18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă
este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii-A
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după
preţ;-F
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—
F consumatorii devin mai sensibili la modificarea acestuia
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1,
majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit
maxim cind elasticitatea= -1
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul
respectiv este perfect elastică după preţ;-F
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-
A curbele de indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii
consumate a unui bun normal -F
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt
egale-F in starea de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din
combinatia de bunuri care ii aduc consumatorului o utilitate maximala
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de
originea sistemului de coordonate-A
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea
sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai
apropiate-A deoarece acestea ii aduc o utilitate mai mare consumatorului
29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este
egală cu raportul preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor
marginale ale bunurilor
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa
cantitatii;-F o linie verticala
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-
comportamentul consumatorului corespunde legii cererii
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei
se va reduce-A MP<0 ↔Q↓
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de
asemenea se reduce; AP↓↔MP<AP
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie
de producţie;-F
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când
cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la
majorarea costurilor variabile
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă
înregistrează valori minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor
medii pe termen lung-A
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul
marginal este influentata doar de costul variabil
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba
costului variabil-A
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al
factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională-A
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor-
A maximizarea profitului MR=MC
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung-F doar pe TS
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor
majora cantitatea oferită pe piaţă;
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte
preţul;-F MR=P
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei
la care costul mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma
pierde mai mult cind isi va intrerupe activitatea
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru
diferite pieţe-A
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie
reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte
preţul produselor;
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă
prin preţ. -F
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor
consecinţele se resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-
F este descurta durata si obtin profituri doar firmele lider
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în
dependenţă de preţurile stabilite de alte firme;
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-
monopolist –F e cooperare
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al
firmelor pe piaţă;--F
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de
firmele oligopoliste;-A
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme
poate fi subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu
concurenţă monopolistică-A
70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ
mare de firme-A
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un
substituent perfect al produselor altor firme-F
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă
monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F
73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal
este mai mic ca preţul-A
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal-A
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea
echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F

Întrebări alegere multiplă

1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al
microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.

2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?

a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?

a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic

va fi optimă pentru el doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită

soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:

a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.
 7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:

a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de

muzică simfonică s-a deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi
cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?

a) preţurile factorilor de producţie;
b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi
oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii
şi/sau a ofertei.

[Link] cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:

O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:

a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .
13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers
proporţională, bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2,
semnifică următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin
funcţia Qd = 3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această
situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers
proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:

a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ
veniturile vânzătorilor vor înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare

veniturile lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.
20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ
elastice. Care din următoarele modele grafice reflectă această situaţie?

21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre
coeficientul elasticităţii cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de
prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata
mai mare ca 0 €>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px
rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o crestere a lui Qy

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:

a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:

a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora
consumul altui bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la
alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să
maximizeze utilitatea de care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi
da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este
egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta.
În acest caz se poate afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La

magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul
consumatorului în acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de

cantităţile consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale
descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr

consumatorul obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când
consumă o prăsadă. Cum va proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea
de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest
caz cantitatea bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa
la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia
din ele va creşte considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca
Qy creste
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)

a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4

reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin
reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea

consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y.
În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se

poate afirma că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie
negativa(panta descrescatoare)

35. Să presupunem că MRSxy < pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce

cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este
prea maremodificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa
consumatorul spre echilibru intern

36. Orice izocuantă ilustrează:

a) variaţia volumului total al producţiei;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de
producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul

producţiei obţinute se exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi
marginal (MP) al factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.
39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a
producţiei determină funcţia dată?
a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale

descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a
factorilor de producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului
substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care
substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care
substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor
de producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o
unitate (în aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de
producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect

descrescător al extinderii la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (K + 3L)2, iar coeficientul
înzestrării muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata
marginală de substituţie tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
e) 1/6.
MRSTKL= -(delta L/ delta K)

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului
marginal al producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.

46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are
următoarea interpretare grafică:

Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:

a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:

a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie
egale;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi

argumentarea grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;-F
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F

49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului
marginal al firmei?
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.

50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:
 Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:
a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).

51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea
interpretare grafică:

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI
e) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe

activitatea dacă:
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:

a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
 55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu
contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu
acoperă ATC, firma trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora
oferta proprie:
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează

curba LRAC în punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei.
Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la preţul 100 lei. Ce va
întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.
Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica
P=LRAC=100 LEI

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;
b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din
următoarele afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;
b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.
MR>P
MR=MC

61. Discriminarea prin preţ presupune:

a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei
perfecte şi se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat
un cartel şi, ca urmare, au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de
anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:

a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este
descrisă prin funcţia
Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi
egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi
firmele oligopoliste vor reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime
posibile ale potentialilor producatori noi
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după
modelul Cournot. În stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi
cantitate de produse. Care din modelele grafice prezentate mai jos reflectă corect
curbele de reacţie ale firmelor?
 67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune
că: costu mediu=costu marginal
a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au

următoarea trăsătură comună:
a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul
concurenţilor.

Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este
prezentată în tabel:
30 40 50 60
70
Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0
Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul

producţiei fabricate se prezintă astfel:
MR=modificarea TR/modificarea Q
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
MR 10 9 8 7
6
MC 6 7,5 7,5 9
10
Aplicând analiza marginală determinaţi:
a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului
producţiei;
 b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu
aproximatie la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q
= 200 + 2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa
respectivă?
Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu
Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia –
prin funcţia
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
Qd=300
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;

b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă
astfel:
 1. Determinaţi funcţia care descrie cererea
pentru biletele la meciul de fotbal.

Qd=a-bP; 0=5000-b*100
<=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă
preţul biletului va constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din
bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea
oferită până la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP

50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150

300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300

b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă
a cererii din acest bun.

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă
prin funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei
globale pe piaţa respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725

9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia –
prin funcţia
QS = 300 + 4P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
 B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.
Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500

C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă

„plafonul” preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii
din acest bun asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă?
Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.
Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se
va modifica, el va ramine constant se poate modifica doar volumul.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600
u.m., iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta –
500 u.m.
a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de

consumator si de producator.

a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa

bunului?
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de
productie => la ↓ pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va
contribui la ↑ calitatii bunului => competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a
pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de echilibru.

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia
– prin funcţia
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de
200 u.m. plătit de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
d) Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la

producator
f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin
funcţia
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m.
pentru fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P;
P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Q d = 400 –
0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import
la nivelul 150 unităţi.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la
stabilirea cotei de import;
 Qd=Qs
400-0,5P=P-200
P=400
Qs=200
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
Qs=150 unitati
P=350
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
Vor scadea
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă,
dacă cota de import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?

15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va
modifica volumul cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare,
vin şi bere:
Elasticitatea cererii în raport cu:
Bunurile preţul bunului
preţul altor bunuri

produse alimentare vinului berii

Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care –
relativ inelastică? Cum apreciaţi o astfel de situaţie?

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului

de vin şi bere? Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate
în tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la
produsele alimentare şi bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv
într-o perioadă mai scurtă de timp?
18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema
precedentă reflectă cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există
un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns
la majorarea veniturilor consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări
cererea devine mai puţin elastică după preţ.
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii
devin mai sensibili la modificarea pretului
ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea
bunului dat. De regula dependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor
modifica veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta P
Maximizarea profitului va majora Q

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200
u.m. pe parcursul unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un
procent? Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Q d =
5 000 – 25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva
limitări cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
TP=max
MR=MC MP=0
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată.
Ce preţ va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
2000
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie
3 500: vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?
NU

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea

cererii după preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie
pentru a-şi maximiza veniturile?
Relativ inelastica
Delta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin
funcţii liniare, preţul de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi,
coeficientul elasticităţii după preţ a cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a
ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul” preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru
Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica
25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile
unei familii în două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.

semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650
1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
2) 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate
3) -0.11-bunuri inferioare
4) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de
fiecare din bunurile nominalizate.

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160

Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei după - 10 10 10 10 10 10 10
preţ

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;

b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea
preţului bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile

u.m. unităţi după preţ vânzătorilor, u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052=0.111 inelastica 18000
40 800 0,176=0.25 inelastica 32000
60 700 0,333=0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19.0=0 elastica/perf 0
inel

[Link]ţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în

tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.
 [Link]ţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate
unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la
limita pretului unitar de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care
veniturile incep sa scada

28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia
utilităţii are forma U = Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X.
Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun.

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal

40 u.m.
a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a
unui bilet la film 10 u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va
deplasa spre stînga, micşorîndu-se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată.
Astfel, prima îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2
u.m. Construiţi linia bugetară a studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală

ponderata pe preţ calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar
pentru pantofi – cu 10.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura
consumului?
MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp
MUp/Pp=10

32. Să presupunem că MRSxy < MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce

cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?

Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului

x
Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern.
Pentru ca pretu bunului x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul
de echilibru cantitatea lui Qx=0

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă

ale acestuia au aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o
singură combinaţie a celor două bunuri care maximizează utilitatea consumatorului?
Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.
MRSxy=constant
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie
indiferentde nivelul consumului

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală

a ultimii unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal
cu 15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40
Muy=20
Px=15 Mux/Px=Muy/Py
2,67=20/Py
Py=7,49
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4  Qx  Qy. Venitul rezervat de către un consumator
pentru procurarea celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru
consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67
36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea
bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate.
Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit suplimentar în mărime de 200
u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea bunului X.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
Px=20
Py=30
I=1500

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea
bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate.
Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu
trebuie să depăşească 50 unităţi.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
I=20Q+30P

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu
renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară
este descrisă prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U = 2Qx x 3Qy
15Qx + 30Qy = 1 200.
Px*Qx+Py*Qy=I
Qx max=1200/15=80 unitati
Qy=40
Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py
2Mux=Muy
40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata (
50,0). Care este în acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care

consumatorul o poate procura, renuntind la celalat bun

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale
acestora sînt prezentate în tabel:
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală Utilitatea marginală
unităţi a bunului X a bunului Y
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia
constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.
 Mux/Px=Muy/Py
2Qx+3Qy=18
3Mux=2Muy
Mux/Muy=2/3=0.67
Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3
Qy=4 Muy=150
42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5
unităţi, iar al factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie
tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru
kapital

MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2
43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care
poate fi obţinut prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea utilizată Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
afactorului-muncă, K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
ore
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400

Cantitatea de
muncă
(oameni-ore)

Cantitatea de capital (maşini-ore)

K1 = 10 MPL K3 = K4 = 40
30

K2 = 20 APL
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;

b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite
situaţii. Care este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când
cantitatea utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului
total, mediu şi marginal al factorului-muncă;
APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a
factorului-capital?
e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x

K1/3 x L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care
cantitatea utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25
ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a
factorului-muncă se reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al
producţiei? Care este efectul extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7
ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi,
iar a factorului-muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu
10%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar
cu 10%
Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect
negativ(descrescator) al extinderii la scara a productiei

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora
numărul personalului angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru
efectuarea operaţiunilor de creditare rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal
al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite. Cum se va modifica
produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?
MPl=delta Q/delta L
Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului
producţiei de numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Volumul producţiei, 0 400 900 1260 1500 1650 1740
unităţi

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?

 produsul marginal = 1740-1650=90
b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze
valoare maximă?
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2
muncitori

48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare

negativă. Este oare în acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu
produsul marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10
muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi
produsul total atunci când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând
următoarele cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct
proporţional cu volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1
000 unităţi. Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o
producţie totală de 1200 bucăţi. Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?
Ap=22,22
51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-
capital de la 200 la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e
efectul extinderii la scara a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul
marginal al factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi.
Preţurile factorilor de producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul
grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in
care dreapta izocostului e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta
urmatoarea egalitate
MRTSLK=w/r-inclinatia
MPL/W=MPK/R
MPL/PL=20
MPK/PK=30
PL=3
PK=4
MPL=60
MPK=120
r =2w
53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei
constituie 500 u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu
variabil şi marginal pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
FC=500
Q=50
TC=1157625
VC=TC-FC=1157625-500=1157125
ATC=AFC+AVC
AFC=FC/Q=10
AVC=VC/Q=23142,5
ATC=TC/Q=23152,5
MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5

54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al
utilajului constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore
de funcţionare a utilajului constituie 600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?
AVC=VC/Q =600/20=30
MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30
2)VA SCADEA
 55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25
unităţi. Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar
majora până la 30 unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al
fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor
activa 4 muncitori.
Cost total, CT Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
total mediu, variabil,
CMF CMV= (CT-
CF)/Q
Produsul 600+60*3=780 25*3=75 600:75=8 (780- 780:75=10,4 0
mediu 600):75=2,4
(3)=25
Produsul 600+60*4=840 30*4=120 600:120=5 (840- 840:120=7 (840-
mediu 600):120=2 780):(120-
(4)=30 75)=
1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul
marginal al factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi.
Preţurile factorilor de producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie pentru a minimiza costul total al
producţiei?
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege
combinatia factorilor de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs
marginal calculat la o unitate a pretului
MPK=MPL
57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă
prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate
va constitui
30 de unităţi?
VC=TC-FC
MC=deltaVC/deltaQ
Q=30
MC=61
VC=61*30=1830
58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de
producţie, completaţi rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Volumul producţiei, Costuri fixe, Costuri variabile, Costuri totale, Costuri medii, Costul marginal, u.m.
unităţi u.m. u.m. u.m. u.m.
50 100 000 200 000 300 000 6 000 -
100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400
150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400
200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400
250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.
59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate
este prezentată în următorul tabel:

Volumul Costurile Costurile medii Costurile

producţiei totale (u.m.) marginale
(unitati.) (u.m.) 3=2/1 (u.m.)
1 2 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.

2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii

bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare

60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate
este prezentată în următorul tabel:
Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50
unităţi
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
MR -
10 6 4 2 1
MC -
4 2 4 6 8
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?
Mr=MC
Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30
unitati
 Atunci firma va obtine profit maxim

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100
u.m. Costurile fixe constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs –
20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TC
TR=Q*P
TC=FC+VC
TP=80 000
TR=100Q
TC=(20*Q)+FC
TC=20Q+60 000
TP=100Q-(20Q+60000)
80 000=80Q-60000
140 000=80Q
Q=1750
b) aşi recupera costurile suportate?
TP=O
TR=TC
Q*P= FC+VC
100Q= 20Q+60 000
80Q=60 000
Q=750
62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele
dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, 5 6 7
unităţi
Costul marginal, u.m. 20 30 50
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000
Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30
u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.
 63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se
exprimă prin funcţia

TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce
volum al producţiei va maximiza profitul firmei?

TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:

Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60
unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800
AC -
80 50 46.67 50 56 63,33
AVC -
40 30 33,33 40 48 56.67
Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă
activitatea:
a) pe termen scurt;
Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini
P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca
costurille fixe, atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea
AVC min=30
Cind P=30
Sau P<30
b) pe termen lung.
Daca P=Acmin
P<Acmin
ACmin=46,67
Cind P=46,67
Sau P<46,67

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin
funcţia Qs = 0,5P. Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30
unităţi. Care este costul marginal al producţiei în această situaţie?
Qs=MC daca P>AVC
MC=30
Q=30
P=60

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor
marginale de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q.
Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60
u.m.?
P=60
 FC=100
Qs=MC daca P>AVC
Daca P=MC PROFIT =0
MC=60
Q=4
Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv
Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci
ATC=25 respectiv P>ATC si de aici rezulta ca TP>0
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în
punctul minim este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la
preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei;

dacă ea nu aplică discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?

Se va maximiza profitul cind MR=MC

MR=MC cind Q=150 si P=30
Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul
60 pina la 30 si pina la q=150
Q=150
P=60
TR=9000
 b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total
şi profitul total al firmei;

Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu
total
triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar
obtin prin discriminarea perfecta prin pret
si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii

c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl

reflectă; surplusul consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si
p =30

d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de

discriminare perfectă (gradul I) prin preţ?

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:

Preţul, u.m. cantitatea ofertită, Costul Costul mediu
unităţi mediu fix, variabil, [Link]
[Link]
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
ATC ATC Delta TC TC
55 550 5500 5500
17,5 350 2500 7000
8,33 250 500 7500
4,38 175 -500 7000
3,2 160 1000 8000
3,33 200 4000 12000
3,47 243 3010 17010
3,6 288 6040 23040
3,58 322 5940 28980
TR Delta TR MR MC
5 000 550
8400 3400 340 250
10800 2400 240 50
12400 1600 160 -50
 13500 1100 110 100
14400 900 90 400
14700 300 30 301
14400 -300 -30 604
13500 -900 -90 594
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-
monopolist.
TRmax daca MR=MC
MR=delta TR/delta Q
MC=delta TC/delta Q
ATC=AFC+AVC
TR=P*Q

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul
ei poate fi descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia
TC = 80 + 20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul?
Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?
MR=LRMC
Profit maxim

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea

cererii după preţ este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
cerere relativ inelastica
respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului,
el pierde controlul cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă
nu mai dispune de controlul preţului. Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond
de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii au posibilitatea de a reacţiona
la modificarea preţului de monopol

72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar
variaţia costului total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în
această situaţie?
MR=LRMC
TR=P*Q

73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 –
2P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.

MR=LRMC
Profit maxim
MR=2Q – 100
Qd = 1000 – 2P
 Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de
vedere al societăţii varianta este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de
producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea monopolului şi în detrimentul
consumatorului.

b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare
preţ se va majora cu 300 unităţi?

c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi

b)?

d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR

0 - 150 - - 200 0 -

1 110 160 160 10 175 175 175

2 170 320 160 160 150 300 125

3 216 366 122 46 135 405 105

4 250 400 100 34 120 480 75

5 295 445 89 45 105 525 45

6 360 510 85 65 90 540 15

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;

b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
P=MC maximizarea profitului
NU
MR=MC la pretu 105
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
FC=150
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
P=105
Q=5
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
Profit
TR-TC=30
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în
diapazonul indicat al preţului?-elastica

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC =
100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
P=MC maximizarea profitului
TR=Q*P
P=TR/Q=1000-10Q
1000-10Q=100+10Q
1000-100=10Q+10Q
900=20Q
Q=45
MC=550
P=550
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la

preţul 10 u.m. sau două cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi.
Dacă preţul scade de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată
de zona 1, iar câştigul reprezentat de creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la
preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi modifică mărimea pe măsură
ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare, venitul total,
de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.
Vezi imaginea-[Link]
P=10
P=8
MR=delta TP/delta Q=6/1=6
TR=P*Q
TR1=10
TR2=16
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de
la producători. Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă
cumpărătorilor dacă preţul producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?
MR=LRMC
TR maxim
 1)TC=5
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=5/1=5
TR3=28
MR=10
MR=LRMC

2) TC=6
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=6/1=6
TR3=
MR=5
MR=LRMC=5

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin
funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia
MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MC
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)---PROFITU
ATC=TC/Q
MC=delta TC/delta Q
Pretu de echilibru. optim MR=MC
TR=P*Q
78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi
pondere în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind
cererea, volumul producţiei şi costul total pentru fiecare firmă sunt prezentate în
următorul tabel:

Preţul, u.m. Volumul cererii, Volumul producţiei, Costul total,

unităţi unităţi u.m.
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
ATC MC 350
90 90
78,33 20
71,43 30
69 50
72 100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care
fiecare firmă va fi convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor
membrilor aderenţi la înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a
 practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie în mod convenţional pe anumite zone,
fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în funcţie de cifra
de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale
firmelor componente sunt diferite.
Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la
firmele membre. Aşa cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a
venitului marginal şi volumul producţiei la nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele
unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale la nivelul cartelului este
dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o
sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.

Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata

TC=ATC*Q
TP=P*Q-ATC*Q
Qd=350
Echlibru tip bertrand
Tpa=TPb=0 daca P=ATC
P=70
b)concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei
este descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul
producţiei–prin funcţia TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi
modelul grafic al problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0
MR=MC
P=LRAC TP=0
LRAC=TC/Q
LRAC=(6Q+100)/Q
P=LRAC=200-Q
200-Q=(6Q+100)/Q
200Q-Q²=6Q+100
Q²-194Q+100

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal

al acesteia de volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2.
Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6
LRMC=2Q-2
MR=10-2Q
Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil
Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea
minim a costului mediu pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic
fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata cu concurenta [Link]
dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma pe piata cu
concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma
 semnifica faptul ca acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai
mici de un numar mai mic de firme
1)MC=MC
P=LRAC
2Q-2=10-2Q
Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA

2)P=LRMC=LRAC=6
2Q-2=6
Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA
Опубликовано 4th June 2012 пользователем Stah V.

0
Добавить комментарий
2.
JUN

macroeconomie

MACROECONOMIE

Întrebări deschise
1. Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului
este___PIB________
2. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:
a) creşterea economică;
b) cresterea ratei ocuparii fortei de munca-cresterea nr persoanelor ocupate
c) reducerea inflatiei—sau mentinerea nivelului general al pretustabilitatea preturilor………………… .
3. PIB-ul poate fi calculat utilizând:
a) metoda cheltuielilor;
b) metoda veniturilor………………. ………;
c) metoda valorii adaugate brute.…………………… .
4. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă _ CICLITATE
5. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă _____ RATA NATURALĂ DE
ŞOMAJ __
6. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă şi structurii
economiei este _____somaj structural_________
7. Şomajul fricţional apare în rezultatul ____ Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de
muncă
8. Legea lui Okun arată _ Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv
peste cel natural determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %..._____________
9. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este _Inflatie_____________
10. Reducerea nivelului general al preţului este ____ DEFLAŢIA __________
11. Nivelul inflaţiei se calculează ___=P1-P0/P0__
12. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul _____________cheltuielilor agregate excedentare in conditiile
caracteristice utilizarii integrale a factorilor de productie_
13. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul _________cresterii costurilor medii si a reducerii ca uramare
a ofertei agregate_____
14. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ___Investitii nete___________
15. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale
reprezintă _____cheltuieli guvernamentale_-cheltuieli publice________
16. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii aggregate
1cresterea cantitatii de moneda in circulatie
2majorarea cheltuielilor guvernamentale
3majorarea deficitului bugetar
[Link] exportului net
17. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate
1cresterea salariului nominal care nu e insotita de cresterea productivitatii muncii
2majorarea preturilor de la materiile prime
[Link] impozitelor

18. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt __cheltuieli
publice____________
19. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi grafic ce
efecte are o creştere a ofertei de bani. Cresterea ofertei de moneda va duce la majorarea ofertei
reale de moneda si la reducerea lui r si deplasarea liniei ofertei de moneda spre dreapta
20. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând modelul IS-LM ,
arătaţi grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:
 nivelul venitului;---- sa scadem rata dobinzii
 rata dobânzii. ---- sa scadem venitu
Daca impozitele cresc inseamna ca curba IS se va deplasa spre stinga jos adica va scadea

21. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este ____Xn-exportul
net__________
22. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea costurilor?
 Reducerea costurilor
 Politici de crestere a productivitatii-stimulente fiscale, incurajarea cercetarii dezvoltarii, acordarea
subventiilor firmelor ce investesc in tehnologii de performanta
23. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii
agregate?
 Blocajul monetar-restrictionarea cresterii masei monetare
 Blocajul cheltuililor publice- mai putine piete publice pt sectorul privat inseamna o activitate mai
redusa a acestuia si un somaj mai ridicat
 Blocajul veniturilor si al costurilor salariale-poate lua forma autoritara a blocajului salariilor, ceea ce
afecteaza compromisul ce se face, de regula, intre patronate si salariati.
24. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.----totalitatea marfurilor si
serviciilor oferite pe piata nationala de catre toti agentii economici intr-o perioada relativ scurta de
timp
25. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare
dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei —sensul economic---factorii de care depinde inflatia: de
PIB, anticipari , de modificarile in economie
 Adevărat / Fals
1 Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a
activităţii economice în jurul lui PNB real.----F---- Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune
a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii economice.
2 Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei. -F Lege, în conformitate
cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural determină reducerea PIB
efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %.
3 Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj. F
Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei.
4 În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul venitului A C = Ca+b( Y-T).
5 Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
6 Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.F
7 Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi antreprenor.F
8 Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului. F
9 Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.F
10 Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate. A
11 Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului pentru care piaţa
mărfurilor este echilibrată.F
12 Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F arata corelatia dintre
venuituri si investitii
13 În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se realizează prin
intermediul banilor.A
14 Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.-A
15 Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.-A
16 În cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei dobânzii.
şi de nivelul venitului.F
17 De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă. -F
18 Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.-F
19 Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi. A
20 Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci multiplicatorul fiscal creşte.A
înclinatia marginala pentru import (parte din PIB aditional afectat cumparatorilor din exterior), notata
cu (m).
cu cât PIB-ul aditional, care rezulta din cheltuielile publice aditionale m determina cresteri
ale importurilor si ale impozitelor, cu atât efectul multiplicator este mai slab, si invers.
21 Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
22 Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile mărfurilor autohtone va deplasa
cererea spre produsele de import.- dreapta sus cererea o sa cresca pt marfurile de import
23 Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară. A
 Teste - grilă
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.

3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:

a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
 11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:
a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi. VP=VN-V fac.+ Transferuri

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii; VPD= VP – [Link] venit
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:

a) venitul personal; VPD= VP – [Link] venit
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero; VPD= VP – [Link] venit
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator; PNBr=PNBn/Ipnb
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de
la125 la 150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat; PIB1=500/125=4
 d) nu poate fi calculat; PIB2= 600/150=4
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:

a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;-
d) deficitul bugetului de stat.-

28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost

încheiat un contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
 31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă; Rş = Mş/ Pa .
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant; somajul structuratl si frictional caracterizeaza somajul natural
si determina rata naturata a somajului care nu este constanta
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
 41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului
structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări
poate adopta una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
Caracterizeaza modificarea relativa a nivelului mediu a preturilor

45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează
ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;-
cererea
b) o creştere a preţului petrolului;-ofertei
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;-oferta
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.-cerere

46. Stagflaţia este situaţia:

a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;--inflatiei cererii
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală
rata reală a dobânzii?
a) 10%; rata reala=rata nominala a dob-rata eventuala a infl
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii.
Dacă i-ar depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune; deoarece rata dob=12% si e mai mica ca rata inflatiei
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o
dobîndă în mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă. Va cistiga 8% 

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a.) cererea agregată;
a) oferta agregată. Relatia de compensare a inflatiei-somaj si include si inflatia prin costuri
(prin oferta) si inflatia prin cerere

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.

56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;-jos—adica va scadea
b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;-- stocurile se maresc
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;-cantitatea marfurilor oferite
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:

a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce
la o creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca
rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:
a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:MPS—este de obicei o marome pozitiva si

subunitara si de obicei este mai mica ca inclinatia marginala spre consum, suma lor fiind
intotdeauna egal cu 1
a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale
măreşte rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora; I=e-d*r r –rata dobinzii
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum; daca impozitele cresc consumu scade
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;- Curba Laffer arată că veniturile totale din impozitare cresc
odată cu rata de impozitare
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 [Link].
Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile
naţionale?
a) se vor micşora cu 36 [Link];
b) se vor micşora cu 84 [Link];
c) se vor micşora cu 120 [Link];
d) se vor majora cu 36 [Link];
e) se vor majora cu 84 [Link];
f) se vor majora cu 120 [Link].

98. Moneda reprezintă:

a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;- cererea reala de moneda creste
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:

a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare; baza monetara este numerarul inafara sistemului bancar si rezervele
bancilor comerciale
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

 a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net; X-import
c) export;
d) import.

118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
 120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:
a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.

PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN 4476,4
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional 4068,7
 8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal 3907,8
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil 3293,3

 PNN=PNB-A
 Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete=4068,7
 Impozite indirecte nete=Impozite indirecte –Subventii=407,7
 Venit personal=VN-Vi+transfer=4068,7-273,2
 Venit personal disponibil=VP-Imp

2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite V 17
2. Investiţii private brute C 70
3. Salariile V 290
4. Profiturile corporaţiilor V 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate V 27
7. Exportul net C 12
8. Achiziţii guvernamentale C 98
9. Investiţii nete private C 52
10. Venituri pe proprietate V 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum C 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
Metoda cheltuielilor
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
2) Produsul Naţional Net.
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34
3. Analizaţi datele din tabel.
Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
PNB=1000
2) Venitul naţional.
PNN=PNB-A=980
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=76
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
3) Venitul Personal Disponibil.
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888
4. Analizaţi datele din tabel.
Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70

2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
3) Venitul Personal Disponibil.
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit
2600 u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m.,
amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m.,
amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
Determinaţi:
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000
u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m.,
excedentul bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – [Link] venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
 PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din
ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%

10. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie

1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

11. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie

1 3720 2200 1,691

2 4000 2400 1,667

12. Completaţi tabelul:

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie

1 4820 4200 1,1476

2 5281 4600 1,1480

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
Apti de munca=8 mil.
Ocupati = 6 mil.
 Someri= 1,5 mil
Ro(rata ocuparii)=PAO/PA*100%=75%
Rs=S/PA=0.1875

14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor 4093 7929
Rata şomajului 4,82 8,31

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei
de muncă?
1U0=L-E=84889-80796=4093 U7=95453-17524=7924
Ru=U/L*100%=4093/84889*100%=4,82% Ru=U/L*100%=7924/95453*100%=8,3%
2Creste [Link] de munca,necestati de recalificare
Creste nivelul economiei
3L=95453------100% X=7924*100/95453=8%
U=7924
Nu de oarece 8%>6% Procentul admisibil al nivelului somajului dintr-o tara cu economie de piata
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
Rs=S/PAO+S=2%/2%+4%=0.33%

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane.
După o lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

1Ru0=U0/L0=10/90+10*100%=10%
2E1=90-0,5=89,5 mil persoane
3U1=U0-1mil+0,5=9,5mil persoane
4RU=U1/L1=9,5/19,5+9,5=9,5/99*100%=9,6%

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în
2006, 5,0 % în 2007 şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4
mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

[Link] Okun-devierea dintre somajul real(U2)si somajul nominal(Un) va duce la deviere PIB
V2-Vp/Vp*100%=-β*(U2-Un)
β-Coificiet de sensibilitate ~3~2,5
V2-Vp/Vp=PIBreal/PIBp/PIBp PIBp –productia optinuta in cazul folosiri depline a
resurselor
PIBr-devierea de la PIBp
2005:-3*(6,6%-6%)=-0,018 Rezulta cresterea Ur siUncu 0,6 si duce la scaderea PIB cu 0,018%
 Un=Uf+Us→6% (U nominal admisibil) Uf somaj functional
Ur =Uc+Un Us somaj admisibil
Un somaj natural
Uc somaj ciclic
2006:-3(5,3%-6%)=-3*(-0,7)=+2,1%rezulta scaderea U cu 0,7 si cresterea PIB cu 2,1%
2007:-3(5,0%-6%)=-3*(-1)=+3%
2008:-3(4,8%-6%)=-3*(-1,2)=+3,6%
[Link]-PIBp/PIBp=3,6%;PIBp/PIBp-PIBp-PIBp=3,6
PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4/0,046=32161 mil u.m

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
1.2007 diferenta absoluta =PIBef-PIBp=3705-3800=-95milarde u.m
Diferenta relativa=PIBef/PIBp=3705*3800=0,975
[Link]=6,0083%
PIBr-PIBp/PIBp=-β(Ur-Un);(Un=6%)
3705-3800/3800=-3(Ur-6%);-95/3800=-3(Ur-6%);
-0,025=-3(Ur-6%);
Ur-6%=0,0083
Ur=6,0083

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB faţă de
şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

Rezolvare:
1) β=2 ,decalajul= -β(Ur-Un)= - 2(10-6)= - 8 %. abaterile – PIBr de la cel PIBp= 8%
2)PIBr=600mil u.m
Uc=Ur-Un=10-6= 4 %

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
Indicele tip laspeyres
Pentru rochii Il=2,5
Pantofi Il=3,64
Caiete Il=3,5
Manuale Il=2,5
Pantofi Il=2,083
Ciorapi Il=6
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui
Phillips, calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

Rezolvare:

π-ritmul real al inflatiei ; - ritm infl asteptate; U- nivelul somajului real; Un-niv somaj
natural; β- coeficient; e-skimbarile de soc ale i

e=0; π= - β(u – Un)± e

π= 4 – 0,5(3,6 – 5,4)=4+0,9=4,9 %.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
Determinaţi:

Rezolvare:
π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
1)Un= 0,05=5%
2) π2=π1-4; π-1; Un- const
π1 – 4 = π-1 – 0,7(U - 0,05)
-4= - 0,7(U- 0,05)
-4= - 0,7*u
U=5,7 – puncte,deci descresterea π cu 4 puncte va duce la majorarea somajului cu 5,7
puncte procentuale.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y=
3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600 580 20 0.2
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.2
1200 1060 140 0.2
1400 1220 180 0.2
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
 Ca=100
b=inclinatia marginala spre consum=0,8
1-b=inclinatia marginala spre economie=0,2
S(economiiile )= -Ca+(1-b)Yd= -100+0.2Y
S1=20
S2=60
S3=100
S4=140
S5=180
Yd=Y

Formule pentru rezolvare:C= Ca + *Vd

Vd=C+S; =∆S/∆Vd

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil.
lei. Calculaţi venitul naţional.
VN=PNN-Impozite nete=750+0.7Y
PNN=PNB-A
PNB=C+I+G+Xn
PNB=225+0,7( Y-T)+245+420=750+0.7Y

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru
anul viitor.
PIN=10+0.8Y+60+100=170+0.8Y

27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se

reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld.
u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
Rezolvare:
PIB=AD+C+G+I+Xn;
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210 mld u.m

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a
veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
Rezolvare: S=Vd-C; S=I
1) 30=0.25Vd-20:
VN=Vd*S; Vd = 200 u.m
2)S1= S0+20;
So+20=0,25Vd-20
So=I
30+20=0,25 Vd-20; rezulta VN=280

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este
echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
 2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
Rezolvare:
S= Vd-Ca
+ =1; C=Ca+ *Vd
1)Ca=300
+ =1; rezulta =1- ; =1-0,3=0,7 rezulta ca C=300+ 0,7(Y-T)
2)AD=AS=V AD=C+G+I+Xn; Xn=0
V=300+0.7V+300+600;
0,3V=1200;
V=4000 – venit de ekilibru
3)Venitul disponibil
V=300+0.7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m

30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I=
0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este
egală cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.

Ve = [Link]= 153 u.m

C= 151,3+08( y-T)
I=0,005 y+85,4
G=Imp.
rata de imp pe venit=0,25

r imp= imp
venit
imp=r imp*V
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve= Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(V0-153)+0,05(Vo-153)+85,4-
153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
Vo-153=0,9Vo+99
0,1Vo=252
Vo=2520u.m. –venitul national in cayul ocuparii depline

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
Se mareste venitul persoanelor se micsoreaza venitul statului
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a
reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia
marginală spre consum.
PNB1=1000
G1=100
G2=160
PNB2=1200
MPC=delta C/deltaYd=0.3

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul
 majorează cheltuielile guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân
neschimbate?

AD=AS
C’0,8
Import=0
deltaG=0,8

________________
deltaPIB=deltaG-1/1-C = 2*1/1-0,8=10mld u.m
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante)
pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând
constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
rezolvare:
Y=3500 U.M.
C’=0,8
Ve=3700u.m
________________-
1) deltaPIB=delta G*1/1-C
Ve-Y=deltG*1/1-C
deltaG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreye
2) deltaIX=?
delta V=deltaG*1/1-C

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
enitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
REZOLVARE:

C=500+0,75(

y-t)
I=1500u.m
 G=1000u.m
________________-
1)Ve=C+G+I+XN; XN=0
Ve=500+0,75*Ve+1000+1500
0,25Ve=3000
Ve=12000u.m.
2)Ve=10000u.m.; C’=0,75
12000-1000=2000 deltaG=1/1-C
deltaG=500U.M

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T

= 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
REZOLVARE:
C=100+0,9Y
G=600u.m
I=390u.m.
T=400u.m.
______________________
1)PIB0= 1000+ 0,9PIB0+600+390
0,1PIB0=1990
PIB0=19900 u.m.
2)K=1/1-C
C=0,9
K=1/1-0,9=10
3)deltaPIB=deltaG*K=1*10,O=10 u.m se va majoraPIB

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum
statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să
asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
REZOLVARE:
C=0,8(Y-T)
I=184,5 u.m
G=307,5u.m
Timp pe venit=0,25
V=V0*1,2
___________________
buget [Link]=chelt
Taxe=G

V=C+G+I+XN XN=0
V=C+G+I;
deltaV=deltaG*1/1-C’
C’=0,8
deltaV=deltaG*1/1-0,8; deltaG=
V= C+G+I=0,8(V-0,25*V)+307,5+184,5
0,4V=492
V=1230
V1=1,2*1230=1476
deltaV=1476-1230=246 => deltaG=49,2 u.m
G1=307,5+49,2=356,7u.m
146=0,8(1476-T*1476)+356,7+184,5
1476=1180,8 -1180,8T+356,7+184,5
1180,8T=246 => t1=0,21
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze:
I=1500
G=1000
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?

40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară
totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea monetară
dobânzii, % pe motiv speculativ totală
14 30 400+30=430
13 50 400+50=450
12 70 400+70=470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata
dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce
până la 450 mlrd.u.m.
Rezolvare:
LM- piata monetara
LD = Li(V)+L2(d’)- cererea de bon
L1- moblilul de tranzactie
L2-mobilul de speculatii
V(PIB)- venit
d’-rata dobinzii

Qm=510 mlrd u.m

[Link]=510mlrd u.m d’=10%
[Link]=530=Ld=>d’9%
[Link]=450=Ld=>d’13%

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă este Ce curbă in Cum se Cum se
influenţată IS-LM este modifică modifică rata
influenţată venitul dobănzii
naţional
 1 2 3 4 5
a PIATA LM VA R↓
MONETARA SCADEA
b PIATA LM VA CRESTE R↓
MONETARA
c PIATA IS VOR R↓
BUNURILOR CRESTE
SI
SERVICIILOR

LM-piata monetara
IS-piata bunurilor si servicii
IS=LN- echilibru
I-investitii
S-economii
42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a Bunurilor IS VN cr. D’ cr
si
serviciilor
b monetara LM VN mic D’ cr
c monetara LM VN cr. D’ mic

a) reducerea S’
b) viteza de rotatii a bunurilor scade
c)oferta de bunuri creste

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919
u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de
capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.

Rezolvare:
Balanta de plati=I+II+-2438+243.8=0=>echilibru
Soldul contului curent=incasari-plati
Balanta contului curent cuprinde>balanta comerciala(import, export, marf)
>balanta serviciilor
 >balanta serviciilor
>balanta transferurilor unilaterale
Balanta comerciala=EX –Imp= 19650-21758-2108
Balanta veniturilor=[Link] [Link]=3621-1394=2227
Balanta transferurilor=-2388u.m
Balanta servicilor=chel-ven din turism=1919-1750=-169
Soldul contului curent=-2108+2227-2388-169=-2438u.m
Balanta contului de capital si financiar:>balanta miscarii de capital pe Ts si
Tl:> balanta rezervelor valutare internationale
II balanta de capital= intrari-iesiri= 6612-4174=+2438u.m

44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru?
Dar asupra balanţei de plăţi?

Mln.u.m Bp=(240,5-120,5)+(20-15)-(-5)=+120+(+5)+5=+130mln
[Link],bun 240,5 u.m
[Link],bun 120,5
[Link] din exterior 20
[Link] catre exterior 15
[Link] externe -5

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
M/P=L

Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

E=C(Y-T)+I+G+Xn=37,5Y+0,375Y²(Y la patrat)+600-10r

M/P=L
L=580/2=290
290=0.4Y-8r
Y=725+20r
E=37,5Y+0,6Y(Y la patrat)+600-10r
E=313162,5+18140r+400r²
E=7828+45,35r+ r²

Опубликовано 4th June 2012 пользователем Stah V.

0
Добавить комментарий
3.
JUN

def micro
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute micro
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi
mijloacele limitate care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră
invariabili…ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor
economice şi a tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un
anumit preţ într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o
perioadă determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa
bunurilor şi serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele
…piaţa factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt
…bunuri complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt
…bunuri substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care
cumpărătorii doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care
vânzătorii doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului
bunului cu un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate
marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru
consumator o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel
de satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul
consumatorului şi preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din
curbele de indiferenţă …echilibrul consumatorului
24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri
ale venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate
de producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al
producţiei …funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil
…produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte,
după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea
randamentelor neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de
producţie …pe termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de
producţie …curba de izoproducţie (izocuanta)
32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri
totale …linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la
una din izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor
utilizate ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost
marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate
…venit marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă
perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător
care produce bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători
…discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care
activează pe piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament
„noncooperant”)
47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul
exercitării controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ
… firma lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa
monopolistică

Afirmaţii adevărate sau false (micro)

1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect
economic este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.F
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă
a resurselor economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au
posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere
bunul pe piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni
egal cu volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor –
deplasări de pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ
din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este
cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai
mici costuri de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de
originea sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai
îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai
apropiate. A
22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu
raportul preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de
producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va
reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea
factorilor de producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. F
32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează
valori minime. A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen
lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul
produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi
bun pe diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în
activitatea dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe
piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă
cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele
cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului,
iar de comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii
opligopolul lui Sweezy. F
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
48. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai
mic ca preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele
care activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a
concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
monopolistică obţin un profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe
termen lung, firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A

Teste-grilă (micro)
1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:
a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii
resurselor;
2. La nivel microeconomic sunt studiate:
a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele;
3. Analiza funcţională presupune:
a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor
4. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când:
a. beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a. în totalitatea economiilor, indiferent de organizarea lor economică şi politică.
6. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei:
a. resurse limitate – nevoi nelimitate;
7. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează:
a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile.
8. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul:
a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente ;
9. Pe curba posibilităţilor de producţie, pentru a spori producţia unui bun, producţia
celuilalt bun trebuie:
a. redusă;
10. Costul alternativ este costul determinat de:
a. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să
renunţăm pentru a obţine sau produce bunul dat.
11. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include:
a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial;
12. Cererea solvabilă pentru un bun presupune:
a. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
13. Cererea pentru un bun nu este influenţată de:
a. preţurile la resursele economice;
14. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută;
15. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:
a. vor creşte veniturile consumatorilor;
16. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
17. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun?
a. toate variantele de răspuns sunt corecte.
18. Legea generală a ofertei determină că:
a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte, ceteris paribus.
19. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ?
a. numărul vânzătorilor pe piaţă;
20. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta, grafic, în:
a. deplasarea curbei ofertei la dreapta;
21. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor:
a. pe orice tip de piaţă.
22. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a. Cantitatea ceruta de bunuri corespunde cu cantitatea oferita de bunuri
23. Pe piaţa concurenţială, preţul de echilibru:
a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă
la acest pret .
24. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie:
a. preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va creşte;
25. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de:
a. creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând nemodificata.
26. Cererea unui bun este elastică dupa pret când:
a. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil;
27. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru, piaţa bunului
respectiv se va caracteriza prin:
a. excedent de bunuri;
28. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv
se va caracteriza prin:
a. deficit de bunuri;
29. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%.
30. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd =
3 x I. Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit?
a. 3;(9-6/3-2)
31. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers
proporţională fată de:
a. utilitatea bunului pentru consumatori;
32. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile
lor s-au redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a. cererea relativ inelastică la produsele agricole;
33. Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%, oferta va fi:
a. elastică;
34. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este
negativ:
a. bunul X este complimentar bunului Y;
35. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să
maximizeze:
a. utilitatea totală din consumul bunurilor;
36. Utilitătea totala atinge maximul când:
b. utilitatea marginală devine zero;
37. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:
a. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai
mică;
38. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale
descrescânde?
a. 100, 200, 280, 340, 380;
39. Echilibrul consumatorului semnifică:
a. egalitatea utilitatii marginale ponderate la pret a tuturor bunurilor;
40. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul
obţine o utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va
proceda consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a. va consuma mai multe mere;
41. Curba de indiferenţă semnifică:
a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;
42. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :
a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;
43. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi
suplimentare din bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;
44. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5, indiferent de cantităţile
consumate ale acestora. În acest caz se poate afirma că:
a. bunurile sunt strict complementare;
45. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste.
Care este, în acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?
a. 0.5
46. Linia bugetară semnifică:
a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.
47. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului
B – 0,5 u.m.. Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?
a. 5A, 6B.(5*1+6*0.5)
48. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:
a. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.
49. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea
bunului Y pe care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a
bunului X ?
a. 2;
50. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:
a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;
51. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează, linia
bugetului:
a. rămâne neschimbată;
52. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei
obţinute se exprimă prin:
a. funcţia de producţie;
53. Funcţia de producţie semnifică:
a. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de
producţie;
54. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de
producţie?
a. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o
unitate.
55. Legea randamentelor neproporţionale postulează:
a. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în
condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie;
56. Legea randamentelor neproporţionale acţionează:
a. pe termen scurt;
57. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal
(MP) al factorului de producţie variabil este incorectă?
a. Q are valoare maximă atunci când MP=0;
58. Izocuantele ilustrează:
a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de
producţie;
59. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor
de producţie (MRTSLK) ?
a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care
substituie (MPL / MPK);
60. Dreapta izocost semnifică:
a. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti
disponibile);
61. Echilibrul producătorului este atins în punctul:
a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost;
62. În cazul randamentului de scară descrescător, dublarea producţiei este asigurata prin :
a. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi;
63. Costul contabil include:
a. cheltuielile explicite;
64. Costul economic include:
a. cheltuielile explicite şi implicite, inclusiv profitul normal;
65. Care din afirmaţii este corectă ?
a. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite;
66. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea
a. profitului economic;
67. Costurile fixe sunt acelea care:
a. nu se modifică la modificarea cantităţii produse.
68. Costurile variabile sunt acelea care:
a. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie;
69. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate de produs;
70. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal?
a. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;
71. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al
producţiei ?
a. ∆VC : ∆Q;
72. Costul total mediu este minim, când:
a. MC = AC;
73. Pe termen lung:
a. toate costurile sunt variabile;
74. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al
firmei?
a. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
75. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod
suveran:
a. cantitatea produsă şi oferită;
76. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta
proprie:
a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar pretul de echilibru se va reduce
77. Dacă MR > MC, firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă:
a. va majora cantitatea de producţie;
78. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale
a. MR = MC = P;
79. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea
dacă:
a. P < AVCmin;
80. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine:
a. profit normal;
81. . Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ?
a. hârtiilor de valoare;
82. Modelul monopolului pur presupune că:
a. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă.
83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:
a. la un nivel dat al cererii, poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va
asigura profit maximal;
84. În condiţiile monopolului:
a. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul;
85. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele
afirmaţii referitoare la veniturile firmei este justă?
a. venitul total creşte până la o limită, după care se reduce;
86. Discriminarea prin preţ presupune:
a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
87. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator, asemenea
situaţie se numeşte:
a. monopol bilateral;
88. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică
comună:
a. număr mare de producători.
89. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin:
a. producerea bunurilor diferenţiate;
90. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor, unde elasticitatea cererii după preţ:
a. este preponderent substituibila.
91. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:
a. Firmele nu obtin profit economic pozitiv;
92. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă, caracterizat prin:
a. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente;
93. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi, firmele
oligopoliste vor reieşi din:
a. Egalitatea MR=LRMC;
94. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ?
a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor;
95. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu:
a. preţul de monopol;
96. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin:
a. număr mic de mari cumpărători.
97. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ?
a. autovehiculelor

PROBLEME MICRO
1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri Variante alternative

A B C D E

Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32

Costume 50 45 35 25 0

1. Reprezentaţi grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această

curbă?
R-ns: Punctele A, B, C, D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce, pornindu-
se de la utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, matriale, umane, etc.)
2. Indicaţi punctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei.
Ce semnifică aceste puncte?
R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie.
Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari, este o variantă imposibilă pe TS, deoarece
resursele disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume,
deaceea trebuie să se tindă spre majorarea productivităţii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii
cafetierelor a fost perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF)
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a
costumelor sau sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o
gospodărie ţărănească:

Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500

1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.

2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg
grâne şi 1200 kg? Explicaţi.
R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne, doeoarece sunt sufieciente resurse
pentru fabricarea acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de
productie.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la
1200 kg anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg, adică ku 200
kg.
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400
kg la 600 kg anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg.
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele
economice sunt utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce, deoarece combinaţia respectivă (punctul N e
situat în interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe
zi):

Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită

(u.m.) (l) (l)
1,00 200 110
1,25 175 130
1,50 150 150
1,75 125 170
2,00 100 190

1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

echilibru?

Coordonatele punctului de echilibru sunt (110, 1,5)

2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul
restabilirii echilibrului pe piaţa dată?
R-ns: La preţul de 1,75 se va înregistra un excedent de ofertă, cererea va fi mai mare ca oferta
(punctul F). Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului. ↓ cererea de lapte, piata
este in excedent de lapte, ↓ pretului
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate
preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi reprezentarea
grafică a solutiei problemei.
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) (l) (l)redusa cu 45 l
1,00 200 65 (110-45)
1,25 175 75 (130 – 45)
1,50 150 105 (150-45)
1,75 125 125 (170-45)
2,00 100 145 (190-45)
Curba ofertei se va deplasa spre stînga, iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele
E1 (125; 1,75).
4. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând
pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea
oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum poate
fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) majorata cu 5 l (l)majorata cu 50 l
(l)
1,00 205 (200+5) 160 (110+50)
1,25 180 (175+5) 180 (130 +50)
1,50 155 (150+5) 200 (150+50)
1,75 130 (125+5) 220 (170+50)
2,00 105 (100+5) 240 (190+50)

Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180; 1,25). Unde mărimea preţului este de 1,25 lei/l,
iar cantitătea oferită=canitatea ceruta=180 l.
Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul, din acesta beneficiind şi
consumatorul.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
 1. Determinaţi funcţia care descrie cererea
pentru biletele la meciul de fotbal.

Qd=a-bP; 0=5000-b*100
<=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă
preţul biletului va constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din
bun. Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită
până la 300 unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP

50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150

300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m.,
iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de
producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
P

Q
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa
bunului?
Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓
pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului
=> competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q
de echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs =
300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-
2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul”
preţului va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs=3,5P – 600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-
600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600;
4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la

producator
6. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs
= 3 P – 300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare
unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350

11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de
100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
 15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica
cantitatea ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10%
; |∆Q%| = -3*10%= -30%
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica
veniturile vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|; -1,5=
+ / |∆P%|;
|∆P%|= + / -1,5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt
17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ
este egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed=
-0,75 => ca avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de
cresterea preturilor si reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge
nivelul de 1.
18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Qd 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Incasari din vinzari 0 18 32 42 48 50 48 42 32 18 0
Determinaţi:
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q); =Q’(P)*P/Q; (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5; (5)= -2*5/10=
-1.
2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3. Încasările din vânzări.
4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1
=> elasticitate unitara
19. În baza datelor din tabel:

A B C
TU MU TU MU TU MU
1 16 16 20 20 15 15
2 26 10 32 12 25 10
3 31 5 39 7 33 8
4 33 2 42 3 38 5
5 33 0 43 1 40 2
6 31 -2 43 0 41 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.
MU=∆TU/∆X
∆TU=MU*∆X
2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.
20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii
are forma: U = Qx x 6Qy .
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
Um(X)=Ut/Qx=188/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea
totală este maximală.
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale
acestora sunt prezentate în tabel:

Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală

(unităţi) a bunului X a bunului Y
1 60 360
2 51 270
3 45 180
4 40 135
5 36 105
6 33 90
7 30 75
8 27 60

Determinaţi, în baza legii II a lui Gössen, combinaţia optimă de bunuri pentru consumator,
dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y st, respectiv, 20 u.m. şi
30 u.m..
Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py
Venit consum=Qx*Px+Qy*Py
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului X pe unit a bunului Y a bunului Y pe unit de
de cost cost
1 60 3 360 12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din
bunul Y (1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul
fiecărui bun este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:

Unităţi 0 1 2 3 4 5
TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15

Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,02 10 10 0,01
2 30 10 0,01 15 5 0,005
3 35 5 0,005 18 3 0,003
4 37 2 0,002 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003

2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.

Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
Ut=1000*1+2*1000=3000
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,01 10 10 0,01
2 30 10 0,005 15 5 0,005
3 35 5 0,0025 18 3 0,003
4 37 2 0,001 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul
bunului A se dublează.
TU= 1*2000+1*1000=3000
24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 –
5Qm , iar utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul
pâinii Px= 1. Venitul disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi
cantităţile de unt si pâine consumate in echilibru de către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1;
40-5Qm=5(20-3Qx)
40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba lok relaţia:
Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py
20=Qm*5+Qx*1

20= 5Qm+Qx Qx=5

-60=5Qm-15Qx Qy=3
25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
1. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
2. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 100 u.m.
 3. Venitul = 200 u.m. Px = 100 u.m. Py = 50 u.m.
4. Venitul = 300 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.

V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Venit Px X* Py Y*
200 50 4 50 4
200 50 4 100 2
200 100 2 50 4
200 50 6 50 6
Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga

În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei
iniţiale, curba se deplaseazăî spre stînga

În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă
decazul1) spre dreapta, panta ramînînd aceeaşi

26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui
bilet la film 10 u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a
studentului? Reprezentaţi grafic.
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va
deplasa paralel spre stînga, panta ramînînd aceeaşi
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre
stînga, micşorîndu-se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1

27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este
50 u.m.
X*=V/Px; Y*=V/Py
V=Y*×Py=30*50=1500
2. Preţul bunului X.
Px=V/X*=1500/50=30

28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea
celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din
bunul X şi 30 unităţi din bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin
ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea
consumatorului.
U=2Qx*3Qy

2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200

4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200

4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200

Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qx+2Qy=80 Qx+2*4Qx/3=80 11Qx/3=80

Qy=4Qx/3 Qx=3Qy/4 Qx=3Qx/4

3Qy/4+2Qy=80 (8+3)Qy/4=80 11Qy/4=80 Qy=220

30. Analizaţi datele din tabel.

Numărul de Numărul de Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
lucrători utilaje (TPL) al muncii al muncii
(L) (K) (APL)=3/1 (MPL)
1 3 100 100 100
2 3 220 110 120
3 3 450 150 230
4 3 640 160 190
5 3 780 156 140
6 3 720 120 -60
7 3 560 80 -160

1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3.
4. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?
Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
31. Completaţi tabelul

Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul

lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) (MPL)
1 0 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 19 7 1
 8 40 5 -9

1. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

12=x-6; x=12+6
2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?
Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de
numărul persoanelor angajate se prezintă astfel:

Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de producţie, 0 400 900 1260 1500 1650 1740
unităţi

1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-

1650=90
2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare
maximă? 400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori
33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţ[Link] se produc 1000 unităţi. Angajând
suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care
este productivitatea medie si marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitaatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=1200-1000/54-50=50
34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi.
Preţul muncii PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este
optimală? Dacă nu, ce este necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie
5=10
MRTSLK=20/30=2-3
MRTSKl=30/20=3/2=1.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor
de producţie:
Cantitatea de muncă
(oameni-ore)

Cantitatea de capital (maşini-ore)

K1 = 10 MPL K3 = K4 = 40
30

K2 = 20 APL
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400

1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200
unităţi.
 2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este
20 maşini-ore. Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al
muncii. APL=600/10=60; MPL=15/10=1.
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al
factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0.5
37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a
factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se
reduce cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200
la 300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a
producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante
39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime
– 50000 u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din
care 10% pentru remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare,
încălzire) – 5000 u.m. În anul 2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct
proporţionale cu volumul de producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41
,5
40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel:

Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale

(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.
 2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii

bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.
41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Cantitatea Costurile totale Costurile totale Costurile totale Costurile medii Costurile
produselor (u.m.) fixe variabile (u.m.) marginale
(unitati) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=100 4=2-3 5=2/1 6=∆2/∆1
0 100 100 0 0 0
5 180 100 80 36 16
10 220 100 110 22 8
15 300 100 200 20 16
20 400 100 300 20 20
25 550 100 450 22 30

1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.

2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?
3. Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.

42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile
şi marginale.

f(CT)=(5 + 2Q)3
 f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q
f(CMV)=8 /Q=8
f(CMg) ?

2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.

f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;

f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1.000.000;
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5;
f(CMF)=125/Q=125/50=2,5;
f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000
f(CMg)=∆CT/∆Q ?
3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.
CT=CF+CV; 0=125+8 ; -125=8 ; = -125/8=15,625; Q= -2,5
0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi.
Dacă întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30
unităţi. Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor
activa 4 muncitori.
Cost total, CT Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
total mediu, variabil,
CMF CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3=78 25*3=75 600:75=8 (780- 780:75=10, 0
mediu 0 600):75=2, 4
(3)=25 4

Produsul 600+60*4=84 30*4=12 600:120= (840- 840:120=7 (840-

mediu 0 0 5 600):120=2 780):(120
(4)=30 -75)=
1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60
44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este
prezentată în următorul tabel:

Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1
Venitul total, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Costul mediu, u.m. 4 0 8 5 4,67 5 5,6
Profit, u.m. 5=2-3 0 20 60 60 20 -70
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de
acelasi profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile
fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
 Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza
in conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, unităţi 1 0 10 20 30 40 50
Încasările totale, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costurile totale, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Venit marginal, u.m. 4=∆2/∆1 0 10 6 4 2 -1
Cost marginal, u.m. 5=∆3/∆1 0 4 2 4 6 8
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului
marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Cantitatea de producţie, un. 5 6 7

Costul marginal, u.m. 20 30 50

P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000

Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia fabricata
se prezintă astfel:

Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
Venit marginal 10 9 8 7 6
0 6 7.5 7.5 9 10

Aplicând analiza marginală, determinaţi:

1. Venitul marginal
2. Costul marginal
3. Producţia care maximizează profitul agentului economic.
1. Venit marginal = Incasari/ Q
2. Costul marginal = TC/ Q
3. nu exista
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte
costurilor totale. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de
producţie maximizeaza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
40+Q=280
Q=240
50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea
de bunuri este prezentat în tabel.

Cantitatea de producţie, 0 1 2 3 4 5
un.
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?

Incasarile 0 7 14 21 28 35
Costul marginal 0 4 2 4 7 8
Venit marginal 0 7 7 7 7 7
Costurile Costul 0 14 8 6.67 6.75 7
mediutotale, u.m.
Profit=0=Venit-Cost
0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei
4bucati la cate 7 lei
51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate
prin funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?

52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul Cantitatea oferită Costul fix mediu Costul variabil mediu

(u.m.) (unităţi) (u.m.) (u.m.)
500 10 300 250
402 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300

1. Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?

2. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul?
3. Calculaţi mărimea profitului de monopol.

53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?

54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

Q VC TC ATC MC P TR MR
0 150 200
1 110 175
 2 320 300
3 366 135
4 250 480
5 445 105
6 360 90

1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc.

2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei.

[Link]ţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere
în volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul
producţiei şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul Cererea firmei Producţia firmei Costul total

(u.m.) (unităţi) (unităţi) (u.m.)
100 50 50 4500
90 60 60 4700
80 70 70 5000
70 80 80 5500
60 90 90 6500

Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va
fi convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.

57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători.
Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor stabili
pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg (asimetric), Bertrand
(cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a echilibrului de
pe piaţă.

58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q
+ 100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .

Опубликовано 4th June 2012 пользователем Stah V.

0
Добавить комментарий
4.
JUN

def macro
 Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
[Link] tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa
financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale fluxurile circulare ale venitului
[Link] de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an PIB
[Link] obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
[Link] rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
[Link] Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
[Link] Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
[Link] maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor de
productie PIB potential
[Link] perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie ciclicitate
[Link] ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj (frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor rata naturala a somajului
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…senioraj
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale cheltuieli de consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o
unitate inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării
stocurilor investitie nete
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii brute
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate multiplicatorul
investitional
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare cerere monetara
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rata
rezervelor obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei
dobânzii politica monetar creditara
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea IS
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transferuri
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial economie deschisa
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin
de plăţi şi încasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica pozitiva
Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.A
2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii [Link] în Italia este inclusa in PIB al [Link].F
[Link] produselor create de cetăţenii [Link] în Italia este inclusa in PNB al [Link].A
[Link] adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
[Link] real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
[Link]ă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii
bunurilor şi serviciilor produse.F
[Link] afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a
activităţii economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de
cumpărare a monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi
sectorul firme.F
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.F
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.F
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere
proporţională a cantităţii de bunuri şi servicii produse. A
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.A
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.A
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.A
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa
bunurilor si serviciilor care se află în echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.A
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă. A
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.F
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.F
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor
publice.F
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.F
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a
problemei inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de
capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.F
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.A
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.F
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţiaA
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.A

TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
c. vor creşte cheltuielile de consum;
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul
PIB a diminuat de la 114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de
Ia 125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
C. VALOAREA UNUI COS FIX DE PRODUSE SI SERVICII DE CONSUM
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează
prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
c/ excesul ofertei fortei de munca
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria
şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
a. preturile vor creste mai repede decit salariul nominal
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural
?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din
următoarele măsuri de politică economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
d. toate raspunsurile sunt corecte
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
a. inflatiei cererii;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la
resursele energetice, este cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
d. afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
a. inghetarea salariilor si preturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
a. planificate;
49. Curba cererii agregate exprimă:
a. raportul negativ dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate
spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
a. a volumului de producţie;
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de
forta de muncă nu se ajustează imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticiparii unei reduceri in rata inflatiei
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o
unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în
raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
c. dintre marimea impozitelor si a achizitiilor publice;
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o
unitate,
economiile:
d. vor creşte cu 0,2;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii.
lei. Dacă înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile
naţionale ?
a. se vor ,majora cu 36 mii. lei;
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. constructia depozitului pentru productia finita
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
a. apare investitia nedorita in stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
d. toate cele enumerate mai sus
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân
nemodificate:
a. oferta de bani creste;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
b. restringerea capacitatilor de creditare ale bancilor comerciale;
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
d. nici un raspuns corect;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
a. majoreaza rezervele obligatorii ale bancilor comerciale
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m.
Rata inflaţiei constituie 14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
a. politica monetară este eficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea
monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşte venitul real fara afectarea nivelului pretului nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile
 96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
c. economiile nationale vor creste.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de productie si a nivelului de ocupare a fortei de munca.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii
mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
c. deprecierea monedei străine;
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
d. toate raspunsurile corecte
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
c. creşterea exportului net;
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
e. corect a si d.

PROBLEME (MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile 15
mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
Determinaţi :
[Link] globale;
[Link] global;
[Link].
A: Cheltuielile globale (E)= C + I + G + Xn = 30+15+12+3=60
B: Venitul global = C + S(economii=investitii)+Tn(taxe nete)=30+ 15 + 10=55
C: PIB = (E ) = Cons + Invest + G + Xn = 60 (mtoda cheltuielilor)
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
 R-ns: A:met veniturilor
PIB=Vf+Am+Tx-Se
Vf=salariu+divid+renta+profitven din gosp taranesti ;i intr individ= 592+48+148+74=862
PIB=862+156+139=1157
B:G=PIB-C-Ib-Xn=1157-601-227-59=270
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de
consum au constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m.,
exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
[Link];
[Link] importului;
[Link]ţiile nete;
[Link]ţiile brute.
A: PIN= PIB – A= 6000-170=5830
B:Volumul importului=E – Xn= 260 – (-80) = 340
Investiţiile nete= Ib-A=2480-170=2310
Investiţiile brute.= PIB –C-G-Xn=6000-2800-800+80=2480
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au
alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800
u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
PNN = PNB-A=5000-A= 5000-200=4800
Exportul net=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40
Amortizarea= Ib-In=1000-800=200
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570
u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
Mărimea investiţiilor.= PIB –C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2175
Volumul importului=E-Xn=570-125=445
PIN.=PIB-A=9000-270=8730
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500
u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din
ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
PIB= Cons + Invest + G + Xn = 1500+400+(420-80)=2240
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300
u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
VPd=C+S
S=VPd-C
VPd=VP-imp-plati neimpozabile
VPd=1600-200-300=1100
S=1100-1200=(-100) - dezeconomii
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
 Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10

Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
A: PIB nominal perioada n-1 = ∑PoQo = 15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 = 15+5+20+10=50
PIB nominal perioada n = ∑P1Q1 = 20*1+8*2+11*4+2*10=20+16+44+20=100
B: PIB real pentru anul „n”= PIB n/ IP = 100/1,5=66.67
IP= ∑P1Qo / ∑PoQo = (1 * 15 + 2*5 + 4* 10 + 10 * 1) / (15 *1+ 5*1 + 10*2 + 1*10 =
15+5+20+10) = 75/50 =1,5
C: Indicele de deflaţie = PIBn/ PIBr* 100 = 100/ 66.67 * 100 = 149,99
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
Indicele Laspeyres = ∑P1Qo / ∑PoQo = (10*8 + 27*7 + 655*5)/ (15*8+24*7+425*5)=
(80+189+3275) / (120+168+2125)=3544/2413=1,47
Indicele Paasche= ∑P1Q1 / ∑PoQ1= 2227/1569=1,42
Indicele Fischer= radical din(1,47*1,42) = 1,44
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
Gradul de ocupare a forţei de muncă Ra= Pocupata/P tot *100%=6/15*100= 40%
Rata şomajului real = Someri / Pop apta care cauta de munca * 100 = 1,5 / 7,5
*100=20%
Someri = (8-6)* 3 / 4 = 1,5 Pop apta care cauta de munca = PO + S= 6 + 1,5
=7,5
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):
2000 2007
Forţa de muncă (L) 84889 95453
Angajaţi (E) 80796 87524

Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
 3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei
de muncă?
A: U – numărul şomerilor
2000: Uo=Lo – Eo=84889 – 80796=4093
ru(rata şomajului)=Uo/Lo*100%=(4093/84889)*100%=4,82%
2007: U1=95453 – 87524= 7929
ru=(7929/95453)*100%=8,31%
B: creşterea numarului lokurilor de munca, creşterea necesităţii de recalificare,
creşterea
nivelului economiei, etc.
C: nu, deoarece, 8,31%>5-6%, procentul admis al nivelului şomajului într-o ţară cu
economie
de piaţă.
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil
şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
A: ruo=Uo/Lo*100%=[10 mil/(90 mil+10 mil)]*100=10%
B: Nr celor angajati ramaşi = 90 mil – 0,5 mil=89,5 mil pers
C: U1= Uo – 1 mil+0,5 mil=10mil – 1 mil+0,5 mil=9,5 mil pers
D: ru1= U1/L1*100%=[9,5 mil/(89,5+9,5)]*100%=9,6%

13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3
% în 2006, 5,0 % în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
A: Legea lui Okun – devierea dintre şomajul real (Ur) şi şomajul natural (Un) va duce la
devierea PIB
Un (în condiţii normale)=5-6%
Legea lui Okun: [(Vr-Vp)/Vp]*100%= ─ β*(Ur - Un)
Unde: Vr=PIBr – devierea de la PIBp
Vp=PIBp – producţia obţinută în cazul folosirii depline a resurselor
β – coeficient de sensibilitate (coef lui Okun) ≈3≈2,5
2005: - 3*(6,6% - 6%)= - 3*0,6%=0,018, deci ↑ Uc şi Un cu 0,6%, duce la ↓ PIB cu
1,8%(0,018*100%)
Un=Uf+Us=6% (U normal - admis)
Ur=Uc+Un, unde Uf – şomaj fricţional, Us – şomaj structural, Un – şomaj
natural, Uc
– şomaj ciclic
2006: -3*(5,3% - 6%)= -3*(-0,7)=+2,1% - ↓ U cu 0,7 şi ↑ PIB cu 2,1%
2007: - 3*(5,0% - 6%)= -3*(-1)=+3%
2008: -3*(4,8% - 6%)= -3*(-1,2)=+3,6%
B: (PIBr – PIBp)/PIBp=3,6%
PIBr/PIBp – PIBp/PIBp =3,6%;
PIBr/PIBp – 1=3,6%; PIBr/PIBp=4,6%
PIBp=PIBr/4,6%=1479,4 mil/0,046=32160,87 mil
Sau: (PIBr – PIBp)/PIBp = ─ β*(Ur - Un)
 [(1479,4 - PIBp)/PIBp]*100%= - 3*(4,8 - 6); PIBp=1427,99 mil
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006
economia activa în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,1

Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:

Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB

1.

efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului.
A: diferenţa absoluta: PIBef – PIBp=3705 – 3800= -95mlrd
Diferenţa relativă: PIBef/PIBp*100%=3705/3800*100%=97,5%
B: (PIBr-PIBp)/PIBp= ─ β*(Ur - Un), unde Un=6%
(3705-3800)/3800=-3*(Ur-6%); -95/3800=-3*(Ur-6%)

-0,025=-3(Ur-6%)

Ur-6%=0,0083; Ur=6,0083%
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul
ciclic?
A: β=2; decalajul= - β(Ur-Un), unde Un=6%
Decalajul= - 2*(10-6)=-8%
Abaterile PIBr de la PIBp =8%
B: PIBr=600mil
Uc=Ur-Un-10-6=4%
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:

Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
A: Inflaţia – creşterea mai rapidă a banilor în circulaţie decît creşterea bunurilor fabricate
ri=[(IP1 - IPo)/IPo]*100%
ri=IPC-100%
IPC=ΣP1*Qo/ΣPo*Qo
ri(2006)=[(IP(2006) – IP(2005))/IP(2005)]*100%=[(274-225)/225]*100%=21,8%
B: ri(2007)=[(IP(2007) – IP(2006))/IP(2006)]*100%=[(310-274)/274]*100%=13,1%
 C: Nivelul preţurilor a creşcut cu aproximativ 36 (310-274)
D: rata inflaţiei (ri) a scăzut cu aproximativ 8,7% (21,8 – 13,1)
17. În baza datelor din tabel:

Anul IPC Rata Inflaţie/dezinflaţie Rata nominală a Rata reală

inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100 1 Inflaţie
2 112 1,12 Inflaţie 12 10,88
3 134 1,34 Inflaţie 17 15,66
4 120 1,20 Dezinflaţie 15 13,8
5 150 1,50 inflaţie 18 16,5
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);
2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
A: rata inflaţiei (ri)=IPC/100%
B: inflaţia – creşterea preţurilor în general
Dezinflaţie – reducerea preţurilor
C: d’r=d’n –ri
d’n=d’r+ri(πۚ )-Efectul Fisher
d’n-rata dobînzzii nominale; d’r – rata dobînzii reale
ri(πۚ )-rata inflaţiei
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%,
şomajul natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
R-ns: Curba lui Phillips – legatura dintre nivelul infţlaţiei şi nivelul şomajului:
π=πۚ –β(U-Un)±e
Unde: π – ritmul real al inflaţiei, πۚ - ritmul inflaţiei aşteptate; U – nivelul
şomajului
real; Un – nivelul şomajului natural, β – coef, indica reacţia i la Uc, e-
schimbările de şok ale i
e=0;
π=πۚ –β(U-Un)
π=4-0,5*(3,6-5,4)=4+0,9=4,9%
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).
Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
A: Un=0,05=5%
B: π(2)= π(1) – 4; π -1; U – constant, deci Δ π -1; Un =0
π(1)=4= π -1 – 0,7*(U-0,05)
-4=-0,7*(U-0,05); -4=-0,7*U
U=5,7 puncte, deci scaderea π va duce la majorarea şomajului cu 5,7 puncte procentuale
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700
u.m., iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu
50 u.m.)?
C=Ca+CI*Vd
CI= C/ Vd
1. C=Ca+CI*Vd =100+0.8*700=660
2. transferuri = 50u.m. deci Vd=Vd0+50=750u.m.
C=100+0.8*750=700u.m.
Deci consumul se va majora cu 40u.m. (700-660=40u.m.)
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise
prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
C=123+0.8(Y-T)
Vd=1220u.m.
Vd=C+S
Vd=Y-T
Vd=123+0.8(Y-T)+S
Vd=Y-T=1220u.m.
1=Vd-123-0.8Vd=1220-123-0.8*1220=121u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date
în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil(V) consum (C) (S) spre economii(S’)
600 580 20 -
800 740 60 0.2
1000 900 100 0.25
1200 1060 140 0.25
1400 1220 180 0.25
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum; W
2. Economiile;Vd-C
3. Înclinaţia marginală spre economii. SI=1-CI
C=Ca+CI*Vd SI=1-CI
Vd=C+1 CI= C/ V
SI= S/ Vd SI= S/ V
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome
alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.

Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
AD=C+G+I+Xn
Multiplicatorul investitional raportul dintre Vd si I determina de cate ori sporul
de I se cuprind in sporul de Vd
K= Vd/ I ; Vd=C+S; S=I; Vd=C+I; I=Vd-C
Yd mil.u.m. C I AD=C+I K= I=Vd-C
Vd/ I
I=Vd-C
80 61 22 83 - 19
90 68 22 90 3.3 22
100 75 22 98 3.3 25
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
C=225+0.7(Y-T)
In=245mil lei
G=420mil lei
T=200(impoite)mil lei
VN=PIB=C8IB+G+Xn=AD
Ib=In=A
Vn=Y
Ib=In+A; A=O Ib=In=245mil lei
VN=PIB=C+In+G+Xn; Xn=0 VN=225+0.7(VN-200)+420+245
0.3VN=750
VN=2500lei
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin
următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
C=10+0.8Y; I=60mld u.m.; G=100mld u.m.;
PIB=AD=C+G+I+Xn PIN=PIB-A
PIN=PIB=V
PIN=C+G+I+Xn-A; Xn=0; A=0; PIN=C+G+I=10+0.88PIN+100+60
0.2PIN=10+100+60
PIN=850 mld u.m.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB
se
reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor
alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
C=8+0.5Y; I=0.2Y; PIB=Y; G=50mld u.m.; Xn=PNBa=3000u.m.
PIB=AD=G+C+I+Xn
PIB=8+0.5PIB+50+0.2PIB+5
0.3PIB=63
PIB=210mld u.m.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
Prezentaţi grafic situaţia dată.
AD0:Y=3300-3P; AD1:Y=3270-3P; PNB1=PNB0=3000u.m.
PNB=PIB=AD
1. 0: 3000=3300-3P Pe=100
1:3000=3270-3P Pe=90
2. ri = (P1-P0) /P0 *100%=(90-100)/100 *100%=-10% - situatie de def

3. P

100 P0e

50

29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
 2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a
veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
1. 30=0.25Vd-20
VN=Vd; Vd=200u.m.
2. S1=S0+20
S0+20=0.25Vd-20
So=I
30+20=0.25Vd-20 VN=280u.m.
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de
stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600
u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
C’+S’=1
C=Ca+C’*Vd
1) Ca=300
C’+S’=1 C’=1-S’; C’=1-0,3=0,7 C=300+0,7(Y-T)
2) AD=AS=V AD= C+G+I+Xn; Xn=0
V=300*0,7V+300+600
0,3V=1200
V= 4000 venitul de echilibru

4) V=300+0,7V+300+(600+100)
0,3V=1300
V=4333,33 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe
venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
imp=Rimp*V
Rimp=imp/venit
AD=VN=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=Vo-153
Vo-153=151,3+0,8[Vo-153-0,25(Vo-153)]+0,25(Vo-153)+0,05(Vo-153)+85,24
Vo-153=151,3+0,8(0,75Vo-114,75)+0,25Vo-38,25+0,05Vo-7,65+85,4
0,1 Vo=252
Vo=2520 u.m. venitul national in cazul ocuparii depline
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
Imp=Ta+(T*V), Ta-impozite autonome
V - venit
t – cota impozitului
Tx= Ta+(t*V)=50+15%+4000=650 mln u.m.
R-s: d) 650 mln u.m
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
ΔPIB=ΔV=ΔG*1/1-C’ - efectul multiplicatorului
ΔPIB=100*1/1-0,75=400 mln u.m.
R-s: d) 400 mln
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).
Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
1) T1=To-1mln u.m
AD=V=C+G+I+Xn; G,I,Xn=0
Ve=100+0,6[Ve-(To-1)]; To=0
Ve=100-0,6Ve+0,6
1,6Ve=100,6 Ve= 62,877 – se va majora (direct)
2) G1=Go+1
AD=Ve=C+G+I+Xn; I,Xn=0
Ve=100+0,6(Ve-T)+Go-1; T,Go=0
Ve=100+0,6Ve-1
0,4Ve=99 Ve=274,5 – se va micsora (invers)
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
PNB=PIB ΔPIB=ΔG*1/1-C’
C’=-(ΔC/ΔPIB+1)=-(60/200+1)=-0,7
ΔG=60
1-C’=ΔG/ΔPIB
ΔPIB=PIB1-PIBo=200
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8,
iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔPIB=ΔG*1/1-C’=2*1/1-0,8=10 mld u.m
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante)
pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând
constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
1) ΔPIB=ΔG*1/1-C’
ΔG=(3700-3500):1/1-0,8=200:5=40 trebuie sa se majoreze
Ve-Y=ΔG*1/1-C’
2) ???
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
1) Ve=C+G+I+Xn; Xn=0
Ve=500+0,75Ve+1000+1500
2) Ve=1000u.m.; C’=0,75
12000-10000=ΔG..... ΔG=+500u.m
Ve=12000u.m.
0,25Ve=3000
 39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I =
390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
PIB de echilibru;
PIB = C + G + I + Xn,
PIBe = 1000+0,9PIB+600 + 390,
0,1PIBe = 1990,
PIB = 19900.
Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
K= 1: (1-C`), C`= 0,9, k= 10
Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
Mod. PIB = mod.G* K= 1*10 = 10 mil. lei – cu 10 mil. lei se va majora PIB la modijicarea G
cu un mil. lei
40. . Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m.,
achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor
se afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe
venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
C` = 0.8
T = 0,25*V
V0 = C + G + I = 0,8(V- 0,25*V) + 307,5 + 184,5; 0,4V = 492; V= 1230;
V1 = 1,2 * V0 = 1476,
Mod. V = 1476 – 1230 = 246 - mod.V = mod.G * 1/(1-0,8); mod.G = 49,2 u.m;
G1 = 307,5 + 49.2 = 356,7 u.m – marimea noilor achiziții guvernamentale.
1476 = 0,8(1476 –t *1476) + 356,7 + 184,5;
1180,8 t = 246; t = 0,21 – cota noului impozit
C = 0,8(V-T);
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară
este de 510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30 400+30=439
13 50 400+50=450
12 70 470
11 90 490
10 110 510
9 130 530
8 150 550
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru; Ld=Om = 510 = dodinda = 10%
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m.;
= dobinda = 9%;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..dobinda = 13%
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta
monetară este de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls Ld, totala
16 100 200+100=300
14 150 200+ 150= 350
 12 200 400
10 250 450
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
Ltranzactionala = 10% *2000= 200;
Td = Om = 350 – dobinda=14%
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la
400
mlrd.u.m.?
Om= 400= Ld – dobinda= 12%
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
A monetara LM Mics VN Majdobinda
B bunurilor IS Mics, VN [Link]
c bunurilor IS Maj. VN [Link]
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a bunurilor IS Maj. VN [Link]
b monetara LM Mics, VN [Link]
c monetara LM Maj. VN [Link]

45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650
u.m., importul de bunuri = : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621
u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea
de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..

Determinaţi:
1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750-: 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;
2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi - -4665+ 4665 = 0.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
Nx=0, 50 – 0,1Y= 0, Y= 500
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care este
funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
Nx= Nxautonom – Nx`Y; Nx= 50+10 -0,1Y; Nx` = 60-0,1Y;
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
 Nx=0; 60-0,1Y(PIB)=0; PIB = 600;
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe
cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă
cu Nx'').
Nx'' = 50+5 – 15 – 0,1Y; Nx'' = 40 – 0,1Y,
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului agregat?
Nx = 0; 40-0,1Y(PIB) = 0 PIB=400,
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.

Nx

e) a)

400 500 Y
[Link]ă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru
un venit egal cu :
Nx = 0; 100-0,2Y= 0; Y = 500u.m
a) .
b) 500 u.m.

48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.
Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612

1. Soldul contului curent= (19650-21758) + (1750- 1919)+ (-2388) = -4665 u.m;

2. Soldul contului de capital şi financiar = (3621-1394) +(6612 – 4174) = 4665 u.m;
3. Soldul balanţei de plăţi = -4665+ 4665 = 0
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi
soldul balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
 Export de capital 18
Soldul contului curent=(145 – 167) + (20-15) + (-5) = -22;
Soldul contului de capital şi financiar = 18-24 = -6;
Soldul balanţei de plăţi = -22 +(-6) = -28 mln u.m,
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
V = C+G+I+Nx;
V= 47,5+0,85(V-T)+100 +100-5*i + 50 – 0,1V;
0,25V = 212,5 – 5i;
M=L;
100=0,2V-10i; 100=170-4i-10i 14i=70 i=5
0,25V=212,5-5i V=850-20i V=850-20i V=750
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru?
Dar asupra balanţei de plăţi?C”=0,85
[Link]= mod.G *1/(1-C”)= 10*1/(1-0,85) =66,67;
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
Soldul contului curent =(240,5 – 120,5) +(20-15)+(-5) = +120 mln u.m
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?
Curba S – arată oferta de lei a razidenților dinRM care doresc să cumpare bunuri și valori
dinUSA.
Curba D – reprezintă cererea de lei a rezidenților dinUSA care doresc să cumpere bunuri și
servicii din RM;
b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
ON este nivelul de echilibru al cursului de schimb,. La acest punct soldul balanței de plăți
este 0.
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
La rata de schimb OA există un exces de cerere de lei (=[BC]) care trebuie oferit de BNM în
schimbul adăugirilor la rezervele sale valutare străine. Soldul balanței de plăți este pozitivă.
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
OF – există un deficit al balanței de plați (= cu segmentul GH), BNM trebuie să micșoreze
excesul de ofertă de lei pe baza rezervelor sale de valută străină.
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al
cursului?
Pe termen lung deficitul balanței de plăți nu poate fi susținut pt că rezervele de valută străină
se epuizează. Pt a menține rata de schimb OF Guvernul RM trebuie să influențeze D și S
astfel ca rata de schimd OF să fie rata de achilibru. Promovarea bunurilor moldoveneșto în
USA este imosibil să se facă, astfel că este mai probabil ca Guvernul să ia măsuri de
descurajare a importulor poate printr-o politică contracționistă.
 rata deschimb$/leu
S

F-------------
----G--------H
N------------
------- E
A------------
-B---------C

D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
1 liră = 2$/0,4$ /euro = 5 euro
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?

54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA
este [Link] ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
Inflația = 80*5% = 4 lei ;
1 lira = 80+4 = lei
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de
timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor (I) Curs de Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B schimb calculat în funcţie de
real=Curs PPP= I* B/A
nom*B/A
1. 1340 73.0 81.9 1503,4 1686,69
2. 1430 75.1 84.0 1599,5 1789,05
3. 1620 80.4 86.6 1744,92 1879,48
4. 1750 83.5 92.4 1936,53 2142,94
5. 1610 90.8 98.8 1751,85 1906,20
6. 1780 100.0 100.0 1780,00 1780,00
7. 1770 104.9 105.4 1778,44 1786,92
8. 1770 108.7 108.2 1761,86 1753,75
9. 1510 110.6 111.7 1525,02 1540,19
10. 1540 113.8 113.8 1540,00 1540,00
11. 1590 116.5 115.1 1570,89 1552,01
12. 1570 122.4 120.9 1550,76 1531,76

a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

Curs real = curs nominal * B/A ;
b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
Curs PPP = curs real(nominal) * B/A.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.
1 – deficit, sub-utilizare, 2– deficit inflație, 3 – excedent inflație, 4- excedent, sub-utilizare;
b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit – 3,4 – excedent, 1,2 - deficit
c. În care cadran avem inflaţie.4,2
d. În care cadran avem subocupare.3,1

Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4

1 2

0 Y* venitul Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
4. Cererea de monedă
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:
C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
 M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
V= C+G+I+Nx; Nx=0;
V= 50 + 0,8( V – 0,25V) +400 + 200- 10r;
0,4V= 650 – 10r;
L = M; 0,4V-8r = 580;
0,4V – 8r=580 650-10r-8r=580 -18r=-70 r=3,89
0,4V= 650 -10r V=1625 – 25r V=1625-25r V = 1527,75
- Consumul şi economiile
C = 50 + 0,8(V-0,25V) = 50 + (1527,75 – 1527,75 *0,25) = 966,67;
S = Vd – C = (1527,75 – 1527,75 *0,25) – 966,67 = 179,16
- Soldul bugetar. = 0,25V – G = 0,25*1527,75 – 500 = -118 – deficit,
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
C” = 0,8;
Mod.V = mod.G * 1/(1-C”)= 100*1/(1-0,8)= 500 – majorarea Venitului
V1 = V0 + 500 = 1527,75 +500 = 2027,75
L=M;
0,4*2027,75 -8r = 580; -8r = -231,1; r = 28,89