REVISTA
ETNOCEAAFIE
SI FOLCLOR
Tomul 11 BUCURE5TI Nr. 1
196=6
[Link]
EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
COMITETUL DE REDACTIE
Redactor responsabil : Redactor responsabil adlunct :
Prof. univ. MIHAI POP Prof. HENRI H. STAHL
Alernbri :
SABIN DRAGOI, membru corespondent al Academies Republicii
Socialiste Romania ; MATEI SOCOR, membru corespondent
al Academie' Republicii Socialiste Romania ; ROMULUS
VULCANESCU ; FLOREA BOBU FLORESCU; GH. CIOBANU ;
0. BYRLEA ; VERA PROCA-CIORTEA
Secretar de redactie :
AL. I. AMZULESCU
Pcntru a va asigura colectla complete sl primirea la Limp a
revistel, relnnolti abonamentul dv.
in tara, abonamentele se primesc la oficiile postale agentiile
postale, factorii postali si difuzorii de press; din Intreprinderi si
institutil.
Comenzile de abonamente din strainatate se primesc la CARTI-
MEX, Bucuresti, Casuta postala 134-135 sau la reprezentantii
sai din strainatate.
Manuscrisele, cartile si revistele pentru schimb, precum si
once corespondents, se vor trimite pe adresa comitetului de redactie
al Revistei de etnografie si folclor"
ADRESA REDACT IEI
APARE DE 6 OR I PE AN Str. Nikos Beloiannis, nr. 25
Bucuresti
[Link]
REVISTA
DE
ETNOGRAFIE $1 FOLCLOR
Tomul 11 1966 Nr.1
SUMAR
STUDII Pug.
HENRI H. STAHL vi ION DONAT, Etnografie vi istorie 3
OVID IU BIRLEA. Folclor vi istorie 13
CORNELIU BARBULESCU, Analiza istoricil a basmului romanesc Fata
cu lntinile bliate" (ATIL 706) 27
ANDREI BUCSAN, Jocuri de circulatie pastorale 41
MATERIALE
AL. I. ANIZULESCU, Cintecul birnicului fugar in traditia orate a liricii mus-
celene 55
ION GH. FILIP, Analiza etnografico-istorica a unui trup de movie . . . . 61
ALEXANDRU POPESCU, 0 ipotez:1 istorica in legdturil cu Cintecul lui
Priscoveanu" 69
NOTE 51 RECENZII
Doull probleme de elnografie in discutia ultimului Congres international de
istorie :
ROMULUS VULCANESCU, Problema peisajului rural 81
ION VLADUTIU, Problema aculturatier 83
VERA PROCA-CIORTEA vi ANCA GIURCHESCU, Conferintele Inter-
nationale de terminologie a dansului popular 86
GHIZELA SUL ITEANU, Al X II-lea Congres al folcloristilor iugoslavi . 88
NICOLAE RADULESCU, Ethnomusicology", Journal of the Society for
Ethnomusicology. Volume IX, Number 1, January 1965 90
Rev. 1 tn. Folc. t. 11, nr. 1 p. 1-94 Bucuretai, 1965
[Link]
REVUE
d'ETHNOGRAPHIE ET DE FOLKLORE
Tome 11 1966 No 1
SOMMAIRE
ETUDES Page
HENRI H. STAHL et ION DONAT, Ethnographic et histoire 3
OVIDIU BIRLEA, Folklore et histoire 13
CORNELIU BARBULESCU, L'analyse historique du conte roumain
. La fille aux bras coupes* (Ath. 706) 27
ANDREI BUCSAN, Danses a l'aire de circulation pastorale 41
MATERIAUX
AL. I. AMZULESCU, La chanson du contribuable enfui, dans la tradition
de la lyrique du departement de Muscel 55
ION GH. FIL IP, Analyse ethnographique-historique du lotissement d'un
village 61
ALEXANDRU POPESCU, Une hypothese historique sur la # Balade de Pris-
coveanu a 69
NOTES
Deux problemes d'ethnographie figurant aux debats du dernier Congres
International d'Histoire :
ROMULUS VULCANESCU, Le probleme du paysage rural 81
ION VLADUTIU, Le probleme de L'acculturation 83
VERA PROCA-CIORTEA et ANCA GIURCHESCU, Conferences inter-
nationales sur la terminologie des danses populaires 86
GHIZELA SULITEANU, Le XIIe Congres des folkloristes jougoslaves . . '88
NICOLAE RADULESCU, "Ethnomusicology", Journal of the Society for
Ethnomusicology, Volume IX, Number 1, January 1965 90
[Link]
STUDII
ETNOGRAFIE SI ISTORIE
HENRI H. STAHL i ION DONAT
Ar fi sa reducem la prea putin rostul disciplinei etnografice dacA am
socoti-o doar o tehnica de Inregistrare §i descriere a unor aspecte, materiale
§i spirituale, ale culturii poporului. Ca orice §tiinta", ea se justifica, doar
in masura in care, puninduli probleme, reu§e§te sá le dezlege, valoarea ei
efectivg, atirnind de valoarea inski a problemelor asupra carora se opre§te.
Prima grip, a etnografului este, de aceea, a stabili care sint problemele
primordiale meritind sa, fie atacate cu precadere. In alegerea lor, etnografii
au a tine seams de indicatiile pe care ni le ofera" din plin conceptia materia-
lismului istoric §i de imprejurgrile concrete ale istoriei propriului nostru
popor.
La not in tars, de pild'a, una din marile probleme care ni se pure in
fats, ca o datorie Inca, neimplinitg, este de a umple lacunele pe care le
prezinta, istoria noastra sociara. Prin exegeza, de documente §i s'apAturi
arheologice, aflam, din ce in ce mai clar, care a fost mersul dezvolarii is-
torice a poporului nostru. Ramin totu§i goluri de informatie cu privire la
unele probleme despre care documente nu exists §i pe care s'ap6turile arheo-
logice nu le lAmuresc.
In studiul de fata, vbm incerca s5, ar6t6m citeva linii mari pe care
etnografia ar putea merge, pentru ca, integrindu-se seriilor de discipline
ajutatoare ale istoriei, sg-§i dea aportul pentru clarificarea unor asemenea
probleme, in special a acelora care au dat na§tere la controverse §tiintifice,
uneori la teorii vadit contrare adevarului §i deseori potrivnice chiar inte-
reselor noastre nationale.
a. Metoda retrospecliva" in cercetilrile etnografice
Cercetarea prezentului poate fi deseori de folos pentru reconsti-
tuirea trecutului. Desigur, nu in credinta romantics, azi cu totul depa,§ita,
potrivit careia poporul era socotit a pgstra comori de straveche infor-
Rev. etn. Cole., t. 11, nr. 1. p. 3-12. Bucure9ti. 1966
[Link]
4 HENRI H. STAHL §i ION DONAT 2
marie, pe care n-am avea cleat sa le scoatem la iveala, prin culegere
direct ./.
A trecut de mult vremea in care un Nicolae Densu§ianu putea crede
cu naivitate ca a aflat in poporul -1 aran traditiuni importante istorice
despre poporul Dacilor §i despre soarta for definitive, traditiuni despre
Traian ca imparat" etc., ba chiar traditiuni despre originea poporului
roman... can au servit de baza lui Vergiliu... ", §i care printre altele nu
ezita sa Intrebe pe tarani data n-au auzit cumva de Belizarie !1
Metoda retrospective modern./ are cu totul alte baze, pe care un
arheolog sovietic, Mongait, le rezuma astfel : pentru a stabili legaturile
dintre natiunile actuale gi stravechile triburi arheologice (lucru foarte im-
portant in problemele de etnogeneza), arheologii recurg de obicei la metoda
zisa retrospective. Altfel spus, ei pun in paralela fapte cunoscute, mai
mult sau mai putin recente, cu fapte mult anterioare. Dace, de exemplu, o
civilizatie contemporana cuprinde, in limb ./, obiceiuri sau moduri de
imbracaminte, analogii cu cutare sau cutare triburi antice, arheologii cauta
sa lamureasca dace nu ar exista legaturi de mqtenire Intre aceste doua
culturi. Apoi ei incearca sa, lege, data e posibil, pe cea mai veche cu alta
Inca mai veche §i ala mai departe, adincindu-se din ce in ce in trecut.
Aceasta metoda, care procure uneori concluzii §tiintifice de o maxima pre-
cizie posibila, nu poate totu§i sa ne stoat./ din incurcatura Intotdeauna, ea
trebuind deci sa, fie folosita cu toata precautia" 2.
Dar §i in alt sens metoda retrospective, adica plecarea de la cunoa§-
terea contemporaneitatii, ne poate fi de folos. Marx ne atrage de pilda aten-
tia ca Intre cunoasterea prezentului §i cunoa§terea trecutului exista o
legatur/ metodologica reciproca. De pilda : Societatea burgheza, reprezinta
cea mai dezvoltata §i mai multilateral./ organizare istorica, a productiei. De
aceea categoriile care exprima relatiile acestei societati, intelegerea struc-
turii ei, ofera totodata posibilitatea de a cunoa§te structura §i relatiile de
productie ale tuturor formelor sociale disparute, din ale caror sfarimaturi
§i elemente se construie§te ea, in parte tirind dupe sine uncle rama§ite
Inc a, nelichidate, jar in parte dezvoltind pins la deplina lui semnificatie
ceea ce Inainte existase doar in germene etc. Anatomia omului constituie
o cheie pentru intelegerea anatomiei maimutei. Dimpotriva, la specific
inferioare de animale, germenii unor elemente superioare pot fi inteleO
numai in cazul cind inse§i aceste elemente superioare sint deja cunoscute.
Economia burgheza ne ofera astfel cheia pentru intelegerea economiei
antice etc., dar nicidecum in maniera proprie economi§tilor, care §terg
toate deosebirile istorice §i pentru care toate formele sociale nu sint decit
forme burgheze". De aceea §i Marx sfatuie0e ca aplicarea acestei metode
sa fie faeut'a cum grano salis" 3.
1 N. Densusianu, Ceslionariu despre lradiliunile islorice si anlicilufile feriloru locuile de
romdni. Parlea I-a. Epoca pind la a. 600 d. Chr., Bucuresti, 1893.
2 Alexandre Mongait, L'archeologie en U.R.S.S., Moscova, 1959, p. 312.
3 K. Marx, Conlribulii la crilica economies polilice, In K. Marx, F. Engels, Opere, vol. 13,
Bucuresti, Edit, politicil, 1962, p. 679.
[Link]
3 ETNOGRAFIE $1 ISTORIE 5
Tot astfel, istoricul problemelor agrare Marc Bloch spune ca sint
cazuri cind, pentru a interpreta trecutul, se cade sá privim spre prezent, sau
macar spre un trecut foarte apropiat de noi. Si aceasta este, in particular,
metoda pe care starea de documentatie o impune studiilor agrare". Dar si
el ne face atenti ca metoda regresiva, sanatos aplicata, nu cere o foto-
grafie pe care ar fi suficient sa o proiectezi apoi, mereu aceeasi, pentru a
obtine imaginea incremenita, a unor epoci din ce in ce mai indepartate ;
ceea ce pretinde ea sa, surprind'a este ultima pelicula a unui film, pe care se
va trudi apoi sag deruleze de-a-ndaratelea, resemnata, a intilni nenumarate
goluri, dar hotaritO respecte mobilitatea" 4.
De asemenea si Vasili Sinaisky vorbise de metoda retrospective"
pe care o aplica pentru verificarea ipotezelor lui, metoda, care permite
trecerea de la perioade posterioare la altele anterioare. Dar pentru a nu
eadea, in timpul acestei treceri, iti trebuie puncte de sprijin. Le gasim in
supravietuirile care intovOrasese intotdeauna contemporaneitatea. Totusi
este o mare greutate in gasirea acestor supravietuiri, care sint tot asa de
pretioase ci greu de aflat ca perlele din fundul marii". Drept regula, Si-
naisky sratuieste se le gOsesti acolo uncle nimeni nu le mai cauta : adic6 in
contradictiile dintre surse" 5.
De altfel, cu mult Inainte, se pare ca', si Jules Michelet banuia posibi-
litatea unei asemenea metode cind spunea : pentru a descoperi Inceputu-
rile, poate ca, nu trebuie sA, le cOutam dibuind mereu prin intunericul care
le inconjura, ; ci, asezindu-ne in plina luming, a epocilor bine cunoscute, sa
aruncsam aceasta lumina si asupra epocilor incerte. Sau, ca se l'amurese
altfel gindul meu : nu putem judeca mai bine un corp organizat decit prin
ansamblul sau ; doar cunoasterea pArtilor supravietuitoare i intelegerea
relatiilor armonice dintre ele autorizeaza inductia a ceea ce lipseste i va
lipsi pentru totdeauna" 6.
intre metodele de cercetare a trecutului, folosite si in tam noastfa,
a figurat de asemenea aceasta retrospectie", cOreia i-am dat numele de
arheologie social'" si care pleaca de la constatarea ca, intre prezent si
7
trecut neexistind vreo solutie de continuitate, orice reconstituire a trecutu-
lui care nu se poate racorda cu situa1ia contemporan'a se dovedeste gresitO
prin aceasta insa1i. Societatea actual' este un cap'a't de fir, de la care putem
porni de-a-ndaratelea spre trecut, pas cu pas, pe un drum cu atit mai
sigur en cit prin cercetare etnografica, putem scoate la iveall ramasite
materiale ale unor vremuri trecute, precum i ramineri in urma, ideologice
corespunatoare unor baze materiale de mult depOsite.
E de la sine inteles ca, pentru a fi utila, cercetarea contemporanei-
Valli nu trebuie fOeuta, la hazard, ci trebuie centrata metodie spre dezlegarea,
rind pe rind a cite unei probleme Inca neclare din istoria noastra socialA.
Pe de alts parte, ea trebuie facuta, in conformitate cu cerintele celei mai
stricte metode Stiintifice, adica judecind in permanent toate fenomenele
sociale ca flind prinse in procese dialectice de continua transformare, ele-
4 Marc Bloch, Les earacteres originaux de l'histoire :wale francaise, Oslo, 1931, p. X.
5 V. Sinaisky, La cite populaire, Riga, 1934, p. 4.
6 Jules Michelet, Histoire romaine, ed. II-a, Paris, 1901, vol. I, p. 13.
[Link]
6 HENRI H. STAHL gi ION DONAT 4
mentele etnografice vi folclorice cercetate nefiind decit simple fragmente
dintr-un context social, care nu numai ca nu trebuie niciodata pierdut din
vedere, ci se impune a fi cercetat sub toate aspectele lui, cu ajutorul tuturor
disciplinelor sociale particulare implicate in cauza. Este absolut necesar
0, se procedeze la un efort comun, coordonat vi Imbinat, de cercetare a
prezentului si trecutului, sub toate formele, cu tot ceea ce s-a pastrat in
p5,Mint ca urme arheologice, vechi si recente, cu tot ce s-a pastrat in arhive
si tot ce s-a pastrat in domeniul vast pe care it cerceteazA etnografia si
folclorul.
SA, incepem prin a arata la, ce ne putem astepta de pe urma analizei
etnografice a urmelor materiale propriu-zise care concretizead, pe teren
anume situatii trecute. Tata un exemplu :
In 1927, in satul Nerej, exista un cimp neted, un plai", foarte
curios impartit in fisii inguste si alungite, reprezentind un mod de lotizare
destul de raspindit in anume eategorii de sate. Inconjurat de un gard al
tarinii", acest plai" distona fat5, de restul hotarului satului aflat Inc in
devalmkie. Analizindu-1, insistind asupra semnelor de hotar care despar-
teau fisiile Intre ele (delnitele" cum li se spune), s-a putut constata, in
afarA de faptul ca multe din aceste semne aveau o valoare de magie
juridic," foarte sugestivg, pentru procesul de nastere a unor proprietati
private pe un cimp devalmas, si faptul mult mai important 6, toate
se supuneau unui calcul precis, in sistemul juridic, complicat, al stapi-
nirii pe sum5, de stinjeni". Stabilind spita de neam al celor care stapineau
aceste delnite, s-a putut constata ca Inzestrarea si mostenirea nu operasera
pe aceste loturi de pAmint decit exclusiv pe linie masculinA, fetele nefiind
inzestrate cu pamint decit incepind abia de pe la sfirsitul veacului trecut.
Documentele scrise lipseau. Dar informatia concretizata in lotizarile facute
pe pamInt era absolut doveditoare.
In alte sate, aceleasi fisii de pAmint nu imparteau, pe spite de neam,
doar o marunta taria, Inchisa Intre garduri, ci intreg trupul de movie,
curelele" curgind de la un cap la altul al mosiei 7. Si mai mult Inca, trupu-
rile de movie ele insele aveau forma unor curele" alungite vi asezate in
fascicule paralele. Rezultat al unor operatiuni agrimensurale certe, ele
puneau o intrebare : cind, de catre cine si in ce conditii sociale s-a putut
face distribuirea cAtre sate, prin procedee agrimensurale, a unui intreg teri-
toriu regional? Logica luerurilor ne oblige sg, urcam pina, la epoca anterioara%
fundarii statelor autohtone. Nu e cazul sa repetam aci argumentele ce se pot
invoca, ci doar sa subliniem faptul ca ceea ce etnografia numeste azi pei-
sagiu rural" constituie un document" etnografic cu valoare istorid de
cea mai mare importanta. Ele au fost Ind de mult desi cu greseli teoretice
supuse de dtre etnografi unei analize atente (Meitzen si scoala lui) 8.
H. H. Stahl, Vatra salului Cornova, In Arhiva pentru gtiin4a si reforma socials ",
anul X (1932), nr. 1 4. De asemenea, prefata la Nerej, tin village d'une region archaigue, Bucuresti,
I
1939, precum 5i Conlributii la studied satelor devalma$e romaneqli, Bucurelti, 1938-1965, vol.
III.
8 H.H. Stahl, Paysages el peuplement rural en Roumanie, In volumul Nouvelles eludes
d'histoire, Bucuresti, 1965, vol. III.
[Link]
5 ETNOGRAFIE $1 ISTORIE 7
Modul de a§ezare pe pamint a vetrelor de sat, a trupurilor ae mo§ie,
modul lotizarilor interioare, modul in care este organizat economic §i
juridic un teritoriu, cu zone specializate agricole, pastorale, viticole etc.,
sistemul retelei de drumuri etc. constituie tot atitea documente istoric-
etnografice. Astazi dispunem de tehnici gratie carora putem reconstitui,
pe baza cercetarii prezentului, situatii imediat anterioare, puncte de
plecare spre consideratii retrospective de o mai lungs bataie : drumurile
moarte", scoase din uz, de pada pot fi ghicite pe teren, direct cu ochii,
prin sumare sapaturi de arheologie contemporana," §i Inca §i mai bine
prin fotografii aeriene. Daca am avea o cartograma care sa arate din acest
punct de vedere, pe intreaga suprafata a tarii, felul in care se distribuie,
pe zone etnografice, diferitele tipuri de ,peisagii rurale" existente la not
§i dad, le-am putea data pe un sistem 'de fazare cronologica, am putea
intelege mai bine procesul de impopulare a tarii, baza economics a acestui
proces, mergind chiar pina la reconstituirea, pe care o nadajduim posibila,
a formatiunilor prestatale, de concentrare maxima a populatiei in vetre de
formare a statului feudal.
. Dar populatia ea insa§i, prin felul cum se distribuie pe pamint, con-
stituie un document etnografic. Se poate pune in lucrare tehnica unei eco-
logii demografice, capitol important de imbinare a geografiei cu etnogra-
fia, gratie caruia, lucrind nu cu medii generale calculate pe zone intregi,
cum obilnuiesc de obicei geografii, ci pe cele mai mici concentrari umane,
mergind pina la sate §i la a§ezari gospodare§ti marunte, sa cartografiem
17 isodemele", atit de caracteristice prin izul for istoric va'dit.
In veacurile trecute, deplasarile de mace demografice, atunci cind
rezultau dintr-un proces lent de infiltratie dinspre zone dens populate
spre zone mai putin dense, urmau anumite culoare" ramase vizibile inca
§i astazi, la distanta de secole. De pilda, cartogramele de ecologie demo-
grafica iii arata ca astazi inca situatia in Muntenia este urmatoarea :
un vast rezervor de populatie densa, aflat in zonele dinspre munte, in
depresiuni intra §i peri-carpatice §i coline, din care curg spre cimpie culoare
foarte vizibile de infiltratie, dens locuite, precum cel al Arge§ului, in special
de la ie§irea dintre platforms Cinde§tilor §i cimpia inalta a Dimbovnicului,
formind o dira de maxima densitate demografica, distonind puternic cu
zonele inconjuratoare §i mergind direct spre Cimpia Dunarii, pentru ca
prin alte fi§ii demografice ceva mai putin dense, ale Mosti§tei §i Ialomitei,
sa patrunda in Baraganul reprezentiud pina" azi un vid demografic relativ.
Cum sa nu tragi deci concluzia ea to afli in fata unui vechi proces de
coborire a populatiei de la munte la cimpie ? Mai ales atunci cind studiul
coboririi spre vale a retelei de °rale, studiul drumurilor sarii ci ale oilor,
converg spre o aceemi concluzie ? Ramine desigur intrebarea epocii in
care incepe acest proces §i care ii sint cauzele. Pe baza de documente scrise,
putem urea cel mult, §i doar partial, pina prin veacul al XVIII-lea. Dar
dincolo de acesta nu ne mai ramin decit argumentele etnografice. Ele pot
fi esentiale, cu conditia sa, fie stabilite cu grija, in concordanta cu datele
istoriei §i ale geografiei istorice, §i mai ales strinse pina la epuizarea for
statistica §i apoi cartografiate.
[Link]
8 HENRI H. STAHL $l ION DONAT 6
Aceasta nu inseamn'a ca intreaga cimpie a fost cindva goala, de oameni,
ci doar ea modalitatile de ocupare economics a teritoriului an fost altele
decit cele practicate la munte. Se pune problema mai intii a stabilirii
zonelor care, pe vremea marilor migratii de popoare, au fost ocupate de
imigranti, nu atit de trecatori cum s-ar crede. Daca in adevar tumulusurile
ramase de pe urma for au uneori caracter agTimensural, cum se pare,
am putea incerca prin tehnici etnografice sa stabilim care sint zonele
acestea ocupate de pastori (in special pecenegi, cumani si tatari), precum
si zonele in care et au patruns mai putin sau de loc (deliormane, vliisci,
dealuri i munti).
In tot cazul linia Dunarii si a baltilor ei se dovedeste a fi fost din
stravechime ocupata de alts populatie decit cea nomada. Avem pentru
aceasta dovada etnografica a caracterului arhaic al tehnicii pescuitului,
precum si certitudinea ca nomazii nu sint pescari si nici macar mincatori
de peste. Totusi toponimia cumana in aceste zone este importanta. Aceasta
inseamna ca nomazii exploatau o preexistenta populatie de pescari. 0
exploatau nu pentru a lea dijma din peste, ci dijma, din comertul de peste.
Ceea ce dovedeste existenta unui convert cu peste sarat, §i in concluzie o
legating statornica intre Dunarea piscicola i ocnele de sare, intre balta §i
munte, pe reteaua drumurilor sarii, care trebuiesc deci cercetate etnografic,
pe teren. Daca adaugam $i faptul CA de vreme ce s-a dovedit ca, masa mare
a oilor nu sint cele transhumante, coborite din Carpati, ci cele crescute la
Dunare, de catre localnici netranshumanti 9, atunci urmeaza pentru not
datoria sa cereetam etnografic caracterul si vechimea populatiei acesteia,
de la cimpie si balta, stabilind in ce masura, reprezinta ea o arie culturala
etnografica, deosebita de cea a ariilor de la munte, $i in felul acesta sa aducem
o contributie la una din cele mai spinoase probleme ale istoriei noastre.
b. Limba si onomastica
In activitatea etnografului, necesitatea orientarii in problemele ling-
vistice apare mai ales pe doua, eai. In primul rind, Atlasul limbii romcine
ii poate oferi acestuia, in anumite cazuri, o orientare greu de gasit altfel,
care 11 ajuta la completarea si verificarea unor concluzii sau ipoteze de
lucru. Din nefericire, pentru etnograf isoglosele Atlasului sint prea ge-
nerale, fiind intocmite pe temeiul unei retele de ancheta Area largi, si de
aceea ele nu oglindesc compartimentarea reala a teritoriului lingvistic, care
poate fi descoperita numai prin cercetari facute sat cu sat. Hartile Atlasului
ne apar ca un pretios inceput, pe care trebuie sa tindem a-1 desavirsi, in
colaborare eu dialectologii, in acea parte a sa care se refera la terminologia,
vietii materials $i la unele aspecte folclorice.
In al doilea rind, etnograful este interesat sa cunoasca etimologia
cuvintelor care denumesc ocupatii, unelte si tehnici, spre a-si putea da
seama de originea for si de influentele care s-au exercitat, in acest domeniu,
9 I. Donat, Paslorilul romdnesc si problemele sale, in Studii", 1966, nr. 1.
[Link]
7 ETNOGRAFIE $1 ISTORIE 9
asupra poporului roman. Remarcam aci ca, datoritk contactului nemijlocit
cu realitatea materials, etnograful se gkseste uneori in dezacord cu lingvis-
tul caruia de altfel i-a apkrut, Inca de mult, necesitatea de a nu separa,
In cercetare, numele de obiectul numit. SA pornim de la un exemplu : in
dictionarele limbii romane, termenii din economia crescatorilor de animale
perdea §i tizic sint considerati de origine turca, deoarece cuvintele respective
fac parte din vocabularul turcilor otomani. Pentru etnograf, ca si pentru
istoricul culturii, aceasta, concluzie stirneste insk Indoieli, deoarece tá-
ranii romani, care folosesc elementele materiale si termenii tespectivi,
nu s-au aflat in contact direct, la nordul Dundrii, cu taranii turci de
la care ar fi putut sa, le Imprumute, aproximativ in secolele XVI XVIII
decit cel mult in raiale. Aceasta ne aratk ca o reexaminare a termino-
logiei, consideratk pink acum a fi de origine otomana, facuta de lingvisti
in colaborare cu cereetatorii culturii materiale, ar putea da rezultate noi,
mai ales clack se vor intocmi, in prealabil, isoglose exacte pentru termenii
Cu circulatie in popor, care nu se pot explica prin negotul turcesc in Wile
romane, prin razboaie si prin influenta clasei boieresti ; caci, dupa, toate
probabilitatile, aceste isogloase nu vor putea fi reduse, totdeauna, la teri-
toriul supus influentelor venite din raiale.
In anumite cazuri, rezultatele de acest fel vor putea naste probleme
noi nu numai pentru specialistii romani, ci si pentru cercetatori de peste
hotare. De pilda, faptul ca in romans cioban nu este un termen turc, ci
unul pecenego-cuman, cum s-a dovedit in vremea din urma 10, poate
provoca o reexaminare a iui in limba bulgara, unde este considerat de ase-
menea de origine otomana, caci ne putem Intreba clack protobulgarii, care
vorbeau o limba turcica si trkiau din pastorit, la fel cu pecenegii si cumanii,
nu au lasat ei insisi mostenire bulgarilor-slavi acest cuvint caracteristic
economiei lor, ca deci bulgara actualk n-a trebuit sa astepte stapinirea
turceasca spre a-1 capata.
In cursul Indelungatei discutii privitoare la, geneza poporului roman,
toponimia a fost invocatk adesea de cele douk tabere potrivnice, care si-au
cautat argumentele Indeosebi in existenta, unor categorii de nume sau in lipsa
altora. Cu timpul, destule din rezultatele la care se ajunsese mai ales in
domeniul etimologiei au fost infirmate prin cercetari noi, dar pe de altk
parte un numar important de concluzii pot fi retinute astazi ca sigure.
Toponimia a ramas, cu toate acestea, un teren unde se infruntk Inca teorii
contradictorii in problemele de baza, ale istoriei noastre.
Dup6 parerea noastra, toponimia poate sa devink sursa de documen-
tare pentru etnograf si, prin consecinta, pentru istorie mai ales clack
este analizatk ea fenomen de mask. Reteaua de nume topice, dintr-un
spatiu locuit relativ intins, nu este niciodata omogenk. Ea cuprinde elemente
care diferk, ca origine si vechime, deoarece sint produsul unor factori
istoriei care au diferit, la rindul lor, dupe timp si loc. Situatiile specifice
din masa, de nume topice pot fi descoperite prin cercetare, cu conditia sa
" C.C. Giurescu, Imprizmuturi cumane in limba romand: odaie cioban, In Studii si
cercetari lingvistice", XII (1961), nr. 2, p. 205-214.
[Link]
10 HENRI H. STAHL *i ION DONAT 8
se porneasca de la totalitatea nomenclaturii din spatiul respectiv, nu de la
exemple. Este tocmai ceea ce nu s-a facut pins acum spre deosebire
de limbs, unde analiza cantitativa a categoriilor de cuvinte, considerate
din punctul de vedere al originii, a preocupat pe cercetatori Inca din secolul
trecut. Acest fapt arata justetea constatarii dupa care toponimia este 'Inca,
la noi, unul dintre sectoarele prea putin studiate 11.
0 prima analiza de felul color despre care este vorba aci ne-ar ajuta
sa aflam in ce mediu geografic a rezistat, cu precadere, elementul bastinas
de la nordul Dunarii, in mileniul sours dupa retragerea lui Aurelian. In
aceasta privinta nu s-a ajuns Inca la un punct de vedere comun, deoarece
unii cercetatori socotesc ca protoromanii si inaintasii for s-au adapostit mai
ales la munte si in vechiul codru, pe cind altii sustin Ca urmele acestora
se regasesc numai in cimpie, lipsind in zonele Inalte. Daca masa topica,
inclusiv termenii astazi disparuti, ar fi supusa unei analize pe medii, s-ar
putea dovedi probabil ca zona dealurilor inalte si chiar padurea de la ses
cuprinde o toponimie mai curat romaneasca, proportia generals a numelor
straine, nascute in afara limbii romanesti dupa parasirea Daciei, in aceste
zone hind mai mica decit in cimpia deschish'. S-ar face astfel dovada ca si
in Cara noastra, ca de altfel pretutindeni in lame, muntele si padurea an
conservat pe autohtoni, pe cind cimpia a Inlesnit sintezele. Acest rezultat
s-ar adauga altor constatari statistice, care au dovedit, de pilda, ca pe co-
linele unde s-a nascut Muntenia" populatia a fort izbitor mai deasa, iar
asezarile omenesti mai numeroase si mai vechi decit in CImpia Romana.
Prima analiza ar putea fi urmata apoi de altele, care sa arate despre ce fel de
nume straine este vorba si in ce chip se faspindea fiecare categorie pe teritoriu.
Pentru spatiul dintre Carpati si Dunare, aceste analize cantitative ar trebui
sa aiba in vedere mai ales toponimia slava fara inteles in romans, cum si
pe cea turcica din secolele X XIII.
In ce priveste modalitatile tehnice ale acestor analize, socotim ca
este necesar ca numele asezarilor omenesti, si cele ale unor elemente geo-
grafice locale, sa fie analizate separat de hidronimice, caci in primul caz
putem intocmi cartograme de frecventa fie pe anumite compartimentari
geograf ice, fie pe regiuni administrative relativ mici (plasi, raioane), pe
cind in cazul riurilor analiza poate fi facuta numai pe bazine si cu mijloace
de reprezentare grafted, specifice. In plus, trebuie retinut faptul ea, de
exemplu, in cazul toponimiei slave fara Inteles in romaneste, din Oltenia
si Muntenia, zonele de maxima densitate a numelor slave de sate nu cores-
pund geografic, decit in rare cazuri, cu bazinele saturate cu hidronimie
slava. Este usor de inteles c5, aceasta situatie, care va trebui interpretata
istoriceste, este necesar sa fie cit mai bine cunoscuta.
Avem temeiuri sa credem ca studiul numelor de locuri poate fi legat,
cu folds, de cel al numelor de persoane, eel putin pentru unele perioade
istorice si pentru anumite regiuni ale thrii. Iata un exemplu : s-a observat,
in repetate rinduri, ca o parte dintre boierii romani, din cea mai veehe
epoca pentru care avem izvoare scrise, purtau name cumane : Toxaba,
Talapi, Tatlll, Borcea, Conran etc. Actualele mijloace de informatie ne
11 Acad. Iorgu lordan, Realizari si perspective in lingvislica romdneascd, in Limba ro-
manA", XIV (1965), nr. 1, p. 10.
[Link]
9 ETNOGRAFIE $1 ISTORIE 11
ajuta sa adincim aceasta constatare, adaugindu-i mai intii observatia ca
in anumite familii boierite apar, in cursul timpului, mai multi membri
cu acelasi fel de nume, ceea ce oarecum le individualizeaza ; iar in al doilea
rind, ca nu numai boierii purtau nume cumane, ci si satenii. Localizarea
satelor aparute in documente si cercetarile privitoare la stapinirea pamin-
tului au dus insa si la o alts observatie, care aci ne intereseaza in chip
deosebit : acesti boieri $i sciteni cu mime cuman stcipineau, sau loeuiau, in
sate care se getsesc situate in zonele cu toponimie cumanci, iar in citeva cazuri
chiar satul respectiv poarta nume cuman. La aceasta constatare, facuta in
documentele Tarii Romanesti din secolele XIV XVI, trebuie sä mai
adaugam Inca una, care priveste o epoca mult mai apropiata. In materialul
statistic de la inceputul secolului trecut, care cuprinde sute de mii (sau
mai mult) de nume ale locuitorilor din toate satele Orli, se constata ca
acestia purtau inca nume de origins cumand (care se mai pot intilni,
sporadic, pin& in zilele noastre). Frecventa acestor mime era inset , dupes
toate probabilitatile, sim!itor mai mare in zonele cu toponimie cumano. E
deci si aci local unor analize cantitative, spre a se vedea data nu este
posibil sa se delimiteze zone de concentrare caracteristice, care prin valoarea
for de indieatie ar fi deosebit de utile pentru orientarea cereetatorilor de
teren.
c. Analiza statistics §i eartografiere
Ca o indicatie metodologica comuna tuturor problemelor pe care
le-am atins si al caror numar ar putea creste cu mult , putem sublinia
faptul ca orice fel de cercetare de teren, etnografica, folclorica, lingvistica,
demografica, arheologica, sau de orice alts natures, nu devine doveditoare
decit cu conditia epuizarii materialului informativ existent si a unei ul-
terioare cartografieri a lui.
In lo3ul practicii celei vechi, a argumentatiei prin exemple" izolate,
menite mai mult sa ilustreze o teorie cleat sa o dovedeasca, se impune azi
considerarea in masa a fenomenelor. °data aceasta masa de informatii
strinsa, analiza ei statistics devine obligatorie. Metodele prelucrarii sta-
tistice a unor mase de fenomene neomogene au fost dezvoltate in vremea
noastra surprinzator de mult si nu putine sint problemele care nici nu se
mai pot dezlega decit cibernetic. Este drept ca aceasta presupune o schim-
bare de mentalitate profesionala a tuturor celor care luereaza in domeniul
eercetarii vietii soci le, precum i deprinderea unor tehnici de lucru ceva mai
grele decit traditionala interpretare" de cazuri razlete.
Tot atit de important este si faptul ea masa de informatii, on de cite
on e vorba de fenomene istorice, oricit de bine ar fi analizata statistic,
nu devine perfect inteligibila decit cu conditia sa, fie si cartografiata. Me-
toda asa-numita a atlasului" este desigur mult mai familiara etnogra-
filor, care o practica destul de curent. Dar atlasurile elaborate la nivelul
stiintific actual nu mai pot consista in trecerea pe harta a unor puncte
socotite reprezentative pentru o intreaga, arie stability anterior, mai mult
sau mai putin arbitrar. Atlasul modern transcrie pe harta rezultatele unor
[Link]
12 HENRI H. STAHL §i ION DONAT 10
prelucrdri statistice, procedind dupd, caz, uneori exhaustiv, alteori prin-
tr-un eantionaj sever calculat, dar stabilind totdeauna frecvente pe zone
teritoriale cit mai mici cu putinta, caci numai in aceste conditii cartograma
devine sensibila §i face ca interpretarile sa devina convingatoare.
Aceste principii metodologice sint valabile in tot domeniul etnogra-
fiei i folclorului, dar sint in special obligatorii atunci cind atacam o
problema de istorie sociala pe &dile pe care le-am schitat §i care ar merita,
de altfel, o analizd metodologica cu mult mai adincita, precum §i aplicatii
experimentale de teren sistematic facute.
ETHNOGRAPHIE ET HISTOIRE
Etant donne le peu de renseignements documentaires que nous
avons sur l'histoire sociale des Roumains ne serait-ce que le millier
d'annees de silence qui separent la retraite des Romains de la Dacie
des premieres fondations d'Etats autochtones, le present article pose
le probleme de savoir si les etudes d'ethnographie et de folklore peuvent
apporter des suggestions et des points d'appui a la solution de ce pro-
bleme.
Apres un court exposé de la metode que Marc Bloch qualifie comme
celle de «l'histoire faite a rebours », cette etude retrace les lignes de quel-
ques problemes, portant principalement sur la question des paysages
ruraux en tant que moyen de reconstituer, par la technique dite de «l'ar-
cheologie sociale », des phases anterieures de l'histoire sociale roumaine.
De meme, le probleme de l'apport que les Atlas linguistiques et topony-
miques peuvent assurer, dans un sens ethnographique, an profit des his-
toriens.
[Link]
FOLCLOR $1 ISTORIE
OVIDIU BIRLEA
Descoperirea folclorului catre sfirsitul secolului al XVIII-lea a avut
inriuriri profunde i asupra conceptiilor istoriografilor, carora li se oferea
un nou tezaur de documentare asupra trecutului. Indeosebi istoricii ro-
knantici s-au aplecat cu fervoarea caracteristica exaltarii romantice asu-
pra traditiilor populare, pentru descifrarea tainelor vremilor apuse. La
noi, Balcescu stabileste programatic ca, alaturi de altele, folclorul trebuie
sa constituie pentru istoric un izvor On de stiri pretioase care arunca
lumina asupra faptelor din trecut. Cei dintii istorici au fost poetii. Poeziile
populare sint un mare izvor istoric. Intr-insele aflam nu numai fapte ge-
nerale, dar ele intra si in viata privata, ne zugravese obiceiurile i ne arata
ideile §i sintimentele veacului... Traditiile sau povestile populare sint
un izvor care slujeste la aceeasi tints ca i poeziile. Treaba operei critici a
istoricului este sa deosebeasea dintr-aceste laturi ca si din toate celelalte
adevarul de falsitate §i sa se poata bine folosi" 1.
Intr-adevar, folclorul arta maselor populare, Muritoare ale istoriei
insoteste istoria, consemnind atmosfera i faptele, dar in felul sau.
Departe de a fi o inregistrare mecanica a celor petrecute, o oglindire direct
i neselectiva, folclorul reflects realitatea inconjuratoare cu ajutorul
imaginii artistice. Procedeul e profund diferit de cel notional, tiintific si
se cere interpretat ca atare. In reflectarea artistic se alege esentialul,
tipicul din fenomene, ale carui trasaturi sint apoi puternic subliniate,
dilatate. Adesea exagerarea poetics sfirseste in fantastic in faptele de folelor.
In al doilea rind, folclorul exprim'a punctul de vedere al maselor populare,
opus celui al claselor dominante in problemele vitale ale vietii economics
si sociale. Cercetatorul istoric trebuie sa tins seama de aceste caracteris-
tici dominante ale productiilor folclorice, precum si de meoanismele circu-
1 N. Balccscu, Gavin( preliminarin despre iwoarele isloriei rornanilor, in Mag. isl. pt.
Dacia", vol. I (1845).
Rev. etn., fole., t. 11, nr. 1, p. 13-25. Bucnreeti, 1966
[Link]
14 OVIDIU BIRLEA 2
Latiei orale si ale transformarilor care apar in consecinta. Dar neajunsul
cel mare pentru istoricul vremurilor mai indepartate este faptul &á folc-
lorul a fost consemnat si fixat in documente scrise abia tirziu, pe la in-
ceputul secolului trecut. Ceea ce se cunoaste inainte de aceasta perioada
e firav tai fragmentar exceptind reprezentarile plastice de instruments
muzicale si dansuri si mai cu seama nesigur ea autenticitate folclorica.
Entuziasmul romanticilor a, cautat sa implineasca si aceasta lacuna,
fabricind productii parafolclorice referitoare la o personalitate sau un eveni-
ment din trecut, in lipsg, de creatii folclorice autentice. Daca pentru still*,
de mai tirziu procedeul e total nestiintific, stiinta romantics, dominata de
viziunea exaltata a realitatii istorice, se credea apta de a crea in spirit
autentic documente menite sa, usureze intelegerea fenomenelor. Ca atare,
nu trebuie sa mire plasmuirea de documente istorice, cronici, scrisori,
poezii etc. puse pe seama trecutului, caci V. Alecsandri nu se sfia sa-i
marturiseasca lui N. Balcescu intr-o scrisoare : Indata ce voi sosi la
Moldova oi cauta balada lui Mihai Viteazul si ti-oi trimite-o intreaga sau
sin parte, precum mi-o pica la mina. De nu cumva oi descoperi-o, ti-oi fa-
brica eu una care te-a minuna, si to ii trece-o de baladg, poporala" 2.
Cercetatorul trebuie sa in seama si de faptul eh productiile fol-
clorice persists felurit in circulatia orals. Cele legate de anumite cre-
dinte ski practici cu substrat magic s-au dovedit deosebit de tenace, dginuind
ping, in epoca noastrA',. Teama de consecintele nefaste ale neindeplinirii
unui act ritual al carui inteles s-a pierdut sau s-a alterat cu timpul
a dus la vietuirea indelungata a unor practici devenite de mult anacro-
nice, depasite de mentalitatea curenta a purtatorilor de folclor. Dimpo-
triva, cele care reflects fapte .obisnuite, stari momentane, an o viata, ef e-
mera, fiind repede date uitarii, ca niste produce demodate care si-au pierdut
actualitatea.
*
Amintirea dacilor ca popor inaintas al romanilor de astazi trebuie sa
fi disparut de timpuriu din circulatia orals. Ceea ce plasmuia Gh. Asachi
in legatura cu Dochia, fiica lui Decebal, si Traian nu e decit un produs
carturaresc in spiritul mistificarilor romantice, chiar data mai tirziu un
filolog de reputatia lui Alexandru Lambrior mai consemna existenta le-
gendei prin partile Neamtului 3. Legenda carturareasca se inspira se
pare din legenda populara despre Dochia, cea care ingheata cu oile
in munte din temeritatea cu care infrunta rigorile lui Martisor, pe care 11
ski batjocoreste. Tot de origine cults e $i legenda despre dacii din muntii
Bucovinei, ai caror urmasi ar fi hutulii, relatata de S. Fl. Marian 4. Con-
flictul dintre daci si roman e infatisat ca in manualele scolare, tradindu-si
prin aceasta sursa lui livresca neindoielnica.
2 V. Alecsandri; Poezii populare ale romdnilor, Bucurelti, 1965, p. 53.
3 I.C. Cliitimia, A. Lambrior folclorist, In Studii §i tercet. de ist. lit. §i folclor", VI (1957),
nr. 1-2, p. 92-93.
4 S.F1. Marian, Tradifii poporane romdne din Bucovina, Bucurelti, 1895, p. 3-8.
[Link]
3 FOLCLOR $1 ISTORIE 15
Cultura spirituals daca a ramas Inca in mare parte necunoscuta,
cu toate stradaniile meritorii ale arheologilor §i istoricilor. Ce anume s-a
transmis din aceasta §i se mai pastreaza in productiile folclorice de la not
ramine Inca o taina greu de descifrat. Ni s-a parut interesanta ipoteza
lui R. Carpenter care vede in cultul lui Zamolxe o forma mai evoluata a
cultului ursului totemic, ce dispare in timpul iernii in chip misterios §i
reapare o data cu venirea primaverii 5. Cercetari mai vechi au atestat
existenta cultului totemic al ursului in zona temperate din emisfera nor-
dick, izvorit4 din teama omului primitiv pentru cel mai puternic animal
din aceasta zona, pentru mersul lui biped atit de asemanator omului,
considerat ca un fel de semiom, deci un stramo§ al omului, §i mai cu seam&
pentru hibernarea lui misterioasa prin retragere in c,verne. Disparitia
lui o data cu moartea vegetatiei §i revenirea o data cu reinvierea vege-
tatiei au produs o asociatie in mintea primitivului de relatie cauza-efect,
ceea ce a dus la venerarea lui cultica. Carpenter scoate in evidenta o serie
de date care ar arata natura ursulina a cultului lui Zamolxe, a§a cum e
relatat de Herodot in cunoscutul pasaj, lasind la o parte adaosurile rationa-
lizante ale lui sau ale informatorilor lui, daca ace§tia erau bine documentati.
Terminologic, Zalmo ar desemna in limba trace piele, adica pielea de urs
pe care o purta zeul in locuinta-i subterana, dupa cum olxis dup.& De
Lagarde ar Insemna urs. De asemenea, epitetul dat de Herodot Gebeleizis
ar avea forma corecta Beleizis, in care schimbarea curenta a lui b cu m ar
duce la forma Meleizis, ce ar insemna mincator de miere", epitet prin
excelenta trsulin. Apoi retragerea lui Zamolxe vreme de trei ai i intr-o
locuinta subpamint can a §i revenirea in al patrulea an ca sa arate poporului
ca sufletul e nemuritor e analoga cu retragerea ursului pentru hibernare fara
provizii de hrana. De asemenea, trimiterea unui sol la zeu in persoana unui
om curat, prin aruncare in virful sulitelor, care sa le comunice dorintele,
se aseamana izbitor cu ceremonialul prin care locuitorii Aino din Sahalin
trimit un urs la zeul padurilor ca sa le comunice dorintele. Ursul e anume
ales §i, din ceremonia descrisa de Frazer 6, se vede cum acesta e inchipuit
cu suflet nemuritor, menit sa Inregistreze doleantele for spre a le impar-
ta§i stapinului divin. Ca atare, adoratorii ii cer scuze, spunind ca nu-i fac
nici un rau, ci 11 trimit la zeul for prin omorire, ca sufletul neimpiedicat
de trup sa poata calatori pins acolo. Carpenter mai citeaza §i alte paralele
din lumea traco-greaca referitoare la cultul divinitatii ce se retrage in
locuinte subpamintene pentru a reveni printre muritori, asupra carora nu
mai insistam, fiind colaterale lumii daco-gete. Ipoteza lui ni se pare de
retinut pentru faza timpurie a istoriei dacilor, caci ceea ce arata Strabonmai
tirziu difera substantial de relatarile lui Herodot 7 : -dispare sacrificial
uman al solului purtator al doleantelor populare, iar Zamolxe nu se mai
retrage trei ani in locuinta subpaminteana, ci e un simplu preot, zeificat
mai tirziu.
5 Rhys Carpenter, Folktale, Fiction and Saga in the homeric Epics, Berkeley and Los
Angeles, 1956, p. 112-135.
6 J.G. Frazer, The golden Bough, London, 1922, p. 509-518.
7 Vezi pasajele la C. Daicoviciu, Cultura dacicd in sec. I t.e.n. §i I e.n., In Istoria Romdni-
lor, vol. I, p. 329 si urm., la V. Parvan, Getica, cap. III.
[Link]
16 OVIDIU BIRLEA 4
In lumina acestei ipoteze, se intrevAd radacinile vechi plauzibile ale
difcritc lc r forme ale cultului ursulin care s-au pastrat pins in epoca noastra.
Ziva ursului, rind acesta e sarbatorit pentru crutarea vitelor, cade de
obicei la 2 februarie, o data cu Stretenia, rind se crede ca ursul iese din
vizuina i, data e timp frumos, se reintoarce in culcu§, prelungind iarna cu
Inca 40 de zile, iar daca e timp innorat §i nu-si vede umbra, i§i sfir§e§te
hibernarea8. Alteori, sarbatoarea cade inainte de Florii Simbata ursu-
lui 9 iar la marginenii din partile Sali§tei la inceputul verii 10.
Lie Anul Nou c practicat, dar numai in Moldova, Jocul ursului .1[7n
ins e mascat urs §i joaca, imitind jocul biped §i mormaitul ursului, in
timp ce altul recite strigaturi in ritmu1 batailor pe toba.. Obiceiul se des-
f d§oara cu functie de urare ca §i celelalte forme de colindat §i de
provocare a bel§ugului §i sanatatii pe anul care vine.
Practica ursarilor pare o forma mai decazuta a acestui cult, care a
dainuit pins in epoca noastra in urma credintei pastrate cu tenacitate ea
jocul ursului aduce noroc §i sanatate la casa omului. Se obipuia chiar ca
ursul sä fie culcat peste omul lungit la pamint cu scopul de a-1 face imun
la boll §i la durerile provocate de acestea. Toate acestea fac plauzibile
convingerea ca avem de-a face cu o mo§tenire din religia geto-daca,
transmisa in forme decazute, adesea ilariante, a cultului ursului Zamolxe.
Existenta cultului probabil totemic al bourului la daci 11 presupune
aceea§i conceptie §i mentalitate cu cea care putea sa genereze §i cultul
totemic al ursului.
Romanticii §i apoi adeptii §colii mitologice de nuanta latinista
la not §i-au facut iluzii asupra puterii de reinere a memoriei populare,
crezind ca poporul ar fi pastrat amintirea parasirii Daciei de catre Aurelian
(Hai, Lerom Doamne, dupa Sincai, ar fi Hai Aureliane, Doamne), ba chiar
a cuceririi Daciei de catre Traian sau a unor detalii mai surprinzatoare 12.
Cercetarile sistematice, mai cu seama ale lui A. van Gennep, au aratat
Ins/ ca durata memoriei populare e de aproximativ 5 6 generatii, deci
de 150 200 de ani. In chip exceptional, datorita unor factori favorabili,
amintirea unui fapt depa§e§te aceasta perioada cu o durata variabila,
totu§i nu Area mare. Dupa aceasta limits, faptul i§i pierde coordonatele care
it individualizeaza, se dezistoricizeaza" §i este asimilat cu altele asema-
natoare, puce pe seama unui alt personaj de larga popularitate, incit nu
se mai poate reconstitui evenimentul pe care il oglindea.
8 I.A. Candrea, Ziva ursului, In Iarba fiarelor, Bucuresti, 1928, p. 88-91.
9 Ibidern, p. 129.
1° Mocanii din Muntii Apuseni veniti la coasa in aceasta zona Inainte de ultimul razboi
rclatau cum nu erau lasati sa lucreze In ziva ursului de localnici, de teams ca ursul sa nu Ic
prapadeasca slinele si oilc. Mai bine sa lucri in ziva de Pasti decil actna" ziceau margi-
nenii (inf. de(inuta de la Deoanca Todor din Mogos-Cimpeni).
11 C. Daicoviciu, lucr. cit., p. 336.
12 At. Marienescu a ramas convins ca cuvintul Psiche din basmul de Lipid Aa. Th. 423
(Povestea porcului) s-a pastrat in popor, unde ar fi Post surprins de culegalori 1 (0. Birlea, Al. M.
3farienescu folclorisl, In Analele Univ. Timisoara", I, p. 71).
[Link]
5 FOLCLOR $I ISTORIE 17
Dar dac'a atestarile folclorice directe sint relativ recente, exists alte
indicii care aruna, luminA asupra unor stAri din trecutul indepartat. Scru-
tind aria de raspindire a unor specii §i categorii folclorice in raport cu
virsta lor, se pot deduce constatari care se apropie de certitudinea atesta-
rilor documentare de o cuprindere cronologia mai largA. E cazul celor
mai arhaice specii de la noi cintecele rituale funebre §i colindele care
an o alta distribuire decit speciile mai noi (baladele, cintecele, bocetele etc.).
Astfel cintecele rituale funebre vechicintecui bradului §i zorilese
,
intilnesc inumai in sud-estul tarii (Oltenia nord-vestica Banatul §i
Transilvania sud-vestica)13. Ceea ce izbe§te pe eercetator in aceasta arie
este nea§teptata unitate a tipurilor, exceptind unele forme ale cintecului
zorilor din Banat, de origine mai noua §i cu versul octosilabic. Mai arhaica
se arata a fi Oltenia nord-vestic6. Dup'6, cum se observA, aria de faspindire
nu numai ca depg§e§te culmea Carpatilor de o parte §i de alta, dar se
intinde tocmai in partea unde Carpatii ating cea mai mare ratime, cu
numeroase depresiuni interioare, prielnice a§ersdrilor umane. Dimpotrivg,
specia e absenta, in zona, poate mai arhaica, din nordul tarii : Maramure§ §i
Oas. Nu s-a gasit nici eel mai mic indiciu ca atare eintece ar fi existat in
trecutul indepArtat, de§i zona a pastrat atitea aspecte foarte arhaice in
alte domenii ale culturii populare.
Cercetarea raspindirii colindelor profane dezvaluie o realitate si-
milara. Se observA, o mare comunitate de tipuri intre sud vestul Transilvaniei
de o parte §i Muntenia subcarpatica, apoi valea Ialomitei cu lunca Dundrii
§i Dobrogea 14. S-ar p6rea ea aceasta comunitate s-ar datora transhuman-
tei ciobanilor sud-ardeleni, dar aceasta e adevarat numai pentru o parte a
repertoriului dobrogean, unde singufa asemanarea pins la identitate cu
colindele sud-ardelene, precum i desM§urarea colindatului, arata f Ara
tagad5, o transplantare prin pa'stori. Fenomenul e mai vechi, en radacini
mai adinci decit migrarea sezoniera a ciobanilor de la munte la §es. In
zona nordicA Oas, Maramure. colindele profane sint rare, doming
in schimb cele religioase, de provenientA mai noua, toate semicArturare§ti,
care contrasteaea puternic cu caracterul arhaic al repertoriului folcloric
de aid..
Distribuirea regionals a altos genuri §i specii de faeturA relativ mai
noua are alth configuratie decit cea a cintecelor rituale funebre §i a colin-
delor. Astfel, baladele, bocetele propriu-zise §i lirica populara se grupeazA',
in eeea ce prive§te tematica, dar mai cu seamy partieulariatile stilistice,
in doua zone care an aproape acelea§i limite pentru cele trei genuri §i
specii amintite. Zona nord-vestica cuprinde Transilvania cu Banatul,
apoi Moldova nordicA, linia despartitoare fiind culmea Carpatilor ping
prin dreptul Pa§canilor, farg, .ca in Moldova s'a coincidA cu granita dintre
Tara de Sus §i Tara de Jos. Zona sud-estic6 cuprinde restul tarii. Cit pri-
ve§te baladele, Banatul se include in zona sud-estich. Alaturi de tipurile
comune numeroase din cele doua zone, exists §i o tematica diferita, spe-
13 Pt. am5nunte, vezi 0. Birlea, Folclorul qi Linde probleme ale dervollarii poporului roman,
In , Rev. de folclor", IV (1959), nr. 1-2, p. 196 §i urm.
14 Ibidem, p. 198 §i urm.
2 c. 4685
[Link]
18 OVIDIU BIRLEA 6
cilia fiecarei zone. Mai diferentiatoare sint particularitatile stilistice.
In zona nordica, textele sint de obicei mai scurte, mai cu seama baladele
care sub aspect functional si muzical nu se deosebesc de Erica propriu-
zisa, preocuparea de slefuire mai evidenta, dominind repetitia sinonirnica,
in vreme ce in zona sudica textele sint mai lungi, enumerarea (si repetitia
enumerative sau paralelismul analogic) e procedeul caracteristic etc.
Bocetul e de forma libera proza cintata, bazat pe improvizatie,
balada e cintata de lautari cu o melodic specifics, uneori depasind mia
de versuri. Diferentierea cuprinde si stilul povestitorilor populari, dupe
ce a fost semnalata si la cronicarii moldoveni si munteni.
Stilul povestitorilor din zona sudica e mai abrupt, mai nervos, cu
numeroase propozitii scurte, foarte adesea eliptice, mai dramatic si mai
impetuos, in vreme ce in zona nordica el se complace in desfasurari mol-
come si ample, e mai meditativ, mai Eric si mai ornamentat. In genere,
zona nordica e mai Mica, mai reflexive, cea sudica mai dinamica si mai
dramatics.
Faptele citate arata ca, intr-o anumita epoca a existat o strinsa
comunitate de viata peste Carpati, care nu au diferentiat, ci au unit, dar
ca mai tirziu granitele politice stabilite pe Carpati an produs dezvoltari
relativ separate ale folclorului in cadrul celor trei foste principate ale tarii.
Initial, an existat (Iona zone cu o viata puternic organizata de o
parte si de alta a Carpatilor, una in sud si alta in nord, care an constituit
si nucleul din care s-au dezvoltat cele doua state romanesti, Muntenia
(Tara Romaneasca) si Moldova, atunci cind s-au creat conditiile favorabile.
Specific folclorice mai vechi oglindesc starea initiala, cind cele doua grupari
politice se intindeau de o parte si de alta a Carpatilor, in vreme ce cele mai not
s-au diferentiat potrivit stabilirii granitei pe Carpati. Cit priveste deosebirea
dintre Moldova nordica si cea sudica, ea s-ar datora inglobarii la Moldova a
partii sudice ce apartinea odinioara Basarabilor munteni, care an adus
acolo si coloniile puternice de olteni amintite de istorie. Influenta zonei
sudice s-a dovedit mai active in Moldova, in proces de ascensiune fats
de cea nordica, regresiva. Istoria speciilor folclorului confirms in oarecare
masura istoria politico-economics a tarii.
*
Cea mai veche amintire databila din folclorul nostru e lupta ihdelun-
gata dintre turd si frinci. Aceasta din urrna, e denumirea generics pentru
latini, desemnind mai en seama genovezii st'apinitori in Marea Neagra.
Forma arhaica, a termenului pastrata numai in colinde, foarte rar in ba-
lade (Cea fats de frinc), imprecizia faptelor, aratindu-se doar ca turcii se
lupta sa is vadurile si frincii corabiile sau invers, confirms vechimea con-
siderabila a evenimentelor si a productiilor folclorice care le reflects. Ele
par a fi mai vechi decit luptele turcilor pentru cucerirea Chiliei si Ceratii
Albe, cum incearca o interpretare recenta15, caci nici un fel de indiciu nu
arata vreo aluzie la aceste cetati. Amintirea for a dainuit atita vreme
15 Collura moldoveneasca In timpul lui .Stefan eel Mare, Bucure§li, 1964, p. 88-94.
[Link]
7 FOLCLOR $1 ISTORIE 19
pentru ca aceste lupte au durat vrerae indelungata, secolele XIV XV
pe Dunare si la tarmurile Marii Negre, intre corabierii neolatini si turci,
-
cu consecinte pentru soarta poporului roman, care vedea cgzind ultimele
bastioane in mina cotropitorilor pagini. Vremea asters detaliile, nu se mai
tine minte care pentru ce luptg, variantele inversind ispravile, au ramas
numai cei doi adversari, cu amintirea inclestarii gigantice, de dimensiuni
seculare dintre ei, servind in colinda drept superlativ de luptg la care poate
participa numai flacaul felicitat cu insusiri de vitejie supranaturala.
Figurile personalitatilor de seams din istoria noastra amintite in
productiile folclorice sint mai apropiate vremurilor noastre. Incercarea
lui N. Iorga de a vedea oglinditg personalitatea dirzului luptator Joan
Corvin in acel Iancu Voda din balade care, solicitat sa, se turceascg, sfir-
seste prin a-i crestina pe solii turci insareinati cu aceasta, nu e convingatoare :
numele e prea generic, iar faptul de grad fabulos, incercind o sinteza a
impotrivirii indelungate in fats turcilor.
Mai tenace e amintirea fiului sau, Matei Corvinul, despre care circula
multe legende in folclorul maghiar. In repertoriul romanilor transilvaneni,
se intilnesc ping astazi legende despre acest rege, atribuindu-i-se purtari
democratice care i-au perpetuat popularitatea de-a lungul vremurilor,
cad oamenii din popor 1-au infatisat travestit in cersetor, in om sarac,
cutreierind tara ca sä demaste samavolniciile clasei feudale. Nu o data
legendele romanesti se complac in a-1 arata cum indurg foame, frig si pioma-
geli ca si iobagul de rind, pentru ca la urma feudalul sa-si prim6asca o
pedeapsa infricosata, daca nu capitalg. Setea de dreptate a poporului
de 'rind a proiectat in aceste figuri mari ale istoriei propriile dorinte de a
curma jugul feudal.
In chip similar e infatisat si Stefan eel Mare, cel mai frecvent in
productiile noastre folclorice, dar nu in baladele pseudopopulare ale lui
Alecsandri si ale altora, ci intr-o sumedenie de legende, unele consemnate
inca de Ion Neculce in 0 samel de euvinte. Voievodul e infatisat in strada-
niile lui de a da o orinduire mai dreapta, de a stavili lacomia boierilor
si de a scapa Moldova de incalearile turcesti si tataresti. El e un mare or-
ganizator, o multime de legende u atribuie intemeierea unor sate din Mol-
dova. Impresionante sint legendele care '11 infatiseaza, pregatindu-se de
lupta impotriva cotropitorilor cu ajutorul neprecupetit al oamenilor de
rind. Vitejia populara s-a vazut realizatg sub flamura acestui voievod,
legendele o subliniaza pentru a o opune vremurilor de apasare nationala
de ping la independenta din 1877. Fara indoiala ca amintirea marelui
voievod s-a datorat si numeroaselor sale ctitorii, undo- calugarii ii culti-
vau mereu amintirea, iar mai tirziu si manualelor scolare, uncle legende
fiind creatii carturaresti ffiridente..
Cel mai mare domn muntean, Mihai Viteazul, deli mai apropiat de
zilele noastre, e pomenit abia sporadic in productiile noastre folclorice.
Yn legenda din Istoriile doninilor Romanesti e inserat motivul inelu-
lui dat de tatal gelep" pentru a-si recunoaste viitorul fiu din flori 16,
acesta fiind un loc cbmun in atitea legende despre unii stg'pinitori de tara.
16 St. Nicolaescu, Iworul legendei despre origina eroului de la Cdlugdreni, Bucuresti,
1936, p. 3 si urm.
[Link]
20 OVIDIU BIRLEA 8
In balade, e pomenit abia pe al doilea plan, ca o personalitate stearsa,
ba chiar invidios fats de vitejia lui Radu Calomfirescu, unele variante
atribuindu-i chiar cirdasia cu tatarii, pe care i-a chemat in tara sa o ro-
beasca ! Domnia scurta, saracirea tarn prin pregatirile de razboi si prin
ostile pradatoare care au cutreierat tara, dar mai cu seams legarea ioba-
gului de glie prin cunoscutul asezamint al sau nu 1-au putut face popular,
demn de a circula prin legende in amintirea urmasilor. Cit priveste cele
doua balade despre succesorii lui, Radu K,S'erban Basarab §i Matei Voda
Basarab, cunoscute numai in variantele unite publicate de G. Dem.
Teodorescu in colectia sa, acestea sint fare indoiala creatii carturaresti,
dupa cum arata stilul, dar mai cu seams continutul : totul e prea istoric,
prea desfasurat dupa un plan detaliat si bine chibzuit.
Amintirea lui ConstantinJarincoveanu a fost mai vie, pastrindu-se
si astazi in zona CaracalCorabia. Sfirsitul lui tragic a fost interpretat de
creatorul popular ca izvorincl din antinomla ireductibila pagin-crestin :
Brincoveanu ar fi refuzat st-sf lepede religia stramoseasca. Conflictul din-
tre domnul roman qi Poarta otomana a fost sublimat, dupa conceptia
populare, la ceea ce reprezenta ultimul bastion al constiintei de pe acea
vreme, domnitorul decapitat devenind un simbol al jertfei din dragoste
de tara'.
Cuza Voda este ultimul domnitor devenit atit de popular in amin-
tirea maselor. Abia Stefan cel Mare mai este pomenit in atitea legende
ca domnitorul care a realizat unirea celor doll/ principate. El e infatisat
adesea cutreierind prin tara deghizat pentru a dejuca uneltirile boierilor
si venalitatea slujbasilor. Opozitia dintre boieri si orientarea democratica
a lui Cuza strabate ca un fir rosu prin toate naratiunile despre domnitor.
Marea lui popularitate izvora'ste in primul rind din actul de improprieta-
rire a taranilor clacasi de la 1864, dupa cum se poate vedea din nume-
roasele povestiri consemnate de Candrea Densusianu Sperantia in
Graiul Nostru.
In folclorul nostru exists o bogata literature despre haiduci apar-
tinind a doua straturi istorice. Haiducii anteriori secolului al XVIII-lea
au ramas nedatabili, fiindca s-a pierdut orice indicatie care sa duce la
o localizare sigura. Faptele sint generalizate, tipizate, reduse la esenta
for ultima, de aceea aceste balade dezvaluie numai opozitia dintre haiduc
ca exponent al maselor populare si domnitorul Orli, virful clasei exploa-
tatoare. Insusirile haiducului aureolat sint vadit exagerate cu excrescente
supranaturale, fiindca el intruchipeaza aspiratiile populare sere elibe-
rare de tiranie si impilare, in vreme ce domnul tarii e ridiculizat. Versurile
prin care voievodul cazut in curse e probozit de Miu haiducul :
Pal aici nu e§li la Bucureti,
Neica, sa to fudule§ti
Numai In papuci §i-n me§i1
Aici e§ti la hat4, la curmezi§,
Uncle nu-i loc de clrmi§117
17 Vechi cintece de vile ii, Bucure§ti, 1955, p. 103.
[Link]
9 FOLCLOR ISTORIE 21
mergeau la inima ascultatorilor tarani. Cascade le de risete se dezlantuiau
din plin, razbunind pentru o clips sufletele celor ce urau pe capetenia
clasei impilatoare.
Haiducii din secolele XVIII XX apartin celui de-al doilea strat.
In genere, ei sint databili, testarile documentare ajuta la reconstituirea
unei biografii sumare, iar baladele populare relateaza cu fidelitate variabila
citeva din ispravile lot proeminente. Dar in vreme ce oficialitatea u urma-
rea ca pe niste raufacatori, uneori punind premii pe capetele lor, poporul
fi inconjura cu dragoste i le preamarea faptele prin care atacau pe exploa-
tatori. Daca intr-un document emanat de la Tribunalul din Tirgoviste
haiducul Radu Anghel (1826?-1866) e numit bandit" si urmarit ca atare,
creatorul popular 11 considers un salvator, un sprijinitor al celor multi
i saraci, caci haiducul marturiseste :
Cit pe lume mi-am trait
Nici un rail nu am facia :
Bani de la bogati am luat,
Pe saraci i-am ajutat,
Le-am luat plug si le-am luat vaci 18.
Poezia populara contrazice afirma1ia gresita a multor cercetatori
care socoteau haiduci numai pe cei ce se razvrateau impotriva fanariotilor
si a altor greci. Poporul a numit intotdeauna haiduc pe eel ce lua de la
bogat, mice ar fi fost acesta : boier, negustor, pops bogat, strain sau
autohton, gi da la sarac. Aceasta constituie nota diferentiatoare dintre
haiduc si simplul hot de drumul mare. Chiar atunci cind unii au comis
si jafuri ordinare, poporul i-a absolvit de aceasta vina, fiindca i-a consi-
derat niste exponenDi ai stradaniilor Jul seculare de a scapa de impilatori.
Numeroasele rascoale populare prin care cei asupriti an incercat
sa-si faca dreptate an gasit un ecou prelung in creaDiile folclorice. Cintecele
despre aceste rascoale ar fi dainuit mai mult daca nu ar fi fost urm'arite cu
aceeai cruzime en care an fost reprimate miscarile de eliberare. Au fost
interzise uncle cintece de multa vreme, dar abia despre uncle avem confir-
marl documentare in acest sens 19.
Din rascoala curutilor de sub conducerea lui Francisc Racoti impo-
triva ocupatiei habsburgice ne-a ra'mas figura luminoasa a lui Pintea
18 O. Birlea, Procesul de creafie al baladei populare romdne, in Rev. Fundatiilor", VIII
(1941), iunie, p. 589.
19 Astfcl, stapinirea habsburgica interzice pe la inceputul veaculur al XV III-lea un cln-
tee romanesc din cimpia Aradului care prezenta fn culori favorabile stapinirea turceasca. Inter-
dictia repetata nu si-a avut efectul dorit si stapinirea pedepselte in 1748 pe taranii din iclatt
la o amends de cite 12 florini, ceca ce reprezenta pretul unui bou. Din pacate, cintecul nu a fost
consemnat (Gh. Ciuliandu, Romdnii din Cimpia Aradului de acum doud veacuri, Arad, 1940,
p. 20). De undo se poate vedea ca asuprirea habsburgica era mult mai apasatoare decit cea
turceasca. De allfel, turcii au urmarit prin uncle masuri sa-si cistige simpatia locuitorilor din
tarile ocupate, dupa cum se poate vedea si din povestirile taranilor romani consemnate de Can-
dreaDensusianu Sperantia in Graiul Nosiru. Atit CA aceste masuri de bunavointa erau ani-
hilate de samavolniciile si pradaciunile la care se dedau trupele de ocupatie, uncori deosebit de
singeroase.
[Link]
22 OVID11.1 BIRLEA 10
Viteazul, a carui amintire a lamas mereu vie piny azi, mai cu seamy in
nordul WU. Inchipuit de popor a fi invulnerabil, ca toti marii eroi popu-
lari, baladele1 legendele arata ca, a putut fi °merit numai prin tradarea
secretului vulnerabilitatii de catre unii tovarasi din ceata sau de iubita lui.
Despre comorile lui se crede pins astazi ca an fi ramas ingropate in pesteri
sau alte locuri greu accesibile.
Putine cintece s-au pastrat despre rascoala iobagilor din 1784-1785,
desi a fost mai apropiata de zilele noastre. Colectiile vechi au inregistrat
fragmente, unele subliniind caracterul profund popular al rascoalei :
Nita ce fu Horia crai,
Pe domnire era vai 20.
Disparitia neverosimila a acestor cintece s-a datorat persecutiei
care a urmarit desigur i atare ecouri ale rascoalei, apoi cintecelor despre
rascoala din 1848-1849, dupa cum se poate vedea in citeva variante in
care numele lui Horia din repertoriul vechi e inlocuit prin Iancu. Ni s-au
pastrat i productii contemporane, acele versuri scrise de tabara adversa 21,
in care conducatorii rascoalei sint huliti, dar atare productii nu au circulat,
au trait doar in manuscrisele descoperite tirzie vreme. Dar a ramas vie
pin& astazi in Muntii Apuseni legenda despre prinderea lui Horia 22,
cutremuratoare prin pedepsirea morala a tradatorilor. Se povesteste ca
fruntasul acestora, sosind acasa dup5, prinderea lui Horia, inghetat de
frig $i chinuit de foame, tocmai cind nevasta scotea plinea din cuptor, a
luat un coc cald si 1-a rupt in dou& sa imbuce, dar a zarit la mijloc o bucata
de singe inchegat cit pumnul : era singele nevinovat al celor vinduti !
Tot stearsa a ramas gi amintirea lui Tudor Vladimirescu. Putinele
variante publicate de Alecsandri, Tocilescu >yi citeva fragmente de C.D.
Aricescu nu creioneaza figura luminoasa a capeteniei pandurilor i tarani-
lor rasculati. Putem presupune ca gi cintecele despre aceasta rascoala au
fost persecutate de stapinire si de boierime, in credinta ca in felul acesta
masele vor uita revendicarile pentru care s-au rasculat. Miscarile din anii
1848-1849 au dovedit insa ca avintul maselor nu poate fi stavilit, cursul
istoriei trebuie sa mearga inainte.
Cea mai popular& figura dintre capeteniile rascoalei este cea a lui
Avram Iancu, despre care Simion Fl. Marian a adunat un volum intreg
de poezii populare, unele izvorite din pans carturarilor satesti. Citeva se
cinta si azi. Trebuie subliniat ca poporul a vazut in Iancu un exponent al
aspiratiilor maselor de iobagi, caci cintecele ii atribuie in primul rind
abolirea iobagiei :
Iancu cu Miler de vie
Ne scoate din iob5gie 23
20 I. NIuslea, Cintecul istoric, In Istoria literaturii romdne, Bucuresti, 1961, I, p. 165.
21 Publicate de D. Prodan In Anuarul Arhivei de folclor", VI (1942).
22 0 variante publicata de I. Lupas In Reiscoala (dranilor din Transilvania la anul 1784;
alta culeasa recent de noi, 13 oct. 1965, din Mihoietti- Clmpeni.
22 I. Nluslea, lucr. cit., p. 168. intr-o legenda culeasa de noi In 13 oct. 1965 In Nlihoiesti-
CImpeni, se subliniaz5 ca primul act al lui Iancu a fost ordinul adresat localnicilor la Vadu
motilor" (numire ramasa de atunci confluen(ei Ariesului Mare cu Ariesul Nlic) de a sista robotele
iobilgesti si de a se Inrola In loaguru" lui.
[Link]
11 FOLCLOR Si ISTORIE 23
De aceea,, portretul lui a ramas unic, fara seaman In folclorul nostru :
Boii-s cu coarne de cearil,
Om ca Iancu nu-i In ;
Boii-s cu coarne de spurna,
Om ca Iancu nu-i pe lame ;
Beii-s cu coarnele verzi,
Om ca Iancu nu mai vezi 124
S-au pastrat pe alocuri pins astazi legende despre aceasta rascoala,
Evident, potrivit specificului legendei, unele fapte sint denaturate, altele
sint inventate ai atribuite unor capetenii, dar acestea pastreaza culoa-
rea lor, ostila sau favorabila maselor populare 25 .
i cintecele despre rascoala taranilor de la 1907 an fost interzise
prin autoritatile administrative, de aceea culegatorii au putut surprinde
abia ce mai ramasese in memoria unora dintre cintareti. Relatarile sint
fidele, se dau amanunte locale, cu numele capeteniilor din tinut, ca intr-o
cronica versificata, in care se spune raspicat ca taranii s-au rasculat :
SA-1 omoare pe ciocoi
C-a supt singele din noi... 26,
dupa cum sint amintite si reprimarile odioase ai salbatice prin intemnita-
rea si impuscarea a Vreo zece-cinsprezece mii".
S-a incercat in trecut sa se prezinte in culori idilice relajiile dintre
clacasi si razesi, dintre iobagi ai nemesi. In realitate, antagonismele de
clasa, au generat, intre altele, moduri de viata diferite, conceptii opuse in
problemele de baza ale vietii economice i sociale, care au dus pind la izo-
lari anacronice.
Nu numai ca nu se casatoreau intre dinii, dar se evitau $i cu prilejul
feluritelor intilniri colective. In sinul aceluiasi sat se creau astfel don&
comunitati, una a razesilor-nemesilor, alta a clacasilor-iobagilor. Cit de
inradacinate an fost aceste oprelisti de clash' se vede din tenacitatea cu
care s-au pastrat multa, vreme dupa abolirea iobagiei in tinuturile cu
numerosi razesi si nemesi. N. Iorga semnala pe la inceputul secolului in
descrierile sale de calatorie, Neamul romdnesc din Ardeal si Ungaria (1906),
existenta intr-un sat din tinutul Chioarului a doua biserici de aceeasi
confesiune, una a fostilor nemesi, cealalta a fostilor iobagi. Cam in aceeasi
vreme, Silvestru Moldovan intilnise intr-un sat din Tara Haegului de
asemenea doua biserici romanesti, una a fostilor nemesi, cealalta a fosti-
lor iobagi. S. Moldovan arata ca existau ai doua hori diferite ale celor doua
24 I. Muslea, ibidem.
25 intr-o legends cuIeasil de noi in Wilisoara-Aiud In 4 oct. 1965, se arata ca iobAgia
lrebuia 55 fie abolilA Inainle cu 30 de ani deci prin 1818 , dar episcopul Lemeny ar fi tAinuit
cartile" de slobozenic vreme de 30 de ani. Evident, faptul e invenlat, dar atiludinea lui ostill
maselor revolutionare e cca veridica, Melt fabulatia se misca In cadrul verosimilului.
26 I. Mullea, fuer. cit., p. 171.
[Link]
24 OVIDIU BIRLEA 12
categorii, precum si diferente sensibile in port. Separatismul ainuise
chiar dupl primul r5zboi mondial, caci I. Conea descrie in monografia
Clopotiva de prin 1935 deosebirile in portul urmasilor nemesilor si eel al
iobagilor, cu atitea elemente distinctive si cu o terminologie diferita. De
asemenea, folcloristul T. Gherman consemna 27 in satul Scorei din Tara
Oltului doug, cete diferite ale flacailor care colindau, una constituita din
descendentii fostilor boieri", alta din fiii fostilor iobagi, deli satul era
dintre cele mici. Au existat i numeroase produclii folclorice, mai cu seam&
cintece 1i strigAturi, care reflectau pozitiile antagonice ale celor doua
clase de Omni. Deoarece culegerile s-au facut in chip cuprinzator abia
dupA abolirea privilegiilor feudale, doar citeva an mai fost surprinse de
culegdtori. Intr-o strigAtur5, maramuresean5, de dup5, primul razboi mon-
dial se vede obida nemesului depkit de iobagii de odinioar5, :
Mortii vostri, mai iobagi,
Cum Ii musai sa-m fiyi. dragi...
Mortii vostri, mai iobagi,
Cum v-oi mina ca pe boi... 28.
De multe on fostii iobagi ajunserA la o stare mai buns, in timp ce
fostii nemesi sarlcisera', nu le mai famkese decit orgoliul de clasA :
Hei saracu nemisu,
Ziva hdi, 5i noaptea hai,
Nu mai iese din nevoi.
Portiesu, saracu,
Ziva hal $i nice pre...
Noaptea-n pat se hodine
Dacd sint bani in curd 29.
Procesul istoric de farimitare a mosiilor razkesti si de inghitire de
cltre latifundiile boieresti a continuat cu intensitate $i in secolul al XIX-
lea. Starea precar5, a razesilor este veridic oglindit5, de acest cintec cules de
V. Alecsandri :
Ard-o focul rdzesie I
Eu chiteam ca -i boicrie
si -i numai o sardcie I
Pentru-o patina de piimint
Zilele mi-am dat in vint,
Ani Intregi m-am judecat
9i nimic n-am cistigat l 3°
In ciuda vitregiilor epocilor de impilare, poporul muncitor nu a
capitulat, nu sha pierdut normele san'atoase de conduitg uman5, demn6.
97 Tovarlisiile de Crdciun ale feciorilor din Ardeal, in Anuarul Arhivei de folclor", V.
29 O. Birlea, Cinlece poporane dirt Maramures, Bucuresti, 1924, p. 224.
29 Ibidem, p. 222.
99 V. Alecsandri, Poesii populare ale romdnilor, Bucuresti, 1866, p. 227. In notd, poetul
localizeaza fenomenul de destrAmare accentuate a rAzasiei sub domnia lacomului domn Mihail
Sturza.
[Link]
13 FOLCLOR $I ISTORIE 25
0 sumedenie de doine, cinteee si strig5,turi aratA cum omul pretuia virtu-
tile harnicia, frumusetea , nu bogttia viitoarei sotii, repudiind urita
bogatA. Multe din acestea zeflemisesc fata bogafa care si-a Mout zestrea
prin munca altora, uritenia insotit5, de ingimfare, subliniind ca adevsara-
tul merit constil in [Link] sufletesti ale omului, nicidecum in avere §i
pozitie socials.
*
Folclorul a insotit istoria de pe pozitia celor care an creat bunurile
materiale si spirituale ale omenirii in eonditii grele, farA a se putea bucura
de rodul muncii. Creatorii folclorului nu au fost interesati de amAnunte
cronicaresti decit pe alocuri, multe fapte sint infttisate schematic, iar
dup5, trecerea atitor ani memoria populard, le-a alungit traskurile pins la
dimensiuni supranaturale. El a retinut inns esenta fenomenelor din punetul
de vedere al maselor muncitoare, care r5zbate cu destull claritate oricit
de complicat si de voalat i-ar fi invelisul artistic.
FOLKLORE ET HISTOIRE
L'article, qui est un coup d'ceil sur les donnees historiques fournies
par le folklore, etablit, tout d'abord, les limites documentaires de l'art
populaire. L'historien doit tenir compte que les productions folkloriques
refletent la realite par l'intermediaire de l'image artistique. Ensuite, l'e-
poque a, laquelle elles remontent n'est pas la meme : tandis que certaines
croyances et chansons rituelles ont une grande force de persistance, les
unes remontant a l'aube de l'histoire, it y a des chansons dont la vie est
ephemere.
L'hypothese qui envisage le culte du dieu dace Zamolxis comme une
variante du culte de l'ours totemique est renforcee par certaines pratiques
folkloriques roumain s qui seraient les restes de ce culte : la danse rituelle
de l'ours, executee le Nouvel An en Moldavie, la fête de l'ours dont la date
varie selon les regions (le 2 Wrier, commencement de Pete) et la danse
des meneurs d'ours.
La plus ancienne information datable est celle que nous tenons sur
les luttes entre les,Turcs et les « frinci *, c'est-h-dire les peuples neo-latins
de l'Occident (surtout les Genois), qui se rencontre dans certaines chan-
sons de Noel. Ces luttes longues et acharnees se soot deroulees au XIV' et
au XVe siècle sur le Bas-Danube et sur les cotes de la mer Noire.
Les figures historiques qui se recontrent le plus frequemment dans
le folklore sont : Etienne 'le Grand de Moldavie (1457-1501), Pintea
Viteazu, chef des haidoucs vers la fin du XVII' siècle, Avram Tanen,
commandant des revolutionnaires montagnards de Transylvanie en
1848-1849 et Alexandru Cuza, le prince regnant de 1859 b, 1866. L'anta-
gonisme entre les paysans serfs et les paysans libres a ete tres aigu et pro
fond, puisqu'il s'est perpetue jusqu'apres la, premiere guerre mondiale,
dans certaines pratiques et chansons populaires.
[Link]
[Link]
ANALIZA ISTORICA A BASMULUI ROMANESC
FATA CU MIINILE TAIATE" (ATh. 706)
CORNELIU BARBULESCU
Cu cit folcloristica igi dezvolta propriile mijloace i metode de inves-
tigatie §i de analiza cercetarea basmelor populare capata, si ea
amploare. Studierea adincita a fondului national de basme §i coroborare a
observatiilor cu rezultatele cercetkilor filologice, etnografice, arheologice,
sociologice, pot duce la concluzii interesante pentru cunoasterea in perspec-
tive istorica a psihologiei poporului nostru, a culturii sale, a mijloacelor §i
cailor ei de difuzare on de imprumut reciproc si de intrepatrundere cu
fondul national-cultural al altor popoare, mai apropiate sau mai indepar-
tate. Reprezentarile fabuloase din basme inseamna mai molt decit simple
procedee poetice izolate on spontane. Flind determinate de stadii diferite
de cunoastere, rezultate din dezvoltarea culturii materiale si a relatiilor
economico-sociale, imaginile poetice, traditiile, superstitiile, relatarea unor
credinte §i practici magice on religioase, elementele de mitologie populara
sau aspectele specifice de relatii sociale care se gases° in naratiunile popu-
lare sint pentru folclorist tot atit de pretioase ca documentele scrise pen-
tru istorici, ca cioburile de ceramica, resturile de unelte, arme, bunuri
materiale, vestigii cle monuments on asezari omenesti, pentru etnografi §i
arheologi. De-a lungul vecurilor, in procesul de elaborare §i transmitere a
basmelor la care an participat nenumarate generatii succesive de poves-
titori multe din aceste elemente $i -au pierdut vechiul continut, -8-au
transformat potrivit conceptiilor despre vials Si despre lume ale colectivi-
tatii creatoare de folclor, unele din ele raminind uneori doar niste simple
pretexte faptice de basin. Acestea insa apartin istoriei culturii poporului ;
cunoasterea for obiectiva i interpretarea clara largesc posibilitatea de
intelegere a evoluliei mentalitkii populare. De aceea publicarea a cit mai
multor studii, referinte, analize sumare sau dezvoltate asupra naratiunilor
tuturor popoarelor, publicarea de cataloage naDionale de basme, in care
sa se gazeasa, nu numai o conseinnare bibliografica, a acestora asa
Eev. etn. tole., t. 11, nr. 1, p. 27-40, Bueureetl, 1966
[Link]
28 CORNELIU BARBULEsCIJ 2
cum s-a obivniit Inuit& vreme ci analize concise asupra variantelor,
frecventei on imprumuturilor de elemente, motive §i episoade intre tipuri,
cu aratarea felului in care se reflects in basme realitatea social-istorica, va
deschide orizonturi not cereetarii naratiunilor populare §i aplicarii in viata a
rezultatelor
In articolul de fats vom incerca sa facem o sumara prezentare a
tipului de basm popular ATh. 706 Fata cu miinile taiate, a§a cum se gase§te
in folclorul romanesc 1, care ridica probleme interesante prin elementele
comune cu basmele populare din aria de culture celtica.
Alegerea subiectului a fost determinate de urmatoarele :
1. Tipul ATh. 706 este foarte raspindit la mai multe popoare §i
numeroase variante ale lui au fost culese nu numai pe teritoriul european,
din U.R.S.S. ping in Irlanda, ci §i in Orientul apropiat, la unele popoare
din Africa, in insulele Mauriciu, in Canada, S.U.A., la indienii Wyandot §i
Micinac, in Brazilia §i Chile 2. Basmul a patruns in 1001 de nopti (noaptea
642) §i in traditia populara araba, a ajuns ping la tatarii din Tobolsk 3.
Acest fapt da posibilitatea cercetatorilor sa urmareasea istoric directia
de circulatie a unor motive pe urmele de migratie ale popoarelor, pe &dile
negutatorilor §i ale conchistadorilor.
2. In folclorul romanesc sint cunoscute ping acum mai multe ver-
siuni ale tipului fiecare versiune fiind ilustrata pe ling variantele
tiparite §i cu variante inedite culese recent , ceea ce derma atit vechi-
mea, cit si marea putere de circulatie a basmului.
3. Se cunosc 17 prelucrari literare ale acestei pove§ti, scrise in
secolele XII XVII in diferite limbi 4. In secolul al XVIII-a una din
variantele ca'rturare§ti a fost tradusa in limba romans o data cu lucrarea
[Link] I 60TVGa tiparita la Venetia in anul 1641, fiind inclusa in cartea
a treia, Minunile Fecioarei Maria 6, care a circulat §i separat in copii
manuscrise, far dupa anul 1820, pina, in 1924, au aparut pe teritoriul
romanesc 12 editii tiparite ale acestei carti (a III-a), in afar& de editia
semnalata de Sulzer 6 din 1787. Dintre minuni", cea de-a XI-a, care la
rindul ei a fost copiata §i separat in manuscrise izolate 7 poveste§te despre
o imparateasa a Frantei ale carei miini taiate i-au fost vindecate de Fecioara
Maria §i este tocmai basmul de tip 706. Marea asemanare a legendei
1 Obiectul unui sludiu amplu, In lucru.
2 St. Thompson, The Folktale, New York, 1951, p. 121.
3 Revista Nlelusine", Paris, II (1884-1885), coloana 446.
4 Pavel Popovici, Pripooclka o deboi '1 bez ruku 1Povestea despre Fula fdrd mtini),
Beograd, 1905, p. 4-7 ; H. Daumling, Studie Ober den Typus des illthichens ohne Mande, Mun-
chen, 1912 ; J. Bone, G. Polivka, Anmerkungen zu den Kinder u. Hausmarchen der Briider Grimm,
Leipzig, 1913-1932, vol. I, p. 298 302 ; St. Thompson, op. cit., p. 110, 120-125, 128.
5 Moses Gaster, Literatura Popularti Romona, Bucuresti, 1883, p. 431 -432; N. Cartojan,
Curdle populare in literatura romitneasca, Bucuresti, 1938, vol. II, p. 115-122. Ccl mai vechi
manusci is al minunilor" este datat 1747, copiat de Cosma, ierodiaconul m5niistirii NeamIu.
6 Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens, Wien, 1882, III, p. 38.
Manuscrisele din Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, nr. 1652 folio
17, nr. 1698 fol. 81v 87v, nr. 1729 fol. 33v-50, nr. 1740 fol. 11v-22v, nr. 1747 fol. 38v-56v,
nr. 1903 fol. 97-104, nr. 3275 fol. 77-77v-86, nr. 3355 fol. 173-179, nr. 476 fol. 141v-147,
nr. 176 fol. 112-119.
[Link]
3 ANALIZA BASMULUI ROMANESC FATA CU MIINILE TAIATE" (ATh. 706) 29
sense cu una din versiunile popplare romanesti inlesneste cercetarea mai
amply a relatiilor dintre creatia literary §i folclor.
In folelorul romanesc, din cit eunoastem ping acurn, tipul de poveste
ATh. 706 Fata cu miinile Aiate este reprezentat prin 21 de variante 8, din
care 17 au fost tiparite in diferite colectii si publicatii periodice, iar 4 au
fost culese recent prin inregistrare sonora de la povestitori. Tinem sa
subliniem ca variantele orale se deosebesc de la prima vedere de cele
tiparite in vechile colectii, atit prin vioiciunea stilului oral, cit §1 prin
dantelarea episoadelor cu imagini poetise colorate si prin imbogatirea
motivelor, caci povestitorii populari in retransmiterea orals inca-
dreaza mereu basmul povestit in contemporaneitatea eunoscuta de ei, ca
si in traditia poetica locals.
In linii man, schema basmului rom'anesc este asemanatoare cu a
basmelor de pe intreaga arie de raspindire a tipului 706. Se povesteste
despre o fan', tinara care, fie ca a stirnit invidia mamei vitrege, a sorei
on a cumnatei, fie ca s-a opus intentiei tatalui sau de a o lua in casatorie,
sufera razbunarea acestora. Este vorba deci de reflectarea unor relat ii
dintre oameni, tema importanta in care s-au oglindit poate chiar aspecte
din viata, colectivitatii in care basmul a circulat. Ca acest aspect al rela-
tiilor de familie a interesat adinc etica populara ne-o dovedesc .i existenta
tipurilor de basm ATh. 510, ATh. 707, ATh. 709, ATh. 712, care de fapt
ilustreaza aceeasi tema 8, contaminindu-se adesea intre ele, ca §i faptul ca
toate au o circulatie foarte intinsa §i o mare frecventa.
Variantele romanesti ale basmului de care ne ocuparn sint :
1. impiiratul eel fora de lege (Transilvania), P. Ispirescu, Legewle,
snoave, glume, 1882, p. 3-24.
2. Fata popii a cu stem (Muntenia), D. Stancescu, Gazeta Poporu-
lui" Timisoara, II (1886), nr. 6, p. 5-6.
3. Frumoasa (Transilvania), I. Broju, Convorbiri Literare", 25
(1891), p. 432-444.
4. Puterea lui Dumnezeu e mare (Transilvania), I. Pop-Reteganul,
Familia", 28 (1892), p. 25-26, 39 40.
5. Gidla rti u, to da cu sapid in pircin (Moldova), Elena D. Sevastos,
Povesti, 1892, p. 188-221.
6. Dalai fete de imparat (Transilvania), I. G., Gazeta Transilvaniei",
55 (1892), nr. 99, p. 1-3.
7. Fata din sfesnic (Transilvania), D. Stanceseu, Alte basme, 1893,
p. 153-172.
8 In afara de aceslea se mai cunosc 5 variante macedoromane gi una din R.S.S. Moltlo-
veneasca pe care nu le-am inclus In analiza, nefiind de pe teritoriul tarii noastre. Lazar Saineanu
In 13asmele Romane..., Bucurestl, 1895, la p. 690 704 vorbeste despre tipul basmului Fata
cu mlinile Mate $i indica 9 variante, dintre care insa doar 7 stilt de tipul 706, 6 romanesti $i una
aromana. A. Schullerus, In Verzeichniss der rumilnischen Marchen and Miirchen Varianten,
Helsinki, 1928, F.F.C.", nr. 78, mentioneaza 15 variante, din care o variants este lnsemnata
de cloud ori, dotia sint altceva, trei sint aromane, iar una din R.S.S. Moldoveneasca, ran-11111nd
numai opt variante consemnate pe teritoriul %aril noastre.
9 Este tema unei tinere fete oropsite, care in cele din urma Iii capita dreptatea : Cenusa-
reasa, Unfira mama care a avut doi copii cu parul de aur, Alba Ca Zapada, fata tzgonita de acasa.
[Link]
30 CORNELIU BARBULESCU 4
8. Fata din buturuga (Transilvania), Aron Densusianu, Revista
critics literary ", 1 (1893), p. 39-45.
9. impcirciteasa cu stea de our in frunte (Transilvania), I. Pop-Rete-
ganul, Gazeta Transilvaniei", 56 (1893), nr. 85, p. 1-3.
10. Fata de Imparat cu miinile taiate (Transilvania), Dometiu Doga-
riu, Gazeta transilvaniei", 58 (1895), nr. 273, p. 5-7.
11. Giscarul (Moldova), Mateescu Movilita, Lumina Satelor",
1899, nr. 5-6, p. 148 151.
12. Fata popii (Moldova), G. N. Coatu, Sezatoarea", 7 (1901),
p. 170-176.
13. Preotul, nevasta-sa, fie-sa fi feciorul de boier (Muntenia), G. Po-
pescu-Ciocanel, E. I. Patriciu, G. P. Savin, Brasoave, 1905, p. 260-262.
14. Fata de impeirat cu miinile tcliate (Moldova), P. G. Savin, Albina",
15 (1911), p. 147.
15. °mut data intbcitrineste pune-i faie .si-1 pirleste (Muntenia),
N.I. Popescu, Ionel Fat Frumos, f.a., p. 89-96.
16. implirciteasa neagrd Si fecioara cea nevinovatd (Muntenia), G. Mir-
cescu, La., p. 3-17.
17. Povestea unei fete de impcirat (Muntenia), Ca lu Clemansa, Lumi-
nita" Braila, 2 (1935-36), nr. 5, p. 10-16.
18. Feciorul de imparat Si minciocul (Transilvania), Arhiva Institu-
tului de folclor, nr. i. 14149, cules in 1953 de Ov. Birlea, de la Feier Ancuta,
Rocca-Negresti, Oas.
19. imparatul Verde Si imparatul Rosu (Transilvania), Arhiva
Institutului de folclor, nr. i. 14059, cules in 1953 de Ov. Birlea, de la
Bota Grigore, Turt-Negresti, Oas.
20. Fata cu miinile tdiate (Moldova), Arhiva Institutului de folclor,
cules in 1955 de Corneliu Barbulescu, de la Mariuca Lomora, Izvorul
Muntelui, Bicaz.
21. Povestea omului de lemn (Moldova), Arhiva Institutului de folc-
lor, cules in 1956 de Corneliu Barbulescu, de la Corban Constantin, Bicaz.
Din analiza tipului reiese ca basmul este organizat in cinci episoade,
care grupeaza fiecare mai multe motive inlantuite in mod specific pentru
fiecare varianta. Variantele la rindul for se grupeaza si ele in trei versiuni.
Este important de stiut acest lucre deoarece la putine popoare se gasesc
toate trei versiunile (a, (, y) la un loc ; in general sint cunoscute-una sau
douk on versiuni laterale (1001 dc ltopti sau varianta tatarasca). De
altfel in situatii asemanatoare se afla si alte tipuri de basme romanesti
reprezentate prin numeroase variante 1° i care constituie un material
semnificativ, pentru ca in folclorul romanesc, care izvoraste din realitatile
unei culturi populare ce -ui intinde radacinile mai departe de perioada
mentionarii istorice in documente a poporului nostru, multe elemente de
traditie orals sint foarte vechi i sint mostenite direct prin generatii suc-
13 Anna Birgitta Rooth, The Cinderella Cycle, Lund, 1951, p. 252, indica N. lorga, Conies
roumains, Paris, 1926, p. 107 ; M. Kremnitz, Rumdnische Marchen, Leipzig, 1882, p. 153 ; L.
Saineanu, Basmele Romdne..., Bucurelti, 1895, p. 720 722; A. Schullerus, Verzeichnis .. .,
p. 490.
[Link]
5 ANALIZA BASMULUI ROMANESC FATA CU MITNILE TAIATE" (ATh. 706) 31
cesive din cultura strabunilor geto-daci, imbog&tite *i cu elemente imprumu-
tate 'din cultura altor popoare, cu care stramo§ii au venit in contact de-a
lungul secolelor in procesul transformarilor sociale, in relatille economice,
in desfd§urarea evenimentelor istorice, in procesul colonizArii romane §i
al framintarilor determinate de marile migratii. Cunoa§terea acestor ele-
mente poate ajuta la determinarea modului in care procesele de cultura
material& §i spiritual./ an circulat, s-au interferat i s-au reflectat In con-
§tiinta, membrilor colectiviatilor, iar studiul naratiunilor pofSulare capAta
un continut §i un sens cultural nou.
Structural, tipul romanesc ATh. 706 este bine inchegat i variantele se
grupeazg, dupa o schemA destul de clara i fix&, dovada unei mari vechimi
§i a unei puternice tradilii §i intense circulatii, demonstrate de altfel §i de
marea lui raspindire.
Desfasurarea schemei este urmAtoarea n :
I a : Mama vitregg este geloas& pe copila sotului ; a1 mama
bun*/ ; a2 sora.
b : Un imparat vAduv vrea sa se insoare cu fiica lui ;
b1 un boier ; b2 un popa' ; b3 un mo§neag ; b4 un alt
Varbat.
c : Cumnata o birfe§te pe sora sotului ei, acuzind-o de crim.g.
d : Pentru a impiedica incestul, fata fuge imbrAcatl intr-o
piele de urs ; d de vitel ; d2 ascunsa intr-un sfe§nic mare ;
d3 intr-o lad& de forma unei buturugi ; d4 intr-un om de
lemn ; d5 in altfel.
e : Eroina este izgonitg, dup./ ce i se taie miinile ; e mlinile
§i picioarele ; e2 §i nasul ; e3 i se scot ochii ; e4 din porunca
ma,mei vitrege ; e5 de catre tatal ei ; e6 de catre fratele ei ;
e, de catre altcineva.
f :In piciorul fratelui intr* un spin din care create un copac.
II a : Un tinAr print sau boier se ca.s&tore§te cu eroina pe care o
descoperA in padure ; a, in via tatalui sau ; a2 in grading ;
a, in sfe§nicul a§ezat in camera lui ; a4 ascunsa in omul
de lemn ; a3 in buturug& ; a6 o vede in treac6t §i se
indrAgoste§te de ea.
b : Soul pleaca la rAzboi ; b1 la ni§te serbari ; b2 in alt
parte.
c : Tingra solie na§te doi copii ; c1 cu pArul de our ; c2 un
copil.
III a : Prin schimbarea scrisorilor sotia este calomniata de
mama vitreg& ; a, de cumnat& ; a2 de tatal ei ; a3 de un
curtean corupt ; a4 de sora.
11 Desfasurarea analizei tipului si variantelor este conforma normelor internationale de
specialitate. Terminologia pe care o vom folosi este discutata si In articolul Calalogul povellilor
populate rom dnesti, In Revista de folclor", Bucuresti, V (1960), nr. 1-2, p. 63. Aceasta problernd
a fost mult discutata, mai ales In jurul fixarii notiunii motiv". St. Thompson admite un molly
simplu qi unul complex (The Folkiale, p. 422) pentru ceea ce not socotim separat motiv $i episod. Tn
Cinderella . . . ., auloarea foloselte pe linga cei doi termeni discutati de Thompson si notiunca
.,act" (p. 32). De asemenea tot in aceasta problemA li -au spas cuvintul Ii alti specialilti ca A.
Aarne, V. Anderson, K. Krohn, von Sydow, A. \Vesselski etc.
[Link]
32 cORNELiu BARBULESCU 6
b : Tatal travestit in slujitor ii omoard pe copiii fiicei sale
§i o acuza de pruncucidere ; b1 cumnata o acuza pe
tingra de nelegiuiri.
c : Eroina este alungata in padure cu copiii legati la piept ;
ci intr-o caruta cu boi care merge §i pe apa ; c2 calare pe
un magar sau un cal slabanog sau orb ; cs este dusa
linga o prapastie chiar de tatal ei travestit.
d : Eroina it omoara pe calomniator.
IV a : Eroina este vindecata, on ii crest bratele la be prin
afundarea cioturilor in apa ; a1 vrind sa-si salveze copiii
de la inec ; a2 sfatuita de Dumnezeu i Sf. Petre ; a3 de
Fecioara Maria ; a4 doar viseaza ; as se treze§te din somn
avind miini ; as prin spalare cu apa iii recapata, vederea
§i i§i inviaza copilul.
b : Eroina i§i inviaza copiii §i se_ vindeca §i ea prin atinge-
rea cu o plants.
c : Eroina se insanatow§te §i i§i inviaza §i copiii pentru ca
s-a culcat in pintecele golit de maruntaie al cadavrului
animalului cu care ajunsese in padure.
d : Mama §i copiii se adapostesc in chilia sau pe§tera unui
pustnic ; d1 intr-un palat fermecat ; d2 intr-o casuta ;
(13 intr-o cetate ; d4 infra in pielea magarului cu care a
venit in padure §i care se transforms in palat de our ;
d5 eroina se angajeaza slugs la curtea unui imparat
vecin.
V a : Sotul pornete in cautarea sotiei, o ga'se§te, o recunoa§te,
se impaca.
b: Sotul se duce la o serbare la imparatul vecin
recunoa§te sotia dupa inelul pus in mincare sau in pahar.
c : Persecutorii sint pedepsiti.
d : Ajutatorii shit rasplatiti.
e : Eroina iii vindeca fratele de rang provocata de spinul
din care crescuse un copac.
Organizarea in variante a materialului este ilustrativa 12 :
1. I b1, d, e, es, II a, b, c2, III as, c, IV a, d2, V a ± altceva.
2. I 112,.(14, II al, c, III b, I es, III C2, IV C, d1, V a
3. I b, (15, (motiv D 672 apoi unneaza tip ATh. 310 B intreg),
II c2, III b, I e3, III c3, I e, e2, IV as, d2, V a.
4. I a, e, e4, II a2, b, cl, III a, c, IV a, d2, V a, c.
5. I d2, II a6, 02, III b, c, IV b, (14, V b.
6. I a2, e7, II al, b, cl, III a4, c, IV a, d2, V a, c.
7. I b, d2, II a3, c2, III b, I e, III c, IV a2, d1, V a, c.
8. I b2, d3, (ATh. 510 B), II as, c2, III b, I e, e17 III C1, IV b,
(11, V a.
9. I b, ds, II a6, c2, III b, c3, I e3, es, III d, IV as, d2, V a.
11 Variantele sint analizate cronologic, in ordinea in care au lost insirate mai sus.
[Link]
7 ANALIZA BASMULUI ROMANESC RATA CU MIINILE TAIATE" (ATH. 706) 33
10. I a, e, e4, II a, b, c, III a, c, IV a3, V a, c.
11. I b2, (ATh. 510 B), II c, III b, c3, d, IV b, 5 a.
12. I b4, d5, (ATh. 510 B), II c, III b, c3, d, IV b, se intoarce
acasa. A
13. I b2, d5, (ATh. 310 B), II a, c2, III b, c2, II e3, e5, IV a6,
d5, V a.
14. I a, e, e4, II al, b, c, III a, c, IV a, a3, d2, V a, c.
15. I b, d1, e, e5, II a2, b, c2, III a2, e, IV al, d1, V a, c.
16. 1 a, e, e4, II a, 1)1, c, III a, e, IV d, a3, V a, c.
17. I a, e, e4, II a, 131, e2, III a, c, IV d, a3, a4, V a.
18. I c, e, e e4, f, II a, 1)2, III al, c, IV a, a4, d3, V, a, e, d.
19. I a1, e, e4, II a6, b, III a3, c, IV a, d2, V a, c.
20. I a, e, e4, II a, b2, III a, c, IV d, a5, V a, e.
21. I b3, d4, (ATh. 510 B), II a4, e2, III b, c IV b, d2, V a.
Comparind variantele intre ele, acestea se grupeaza in trei versiuni
astfel :
Versiunea a : variantele 4, 6, 10, 14, 16, 17, 19, 20.
Versiunea, p : " 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 15, 21.
Versiunea y : " 18.
Din pricina eirculatiei paralele si asemanarii inceputului, episodul I
din variantele 3, 8, 12, 13, 21 este inlocuit cu basmul de tip ATh. 510 B
(Cenusdreasa) redat in intreghne si apoi povestea continua de la episodul
al II-lea.
Varianta 1 dupa ce se desfasoard deplin se continua en o alts poveste,
de tip Inca nedeterminat, in care se vorbeste de fiul eroinei care, o data
cu revenirea la viata, cap5,tase si darul sa i se implineasca tot ce dorea
(motiv D 1761.0.1)13 si care pina la urma ii pedepseste pe impa'ratul care
dorise moartea mamei sale si pe un curtean corupt care i-a slujit de unealta,
prefacindu-i pe unul in urs si pe celalalt in ogar.
Varianta 2 are la sfirsit motivul Va, imbogatit si eu motivul tacimuri-
lor care vorbesc (H 151.1) : sotul eroinei, fund acuzat ca 1-a furat pe vataful
lingutilor, este umilit (L 175), cu care prilej se petrece recunoasterea si
impacarea (S 451).
Varianta 3 prezinta o combinatie interesanta : chiar in ATh. 510 B
care se desfasoara ca inceput, dupa motivul I d5 (T 311.1) se intercaleaza
motivul cu aruncarea obiectelor fermecate in calea urmaritorului (D 672),
tatal fetei, pentru ca urmarita sa poata, scapa.
Varianta 4 vorbeste si de existenta unei surori vitrege, protejata de
mama ei. Gelozia este stirnita de faptul ca fiul imparatului, vazind-o
intimplator pe fata vaduvului, o cere de nevasta deli era prost imbracata,
iar sora vitrega era gatita.
Varianta 5 prin felul cum se sfirseste, motivul Vb, prin intilnirea
intimplatoare a eroinei cu sot ul sau care venise la o serbare data de impa-
ratul undo ea se refugiase (N 741) si care o recunoaste dupa inel (II 94),
13 Credem cil este o contaminare cu tipul ATh. 712.
3 - c 4085
[Link]
34 CORNELIU BARBULESCU 8
urmind impacarea (S 451), ne evocI o versiune literary scris5, in secolul
al XIII-lea si inrudita ca tem/ en ATh. 706 14.
Varianta 7 are acelasi sfirsit cu varianta 2.
In varianta 8, sotul eroinei, ffind acuzat de furt (H 151.4), indignat
ii inmineaza eroinei lui sabia ca sa -i taie capul. Aceasta o prinde gi i-o
invirteste pe deasupra capului intrebindu-1 dae5', i-a fost fricI i adaugg
ca tot asa s-a inspaimintat si ea atunci cind i s-au taiat miinile i picioa-
rele. In felul acesta urmeaz5, recunoasterea (S 451).
In varianta 18 apare un motiv non If (F 971.3) care se justificI prin
Vd in care se aratI e/ dintr-un spin care a intrat in piciorul fratelui ero-
inei a crescut un copac, in urma blestemului acesteia, gi pe care 1-am mai
&it intr-un basm romanesc de tipul 883 A. Faptul este surprinzator
deoarece aeelasi motiv 1-am mai gasit doar in folclorul breton 15 de nuant5,
celtiea. Mai mult, in afara de varianta publicata in revista Melusine" 16
in secolul trecut, in care desfasurarea basmului este asemanatoare cu
varianta romanease5, de care vorbim, am gagit i o variant/ canadianI 17
culeasa recent (tipgritI In 1951) care aproape se suprapune basmului
romanesc. Pentru acest paraleliEm al inlantuirii episoadelor 0'1 mo-
tivelor, s-ar putea presupune douI explicatii : on varianta a fost
transportatI Intr-un sens sau altul Inc& din veacul al XIX-lea de emi-
granti plecati din Ardealul de nord din pricina eargeiei i despre care stim ca
au ajuns in America in egutare de lucru, intre altele i ca tgietori de p/duri,
on amindong variantele sint derivate in direct ii deosebite din aceeasi versiune
mult mai veche. In varianta 18 apar ¢i multe elemente actuale. Fratele
eroinei instigat de nevast5, urea s-o pedepsease/ pe sora lui prin impus-
care 18. Pupa nu i-a luat foe $i de aceea i-a taiat miinile ¢i picioarele.
Cind printul a g/sit-o pe eroinI in padure, a dus-o cu ma0,na aeasI 1i
i-a facut proteze de cauciuc 19. Notiunile moderne se impletese in mod
natural cu fictiunile poetice traditionak. De altfel, toate basmele pe
care le-am cules direct de pe teren se deosebesc de cele publicate in co-
lectii prin introducerea multor noiiuni noi, ceea ce corespunde noului
stadiu de cunoastere al povestitorilor i ascultItorilor. Varianta este inabo-
gItit5, in episodul final cu un personaj fermecat, un pisoi, care ii ajuta,
eroinei s6-si ereasel copiii, apoi la sfirsitul basmului se transformg intr-un
fecior de imparat cind sotul eroinei exasperat de miorlaituri u taie capul
i astfel 11 scapa de un blestem (D 711).
14 Ystoria Regis Francorum et filiae in qua adulterium comitere voluit, scris de B.N. Paris
in 1370 gi publicat de H. Sauchier In Romania", XXX IX (1910), p. 61-176. Yn continuare
comentam doar variantele care prezinta deosebiri mai interesante.
15 St. Tompson, Motif Index of Folk-Literature, Copenhaga, 1955-1958, 6 vol.
16 II (1884-85), coloana 392.
17 Marie Ursule, Civilisation traditionnelle des La Valois, Quebec, 1951, p. 238-242,
Les bras coupes. Povestitoarea, vaduva Arthur Dugoy, care In tineretea ei gatea impreunA cu
sora sa mincare pentru taietorii de paduri ce lucrau pe santierele tatalui tor, spune ca a auzit
povestea de la mama sa, In copilArie.
38 Motivul cumnatei geloase se mai gaseste in basmele romanesti si la alte tipuri ca intro-
ducere. Versiuni asemanatoare cu varianta 18, insa fara motivul copacului crescut In piciorul
fratelui, am mai gAsit si in folclorul turcesc (W. Eberhard, P. Boratav, Typen turchischer Volks-
mdrchen, 1953, p. 299-300, doua variante la tipul 246) $i In A.N. Afanasiev, Narodnie Ruskie
Skazki, Moskva, 1957, nr. 279, 282.
" Motiv D 712.10. In legendele celtice bra%ele shit fAcute din argint.
[Link]
9 ANALIZA BASMULUI ROMANESC FATA CU MIINILE TAIATE" (ATH. 700 35
Varianta 20 are si ea elemente luate din actualitate. Eroina cu mu-
nile Vaiate este dusl la spital de tinarul care a glsit-o $i care o viziteaz&
zilnic pin& i se vindec& r&nile, apoi o is de nevastg.
In varianta 21, eroina llorindu-si o clsuta intr-o poiang din pAdurea
in care se refugiase si gindindu-se la Dumenezeu, acesta i-a dat o cAsuta
cu salon, saki de mese, sufragerie toate , bucaldrie, tot ce e necesar in
gospoddria unei case". Recunoasterea sotilor se face la fel ca in variantele
2 si 7.
Graitoare este si frecventa variantelor. Din cele opt variante ale
versiunei a, patru sint din Transilvania, doll& din Moldova si doul din
Muntenia. Din cele 12 variante ale versiunei p, cinci sint din Transilvania,
patru din Moldova si trei din Muntenia. Iar din versiunea y singura vari-
anta este din Transilvania. Deci : 1
a P Y
Transilvania 10 variante 4 5 1
Moldova 6 variante 2 4
Muntenia 5 variante 2 3
Frecventa motivelor ne dezy&luie momentele principale pe care se
sprijing desfasurarea dramatic& a basmului. Astfel motivul Ie ( Q 451.1),
motivul mutillrii eroinei, se &este justificat in moduri diferite In 15
variante, celelalte nu it au. Motivul IVa (D 2161.3.2), vindecarea mira-
culoasa a eroinei, este justificat in 12 variante prin afundarea mtinilor
boante in apa, in dou& prin spalarea ochilor orbi si a copilului mort cu
apg de riu, intr-una prin vindecarea in timpul somnului in vis (varianta
16), iar in doll& miracolul invierii copiilor omoriti de tatal travestit se pe-
trece datorit& atingerii cu o buruiana fermecatl (D 950).
Din toate aceste variante, doar in cinci apare figura Fecioarei Maria
care o satuieste pe eroinA s&-si vire miinile in ap&. Este important de re-
tinut acest fapt deoarece ne ajuta sa, determinam legltura dintre vari-
antele orale romanesti si Minunile Maicii Domnului, in care se gaseste
legenda a XI -a cu titlul Pentru imparateasa Frantei ale carei mini tá-
iate le-a vindecat stapina cea a tot puternica" 20, ca si cu prelucrarile
literare ale tipului ATh. 706 in literatura universals.
Cele mai vechi texte scrise in literatura europeang in care apare
basmul Fata cu miiiiile tdiate sint din veacul al XIII-lea : Mai and Beaflor,
poem& german& in dialect austriac bavarez, 1256 1258.
Vita offae priori, text latin scris de cAlugarul Matheus Paris inainte
de 1259, data mortii sale.
La Manekine, scris in -versuri de Philippe de Remy sire de Beau-
manoir in 1270, care a trecut in misterele" timpului.
La Belle Helaine de Constantinople, roman francez de la sfirsitul
secolului al XIII-lea si la inceputul celui de-al XIV-lea. inrudite sint Keinigs
Tochter von Reunen, scris intre 1277 si 1330, $i Die Tochter des Grafen von
Poitou, scris& in 1300 de J. Gebii Junior (Scala caeli, exempla" pentru
predici).
20 N. Cartojan, op. cit:, p. 118.
[Link]
26 CORNELIU BARBULESCU 10
Se pare &á la baza acestor versiuni ar sta tot o prelucrare literara
a temei orale, facuta in sudul Angliei in jurul anului 1200 21.
In veacul a] XIV-lea apar mai multe redactiuni scrise si se poate
stabili oarecum o filiatie a lor, caci toate au in principal motivul Ib (T 411)
cu tentativa tatalui de a se casatori cu fiica lui. In Cronica Anglo Nor-
mana, 1334 1337, se gaseste Life of Constance, iar terra este tratata
si de poetii eglezi Geofroy Chauser (1340 1408) si -John Gower (1325-
- 1408), fiind inclusa si in romanul englez Emare.
Tot in secolul al XIV-lea este scrisa in limba italiana Novella della
figlia del Re di Dacia 22, iar catre sfirsitul secolului Historia del Rey de Hun-
garia, in dialect catalan.
In cea dintli jumatate a secolului al XV-lea se scriu : Historia della
regina Oliva, in limba italiana in anul 1400 ; cronica spaniola a lui Diez de
Gamez scrisa in 1440 Vitorial unde in cartea a II-a, capitolul XXVI
se spune : Cum a inceput eindva razboiul dintre Franta si Anglia ..." 23
§;i urmeaza un fragment din basmul de care ne ocupam.
In a doua jumatate a secolului al XV-lea, versiunile basmului Fata
cu ntiinile tdiate se diferentiaza. Pe de o parte avem versiunea franceza
De Alisandre Roy de Hongrie qui voulut espouser sa fille, care duce mai de-
parte motivul aratat, iar pe de alts parte avem versiunea italieneasca in
legenda a XI-a din cartea Miracoli delle Gloriosa Verzene Maria, scrisa
in 1475 care este povestea ce ne intereseaza cea dintr-un volum
de Exempla pentru predici scris in 1490 in care apare motivul eel
non, al mamei vitrege (S 31).
Diferentierea dintre versiuni se pa'streaza, iar in secolul al XVII-
lea gasim aceste doua redactiuni diferite ale basmului, cea dintli tiparita
in 1637 in Pentamerone al lui Giambatista Basile (III, 2, Pentamano-
mozza), care continua filiatia Manekine, §i cealalta in Atlocp-r([Link] crorripEoc
(cartea a III-a legenda a XI-a), scrisa de Agapie Landos, un calugar grec
originar din insula Creta si tiparita la Venetia in anul 1641, care continua
varianta din Miracoli . . . Aceasta versiune a fost tradusa in limba
romans si se gase§te in mai multe copii manuscrise. Toate celelalte versi-
uni scrise ale basmului de tip ATh. 706 din literatura europeana nu au
nici o legatura directs cu literatura sau folclorul romhnesc.
Totusi in folclorul poporului nostru apar motivele importante din
toate versiunile si variantele cunoscute in literatura europeana. Interfe-
rente intre versiunile scrise straine si versiunile orale romanesti Sint excluse,
deoarece in afara de legenda de tip Amartolon Sotiria, pe teritoriul tarii
noastre nu avem nici un fel de stire de existenta celorlalte redactiuni
literare europene.
21 St. Thompson, The Folktale, p. 121 ; G. d'Aronco, Indice delle fiabe toscane, Firenze,
1961.
22 Este studiata dc Wesselofski intr-o lucrare aparutil in 1886 la Pisa. Novella
lncepe astfel : Se spune cu pe timpul papei Benedict al V III-lea (1012-1024, n.n. C.B.) regele
Imherto al Daciei, o jars veciat cu Ungaria, 'lupins de diavol s-a indragostit de fiica sa Eliza
cea blonds" (dupa moartea soliei sale Bellandia, n.n. C.B.).
23 Povestirea a circulat $i oral, deoarece tot In sec. XV Bartolomeo Fazrio compune :
De origine belli inter Gallos et Britanos, (1110 o poveste in limba bulgar5.
[Link]
11 ANALIZA BASMULUI ROMANESC FATA CU MIINILE TAIATE" (ATH. 700 73
Pe de alts parte, cercetind relatiile dintre folclorul romanese §i le-
genda a XI-a din lucrarea lui Agapie Landos, care a fost tradusl integral
in limba romans, constatam ca, de§i cartea a III-a lifinunile Maicii, Pre-
cestei a fost copiatA, cu incepw din secolul al XVIII-lea in multe exemplare
manuscrise, iar incepind din 1820 a fost colportata prin tipar in zeci de mu
de exemplare, totu§i din cele 69 de minuni" pe care le cuprinde cartea,
in afara de minunea a XI-a care dupa cum am spus este de fapt basmul
Fata cu miinile tdiate, nici una din celelalte povestiri nu le-am gasit in cir-
culatie orals 24.
In ceea ce privWe povestea noastr6, doar opt variante apartin ver-
siunii a in care se incadreaza §i legenda seri* iar figura Fecioarei Maria
apare numai in 5 variante, din care doar in dou'a actioneaza direct pentru
a vindeca miinile eroinei.
De altfel, data se urma're§te acest motiv in redactiile europene scris e
se vede cu claritate ca a fost introdus in mod intentionat in unele redactiuni
literare25 abia in secolul al XV-lea, eaci apare intii in Historia della regina
Oliva (1400), apoi in Vitoria' (1440), in illiracoli . . . (1475) §i Exempla
(1490), adica, atunci cind cultul Madonei era foarte puternic in Europa
catolicg, pentru a fi preluat de Amartolon Sotiria tocmai in secolul al
XVII-lea.
Ceea ce leaga toate versiunile §i variantele populare cunoscute, sau
prelucrkile literare, este insa" motivul taierii miinilor. El reprezinta reflec-
tarea veridica a unui fapt obinuit §i cunoscut de istorie Inca din cele mai
vechi timpuri pentru pedepsirea unor crime" fats de morala impusa de
elasa dominantl, hind asociata uneori cu orbirea, taierea nasului §i a
urechilor. Mutilarea era groaznica pentru ea 11 scotea pe om din procesul
muncii, it Injosea, it ducea la pieire. Masele populare au comentat astfel
de intimplari, le-au povestit, le-au amplificat, le-au reflectat in numeroase
naratiuni. Scriitorii, in variantele literare de care am vorbit mai sus ale tipu-
lui ATh. 706, au dezvoltat tema potrivit conceptiilor elasei din care faceau
parte sau pe care o slujeau. In circulatia folclorica insa basmul fetei cu miinile
t Mate reflects ideea de protest impotriva nedreptkii ce s-a facut eroinei,
ca §i ideea de restaurare a dreptkii. Rezolvarea ins./ nu era posibila materi-
ial decit printr-un miracol corespunzkor mentalitkii timpului §i mediu-
lui in care s-a conturat basmul. Tocmai aceasta rezolvare prezinta partieu-
laritati §i face posibila filiatiunea variantelor. Pornind de la, observatia
de mai sus, ne putem da seama en preciziune de diversele suprapuneri,
contaminAri §i asocieri de elemente §i motive. In redactiunile serise din
secolele XIII XV este clar5, diferenta dintre stratul stravechi de repre-
zentari fantastice preluate de scriitori din traditie §i stratul mai nou,
tratat de ei in raport en mentalitatea medievala contemporana' tor.
24 Cf. [Link]. Marian, Legendele Maicii Domnului la romdni, Bucure§ti, 1904.
25 Probabil ca raportarea vindecarii mlinilor mutilate la figura Fecioarei Maria s-a facut
sub influent a unor scrieri similare mai vechi cu caracter apologetic cre§tin, cum ar fi : Miracolul
sf. Jean Crisostom ;i at Anturei mama sa, sau apocrifele din La legende dor& referitoare la via%a
sf. Leon, care a fost ales papa $n anul 440. De altfel 5i intre apocrifele ortodoxe avem legendele
despre Craciuneasa careia sotul ei i-a taiat miinile, ce i-au fost vindecate In ;nod miraculos.
[Link]
38 CORNELIU BARBULESCU 12
Stratul religios crestin n-a putut acoperi tradilia populara, caci
in variantele orale elementul miraculos care savirseste vindecarea eroinei
nu este personajul religios, care serveste doar ca pretext intermediar,
jar in unele variante lipseste cu totul, ci apa (motiv C 1242.1), apa din
tinting, din lac, din girla, in care eroina isi afunda bratele mutilate, on
pe care o bea si miinile si picioarele ii cresc la loc in mod miraculos
D 2161. 3. 2 si E 782. 3). La fel in alte variante, elementul care aduce vinde-
carea este o plantg cu puteri miraculoase, in general in stapinirea unui
carpe sau arici (B 512 $i D 950.0.1, D 965, E 105), on cadavrul vreunui
animal in al carui pintec golit de maruntaie s-a virit eroina oarba
impreung cu copiii asasinati si a obtinut vindecarea ei si invierea prun-
eilor (E 66).
Aid este vorba de un substrat cultural popular mult mai vechi
decit cea dintii prelucrare literara cunoscirtg, in care miracolul vindecarii
este pus in seama unui personaj cu nume on caracter religios. Este de fapt
hiperbolizarea observatiei realiste a oamenilor asupra valorii curative a
unor izvoare on lacuri cu ape minerale, asupra puterii vindecgtoare a unor
plante, on asupra unei practici intilnite in diverse variante in medicina
populara, si anume aceea de a pone pe o rang rea sau pe un loc dureros
o bucatg de came proaspata luata de la un animal sacrificat de curind.
Aparitia Fecioarei Maria ca factor principal in vindecarea eroinei
este determinate in variantele respective de aparitia in episodul introduc-
tiv al basmului a unui motiv cu caracter moral crestin : automutilare
pentru ca mina frumoasa a eroinei a tentat dragostea incestuoasa a frate-
lui sau a tatglui si eroina din piosenie fats de Dumnezeu isi taie mina (T
327.1), on pentru ca eroina fiind tagaduita diavolului implores ajutorul
Fecioarei Maria (M 210), motive care nu exists in versiunile romanesti,
on pir si simplu pentru a de la inceput in basm se spune ca, eroina era
foarte evlavioasa.
Pentru variantele populare filiatiunea se urmareste mult mai greu ;
prin considerarea atenta a motivelor disociate si a elementelor componente
se pot stabili insg legaturi intre ele pe aria de circulatie si in perspectiva
istorica. In felul acesta, tot asa cum etnografia si arheologia stabilesc pe
baza elementelor materiale diverse zone de culturg, prin analiza folcloriea
se poate ajuta determinarea unor cai de intrepatrundere a traditiilor, ere
dinlelor si valorilor artistice intre diferite popoare.
Folosind bibliografia de specialitate $i raportind-o la variantele
romanesti ale basmului Fata cu mifnile taiate, la variantele cunoscute din
studiul H. Daumling 26, ca si la indicatiile din Motif Index, constatam ea
motivele esentiale care se asociaza in basmele romanesti pentru a asigura
desfasurarea subiectului se gasesc cu regularitate si in folclorul de nuanta
eeltica : F 971.3, S 31, T 411.1, C 672, D 711, D 712.10, D 950. 0.1,
D 965, D 1242.1, D 2161. 3.2, E 782. 3, si sint paralele in Pentamerone §i
in folclorul romanesc motivele : T 327 1, K 2117, N 711.1, N 711.3, H 151.1,
H. 151. 4, E 105.
26 Op. CU., p. 84-86.
[Link]
13 ANALIZA BASMULUI ROMANESC ,.FATA CU MIINILE TAIATE" (ATH. 701i) 39
Toate aceste observatii asupra basmului romanesc de tip ATh. 706
Fata cu miinile tetiate ne indreptatesc sa presupunem ca :
Legenda a XI-a scrisa in Minunile Maicii Domnului nu a influentat
basmul popular romanesc decit in foarte mica masura si doar dupa ce ver-
siunea scrisa s-a intilnit cu cea orals care circula in folclorul romanesc,
probabil la o data ulterioara colportarii ei prin tipar. Aici este un moment
extrem de interesant de reintilnire a unor motive populare care au circulat
citeva veacuri pe de o parte pe tale orals, iar pe de alta pe eale scrisa,
pastrind totusi cadramente epice asemanatoare, ceea ce denota ca in mo-
mentul despartirii versiunilor basmul era cristalizat in traditia populara.
Basmul are o traditie orala, puternica, veche si continua in folclorul
romanesc, fapt ce reiese din analiza structurala. Existenta acelorasi mo-
tive ale basmului ATh. 706 inlantuite in relatii de un paralelism uimitor
in folclorul romanesc si eel breton de nuanta celtica, arata o inrudire di-
recta, care exclude filiatiunea for prin folclorul altor popoare 27, filiatiune
ce a dat nastere altor versiuni si variante. Aceasta inrudire se pare ca s-a
facut intr-o perioada istorica indepartata, adica atunci cind celtii au putut
avea contact cu popoarele din aceasta, parte a Peninsulei Balcanice, si
anume in secolele III II inainte de era noastra 28. 0 data cu aducerea
culturii Latene, prin convietuirea celtilor pe acelasi teritoriu cu geto-dacii,
este imposibil ca in acelasi thnp cu dezvoltarea culturii materiale &I nu
se fi dezvoltat i o cultura, spirituala corespunzatoare, in care elemente
si motive de traditie oral au devenit comune, fie prin imprumut i i conta-
minare reciproca, fie prin colaborare la reflectarea unor realitati economice
si a unei mentalitati asemanatoare. Ajungerea ping, in zilele noastre a
unor astfel de naratiuni, faurite de locuitorii bastinasi ai meleagurilor
carpato-dunarene cu multe zeci de secole in urma, transmise oral din ge-
neratie in generatie peste ani si pastrate ca patrimoniu cultural stramosesc,
traditional, de poporul nostru, demonstreaza vechimea si continuitatea
27 Exislenta celor 24 de variante ale basmului In folclorul popoarelor U.R.S.S. (A.N.
Afanasiev, op. oil., vol. III, p. 479) nu exclude justetea presupunerii noastre. De asemenea cele
10 variante maghiare pe care le descrie Berze Nagy Janos In Magyar Nepmesetipusok, Pecs,
1957, II, 242-248 si din care cel putin patru sint culese la maghiarii din Transilvania ilustrEaza
o alta latura a problemei. Ele sint In general mai putin Clare. Cinci variante corespund versiunii
a, dar numai In una (nr. 5) este vorba de o mama vitrega, cloud (nr. 1, 2) incep cu tip ATh. 709,
iar In doud (nr. 7-9) mania fetei este vrajitoare si fiica ei nu vrea sa facd si ea vraji. 0 variants
corespunde In parte versiunii p (nr. 6 incepe cu ATh. 510 B si contamineazd cu ATh. 407 si
779). Doua variante (nr. 3, 8) shit de fapt doar fragmente, una (nr. 10) se desfilsoara In cadrul
tip ATh. 710, iar in ultima (nr. 4) basmul vorbeste despre trei surori (probabil contaminare cu
tip ATh. 707), dintre care cele cloud mai marl sint geloase pe cea mai mica obi taie infinite (cf. si
tipul romanesc 882). Aceasta ultima variants este asemanatoare si cu o poveste slovacd culeasa
in 1958 de Pandele Olteanu care o noteaza In studiul sdu ms. Monografie despre graiul fi folclorul
slovacilor din Republica Socialista Romania.
28 Pe teritoriul tarii noastre s-au Meat descoperiri de vestigii celtice In 26 de localitati,
din care 19 In Transilvania (Istoria Romdniei, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1960, vol. I, cap. V).
Este interesant di tot In Transilvania s-au gasit cele mai multe variante ale basmului Fata cu
miinile taiate.
Aparitia temei In 1001 de nopli, deci intrarea In traditia orals arabii, poate sa aibd rada-
cini foarte vechi, in traditia grupului celtic de gallati care s-au asezat in Asia de vest in sec. III
I.e.n. Despre acesti gallati, sf. Jerome, traducdtorul bibliei in limba latind (Vulgata), spune ca
In timpul sau (331-420), deci In era noastra, gallatii vorbeau Inca limba goloaza.
[Link]
40 CORNELIU BARBULESCU 11
unei culturi autohtone pe teritoriul patriei noastre cu mult inainte de
atestarea lui istoricl sub numele de Transilvania, Moldova si Tara Roma-
neasca. In felul acesta si in lipsa unor atesta'ri documentare, cercetarea
atent'a .i interpretarea justa a elementelor de culturA, spirituals pot con-
stitui puncte de plecare pentru luminarea unor perioade neclare ale istoriei
noastre.
L'ANALYSE EfISTORIQUE DU CONTE ROUMAIN
# LA FILLE AUX BRAS COUPES» (ATH. 706)
L'article fait l'analyse du type de conte populaire ATh. 706, tel
qu'on le trouve dans le folklore roumain.
Si l'on etudie, du point de vue hislorique, les variantes de la litte-
rature ecrite europeene, entre le XII' et le XVIII' siecle, et qu'on les
compare aux motifs narratifs des variantes populaires du conte, on cons-
tate que les motifs importants apparaissent regulierement, tant dans le
folklore des peoples de culture celtique, que dans le folklore roumain.
En partant de cette constatation, on peut etablir l'anciennete du conte.
On peut egalement demontrer, en tenant compte des rapports histo-
riques etablis entn,, les Celtes et les Geto-Daces, ainsi que de l'existence,
dans le folklore roumain, des motifs transmis oralement de generation
en generation jusqu'a, nos jours, la continuite du peuple roumain sur
le territorire de ses ancetres, les GetoDaces.
[Link]
JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA
ANDREI BUCSAN
1. PROBLEMA EXISTENTEI UNUI REPERTORIU PASTORESC
DE JOCURI
Pastoritul, atit de important pentru trecutul poporului roman,
a fost §i el supus multiplelor prefaceri social-economice care s-au petrecut
in ultimul secol. El s-a restrins, disparind pe alocuri ca ocupatie a locui-
torilor ; unele vechi centre pastore§ti au pa;;it chiar sub ochii noWi la o
orarnizare rapids 1, continuind insa a trai viguros in creatia folclorica
prin numeroase piese de o ridicata, valoare artistica.
Astfel stind luerurile, existenta unui repertoriu pastoresc de jocuri
se impune ca o necesitate logics. Mica comunitate inchegata in jurul
stinii reprezinta un intreg complex de viata, in cadrul canna se dezvolta
unele manifestari aparte legate de anumite momente. Astfel, la caderea
serii sau in timpul unui popas, se poate vedea adeseori (fapt constatat
personal) cum, la sunetul fluierului, ciobanii se destind de oboseala zilel
intrecindu-se la joc. Tot ca petreceri ciobane§ti, insa intr-un cerc molt
mai larg, pot fi socotite §i reuniunile care au be in unele regiuni mun-
toase in anumite zile de sarbatoare din cursul verii (Sinziene, Sf. Ilie etc.)
i care poarta in general numele de nedei 2. La acestea iau parte, in mare
numar, eiobani din zone etnografice apropiate, practicind un repertoriu
de jocuri comun, care eircula probabil §i pe drumurile de transhumanta.
Dar determinarea apartenentei pieselor coregrafice la un re r(rtorin
oarecare intimpina serioase dificultati, datorita naturii -insa,i a materia-
lului. La textele literare sau muzicale, se desprinde o idee sau eel putin o
intentie tematica din analiza continutului §i a mijloacelor de expresie,
astfel ea unele piese se pot cataloga drept pastore§ti" data prezinta
elemente adecvate. Joeul popular romanesc insa este in general ate-
matic i ii lipsesc elementele figurative atit de caracteristice dansurilor
orientale, de pilda, §i care capata prin gestica i mimics o semnificatie
1 Exemple : S5listea sibiain) 5i SAcelele de linga Brasov, astAzi devenite or5sele.
2 Nu toate nedeile au insa un caracter pastoral.
Rev. etn foie,. 4. 11, Dr. 1, p. 41-53, Bucureett, 1036
[Link]
42 ANDREI BUC$AN 2
precise §i un anumit rol functional legat de o terra data. Este deci limpede
ca nu pe aceasta tale vom putea obtine determinari precise. Trebuie deci
sa cautam mijloacele cele mai eficiente care, utilizate izolat sau combinat,
sa ne permits efectuarea unor asemenea determinari.
A) Astfel, un prim criteriu pe care va trebui sä-1 luam in considerare
este inski informatia pe care o putem capata asupra faptului. Ea poate fi :
a) directs, atunci cind unul sau mai multi informatori ne spun &á cutare
joc este adus de ciobani sau practicat de ace§tia 3; b) indirectd, cind este
vorba de jocuri legate de unele momente etnografice pe care le presupunem
legate de viata pastorale (de exemplu : nedeile).
Bineinteles, este necesar un control riguros al informatiei prin mai
multi informatori §i, pe cit posibil, prin investigarea repertoriilor din
imediata vecinatate. De asemenea, in ultimul caz, trebuie sa demonstram
caracterul pastoral al prilejului §i sa examinam data jocurile nu sint
cumva de circulatie generals in regiune §i deci nespecifice momentului.
Fara aceste precautiuni valoarea informatiei famine incerta, ea neconsti-
tuind eventual decit un indiciu. Cu atit mai neconvingatoare se pre-
zinta in aceasta privin(;a gtirile pe care le putem intilni in diferite lucrari
mai mult sau mai putin folcloristice care nu ne ofera controlul sursei 4.
In orice caz, fara a acorda informatiei o valoare absolute, datorita
rezervelor formulate mai sus, precum i unor factori subiectivi, ea consti-
tuie totu§i, data nu eel mai important, primul criteriu de care trebuie sa
se tina seama pentru lamurirea problemei de fap. Lipsa ei nu este ins&
ireparabila, ci ne impune doar folosirea atenta, a altor &á deductive.
*
B) 0 importanta egala trebuie acordata ariei de circulatie a jocurilor
luate ca piese izolate sau ca tipuri morfologice bine inchegate. Este pentru
not evident ca, data intre anumite zone cu o puternica traditie pastorale
se stabilesc concordante de repertorii coregraf ice, acestea nu pot fi intim-
platoare.
Cercetarea noastra ne-a aratat ca trebuie sä luam in considerare
trei serii de zone, §i anume :
1) Zone cu pcistorit transhumant : a) Marginimea Sibiului ai carei
locuitori se numesc margineni sau tutuieni impre una cu coloniile ei
din nordul Olteniei ; b) Branul cu locuitorii porecliti moroieni sau
colibai : c) Trei Scaune ai carei locuitori poarta denumirea de mocani,
extinsa ulterior asupra mai multor ramuri de past on transhumantie.
3 i. 19265: Vlad Foamete (Poplaca, r. Sibiu): Jieneasca joc adus de ciobani.
4 G. T. Niculescu-Varone, Jocuri romdne.1i necunoscule, Bucurcsti, [Link]",
1930, p. 41 : Silvana e o Nora vioaie pe care o joaca numai p5storii, duminica, la marginea
Nitwit, la apusul soarelui. Vazula In coin. Repedea, plasa Viseu, jud. Maramure$". Inforiitia
c inleresanla, dar nu poate fi acceptatfi In Intregime fara o verificare serioasii. Caracterizarca mi
se pare exagerata.
5 I. Vladutiu, Nofiuneu de mocan in pitslorilul romdnesc, In Rev. de etnografie $i lot-
clor", Bucure$G, IX (1964), nr. 2, p. 143-138 ; R. Vida, Tipuri de pdsloril la romOni,Bucuroti,
Edit. Acad. R.P.R., 1964.
[Link]
3 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 43
Credem ea in aceste tinuturi de intensa pendulare a populatiei este
normal sa cantam si principalul fagas al circulatiei de elemente folclorice.
L' -am numit zone -nuclen sau zon° de baut6.
2) Zone en pa'storit local, situate in special in jurul Carpatilor, pe
arcul interior : Tara Oltulur , Toplija etc., sau exterior : valea Lotrului,
Muscel, Teleajen, Vrancea etc. ; corespondentele se vor putea insa urmari
si in afara acestui circuit 9. Desi nu au aceea§i putere de yehiculare a
elementelor folclorice, ele recepteaza cu usurinta, datorita specifieului
for inrudit, fenomenele de circulatie. Le-am numit zone complementare sau
adiacente.
3) Zone de convergenfel spre care se Indreptau in trecut miscarile
de pendulare pastorale 9. Ele erau situate mai ales in Baragan si Dobrogea,
dar desigur si in alte regiuni de ses. Pentru problema noastra ele sint
deosebit de interesante, intrucit, specificul for originar flind diferit, ele-
mentele de circulatie sint mai usor de detectat 1°.
Concordantele de care vorbeam se stabilesc, credem, in functie de
modul de circulatie al pieselor coregrafice, si anume : a) in interiorul
aceleiasi zone sau .aceluiasi grup zonal 11 ; b) in zone-nucleu diferite ; c)
in mai multe zone-nucleu si complementare ; d) in zone-nucleu si zone de
convergenta, cu sau fara, intermediul zonelor complementare.
Este ins/ evident el, utilizabil in sine, criteriul ariei de raspindire
trebuie primit cu prudenta si aplicat, in special in cazurile a,b si c, in core-
latie cu celelalte criterii. Nu orice joc care eircula in acest cadru este con-
ditionat de factoral amintit, el putind apartine unui fond mai larg, carpatic,
sau chiar general romanesc. In orice caz, acest criteriu ramine pentru
not de prima importanta, avind in mare parte valoarea unei informatii
indir.,ete.
*
C) Numele jo3ului constituie si el un indiciu destul de probant, Cu
toate confuziile care se produc, frecvent, in terminologia populara 12. De
la caz la caz, el poate constitui un punet de plecare mai mult sau mai putin
suficient, dupa gradul in care analiza semantics si etimologica ne demon-
6 Atnintim §i de zona SAcele, astazi complet ordsenizald $i despre care nu avem sufi-
cimte informatii folclorice.
7 CI 3 subdiviziuni : zonele Sibiul de est, Fagdras, Persani.
8 In special In partea de nord a Carpatilor Orientali. Vezi Laurian Somes In, Viala pus-
torald in munlii ealimani, Bul. Soc. Regale de Geografie", Cluj, 1933, torn. III;
9 Termenul de zone de convergentd" nu se referd la intensitatea pdstoritului, care aici
era foarte puternic reprezentat, ci la circulatia elementelor folclorice.
1) Adica zonele dunarene se situeaza Inlr-un dialect" coregratic (Merit fats de cele
carpatice (A. Bucsan, Dialecte si aspecle stilistice in rolcloral coregrafic romdnesc, In Rev. de
folclor", VIII (1963), p. 140-143).
11 Adica tntr -o zona-nucleu si In zonele din imediata ei apropiere, de ex : Marginimea
Sibiutui cu satele ungurene" din nordul Olteniei si cu valea [Link] (eventual si alte zone
apropiate) ar forma un grup zonal.
12 Astfel exists jocuri denumite Britt, Bdiula etc., care In continut nu au nimic care sä
aminteasca termenii aplicati. Strba nu e joc de origine slrbeasca etc.
[Link]
44 ANDREI BUCEAN 4
streaza legatura numelui cu viata pastoreasea, In aceasta categoric intra
urmatoarele denumiri :
1) cu referire directa: Ciobanasul, Sirba ciobanilor, Briul pcicuref,
Mociincufa etc. ; ele sint, credem, edificatoare ;
2) cu referire indirecta : Brinza, Oita, chiar Cateaua etc., amintind
elemente din viata de toate zilele a ciobanilor ; cu uncle rezerve, i acestea
ne pot ajuta la deterrninarile necesare ;
3) neutre, dar care in uncle sensuri par sa aiba, o legatura, indepartata
cu viata pastorale. De exemplu jocul Ccvacele al earui nume inseam-
nti $i haltA, popas, ceea ce s-ar potrivi cu specificul pastoral al zonei
uncle a fost cules 13, sau Leasa care se intrebuinteaza i ca termen pastoral".
Desi in general (si mai ales in ultimul caz) numele reprezinta un
factor discutabil in determinarea originii, datorita fanteziei in inventie,
etimologiilor populare gresite etc., el ramtne totusi un criteriu de urmat,
data adaugam In verificarea etimologica-semantics corelatia cu criteriile
anterioare. El nu este intimplator, de aceea pozitia, lui ca fir comunicant
intre creatia populara i categoriile etnografice trebuie acceptata.
D) Cu toate rezervele formulate la inceputul acestui capitol, trebuie
totusi sa acordam i continutidui jocului valoarea de criteriu determinant.
Fireste, va fi greu sa ne referim la continutul morfologic, deoarece in acest
domeniu elementele pastorale, data exists (ceea, ce nu credem), Eint
imposibil de identificat. Se poate vorbi oare de figuri, pa.i, ritmuri etc.
ciobanesti ? Ar fi absurd.
Fapte interesante putem intilni, in schimb, in complexul spiritual al
jocului. Dace ar exista (cum exists in creatia muzicala) jocuri legate de
un anumit prilej, cu o functie si o tema bine definite (de exemplu la por-
neala oilor, la facutul casului etc.), am fi indreptatiti sa le catalogam aici.
Cercetarile viitoare se vor lamuri in aceasta privinta. Deocamdata nu
avem insa, datorita lipsei elementului figurativ, decit relatii indirecte.
Anumite jocuri cu desfasurare grotesca ar sugera un asemenea substrat,
care insa nu reiese suficient de clar".
Poate ca melodiile de jot ofera elemente comune care ne-ar putea
ajuta sa reconstituim o categorie pastoreasca ; determinarea asteapta, SA
fie facuta de un specialist. In schimb, mult mai multe certitudini ne ofera
strigaturile, care amintesc frecvent momente din viata pastorale. Nu este
nevoie sa aratam ca i aici se impune o mare prudenta, textul putind sa se
refere la ciobanie fare sa implice neaparat apartenenta jocului.
13 In corn. Sita Buzdului, r. Tg. Secuiesc. Dupd cil se pare, folosit in forma plurald ter-
menul Insemna Si varni".
14 R. Vuia, op: cil., p. 30, 60 etc. Leasd" insemna un gard impletit din nuiele care
inconjura staulul.
15 Vezi mai jos jocurile de petrecere cu caracter dist ractiv.
[Link]
5 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 45
Din cele spuse a rezultat, credem, ca nu acordam continutului va-
loarea unui criteriu determinant. keeasta nu ne duce Ins la neglijarea lui,
el putind functiona foarte bine ca un criteriu de control. Daca, de exemplu,
in doug zone pastorale departate intilnim variante, cu trasgturi carac-
tcristice comune, este normal sa, presupunem vehicularea unui tip mor-
fologic comun, agentul de transmisiune fiind eel pastoral.
DupA, parerea noastra, aceastA, norma funetioneazg :ii i i cazul con-
cordantei de informal; ii sau de numiri, datele verificindu-se reciproc cu
ajutorul continutului morfologic sau spiritual. Situatia nu se schimbii
nici in cazul unor criterii diferite de pilda, pe de o parte numele, pe de
alta aria geografica , care in acelasi mod ne pot permite reconstituirea
unei unitai i tip. Daea cele de mai sus ar putea sa dea impresia unor
speculatii teoretice, exemplele practice vor ilustra, credem, acest fel de a
vedea lucrurile.
II. CITEVA JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA
S5, reluam acum problema unui repertoriu pastoresc de jocuri.
Trebuie sa spunem din capul locului ca aceasta formulare nu ne poate
satisface. Reconstituirea unui repertoriu" presupune din partea noastra
ajungerea la un grad de probabilitate ridicat in ce priveste originea Si
apartenenla jocurilor. Ne dgm seama insa, ca deocamdata lucram cu anu-
mite ipoteze mai mult sau mai putin verificate 1i c6, deci cu atit mai putin
se poate vorbi de un tot inchegat care ar forma un material unitar de acest
fel. Chiar pentru jocurile practicate de un sat intreg de ciobani nu avem
dreptul sa aplicam aceasta etichetk pima la confruntarea for en ceea ce ne
poate prezenta un cadru mai larg16.
Analizind insa repertoriile zonelor pastorale-nucleu Si confruntin-
du-le cu cele ale zonelor adiacente i cele ale zonelor de convergenta,
putem ajunge in anumite cazuri la izolarea unor piese care ar trada insem-
nate apropieri. Faptul ar fi cu atit mai semnificativ, cu cit primele 2
categorii de zone apartin dialectului" coregrafic carpatic, iar ultima cate-
gorie dialectului" duncirean.
Cele 2 dialecte prezinta notabile diferente intre ele, astfel ca anumite
asemanari ne pot face sa presupunem o transmitere directs a pieselor
respective, iar factorul de transmisiune are toate sansele de a fi, in cazul
zonelor legate prin transhumantk partea de populatie care o practice.
Se poate vorbi deci nu de tin repertoriu pastoresc, ci de jocuri sau Chiar
de tipuri coregrafice de circulatie pastorale.
Sa reluAm deci firul expunerii noastre, cautind sa desprindem ase-
menea exemple.
16 Vezi, de ex., A. Giurchescu, Jocurile ciolnineqli din salul Dumbrava, in Rev. de folclor",
VIII (1963), nr. 3, p. 60-73. Autorul considers ca mai toale jocurile aceslui sal de ciobani (in
afard de cele comune zonei Muresului superior) sint ciobanesti. Credem ca in bund parte reper-
toriul este carpatic. Circulacia pastorald poatc fi dovedita numai In citeva cazthi.
[Link]
46 ANDREI stic$A24 6
A. Jocuri beirbeitefti de virtuozitate
Avind in vedere specificul etnografic al vietii pastorale raportat
la ceea ce ne intereseaza, credem ca se irapune de la inceput atentiei
noastre categoria jocurilor barbAte§ti ca caracter de virtuozitate. Existenta
acestora apare ca normal/ in domeniul nostru datoritA conditiilor de izo-
lare in care se gaseau in cea mai mare parte a anului micile comu-
nitAti bArbAte§ti pastorale, fapt care favorizeaz5, specializarea unor piese.
SA vedem in ce masurA le putem detecta.
Un astfel de joc, caruia datoritA marii lui difuziuni in forme inche-
gate unitar ii putem conferi valoarea de tip morfologic singular, este
Briul, caruia tocmai din cauza modului sau de vehiculare i-am dat nu-
mele de mocdnesc. Este, de altfel, numele pe care 11 poartA unele variante
dobrogene, care u desemneaza astfel provenientay.
Cu privire la acest tip avem de semnalat urmAtoarele :
1) El cuprinde 3 subtipuri, dintre care :
Briul batrin, eel mai raspindit, este intilnit in toate zonele-nucleu,
intr-o mare parte a Munteniei §i in Dobrogea. Unitatea variantelor este
asiguratA, in afar/ de elementele general-tipice, de motivele ritmice de
bazA : J J J .1
j j(1).),J)JJ7), 137n 1 r31, rar intilnite in
rest. Aria lui este intrerupta de celelalte 2 subtipuri : Briul ardelenese (cu
centrul in Fagara§) §i Briul muscelean (intilnit in Muscel §i. Bran).
Acestea din urmg par ni§te dezvoltAri mai recente, in limite locale,
pe eind Briul bdtrin, cu o raspindire atit de variatl, intereseazA direct
problematica noastra. Asemanarea perfect/ dintre variantele mArginene,
branene etc., pe de o parte, §i cele muntene §i dobrogene, pe de alt./ parte,
nu poate fi o simply coincident /.
2) PArasind domeniul generalitatilor, trebuie s. ne oprim asupra
unor forme particulare de Briu, care ni se par edificatoare. Astfel, un caz
interesant it prezintA jocul Sldnicul, raspindit sporadic §i cu frecventA
redusg, din MArginimea Sibiului pin/ In Dobrogea 18. El are o formg uni-
tara in. figura de bazA, in toate variantele (8) culese.
De-a dreptul uimitoare este insa, cvasiidentitatea dintre variantele
culese in satele Sibiel (r. Sibiu) §i Ciumernic, ccm. Sita Buzaului (r. Tg.
Secuiesc) situate la peste 200 km distant/ §i farA nici o verigl intermediary
17 Vezi, de ex., Briul mocdnesc (Pecincaga, r. Niacin), Briul pacurel (Vulturu, r. Htrsova) ;
P. Plrvescu, Horn ain Carla!, Bucuresti, 1908, p. 51.
IS A fost cules In : Sibiel (r. Sibiu), Bran (r. Brasov), Sita Buz5ului, Voinesti-Covasna
Valea Mare ( r. Tg. Secuiesc), BAtrini (r. Teleajen), Vulturu gi Fag5rasul Nou (r. Hirlova). La
Voinesti i se spune Briul de pe Sldnic.
[Link]
7 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 47
intre ele. Pentru edificare, dam aici figurile §i strigaturile principale ale
celor 2 variante :
Sita Buthului Sibiel 20
trOD 5d51 .[Link] '1%6s,dsDA
IWODEc&AAL)014.6 11,f1331Aialt6a1A
+Ao A:II 1 S , o ,clI DI .to 4' D %Ab,:,416'ab
Foicica tiriplic (siminic), Foaie verde siminic,
Asta-ai Brit' da nu-i Slanic, Asta-i Brlu de pe Slanic,
Cata-t mindro de-alt voinic, Cats -( mindro alt voinic,
Cad cu mine n-ai nimic, Cad cu mine n-ai ,nimic,
Cad cu mine ce-ai avut Ai avut cind ai avut,
A Post vremea s-a trecut, Fost-o vremea s o trecut,
Ca roua de pe pamint, Ca roua de pe pamint,
Ca roua pamintului, Ca roua pamIntului,
Ca si voia Sfintului. La bataia vintului.
Foaie verde trei inizdei, Foaie verde trei grindei,
M-o minat badea Matei Trei grindei si trei costei,
SA scoatem sttngu pe trei I 1-auzi SlAnicu la trei I
Asemanarea acestor pakti §i strigaturi nu se rezuma insa, la cele doua
variante citate, ci este evidenta in buns parte §i pentru variantele sia,-
nicului din Bran-Poarta21, unde se nume§te §i Briul vechi, Batrini (r.
Teleajen), Cartalazi Vulturu22 §i Fagara§ul Nou (ambele r. Hir-
§ova). Melodiile for cuprind §i ele elemente asemanatoare.
Nu avem informatii directe asupra apartenentei Slcinicului la un
repertoriu pastoresc. Nu vedem ins& care ar fi putut sa, fie factorul lui de
circulatie, avind in vedere aparitia lui unitary in puncte atit de indepar-
tate. Numele lui insu§i pare sa indite locul de intilnire al ciobanilor, pe
valea riului Slanic, pe unul din drumurile oilor cunoscute23.
Tot aici trebufe sa mentionam interesanta concordanta dintre cele
3 zone pastorale-nucleu intr-o forma specials a Briului batrin, neintilnita
In alte parti, §i anume Briul pe nunicircitoare. La acesta, anumite figuri se
19 I. 17100, 17034.
29 Cg. 280 ; i. 19253.
21 G. T. Niculescu-Varone, op. cit., p. 12.
22 Cu Inceputul strig5turilor :
Asia-i Britt, da nu-i Slanic,
Cats-ti leleo d-alt voinic,
CA cu mine n-ai nimic...
P. Plrvescu, op. cit., p. 51.
23 Valea rtului Slanic este situatA la Incrucisarea mai multor drumuri de acest fel
(I. Vladutiu, op. cit,. p. 153).
[Link]
48 ANDREI BUCEAN 8
incheie cu Waal pe sol sau in pinteni : una, doua, trei sau chiar mai multe,
dupa comanda. Fenomenul este citat in variantele : Dancul (emu. Rasi-
nari, Poplaca, Gura Riului, Sadu, Riu-Sadului, Ve§tem r. Sibiu),
Briul pe 3 (corn. Zarne§ti, Niagara, r. Codlea), Briul (corn. Sita Buzaului,
r. Tg. Secuiesc). Asernanarea pa§ilor ,i a strigaturilor ne da i aici de gindit,
chiar fara alte elemente.
Cele de mai sus fac trecerea spre o alta serie de date privind tipul de
Sirba, inrudit cu Briul mocanese §i care confine si el un subtip caracterizat-
prin batai pe numaratoare. i aici intilnim fapte edificatoare, care se pot
rezuma astfel :
a) Aria acestui subtip se intinde de asemenea din zonele pastorale-
nucleu, unde pulseaza, mai cu puterer spre Muntenia, unde este atestat
in citeva, variante ; in Dobrogea nu avemmentiuni sigure.
b) Adeseori numele variantei indica factorul de eireulatie : Sirba
ciobanilor (Ra'§inari, r. Sibiu), Sirba ciobaneasca (Bran, r. Codlea), Sirba
baciului (Talmacel, r. Sibiu ; Batrini, r. Teleajen ; Voine§ti-Covasna r.
Tg. Secuiesc) ; chiar un nume ca Lazeasca (CiumernicSita Buzaului, r.
Tg. Secuiesc) sau Lezeasea (Jugur, r. Muscel) poate fi eventual pus in
legatura en viata pastoralg4.
c) InformaDiile ne arata uneori izolarea jocului in repertoriul cio-
banilor 25.
d) ConDinutul variantelor este in general foarte apropiat, atit ca
pa§i, cit §i ca strigaturi (uneori §i ca melodii). Darn aici 2 exemple inrudite :
Llizeasea Sirba ciobanilor
Ciumernic Sita Buzaului, r. Tg. Secuiesc26 Rasinarl, r. Sibiu27
1.--.
tl MI N UU li N U ,
Fig. cu F.g. cu I
Vital DSIDS SDD.e. 41,o AS D batai DSDSDDHDPDED
incheiere
de fig.
... z III I
lncheierc
de fig. DDDivDD
I ;,-D i DDDDD
Auzit-ati de-o Litzeascfi, Asta-i sirba ciobaneasca,
De-o Lazeasca ciolAneasca, Cine stie s-o porneasca...
Cine tic s-a porneasca...
Uile una-a baciului, Uite una-a baciului,
5-11ta a berbecarului, 5-alta a berbecarului,
5-alta a mInzararttlui 5-alta a minzarartilui,
5-alta a miorarului, 5-alta a miorarului,
Si una pentru stapini, 5i-ncfi una pentru cirri,
5-tin genunche pentru cirri... 51 alta pentru stApini...
24 Numele, credem, deriva de la laz"roc defrisat pentru pilsune.
26 Cg. De ex. : la Ciumernic, sat ciolifinesc al coin. Sila Buzaului, r. Tg. Secuiesc ni s-a
a firmat acest lucru.
26 Cg. : i. 17 041, 17 093. Una din figuri se numeste A oierilor".
27 Cg. 1 406.
[Link]
9 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 49
Credem ca §i aici apropierile sint edificatoare §i ele nu ne las/ nici o
indoiala asupra factorului de cireulatie.
*
Mai putin sigura este determinarea apartenentei unui alt tip, pe
care 1-am Intilnit sporadic in Carpati. Punctul de plecare al ipotezei noastre
este totu§i un joc de o incadrare cern', : este vorba de jocul Brinza, cunos-
cut numai in satul ciobanesc Ciumernic (corn. Sita Buzaului, r. Tg. Se-
cuiesc). In afara de nume §i localizarea geografica, chiar §i inforrnatiile
ni-1 arata ca un joc ciobanesc28. Nu cunoatem ins/ aria lui, astfel ca nu-1
putem socoti Inc a drept un joc de circulatie pastorald29. Semnalam totu§i
ca un maximum de asemanare am gasit in jocul marginean Siminicu/
(Rkinari, r. Sibiu)de asemenea izolat. Unele jocuri ciobane0i" relativ
apropiate au fost notate recent in zona Toplita30. Nordul Moldovei ne
arata iarki citeva concordante. Dar data, morfologic, se poate intui
existenta unui tip unitar31, problema circulajiei acestuia famine deschisa.
B. Jocurile mixte comune
Dar, in afara de jocurile barbdte§ti, mai exists §i altele, cunoscute §i
vehiculate de ciobani, pe care ei le practice impreuna cu comunitatea sa-
teasca la care ajung sau la care se intorc periodic. Acestea, fiind jocuri de
relatii sociale, sint intotdeauna mixte. FiMd integrate repertoriului curent,
ele sint ceva mai grew de detectat ; citeva cazuri sint insa de natura a ne
retine atentia.
Unele jocuri, pu1ine la numar, ramin rezervate exclusiv intilnirilor"
ciobanilor cu ob§tea satului, in diversele reuniuni speciale, cu data fixd,
ap-zisele Un asemenea exemplu a fost cules in 5 variante din
Scaune. Este vorba de Hora Sintiliei, pe care ciobanii coboriti
zona Trei ',nedei".
special din munti o joac5_ cu fetele o singura data pe an, la 20 iulie. Cu
aceasta ocazie fiecare fats ii face daruri alesului ei32 . Jocul este, evident,
de circulatie pastorala.
Poate ca de aceemi natura era §i Jocul furcilor, disparut azi, men-
tionat in corn. Rkinari, r. Sibiu, si care se obi§nuia la plecarea ciobanilor,
cind fetele daruiau-acestora furci lucrate de e1e33.
*
Alte jocuri se obi§nuiese, ca §i precedentele, in momentul de intil-
nire a ciobanilor cu comunitatea sateasca, la nedei" sau alte ocazii, dar
28 I. 17027 : Brinza a jucal-o mosu si iel si tata cin iera mai multi, toatCt noaptea
jucau la foc cu fluerele" (inf. Vasile Munteanu, 53 ani, coin. Sita Buzdului, r. Tg. Secuiesc).
se Ni s-a mai semnalat un joc Brinza in zona Buzdu, calificat drept joc ciobilnesc".
39 A. Giurchescu, op. cit.
31 Pe care 1-am numit chiar Ceatd clobaneasca" (intr-o lucrare de clasificare morfologicd
a jocurilorin pregdtire).
32 I. 25. 891, Voinesti-Covasna ; i.25.888, Martlinus-Bretcu (r. Tg. Secuiesc).
as Dupa o informatie orals neverificata Inca.
4 c. 4686
[Link]
50 ANDREI BUC$AN 10
in acelasi timp pdtrund si in repertoriul curent al satului, pastrindu-si insd,
amintirea originii lor. Un exemplu clasic fl formeazd asa-zisele Jiene,yti"
Acestea sint rdspindite in MArginimea Sibiului si in zonele adiacente dintre
Olt si Jiu. Unitare din punctul de vedere al melodiei si textului (care
cuprinde adesea strigAturi cu aluzii la viata pastorala,), ele se diferentiazd
coregrafic in 2 tipuri morfologice : in grupuri mid. de 4-8 insi (eel mai
frecvent) si in perechi. Ambele devin pe alocuri jocuri ale horei satului ;
uneori ele coexist& in acelasi sat 34. Ca ele sint de circulatie pastoral& in
regiunea citata ne-o spun nu numai rdspindirea geografic& sau continutul
strigAturilor, dar si informatorii insisi36 . De altfel informatiile au putut fi
verificate in diferite ocazii. Astfel, de exemplu, la nedeia care a avut loc
in 1950 de Bused la, Obirsia Lotrului (in muntii cu acelasi nume) si la
care au participat ciobani md'rgineni (din Poiana, Jiva etc.), gorjeni (din
Novaci, Vaideeni etc.), hategani, jaeni si lovisteni, s-au jucat mai mult
Jienesti" sau alte jocuri ca Briu/ etc., care au adoptat formatia de grup
mic a acestora. Faptul este caracteristic : forma de largd circulatie inter-
zonard s-a impus in procesul necesar de unificare al unor repertorii cu
jocuri de bazd diferite36.
Dar in afara de aceste 2 serif de jocuri pe care rdspindirea geografied
si informatiile directe sau indirecte le raporteaz& la complexul pastoral,
exist& si altele care astazi depasesc complet acest cadru, fiind integrate
repertoriilor zonelor respective ; avem totusi posibilitatea in anumite
cazuri de a le urmdri apartenenta.
Un astfel de joc este, eredem, Breaza. tntr -un studiu anterior 37,
am aratat ca, provenienta lui probabild este Transilvania de sud-est, unde
si astazi it intilnim ca joc de bazd, din Bran pin& la pasul Oituzului. De
aici el se intinde prin zonele adiacente muntene, coborind spre Bardgan si
Dobrogea. In ariile latcrale, r t,n.( lc GC ilfccdnita (Sibiel, [Link];
Vulturu, r. Biro a ; P«.i n( ag a, r."1 i"..( in), Yo( 'Ica k a (in salt le c( angdiesti
Faraoani si Valea, Sc ac a, r. Bacdu) ,ntrinite it localizcazd art in zona
mocanilor clasici cin EE Arccalulm, indicir C.u-i si factorul de circulatie.
Fapte similare se petrec si cu Ciobeinasyl, pe care si numele, si aria
geografic&38, si continutul strigaturilor it arata apartinind aceluiasi curent,
sau cu Oita, de asemenea edifieatoare in aceasta privinta, (deli in mai mica-
masura).
Am semnalat pin& acum citeva piece folclorice transmise pe tale
pastoral& de la munte. Fenomenul se r oath petrece ins& si invers, prin
vehicularea pe aceeasi tale a elmentelcr dunarene. Un astfel de caz it
prezintd, probabil, jocul .Nofranla, cules in eiteva sate din Trei Scaune si
care in nordul Dobrogei se numeste Sallata la it ei 9 sau, la bulge ri, ca joc
34 A. Buc}an, E. Balaci, Folclorul coregrafic din Sibiel, in Rev. de folcloi ", 1 (1956), nr,
1 2.
35 Vezi rota 6.
36 Dupa o informatie comunicala de G. Suliteanu, care a asistal la acest prilej.
39 A. Bucsan, Breara, in Rev. de folclor", Ill (1958), nr. 4.
39 RaspIndit in sud-estul Transilvaniei, regiunea subcarpaticA, Dobrogea ; alestaL intr.()
variants in Marginime (vezi A. Bucsan, E. Balaci, op. cit.).
39 Fiind jucat de obicei in trei hist) un b5iat cu 2 fete (cg. 1972).
[Link]
11 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 51
ceremonial de nuntg, inaintea liasului. Ca structure ritmicg, jocul pare de
origine balcanicg si deci ar fi un caz tipic de circulatie inverse prin acelasi
factor.
Poate ea o origine similara are si jocul Hodoroaga, raspindit in sudul
Transilvaniei, din Mgrginime ping la pasul Oituzului (se pare ca si mai la
nord), si caruia nu-i ggsim corespondent decit in jocul dobrogean Leasa
(Schioapa) 40 si cel bulga'resc Citfornul. Ritmic sint foarte asemanatoare :
motivului .17] j din sudul Transilvaniei ii corespunde in Dobrogea
rTn Originea lui e mai degraba, sudicg.
C. Joeurile de petrecere
Dar in afarg de jocurile de virtuozitate bgrbatesti si cele mixte, de
relatii sociale, in orice comunitate se folosesc, la petreceri, unele jocuri cu
caracter distractiv, practicate fie de bgrbati, fie de femei, fie de barbati
si femei laolalta. Este normal sa ne gindim la existenta acestora si in cadrul
comunitgtilor pgstoresti. S'a' incercgm sa desprindem din cele ce cunoastem
ceea ce este propriu domeniului nostru.
Astfel, un joc rgspindit in zonele-nucleu si citeva din zonele adia-
cente, din Mgrginimea Sibiului ping la Toplita, este Cafeaua. Ea cuprinde
3 elemente caracteristice : a) prinderea (innodarea") jucgtorilor, doi
cite doi, sau chiar sirul intreg, cu miinile printre picioare ; b) incercarea
conducgtorului de joc de a atinge cu bgtul pe ceilalti jucatori, sau numai pe
cel din coadg, in mersul jocului ; c) textul, recitat de conducgtor, in dialog
sau antifonic, impreung cu ceilalti. Toate elementele sint aproape identice
pe toata aria. Pentru noi, circulatia pastoralg a acestui joc nu lasg nici un
dubiu, intrucit, pe cit ,tim, el nu este atestat cleat in zonele cu puternic
specific pastoresc, cel putin in trecut. Numele lui poate fi, de asemenea,
interpretat ca atare.
Unele forme ale jocului mentionat se incadreaza morfologic intr-un
subtip al Sirbei ; alteori ins*/ el face parte din tipul de Ceatti distractive.
Acesta se intilneste ici si colo in diferite zone din Zara ; astfel el intra si in
repeitoriul calu§arilor olteni. In jurul Carpatilor el este insg relativ bine
reprezentat, in jocuri ca : Rcizboiul (Marginime, Persani), Vulpea (Muscel),
Gatejul (Toplita) etc., ceea ce ne face sa ne gindim la o posibilg raspindire
prin ciobani a acestui tip morfologic, numai pentru zonele amintite. Mai
mult nu se poate spune in momentul de fate.
*
La fel de posibilg ar fi si incadrarea unor jocuri solistice, cu caracter
grotesc-obscen, cu elemente figurative foarte brutale, practicate in zonele
pastorale, dar si spre Dungre. Astfel de jocuri sint : Ariciul, cunoscut in
Marginime, la ungurenii" din Gorj, pe valea Lotrului, in zona Bran 41,
dar si sporadic spre Dunare 42 j Capra, intilnit numai in zonele Mgrginimii si
4° Totusi numele Leasa" poate fi si el pastoral (vezi nota 14).
41 Cu numele de Lepedeul".
42 Recent a fost cules In sudul OltenieI (de A. Giurchescu).
[Link]
52 ANDREI BUCAN 12
Branului, dar cu o melodic care aminteste Geamparaua dungreanA. S-ar
putea ca aceste manifesthri sa aiba un substrat oriental sau sl fie legate de
un specific carpatic primitiv. In orice caz, factorul de circulatie poate fi
eel pastoral.
III. CONCLUZII
Din cele expuse, credem ca se desprind citeva aspecte care s-ar putea
rezuma astfel :
1) In stadiul actual al cercetarilor nu se poate vorbi de jocuri de
origine pastorall, ci de o circulatie pastoral care a vehiculat asemenea
piese folclorice.
2) Intr-un numar oarecare de c'azuTi s-au putut face unele determinari
pe baza informatiei, a raspindirii teritoriale si a denumirii jocului, criterii
pe care le-am corelat, pe cit posibil, intre ele si le-am controlat prin conti-
nutul specific. Uneori am obtinut cvasicertitudini ; alteori am avut de
relevat numai indicii semnificative.
3) Aplicarea criteriilor de mai sus ne-a permis sa reconstituim ariile
de circulatie ale unor jocuri sau tipuri morfologice. Aceasta ne-a ajutat sa
stabilim cg principala directie de propagare a fenomenelor citate s-a situat
pe o arie sud-estica, dinspre Carpatii Meridionali spre Duna're si Marea
Neagra, sau, mai rar, invers.
Unele indicii mai putin convingatoare ne due $i pe linia Carpatilor
Rasgriteni 43.
4) Rezultatele noastre sint de nature sa intereseze si pe cercetatorii
din alte domenii : istorici, etnografi, etno-muzicologi etc. Intr-adevar,
ele furnizeaza, un amplu material de confruntare si contribuie la verifi-
carea datelor obtinute pe alte cai, dupe cum .i acestea din urma au ajutat
vor ajuta cercetarilor noastre. Istoria dezvoltarii culturii noastre populare
nu ar avea decit de cistigat din aceasta colaborare.
DANSES A AIRE DE CIRCULATION PASTORALE
Cette etude pose le probleme de l'existence d'un repertoire des dances
qu'on pent nommer « pastorales », dans le sens, plutot, de «danses a aire
de diffusion pastorale ».
Les principaux moyens d'identification de ces pieces peuvent etre
les suivants : a) informations directes et indirectes ; b) aire geographique
de diffusion ; c) denomination des danses ; d) leur contenu morphologique
et spirituel.
43 Fireste, miscdri de transhumantil au avut loc si spre Banat si Crisana ; pina acum 1ns5
cercetdrile noastre nu ne-au permis determindri precise in aceste regiuni.
[Link]
13 JOCURI DE CIRCULATIE PASTORALA 53
On peut en etablir le repertoire en leg groupant d'apres leur caractere :
danses masculines de virtuosite ; danses mixtes communes ; danses de
divertissement.
L'aire de circulation, qui s'avere etre « pastorale », s'inscrit a partir
des trois centres principaux des patres transhumants des Carpates et
s'etend vers le Bas-Danube.
On souligne l'importance de Petude de ces aires de diffusion du reper-
toire des danses « pastorales » pour la connaissance de Phistoire sociale de
notre pays.
[Link]
[Link]
CINTECUL BIRNICULUI FUGAR IN TRADITIA ORALA
A LIRICII MUSCELENE
AL. I. AMZULESCU
Analiza comparative a cintecelor din Muscel ', cernindu-le prin
sits unor mai vechi atestari ale liricii din Muntenia, ca cele din colectiile
lei Anton Pann, V. Alecsandri, G. Dem. Teodorescu ii Gr. G. Tocilescu,
dezvgluie cu destulg usurintg multimea elementelor motivice care, apartinind
unui strat mai vechi, se regAsese aidoma sau cu unele variatii, dar de cele
mai multe on in alte com,binafii, in cintecul contemporan din Muscel. Pro-
cesul variatiei de combinare a elementelor motivice se aratI atit de adinc,
ineit nici chiar o veche colectie musceleang ca aceea a lei C. Radulescu-
Codin (Din Mnseel, 1896) nu cuprinde niei un cintec care sa fi rlmas cu
desavirsire neschimbat in culegerile noastre, mai noi. Nu arareori vechile
elemente motivice, motive si episoade lirice (sau lirico-narative), o data cu
schimbarea asocierilor, se afla in vadita imbinare en cele mai neasteptate
elemente moderne, dovedind atit fenomenul de continua primenire a
cintecului, si deci reactualizarea acestuia, cit si tendinta de pastrare cit
mai nestirbit'a a unor vechi realizari de detaliu ale expresiei poetice. Se
pot de asemenea observa, pe alocuri, atit partiala degradare, ca efect al
inadaptabilit'atii integrale, cit si surprinzatoarea supravietuire a unor
motive vechi, in forme chiar mai depline si mai sugestive decit cele din
atestarile vechilor colectii.
Asa, spre pilda, Cintul al 9-lea" din brosura a III-a la Spitalul
amorului este desigur un vechi cintec de bejenie, al fugarului de frica"
* Extras din cercetarea inonografica asupra folclorului din aceasta zone, pe care am
intreprins-o in cadrul unui colectiv de muncii intre anii 1954 §i 1964.
Rev. etn. felt., t. 11. Ur. 1. p. 55 00. Bucure9ti. 1966
[Link]
56 AL. I. AMZULESCU
birului. in reluarea lui Alecsandri, devine doina a XL-a (Trandafirul"),
cu modificarile §i adlugirile obi§nuite §i in alte cazuri :
A. Farm: V. Alecsandri:
Am ibovnic logofat, Am iubit un trandafir ;
Pe nume sa vi-1 arat, Dusmanii 1-au pus la bir
Numele lui, Trandafir, Nu 1-au pus ca pe-un copil
Dulmanii mi-1 pun la bir $i 1-au pus Ca pe-un mazil.
Si nu-1 pun ca p-un copil, El de fried s-au rasnit
Ci mi-1 pun ca p-un mazil, Si s-a dus la haiducit.
El' de fried s-a rasnit, S-a dus, nene, m-a lasat,
S-a dus §i n-a mai venit. La toti pare bine-n sat
S-a dus, frate, m-a lAsat, Numai mie-mi pare rau
La top pare bine-n sat, C-a fost puisorul meu.
Numai mie-mi pare rau, Dar m-oi duce si eu, duce
C-a fost puisorul meu. Unde-i drumul in rascruce
Trandafirul sa-1 gAsesc
$i de sinu-mi sA-I lipesc,
Ca de sin de s-a lipi
El mai bine-a Inflori
$i §i-a plati birul sau
VArstnd roux -n sinul meu I
Cum se vede, Alecsandri a Indreptat" desigur, mai into transformind
numele propriu al ibovnicului" 'intr-o metaforg, cu care 15i §i intituleazA
doina sa. Trandafirul" iubit §i rasnit de frica birului plea* sub pana
lui Alecsandri, la haiducit", dar, in continuare, la toti pare bine-n sat",
ca §i in versiunea mai veche a lui A. Pann (unde nu se pomene§te de hai-
ducie). Adaosul intocmirii" lui Alecsandri dezvolta, apoi cintecul cu
ideea c'autarii ibovnicului fugar, pentru a incheia prin subtilitatea meta-
forei finale a plAtii birului... varsind roux" in sinul iubitei neinduplecate,
unde deslu§im negre§it una din poantele atit de scumpe liricii Bardului
de la Mirce0i. Sporul de poezie socialA §i de subtilitate metaforics atit
de alambicata, al variantei Alecsandri pierde din vedere inadvertenta
versului La toti pare bine-n sat, pe care poetul 11 pAstreazg Inca pentru a
sublinia, prin contrast, regretul iubitei, care, singura, deplinge plecarea
MIA intoarcere a trandafirului" iubit. Inadvertenta const5, in afirmarea
unanimitatii pgrerii de bine fat/ de fuga unui birnic din cisla, ceea ce e cu
totul neveridic, ba chiar un nonsens social-istoric. Se tie, dimpotrivA,
ca urmarirea fugarului de frica birului" devenea o necesitate, caci prin
plecarea unuia cre§tea cota-parte a contributiei celor rama§i. Ne limitam
a cita, spre pilda, numai urmatoarele, dup6 V. Costachel : In aceast5,
privinta, un deosebit interes reprezinta un caz care a avut be in 1653, in
[Link]
3 CINTECUL BIRNICULUI FUGAR IN LIRICA MUSCELEANA 57
timpul lui Matei Basarab. Un oareeare Toader a fugit de bir, iar birarii
i-au Prins femeia, care neputind plati nici ea, a fost purtata de birari din
sat in sat, legata. Pin./ la urma s-a gasit unul Stoica «deci au luat in che-
zasie de la birari si an zis ea le vor aduce birul. Apoi ei n-au vrut sa-si
poarte grija sa-§i duck banii, ci au venit apoi birarii cu oamenii domnesti
la casa lui de 1 -au apucat pentru chezasia for si au luat un bou si o vaca»"1.
Veridicitatea unei asemenea urmariri necesare e Inca sumar
schitata in finalul variantei culese la 9 V 1884 de G. Dem. Teodorescu
de la al s'au Petrea Cretul. i aci insa aceasta e infatisata mai mult ca un
repro§ sentimental :
Frunzulita grtu carat.
Am ibovnicel b5iat,
Ne-nsurat,
necununat,
Nici mustata nu i-a dat ;
Dar, de frica birului,
Trecu apa Jiului ;
De groaza zapciului,
Trecu apa Oltului.
Cind o trecu jumatate,
Leica-1 trase de la spate
si -i zise : Uncle pled, frate,
Cu dragostele mai toate ?"2
Autenticitatea populara crescuta a variantei lui G. Dem. Teodorescu
(in ciuda sunetului totusi destul de indoielnic din incondeierea
ultimului vers al Solcanului !) e confirmata si de fapt intrecuta de traditia
°raid, museeleana, in care cele citeva variante de supravietuire a motivului
cintecului despre birnicul rasnit subliniaza, mai staruitor, ca urmarirea
fugarului era departe de a raspunde numai unui imbold sentimental al
iubitei parasite. Se accentueaza, in chip mai firesc, ideea de mustrare
a fugarului, faptul ca altii au trebuit sa raspunda ei pentru birul de care
a fugit trandafirul" rasnit, precum §i neinduplecarea acestuia, hotarit
sa-si piarda urma! Traditia locals nesiluita, de culegator ne intoarce astfel
la o forma far/. indoiala mai veche si adevarata a cintecului.
Iata, spre pilda, mai intii aceste doug variante paralele, din Jugur
i Dimbovicioara, dintre care prima, deli ciuntita, de purtator tocmai in
partea finals, este folositoare macar pentru intarirea convingerii despre
autenticitatea unei anumite versiuni locale muscelene a cintecului despre
1 Cf. V. CostAchel, P.P. Panaitescu, A. Cazacu, V fa( a feudald In Tara Romdneascd si
Moldova (sec. Xl V X VII), Bucuresti, 1957, p. 99-100. Vezi si, ibidem, p. 376 si 379-380,
precum si consideratiile mai recente ale lui P.P. Panaitescu, Obstea (draneascd In Tara Romd-
neaica si Moldova, Bucuresti, 1964, p. 206-211.
2 Cf. G. Dem. Teodorescu, Poesii populare romdne, Bucuresti, 1885,,p. 321 povnicul).
[Link]
5s AL I. AMZULESCU 4
birnicul fugar, daca tinem seama de Insasi distanta geografica a locului
de atestare :
fg. 2004 mg. 1096 b
(Jugur, 8 X 1932) (Dimbovicioara, 30 V 1957)
1 ... Trandafir du pa razor, Foaie verde de-a mohor,
2 Cu mijiocu rosior, 1 ... pe rozor,
3 Pe de margini verde-nchis, 2
4 Ce mai amurez am prins 1 ...delaturi... 3
5 Tinerel gi dezmerdat, Frumusel amant mi-... 4
6 Nici mustata nu i-a dat, Frumusel... 5-6
7 Mi -a luat drumu, si-a plecat ; Numa-n barbs, citi -un fir,
8 Si de frica birului, L-a pus dusmanii la bir,
9 Mi-a luat drumu Giurgiului El de ... 8
10 Lung e drumu Giurgiului,...3 Si-a... 9
Merse drumu jumatate,
Iaca-ta mindra, la spate :
Intoarce-te-ndarat, mai frate,
Ti-am dat biru jumatate 1
Po' sa-1 dai, mindro, pa tot,
Ca-ndarat nu mai ma-ntorc I
10 ...etc. 4
0 data cu sporul de autenticitate traditionala, valoarea artistica
a variantelor muscelene nu e cu nimic mai prejos de a vechilor marturii
din versiunile A. Pann V. Alecsandri G. Dem. Teodorescu, chiar dad,
ibovnicul" din A. Pann, pe care Alecsandri s-a straduit sa-1 ocoleasca,
dar olcanul continua sa-1 ateste, devine aci, printr-o tradijie de un secol,
amurez" si amant" (amor figurind pins si in titlul Spitalului poetic al lui
A. Pann, iar amurez flind atestat, spre pilda, eel putin din 1871 a. G. Dem.
Teodorescu 5).
Variantele muscelene staruie ins/ cu pregnanta asupra mustrarii
si a continutului social :
...Afersei calea jumatate,
Frafii ma luara de spate :
Intoarce-te-nclarat, frate,
Ca-ti dau biru jumatate 1
Poa' sa mi-I dai $i pe tot,
Si-ndarat nu mai ma-ntorc,...
cinta Inca la 31 X 1956 si lautarul Gica Nitoi (55 ani), din ye-
cinatatea Cimpulungului, intr-un fragment episodic, smuls desigur din
alcatuirea aceluiasi vechi cintec si amestecat cu alt context 6. intr-o alts
3 C.I.E.F., fg. 2004, inf. Veta Zipis (42 ani), Jugur, 8 X 1932.
4 Ibidem, mg. 1096 b, inf. Voichita Stoian (21 ani), Dimbovicioara, 30 V 1957.
5 Cf. op. cit., p. 308 (Firicel de iarbd neagrd).
6 C.I.E.F., mg. 898, inf. Gica Nitoi (55 ani), Bughea de Sus, 31 X 1956.
[Link]
5 CINTECUL BIRNICULUI FUGAR IN LIRICA MUSCELEANA 59
varianta, ibovnicul", devenit frate a. Gica Nitoi, e de asemenea dat
uitarii, cintecul sovaind, In aceeasi atmosferg, cu continut social mai preg-
nant decit in versiunile Pann Alecsandri Teodorescu, intre tat4 §i
frate, in varianta tinerei Elena Mielu (23 ani), din Slatina (com. Nucsoara),
la 28 V 1955 :
Frunzulita flori di; fin,
Taicd -meu e om batrin,
L-a pus dusmanii la bir,
Nu 1-a pus ca p-un bAtrin
Si 1-a pus ca p-un mazil.
El, dg, frica birului,
Trecu apa Nistrului.
Trecu Nistru jumatate
Si mA lud un dor din spate :
Intoarce-te-napoi, Irate,
DA dg, biru jumatate,
JumAtate sA-1 dau eu,
CA sunt frafioru tau !'
Chiar $i in variantele in care mai agar mindra" sau doru", con -
tinutul profund social se arata Inca bine pastrat de traditia oralg, locals
1 Foaie verde lin-pelin, Vai, sarac... 2... strain,
2 Io, sirman copil sttein, L-a... 3
3 M-a pus dusmanii la bir, El... 6... birului,
4 Nu m-a pus ca p-un copil Trece marea (!)... 7
5 Si m-a pus ca p-un mazil ; Trecu Nistru... 8
6 lo, dg, frica bghirului, L-apucd mindra dd... 9
7 Trecui riu Nistrului. DA biru pA... 11
8 Trecui riu jumatate ...-1 dau si... 12
9 51 doru m-a luat de spate : SA nu-0 pars biru greu 19
10 Intoarce-tc-nddrilt, mai Irate,
11 DA dg, bghiru jumatate,
12 JumAtate 11-1 dau cu,
13 C-asa vrea _si Dumnezeu 18
Fata de versiunile, mai mult sau mai putin indreptate si intoc-
mite", cunoscute din vechile colectii ale lui Anton Pann si V. Alecsandri,
si chiar fats de forma en mult mai veridica a lui G-.-Dem. Teodorescu,
variantele muscelene reprezinta astfel negresit un caz in care traditia
orals locals face sa supravietuieasca ping, in zilele noastre forme mai bine
pastrate ale vechiului strat de cintece lirice. Valoarea artistica si de docu-
7 C.I.E.F. i. 15949, inf. Elena Mielu (23 ani), Slatina, 28 V 1955.
8 Ibidem, fg. 2132 a, inf. Maria Cirstoiu (58 ani), Slatina, 20 XI 1936.
9 Ibidem, i. 15795, inf. Maria Pasol (64 ani), Nucsoara, 19 VI 1955. In legatura cu acest
chitec vezi si : Paula Carp, Al. Amzulescu, Ctntece fi jocuri din Mused, Bucuresti, 1964, p. 22
si 166, nola 1.
[Link]
co AL. I. AMMTLESCU 6
meat incarcat de o deplina autenticitate social-istoria, a versiunii tradi-
tionale muscelene apare mai presus de mice indoialg. Exists ins §i destule
cazuri, mai putin fericite, in care vechi elemente motivice evolueaza spre
degradare, ajungind sg, capete in unele forme ale traditiei orale muscelene
tendinta unor contururi vadite de vulgaritate §i trivialitate, prin impasul
unor incercari spontane de adaptare §i reactualizare alimentate de
un evident prost gust, d'aunator decentei vechiului element traditional.
Dar despre aceasta, cu alt prilej !
[Link]
ANALIZA ETNOGRAFICO-ISTORICA A UNUI TRUP DE MOSIE
ION GH. FILIP
Documentele istorice oricit de multe ar fi, atunci cind vorbesc de
modul de alegere" sau de impartire succesorala" a unui trup de mosie,
sint insuficient de Clare, dat fiind ca ele se refers la reguli de drept vi la
tehnici agrimensurale bine cunoscute la vremea lor, dar care pentru noi,
cei din ziva de azi, constituie adevarate enigme. Cercetarea etnografica,
exeeutata pe teren, permite ins& o descifrare a lor, astfel ca doeumentele
istorice capata continut concret vi. prind viata.
Pentru a demonstra aceasta tehnica de imbinare a cercetarii istorice
cu cea etnografica, am ales exemplul satului Diosti, situat la 15 km vest
de Caracal, pe soseaua care duce la Craiova ; deci intr-o regiune deosebit
de interesanta : cimpia Romanatilor, in care se stie el se afla o zona de sate
mosnenesti (caz exceptional in regiunea de cimpie) i un grup de sate care
au format miezul domeniului de cumparatoare a lui 111ihai Viteazul, in
calitatea sa de mare boier feudal 1.
Satul Diovti in vara anului 1939 rind am facut cercetarile sub con-
ducerea prof. H. H. Stahl, dispunea de mai multe trupuri de movie :
. un trup de movie vechi, pamint de dreapta i bung, stapinire
de la mosii si parintii lor" ;
mosia Joita din Grozavevti, precum i fisiile din Radomir vi Gliiz-
davevti cumparaturi mai recente de la fostii boieri ai acestor sate sau
de la insisi fostii clacasi ;
loturile din Draghiceni, pamint care le-a fost dat de catre stat
prin reforma agrara din 1921.
in prezentarea de fats, pe care o extragem dintr-un studiu mai
amplu, ne vom ocupa numai de vechiul trup de mosie al satului Diosti.
Documentul eel mai vechi 2 care ne informeaza despre acest trup
de movie este Hothrnicia mosii Dioti, faenta, la 1755, noiembrie 9",
1 Ion Donat, Satele lui Mihai l'ilea:ul, In Studii §i materiale de istorie medie", Bucu-
resti, 1960, p. 465-506.
2 Ilie Constantinescu, Hotarnicia mann Dioqti, jud. Romanafi, facula In 1755, noiembrie 9,
Craiova, 1923.
Rev. etn. Cole.. t. 11, nr 1. p. 61-63. Bueureeti. 1966.
[Link]
62 ION GII. FILIP 2
in care se afla reprodus un hrisovu'3 din zilele lui Gavril Voda (1618-1620),
in care stria ea, in zilele lui Mihai Voda (1593 1601) s-au fost ruma-
nit ei en partile 1(o)r de mo§iie din Dio§ti la . . . boeri ; iar cind au fost
in zilele lui Gavril Voda, an mers de s-au judecat cu boierii §i s-au rascum-
parat ei §i en toate partile for da mo§iie". Actul vechi mai continea §i
afirmatia ca, cercetind not lucrul en amaiuntul, am dovedit ca sint patru
mw?i mari, afar(a) de mo§ii cei ce §-au fost vAndut pArtile for de mo§iie
la d(u)mn(ea)1(o)r boerii Ygleoeni", care detineau satul Radomir.
Nu putem ,ti, insa, in ce constau §i ce forma agrimensurala aveau
ace§ti mo§i" care s-ar fi fost vindut boierilor Falcoeni.
In anu11755, actul constata eä, in chnp, mo§ii (adica partile de movie)
rgma§i in posesia dio§tenilor au fost hothrniciti, potrivit vechilor norme
agrimensurale, prin stabilirea a trei trasuri" : ... am mers de le-am
tras acest hotar de mo§iie pa trei locuri, cu st(in)j(e)nu, dupa obicei, in
trei trasur(i) :
la capu mo§iii despre amiazazi...s-au gasit stjni 1407 ;
al doilea trasura, de la mijloc, ...stjni 1370 ;
al treilea trasura, la capul despre amiiazanoapte... .stjni 710"
Trupul de mo§ie avea, deci, forma unui trapez destul de neregulat,
care curgea pe directia sud-nord, pe o lungime de aproape 8 kilometri.
Constatindu-se existenta a patru mo§i marl (adica patru cete) : mo§ Ursul,
mo§ Cazan, mo§ Jitea i mo§ Dan Barbosul, mo§ia s-a impartit in patru
parti egale, de la un capat la altul, revenind fiecarui mo§ pe trasura I
349 stj, la a II-a 340 stj §i la a III-a 177 stj. Ulterior, ace§ti 4 mo§i marl"
an fost subimpartiti in 14 mo§i mici", i anume :
Ursul, in 3 mo§i mici
Cazan, in 2 mo§i mici
Jitea, in 7 mo§i mici
Dan Barbosul, in 2 mo§i mici
Afqii man sint deci efectul unei alegeri de Orli" egalitare, ope-
r ata pe o mo§ie devalma§a ; mosii mici, efectul unei ImpArtiri succesorale,
egalitare in sinul fiecarui mo§ mare, dar inegalitare de la un mo§ mare
la altul.
Sili§tea, adica vatra satului, era insa astfel a§ezata ineit doar trei
din fi§iile date mo§ilor curgeau §i prin vatra, fl§ia celui de-al patrulea
mo§ neatingind-o. Astfel ca incapind in sili§te numai trei mo§i, iar un
mo§, Stan Doia, care se trage din Dan Barbosul, nu ajunge partea lui
in sali§te, §i cazind in partea cea din sus (adica rasarit), care s-au dat
Barbului eu eeta§ii lui", adica unora din urma§ii lui Jitea, s-a iscat mare
pricing.
Conflictul a fost rezolvat in ehipul urmator : i se da lui Stan Doia
parte in sili§te, infundata, din partea lui Barbu §i a eeta§ilor lui, lungs
de 370 stj i lata de 238 stj ; in schimb, Stan Doia cedeaza din cimp das-
pre ameazazi, din capul hotarului" o suprafata in lungime de 350 stj §i
latime de 358 stj. Cit despre vii, se hotara§te ca or in ce parte ar cadea,
sä aiba, a be tinea 1nfundate".
[Link]
3 ANALIZA ETNOGRAFICO-ISTORICA A UNUI TRUP DE MOSIE 63
Sistemul tinerilor Infundate" a dat nastere la o seams de greutati.
Astfel un act din 1838 mai 63 pomeneste de o pricing iscatg pe socoteala
unei tineri infundate, preotul Constantin din Diosti purtind plingere
cdtre otcirmuirea judetului Romanati ca din vechime nefiind mosii(a)
curelitd, am pus pometuri toti mosnenii care pe unde ne pricepeam ca ne
va fi dreptul nostru de movie vi, mai in urma sddirilor de pomi, s-au ho-
tdrit mosia si s-au curelit de ne cunoastem fiesticare paitea de movie".
i pentru ca partea lui de movie sadita in intregime cu pomi a cdzut altora
cu mai putini pomi, cere oteirmuirii sg sg indatoreze sau sd pue pomi
impotrivg pe partea mea de movie on sa ma ingddue cu stdpinirea pomilor
si sd le dau zeciueald din rod, fiin(d)cg, cind s-a facut sddirea acestor pomi,
a fost mosia deavalma".
Masuratorile statornicite prin Hotarnica din 1755 pe 4 mosi mari"
si inlduntrul acestora pe 14 mosi mici" au suferit modificari, in
timp. Alodificarile intervenite in structura acestui trup de movie intre
anii 1755 si 1868 sint consemnate in acte. Ele se ridicd la 157 si privesc
20 constituiri de dotd
19 mosteniri si donatii
14 schimburi
104 vinzgri
Din aceasta cauzd a fost necesar sl se facd o nou alegere cdtre
sfirsitul secolului al XIX-lea, mai precis, intre anii 1868 si 1872.
La Alegerea mosiei Diosti din 1872 mai 20" 4 inginerii agrimensori
au avut in vedere Hotdrnicia din 1755 si au facut impartirea tot pe trd-
suri vi mosi. De data aceasta numgrul trdsurilor a sporit de la 3 la 9, iar
numgrul mosilor mici de la 14 la 92. Numdrul de stinjeni pe mosi mari"
sint stabiliti din nou cit la unul si la celdlalt", pe cind la mosii mici"
din cauza inmultirii demografice neuniforme inlguntrul cetei, precum
si din cauza cumpgrarilor, vinzdrilor si donatiilor partile apar in 45
de cazuri neegale vi numai in 47 de cazuri egale.
Pentru a ne da seama mai clar de regulile sistemului de impartire vi
organizare a pdmintului din Diosti, am facut cercetgri la fata locului.
Am iesit in cimp pe latura de sud a satului vi, cuprinzind ogorul dintre
doug rgzoare mai mari, hotarnicit la capete cu pietre, am intrebat pe
insotitorul men al cui este pdmintul ? Pgmint de-al Broscarilor" a fost
rgspunsul.
Pe lgtime, era impartit in etude inguste vi egale, tot cite doug, cite
trei sau chiar cite patru. Fisiile erau pe toatg lunOmeaJormate din ((ncurl.
Aici un tanc de miriste de griu ; dincolo, altul facut ogor ; cdtre fund si
tot de aceeasi lungime ca si cele doud, era un tanc de pamint cu porumb,
iar celdlalt avea cositurg proaspdt intinsg pe pgmint. Acestea sint dopuri",
mi-a rdspuns insotitorul.
Asadar acest peticel de pgmint, multime nesfirsira de impgrtiri in
fisii si dopuri (tancuri), colorate dupg natura semgnaturilor vi indeletni-
3 Document original, In colectia autorului.
4 Alegerea mosiei Dioqiii din disirictul Romanafilor, desparfirea Ocolul, a D-lor moVeniltr
dio§teni. Tiparita de inginerul agrimensor N.B. Lacusteanu. Fara an si loc de aparitie.
[Link]
64 ION GH. FILIP 4
cire : cind un Dane de miriste alburie si rupta, de imbatrinire, cind un
Dane de negru reavan de ogor, cind un lan verde de porumb, marturisea
tacut si gray framintarile unui sir de generatii, tot asa de vechi ca §i razoa-
rele marginase, in preajma carora era numai miros de ierburi coapte $i
trecute in rod.
Peste hotarele sovaielnice, o multime nesfir§ith de urme impere-
cheate... Era drumul celor fara drum, care treceau pe unde puteau ca sa
ajungg la bucata de pgmint, infundata intre razoare si fara nici un chip de
ie§ire.
S'g lgmurim mai into citiva termeni : ,curea", fisie", clop" si
tanc". Cu chipul acesta se vor intelege mai bine sistemele de impartire
ale pamintului prin razorire" si prin indopare", despre care vom aminti
mai departe.
trei la numar ,
Sg* lugm un caz ipotetic : un tats lasa mostenire fiilor sai sa zicem
printre altele, o bucata de pamint in cimp. Aceasth bu-
cal de pamint are lungimea de 5000 m $i latimea de 30 m. Cei trei frati.
potrivit obiceiului locului, impart pamintul, la unul din capete, in trei
parti egale. Cu aceasta latime merge fiecare ping la celalalt capat. 8-au
format astfel trei bucati de pamint lungi de 5000 in .i cu latimea de 10 m.
Bucgtile de pgmint, cum sint inguste §i lungi, seamana cu ni§te curele,
de unde le vine si denumirea de curea" sau fi§ie" ; sistemului acestuia
de impartire i se zice prin razorire", adica mostenitorii se gasesc pe toata
lungimea bucatii de pamint razor in razor".
Urmasii acestora vor imparti pamintul tot in parti egale. Dar vor
mai aplica tot sistemul prin razorire" ?
Sa luam de exemplu pe unul din frati care are cinci fii, carora le
lasa drept mostenire cureaua". Dace ar imparti razoreste" s-ar alege
fiecare cu cite o fI ie, lath numai de 2 m §i lunge de 5000 m.
Cureaua flind in acest caz prea ingusta si ca atare improprie pentru
culturi, ei vor recurge la alt sistem de impartire. Pe lungul mosiei vor
masura cinci bucati de pamint, avind fiecare lungimea de 1000 m $i latimea
de 10 m. Acesta este sistemul de impartire prin indopare", iar pgrtile
astfel capatate se numesc tancuri" sau dopuri".
M-am oprit asupra bucatii asa-zise pamint de stapinire" din Bros-
cari", care apartinea urmasilor din neamul rnosului mic" Dumitrica,
din mogul mare" Cazan. Am luat la intimplare doua fisii alaturate, razor
in razor", egale in latime. Erau stapinite de doi frati : Ion si Stan, urmasii
lui Radu I. BroascA', Dumitrica. Am trecut alaturi, pe tarlaua din sca-
patat" si am gasit alte doith [Link] egale in latime. Erau stapinite de Con-
stantin, Rada si Ilinca, coboritori din Stancu Stoicheci Dumitrica. La-
sindu-mg tot catre sud pe fisia stapinite de cele doua surori, am gasit o
alternantg de diverse culturi, ceea ce presupunea o impartire (succesorala)
prin indopare".
A§adar, de la primul contact cu terenul, mi-am dat seama ca la cimp
am in fata o impartire de pamint genealogica si in parti egale.
Am mers mai in amanunt cu cercetarea. Am trecut in vatra satului
pe cureaua aceluiasi mo§ Dumitrica §i am constatat ca $i aici impartirea
era facuta tot in ordine genealogica si egala.
[Link]
5 ANALI7A ETNOGRAFICO-ISTORICA A UNUI TRUP DE MOSIE 65
Cu aceste prime informatii culese de pe teren, am trecut la reconsti-
tuirea spitei neamului Dumitrica, ajutat fiind de cei mai reprezentativi
urmasi §i bun} cunoseatori ai neamului §i pamintului respectiv.
Spita incepe cu mo§ Dumitrica" §i se terming cu ultimul nascut
din acest neam, in vara anului 1939, cuprinzind peste 300 de oameni.
Au rezultat VIII generatii in circa 150 ani, data tinem socoteala ca Du-
mitrica a trait pe la sfir§itul secolului al XVII-lea.
Am intocmit apoi si schita (harta) trupului de mo§ie a acestui neam.
Recunoasterea hotarelor am facut-o la fata locului, pe teren, cu un grup
de urmasi din neamul in cauza. Schita este alcatuita numai pins la genera-
tia a V-a inclusiv, care se mai afla Inc a in viata si in stapinirea pamintului.
Am confruntat apoi spita neamului cu schita trupului de mosie al
acestui neam §i am constatat o concordanta, perfecta intre ele doua.
De aici am tras concluzia : din modul de impartire a pamintului
unui neam de mo§neni se poate stabili spita neamului respectiv. Si invers :
cu spita unui neam, intocmita dupa acte sau din memorie, ge poate recu-
noa§te, in cimp §i in vatra, cui apartine fiecare bucata de pamint.
Pentru a analiza Inca mai in amanunt detaliile acestui mod de mo§-
tenire a pamintului si in primul rind pentru a stabili data §i de cind femeile
vin la mo§tenirea pamintului, problems dezbatuta, dar nedeplin lamurita
de istoricii vechiului drept romanesc, am stabilit urmatoarea situatie, care
se poate urmari atit pe spita cut si pe teren :
I. In eimp
Generatia I
Mos Dumitried mo§tene§te de la parinti stj 57, masurati pe trasura
din sud. Lungimea este de stj 3966, palme 4, aproximativ 8 km. Suprafata
de (57 stj x 2,33) 132,81 pogoane sau 66,90 ha.
Cureaua lui mos Dumitrica", care tine de la un cap la celalalt, se
razoreste in ras'arit en urma§ii lui mos Jitea", iar spre apus cu rude din
acelasi neam cu el.
Generafia a II -a
Popa Tudor §i Stoicheci sint fiii lui mo§ Dumitrica", cu prima sotie ;
cu o a doua, il are pe Ion zis Broase'd. Mos Dumitrica le-a lasat mostenire
intreaga mo§ie din cimp §i vatra satului. Impartind-o in trei parti egale, se
cade fiecaruia cite o fi§ie de stj 19, masurati pe lfttime.
Geveratia a III -a
1. Me Gionea, unicul fiu al lui Popa Tudor, mo§tene§te de In tatal
sau intreaga fi§ie : stj 19.
2. Stanea §i Dies, fiii lui Stoicheci, impart pamintul, tot in fisii (curele)
de la un capat la celalalt al mo§iei, dar in parti neegale : Staticu is stj 11,
5 c. 468 5
[Link]
66 ION GH. FILIP 6
iar Ilies stj 8. Restul pins la stj 11 11 completeaza din pamint cumparat
de aiurea". Ceata" apace deci cu parti neegale.
3. Radu Ion Broaseci Dumitricd este unicul fiu al lui Ion Broasca.
Pamintul i se cuvine de drept numai lui : stj 19. Fetelor (Ioana, Ileana,
Rita si... ?) le-a dat de ale casei si vite" (inf. A. Sma'randache).
Generatia a IV-a
1. Dumitru §i Costache, fiii lui Ilie Gionea Popa Tudor, impart fra-
teste cei 19 stj, luind fiecare cite 9,5 stj. Celor trei nice surori : Leanca,
Stanca vi Nita, nu le fac parte.
2. Constantin, ca unic fiu in viata al lui Stancu Stoicheci, are dreptul
sa mosteneasca, intreg pamintul : 11 stj. insa Stancu fi da numai jumatate :
5,5 stj ; cealalta jumatate o face vinzatoare" celor doug fete : Ilinca vi
Rada. Fetelor le-a dat parte in sistemul prin indopare".
3. Haralambie i Voicu, fiii lui Ilies, iau pe din doug cei 8 stj, reve-
nind fiecaruia cite 4 stj de la un cap la celalalt.
4. Ion Goanta t3i Sian, fiii lui Radu Ion Broasca, 10 impart frateste
pamintul, luind fiecare cite 9,5 stj. Lui Stan insa tatal sau nu i-a facut
parte pe toata lungimea curelei. Atunci era alta. vreme. Tatal putea vinde
partea ce se cadea unuia dintre feciori, celorlalti. Mas Radu data a vazut
el Stan nu i-a dat cele de nevoie, i-a vindut lui Ion bucata dintre trasura
Fintinele vi trasura Basicuta" (inf. Ilie Ion).
Generatia a V-a
De aici am urmarit impartirea pamintului, atit in cimp cit $i in
vatra satului, numai pe urmasii lui Ion Broasca, lasindu-i pe ceilalti deo-
parte, intrucit fenomenul este acelasi pe intreg satul. Acum intra in soco-
teala mostenirii si mosia Joita, de care Ins nu ne vorn ocupa.
Cu aceasta generatie vin la parte si fetele, in mod constant. Spita
de neam o vom urmari de acum inainte in paralel cu harta loturilor. (VEzi
fig. 1 si 2).
1. Ion Goan (A) imparte pamintul celor trei baieti : Gheorghe (1),
Stefan Trutd (2) $i A. Smardndache (3), precum vi celor patru fete : Maria,
Fauna, Tana F} i Anghelina. Cureaua dintre Wawa pe la Crud" si pin/ in so-
seaua Caracal Craiova s-a impartit ,,prin ra'zorire" numai intre fit. Truta (2)
si A. Smarandache (3). De aici vi pina la capatul nord tot numai acestia
doi si-au impartit fisia prin indopare". Gheorghe (1) si cele patru fete
primesc ca mostenire pamint din mosia Joita.
II. in vatra satului
Vatra satului Diosti, in latime, cuprinde intreg trupul vechi de movie,
iar in lungime este asezata pe trei trasuri : prin mijloc trasura de la Piatra",
in sud trasura Basicuta" si in nord trasura pe la Cruel ".
[Link]
7 ANALIZA ETNOGRAFICO-ISTORICA A UNUI TRUP DE MO$IE 67
Partea cl'adit'a a satului se intinde 85 stj nord si sud de trasura de
la Piatra", iar restul, Inca de 50 stj, se lass locuri pentru gradini. Partea
cradia, din cauza impingerii mosilor in jos", catre scApatat", nu mai
cade cap in cap cu fisia din cimp.
Dumitru
Popa Tudor... Ilie Gionea... / Costache
Trei fete nelnzestrate
Stancu...{ Constantin
Dona fete cumpara toare
Stoicheci
) Haralamb ie
I1 Dies
Voicu
NIO$ DUMITRIC A
1 Gheorghe
2 Stefan Trull
A Ion Goanta... 1 3 A. Smarandache
Patru fete lnzestrate
Ion Broasca Radu Ion .. doar In clmp
a Mihai
B Stan ... b Stefan
c Constantin
Fig. 1. Spita urmasilor din mosul mic Dumitrica.
Vatra satului, pe toat'a l'atimea, este strAbsatutg de trei ulite :
T. Vladimirescu, Mihai Viteazul si Dinspre Hosea.
TRASURA, PE LA CRUCI"
C a b
TRECIND MIN CIMP
Uinta Dinspre Sosei
b
B C
Nita Mihai Viteazul
TRASURA, DE LA MATRA" a
TRECIND MIN MIJLOCUL
3
VETREI
Ulita I Wadinilrescu
2
A
TRASURA , BASICUTA
3 2 1
TRECIND MIN CIMP
Fig. 2. Loturile Broscarilor In vatra satului DiottU
[Link]
68 ION GH. FILIP 8
Cureaua stapinita de neamul Broscarilor are o latime de 16,3 stj,
masurati pe trasura de la Piatra". Mos Ion Broasca lass mostenire uni-
cului sau fiu, Radu I. Broasca, intreaga vatra de sat. Urmasii lui Radu
I. Broasca impart vatra cladita in doua dopuri egale : Ion (A) ia bucata din
sudul trasurii de la Piatra", iar Stan (B) pe cea din nord. In sud, fiii lui
Ion (A) i i impart astfel locul din vatra cladita, ca fiecare sa aiba iesire
la ulita : A. Smarandache (3) ia pe toata latiinea pins la ulita T. Vladimireseu,
iar Truta (2) si Gheorghe (1) impart locul de peste drum in doua parti
egale, tot eu iesirea la ulitA. Dar Gheorghe (1) vinde locul de casa (vatra)
celor doi frati : Truta (2) ia partea de la ulita ce duce in cimpul din sud,
iar lui A. Smarandache (3) ii ramine partea din fund, pe care o foloseste pen-
tru treierat i depozitarea nutreturilor.
In nord, Stan (B) orinduieste la fel ca $i Ion (A) impartirea vetrei
cladite, dind fiecaruia din urmasi loc cu iesire la ulita. Pe Mihai (a) it asaza,
de-a curmezisul curelei, cu iesirea in ulita Mihai Viteazul, iar celorlalti
doi fii le da restul pe lungul curelei, avind fiecare iesire la ulita : Stefan
(b) in rasarit si Constantin (c) in seapatat". Locul destinat pentru
gradini, in continuarea vetrei cladite, eatre nord si sud, a fost impartit
ca i locul din cimp. Sistemul aplicat a fost grin rdzorire".
Asadar, cercetarea noastra facuta pe aceasta realitate vie, care a
existat ping de curind sub ochii nostri $i care a stat la indemina oricui
avea deprinderea cercetarilor de teren, explied si completeaza in chip
fericit cele citeva documente in care sint consemnate sistemele de impar-
tire ale vetrei satului Diosti. Ele ne dau i constatari certe cu privire la
dreptul de mostenire al femeilor : ping in generatia a IV-a, deci cam ping
la sfirsitul veacului trecut, fetele nu yin la rnostenirea pamintului. Pentru
a le face parte, de la aceasta vreme incepind, tatal trebuie sa recurga la
vinzari simulate.
In generatia a V-a, cea prinsa in viata in 1939, se practica insa inzes-
trarea cu pamint a fetelor. Aceasta in satul
Socotim ca, extinzind asemenea eereetari de teren, pe unitati mni
magi, zonale sau chiar regionale, s-ar dezgropa o seams de elemente care
air aduce lumina asupra faptelor ce s-au petrecut eindva pe meleagurile
in care traim.
[Link]
O IPOTEZA ISTORICA IN LEGATURA CU CINTECUL
LUI PRISCOVEANU"
ALEXANDRU POPESCU
Luam in discutie balada intitulata Cintecul lui Priscoveanu"1 care,
rezumativ, nareaza evenimentele legate de constituirea unei delegatii
boiere0i compuse din citeva din cele mai de seams personalitati politice
ale vremii (Const. Brincoveanu, aga Balaceanu §i Priscoveanu), care va
face demersuri la Poarta in vederea indepartarii de pe teritoriul muntean a
aka -numitelor odai" turce§ti. Actiunea initiata se bucura de asentimen-
tul sultanului, ai carui trimi§i vor sosi in tars pentru a aduce la indeplinire
dezideratul acelor boieri. Asupra altor elemente explicite §i implicite ale
continutului baladei vom reveni intr-o analiza ulterioara, preocupindu-ne
deocamdata de corespondentele sale istorice.
In acceptinnea in care ne intereseazci aceste odai" agar in a doua
jumatate a secolului al XVII-lea, cind incep a se ivi odaimi turci care i§i
iau in arenda un loc §i-1 fac odaie" de vite, adica un be unde se adapostesc
vitele sau oile §i unde ingrijitorii for au cele trebuincioase pentru menajul
lor 2. Datorita protectiei de care se bucura domeniul, in aceste odai" se
string tarani fugiti din judetele invecinate, sustragindu-se deci de la plata
birului. Pe de alts parte, turcii odaia0 se dedau la o serie de abuzuri, astf el
incit aceste odai" devin adevarate noduri de conflicte ale regiunilor
respective 3. 0 prima, masura pentru rezolvarea situatiei va fi luata abia
de Scarlat Ghica (1758-1761), care obtine de la Poarta ca sä fie indepar-
tati turcii ce facusera odai" in tarn §i asupreau pe lcrcuitori 4. Desigur o
rezolvare mai generals §i mai radicals a problemei o va aduce pacea de la
1 Gr. C. Tocilescu, lIalerialiu i folklorislice, Bucuresti, 1900, vol. I, p. 97-99 ; cf. Balade
populare romdneqli, Bucuresti, E.P.L., 1964, edilie critics de folclor, introducere, indite tematic
bibliografie de Al. I. Amzulescu, p. 119-124.
2 N. Iorga, Isloria comerfului romdnesc, vol. I, p. 333 ; Iorgu Iordan, Toponimia romd-
neascd, Bucuresti, Edit. Acad. R.P.R., 1963, p. 255.
3 C. C. Giurescu, Isloria Romdniei, vol. III, p. 285.
4 C. C. Giurescu, Principalele Romone la inceputul sec. XI X, Bucuresti, 1957, p. 152.
Rev. etp foic. t. 11. pr. 1. p. 69-79. Bucure5t1. 1966
[Link]
70 ALEXANDRU POPESCU
Kuciuk-Kainargi (1774), care dispune, printre altele, in punctele 3, 7, 8, 9,
restituirea teritoriilor cotropite de turci in jurul raialelor, locul de prefe-
rinta" pentru asezarea oddiasilor turci 5.
In analiza baladei vom incepe cu elementele care coexista in ea si
in textele istorice $i care se continua si se completeaza reciproc, concurind
la zugravirea unui tablou mai amplu al epocii. In primul rind este vorba
de motivele care -i fac pe cei 7 boieri sa intervina la Poarta : de cind °dal
turcesti s-a facut (.... )/nu mai ne vine dijmarit,/ dijmarit i oierit"6,
caci toti romanii din preajma sint slujbasi la turci. Aproape aceiasi termeni
vom intilni de data aceasta intr-un izvor documentar : Inscrisul boieri-
lor dat la mina sultanei ea sa ramiie Odaia Vizirului in tara", in care se
spune ca datorita, emigrarii locuitorilor regiunii in aceasta odaie" se
facea mare paguba vistieriei [Link], locuitorii acestia nemaidind
obicinuita dijma'".
In al doilea rind, balada expune situatia locuitorilor din jurul odai-
lor", mult ingreuiata datorita abuzurilor turcilor : nevasta mai frumoasa/
la turci mi-este odaiasa, /copila cu margele/ a supus-o la cheiele / far/
nici-o cheltuiala"8. Documentul citat, deli emanatie boiereasca, este nevoit
sa, recunoasca si el aceasta situatie cind arata ca existenta acestor odai"
aduce paguba saracilor locuitori si multe nevoi "9.
In sfirsit, autorul popular cunoaste gi unele practici politice de ordin
mai general ale vremii, ca de exemplu aceea a trimiterii unei delegatii de
boieri la Poarta, din initiativa indirect/. a domnului, pentru ca acestia sa
inainteze unele cereri, pe care Poarta, la rindul ei, sa le ratifice si sa le
transmit./ domniei spre aplicare. In balada, Priscoveanu sfatuieste pe cei
7 boieri de tars sa mearga la jelbuiala la Imparat" (sultan, n.n. A.P.),
iar imparatul sa trimita cercetare la domnie i domnia sä raporteze de inde-
plinirea dispozitiei, la Imparatie m. Este o situatie similar/, spre exemplu,
cu aceea din vremea lui Const. Brincoveanu, cind, tara nemaiputind
plati haraciul, domnul is initiativa si au trimis en jalba boieri marl de
jos la Poarta cu arzumagzar"11.
Acestea toate confers un anumit credit textului in discutie, care
poate servi, cum vom vedea, eel putin ca punct de pkcare pentru unele
ipoteze istorice, ce Amin a fi confinnate si de o alts documentatie.
*
In partea care urmeaza vom lua in discutie o serie de erori, de nepo-
triviri intre unele elemente ale continutului baladei si adevArul istoric
5 Cf. A. \lam], Aplicarea tratalului de la Kuciuk-Kainargi, in Studii", 5 (1960).
° In continuare vom prescurta sus-numita culegere de Balade populare romelnefli cu
B.P.R.; B.P.R., p. 124.
7 M. Cantecuzino, Isloria Terei [Link], Bucuresti, 1863, p. 103 $i urm.
8 B.P.R., p. 120.
o M. Cantacuzino, ibidem.
10 B.P.R., p. 120.
11 Cronica tut Radu Greceanu, In Cronicari munteni, Bucuresti, E.P.L., 1961, p. 144.
[Link]
3 DESPRE CINTECUL LUI PRISCOVEANU" 71
relativ stabilit, constituit pe baza altor izvoare mai consacrate in ceea ce
priveste exactitatea istorica (cronici, documente).
Cauzele unor asemenea greseli §i fantezii" pe care ti le permite
materialul foleloric sint din cele mai multiple. In primul rind cele legate
de insusi actul creatiei folclorice, care, inainte de toate, este o productie
artistica si se supune legilor specifice ale genului. Se na§te astfel un impuls
de a poetiza, de a literaturiza" povestirea bazatk pe anumite date istorice
generale4
Este vorba apoi de faptul ca poporul, find tinut departe de viata
politick a vremii, define informatii mai vagi asupra unor evenimente
istorice care intereseazg, in primal rind, curtea feudalk 12. In aceste cazuri
creatorul popular se simte obligat sa completeze lacunele respective cu o
serie de date de viata pe care le cunoaste mai bine, ca fiindu-i proprii, dar
care, in mod evident, nu sint cele caracteristice boierimii, care avea un mod
de trai cu total deosebit. Avem insk in felul acesta posibilitatea de a deduce
indirect felul de trai al maselor, facind disocierile istorice de rigoare. In
cazul de fatg, este vorba de modal cum este descrisa calktoria acelei solii
catre Constantinopol : find in apropiere de postul CrAciunului, membrii
acelei delegatii se opresc la Duna're ti prind 7 crapi cu ceafa ca de malac"
§i II gAtea / pe Sfintul Nicolae-1 slujea / e-asa este datina"13. Dar, in afarg,
de aceste categorii de cauze, mai exists Inca una legatk mai intim de
specificul artistic al productiei populare.
Cercetarea materialist-istorick porneste Intr -o asemenea analiza de
la principiul dupg, care balada oglindeste realitatea istorica conform
conceptiei despre lume a maselor populare 144 Aceasta iii pune pecetea nu
numai pe sistemul de selectionare si comentare a materialului istoric,
stilizarea ideologico-poetics putind atinge insksi structura evenimentelor 15.
Foarte savuros, aproape caricatural, este descrisa in balada actiunea celor
7 boieri in momenta' ajungerii la Poarta. Ei cu ipingele se-imbraca,
/ bicele in miini ca lua,/ chirigii se facea" si se vor prezenta sultanului
purtind rogojini aprinse pentru a atrage atentia si a fi primiti. Desigur ca
soliile boieresti la Poarta cunosteau o altfel de procedurk, ele venind pline
de fast §i incIrcate cu daruri ; dar aici autorul popular intagineazd astfel,
apelind la asemenea mijloace de redare, care sint desigur satirice, tocmai
pentru a sublinia ploconeala i slugarnicia claselor boieresti in fata turcilor,
condamnatk nu o- data de eposul popular. Aceasta ingrosare cu mijloace
faata3tice a anal situatii, aceste intentii satirice fuseserg, subliniate deja de
stolnicul Const. Cantacuzino, desigur din punctul sau boieresc de vedere,
atunci cind observase ca adesea baladele hulesc"16, ceea ce arata ca, Inca
in plink epock, clasele conducktoare erau iritate de asemenea atitudini,
care puteau lua aspectul unei condamnkri directe a politicii lor. Ceea ce
13 Cf. P. Caranan, Contribufii la cronologizarea si geneza bbladei populare la romdni,
fn Anuarul Arhivei de folclor", 1 (1932), p. 58 $i 63.
13 B.P.R., p. 121.
le Prefata de Al. 1. Atnzulescu la B.P.R., p. 68.
3-5 Ibidem, p. 68-73.
le Operele lui C. Canlacuzino, Bucurelti, 1901, p. 59.
[Link]
72 ALEXANDRU POPESCU 4
este interesant de observat este faptul ca insu§i autorul popular tine sa
sublinieze aceasta ingro§are", aceasta abatere deliberate de la realitatea
istorica, pentru a-§i expune propriile sale idei, atunci cind exclama, intre-
gindu-§i astfel intentia satirica : mai indemnati cu oalele / n-ascultati
minciunile" 17.
Este adevarat ca aici poate fi vorba §i de un procedeu caracteristic
mai general baladei populare, §i anume de predilectia pentru anumite
imagini poetice, cli§ee traditionale pe care le are la indemina din cintece
mai vechi 18. In cazul nostru ar fi procedeul travestirii a diferite perso-
naje de balada pentru a putea intra §i circula in Constantinopol. Nu este
insa mai putin adevarat ca aceste imagini-tip, care cunosc totui o varie-
tate destul de apreciabila, sint folosite in mod diferentiat, in directs lega-
tura cu atitudinea pe care creatorul popular intelege sa o is fate de perso-
naje in aceeai imprejurare. Astfel, in vreme ce Baba Novae, erou de
balada care se bucura de simpatia popular* intrind in Constantinopol,
de haine nu se schimba,/ ci pe uliti se plimba / tot in haine novace§ti/
cum e drag ca sa-1 prive§ti'19, ace§ti boieri pe care creatorul popular ii
prive§te cu dezaprobare, tocmai datorita slugarniciei for Lts de turci,
sint inchipuiti intr-o asemenea situatie oarecum ridicola §i dezonoranta.
Am aratat ea in afar./ de unele confirmari, dar §i de unele abateri
de la adevarul istoric, balada ne pune la dispozitie $i o serie de elemente
inedite, am putea spune, avindu-§i astfel aportul ei pe planul discutiei
istorice. Am disocia aceste referiri in dona categorii : cele de ordin mai
general, si anume indicatii cu privire la mentalitatea politica populara,
la germeni ai unei con§tiinte politice a maselor populare, Vii, in al doilea
rind, date de un interes istoric mai strict §i mai precis, care, vom vedea
ca, tinind seama de toata prudenta legate de modul specific de reflectare a
realitatii istorice in creatia populard, se pot discerne.
Am spus ca acestea sint oarecum inedite pentru ca ele se refers de
obicei la ideile Si sentimentele poporului, care sint trecute cel mai adesea
sub tacere de documentele de un caracter mai oficial (exemplu : cronici),
acestea fiind unul din putinele mijloace de a lua, cuno§tinta de ele. Inca
N. Balcescu sublinia importanta sursei istorice care este eposul popular
pe acest plan, atunci cind arata ca el ne pune la dispozitie spre analiza
ideile i sentimentele veacului 20.
Trecind la discutia acestora, trebuie sa subliniem ca ele au un ascutit
spirit demascator, incriminind mai ales felul in care clasele dominante
intelegeau sa se face acceptate de turci, chiar cu pretul tradarii intereselor
tarii §i ale maselor.
17 B.P.R., p. 124.
19 I. C. Chitimia, Dalarea qi periodizarea lileralurii populare, in Sludii si cercet. de ist.
literary i foie.", VIII (1959), Hr. 1-2.
19 Din folclorul nostrils culegere de lexle si melodii, Bucuresli, E.S.P.L.A., p. 176-177.
20 N. Wilcescu, Cuulnl preliminariu despre izvoarele istorici :ornate, In flag. ist. pt.
Dacia", 1 (1845), p. 3.
[Link]
5 DESPRE CINTECUL LUI PRISCOVEANU" 73
Inca de la inceput se aduce in lumina, conditia acestor boieri, care,
inainte de a fi romani, erau sfetnicii imparatului,/ stilpii Tarigradului"21.
Desigur ea si aceasta formula de definire este des folosita in balade, consti-
tuind ff ea un el4eu traditional. Dar, ca Sff in cazul de mai sus, trebuie sa
facem sublinierea ca, ea este folosita in mod diferentiat, creatorul popular
tinind seama de acelea§i criterii. Astfel, atunci cind el tine sa, sublinieze
succint conditia unui alt erou de balada, acela§i Baba Novae, fats de care
am vazut ca i§i manifests aderenta, 11 caracterizeaza car pe un viteaz
de-ai lui Mihai"22, aceasta categoric de viteaz" reprezentind §i ea un
elivu traditional, dar in opozitie cu eel dintil.
Mai departe sint ilustrate pozitia antipopulara pe care se situa
boierimea chiar atunci cind initia o masura ea aceea sus-amintita, care
ar fi trebuit sä insemne o u§urare pentru Cara, §i mobilurile care o facusera
in realitate sa treaca la actiune : nu le era eiuda mare" atit pentru ca
poporul gemea sub apasarea jugului otoman (§i am vazut in ce imagini
demascatoare §i zguduitoare, totodata, zugrave§te balada aceasta situa-
tie), ci mai ales pentru ca, stinjeniti de uncle abuzuri turce0i, nuli mai
puteau exercita in bune conditiuni functia for exploatatoare, adica nu
mai putea stringe dijma §i oieritul 23.
Demascator este privita gi figura unuia din cele mai importante
person* politice ale vremii, aceea a lui C. Brincoveanu, care, atunci cind
va ajunge domn, va aduce destule prejudicii luptei comune antiotomane
declan§ate de D. Cantemir, prin atitudinea sa §ovaielnica. Astfel, dints
toti boierii care yin sa aduca acea jalba,", care continea uncle obiectii
la adresa regimului sau, sultanul se miry mai ales de Brincoveanu eel
bogat", care pare mi-e boier a§ezat" 24.
Este condamnat, in spirit popular, §i caracterul ciuntit al masurilor
preconizate §i reclamate de boieri. Astfel se spune despre turcii indepartati
din od'ai" ca, au venit 'ealari pe magari, / acum se due pe armasari,/ nu
pot se cirmi de bani"25. Apdar sint condamnate aceste masuri boiere§ti
pentru ca puteau permite turcilor sa iasa din tail, pastrinduli fructul
jafului lor. Acest punct de vedere ne face sa, deducem indirect doleanta
respectiva a maselor, dupa care desigur alungarea turcilor in general
trebuia facuta cu arma in mina, astfel incit ace§tia sa plateasca pentru
uzurparea vremelnica a pamintului §i a bogatiilor
Astfel inca-drata, in situatia politica generala a epocii, aceasta pro-
ductie popular./ ocupa un loc deosebit de interesant si important : ea
eonstituie un adevarat manifest al punctului de vedere popular asupra
dezideratelor sale politice, am putea spune, in termeni moderni §i desigur
improprii, un pamflet politic, daca tinem seama de faptul ca ea a lost
conceputa intr-un moment in care propaganda boiereasca voia sa acredi-
teze ideea dupa care boierimea, prin demersurile ei la Poarta §i chiar din
21 B.P.R., p. 119.
22 Din rolclorul nosiru. . . ,p. 176.
23 B.P.R., p. 120.
24 Ibidem.
25 Ibidem, p. 124.
[Link]
74 ALEXANDRU POPESDU 6
resursele ei materiale, &Mita sa u§ureze situatia poporului. E cunoscuta in
aceasta directie ideea propagandei brincovene§ti dupa care adesea domnul
acopera datoriile tarii la Poarta, atunci cind aceasta nu o mai poate face 26.
Aceasta incercare de diversiune era un mijloc, intre altele, de a contra-
cara eventuale miwari populare revendicative.
Putem spune ca si intre celelalte balade despre curtea feudala" 27
aceasta ocupa o pozitie specifics. Ea nu este in nici un caz o balada conce-
puta in vederea execut'arii ei in cadrul curtii feudale, datorita ascutitelor
accente de critics socials pe care am vazut c6, le contine. Folosind o fabu-
latie legata de evenimentele acestui mediu, ea pare mai degraba a fi des-
tinata unei circulatii in sinul maselor doar. Ea face oarecum o figura aparte
§i in cadrul celorlalte balade ale perioadei (despre aga Balaceanu, despre
Const. Brincoveanu), care par a fi mai mult preocupate de redarea cit mai
fidela a acestor imprejurari §i mai putin de un comentariu extern, propriu
al lor.
Semnificatia ideologies a acestui exemplu, legat de balada in discu-
tie, vine sa nege Inca o data afirmatiile acelora care vedeau in productia
populara numai o experienta umana primitiva"28, adica identificau punc-
tul de vedere al claselor exploatatoare cu acela al poporului, de fapt incom-
patibile, ceea ce conducea direct la afirmarea reactionara a inexistentei
acestuia din urma.
Trecind la examinarea unor indicatii de ordin istoric mai strict, pe
care ni le pune la dispozitie balada §i pe baza carora putem deduce, ape-
lind la o coroborare cu alte izvoare, o serie de informatii documentare
istorice, incepem analiza evenimentelor istorice care stau la baza baladei,
la deducerea acelor fapte generate ", cum le numea Balcescu, In care
respectivul material folcloric se refers 22.
Inainte de toate este necesar sa facem citeva precizari legate de
caracterizarea etapei istorice in care ne gasim la acest sfirOt al secolului al
XVII-lea. Dupa ce, cea mai mare parte a secolului al XVII-lea se caracteri-
zase prin o relativa impacare" a claselor conducatoare boiereW cu situa-
tia de fapt care decurgea din jugul otoman, in a doua jumatate a secolului,
si mai ales in ultimele sale decenii, agravarea continua a dominatiei tur-
ce§ti §i na§terea unor puternice nadejdi in urma infringerilor turce§ti pe
alte fronturi '°, dar si dezvoltarea generala a fortelor de productie care
ridica si mai ascutit problema repartitiei profiturilor intre boierimea
autohtona §i Poarta, fac ca aceasta boierime sa-§i puns din nou problema
dominatiei otomane. Dezideratele celei mai mari parti a ei se refers mai
ales la limitarea dominatiei otomane prin unele concesii care trebuiau
sinulse Portii si mai putin la inlaturarea ei.
0 problema a dominatiei otomane care se cerea de asemenea revi
zuita era si aceea a abuzurilor de ordin teritorial la care se dedau turcii
din raiale. In general, desele litigii de la fruntarii dovedesc, intre altele,
26 Cf. Radu Greceanu, op. cit.
27 Prefata de Al. I. Amzulescu la B.P.R., p. 51-54.
28 D. Caracostea, Balada populara romdnd, curs universitar, 1936-1937, p. 225.
29 N. Balcescu, op. cit., P. 55.
3° E. Stanescu, prefata la Cronicari munteni, p. LXII.
[Link]
7 DESPRE .,CINTECUL LUI PRISCOVEANU" 73
tendinta de expansiune a raialelor care tindeau a fi largite pentru a ie:3i
din strimtoarea inerenta unui hinterland de cetate. Aceste alga reclama
cu necesitate masuri de aparare din partea principatelor, cum vor fi
acelea prevazute prin pacea de la Kuciuk-Kainargi 31.
In cadrul acestor tendinte teritoriale abuzive ale turcilor din raiale,
sistemul odailor" 32 trebuie sa-§i fi avut rolul sa'u, caci doar astfel ne
77
putem explica de ce in hotarniciile care vor avea loc, ca expresie a acelor
conflicte, se vor da dispozitiuni §i pentru indepa'rtarea acestor odai".
Aceasta problem6, aparutI, a§a cum am vazut, la jumatatea secolu-
lui, va intra in faza sa acuta spre sfir§itul sau, adica chiar in perioada in
care ne aflam. Deducem aceasta §i din inmultirea masurilor de autoapa*rare
ale principatelor ; astfel, spre exempla, impotriva incAlcarilor giurgiu-
venilor" se organizeaza capitaniile de margine 33. Deoarece abuzurile
turce§ti nu contenesc totu§i, boierimea se vede nevoita sa treaca la masuri
mai radicale, reu§ind sa smulga, Portii, prin diverse mijloace care-i erau
proprii, dispozitii concesive de Indepartare a , odailor" din regiunile unde,
prin numarul lor, devenisera o adevarata calamitate economics. Printre
primele masuri de acest fel o amintim pe aceea semnalata de Lazar .'6,i-
neanu Intr -o insemnare pe o condica de la 1663, unde se spune ca un aga
turcesc au venit sä strice octane turce§ti de la Diiu"34.
In general, principalul mijloc prin care boierimea cauta sä contra-
careze aceste abuzuri erau insa hotarniciile amintite, reclamate de ea in
dese rinduri §i uneori acceptate de Poartl, prin intermediul carora se ulcer-
Ca, pe baza desemnarii vechilor hotare, reluarea paminturilor cotropite
In ceea ce prive§te raiaua Turnu, unde lupta poate sa fi imbracat
forme mai acerbe, datorita faptului ca hinterlandul ei initial fusese foarte
redus 35 §i bood iei regiunilor din jur (aici erau numeroase vii), cunoa§tem
numeroase hotArnicii. Cuno§tinte mai precise avem insa doar despre cele
din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, §i anume despre aceea din
1764 §i din 1767 "a.
Apdar, din p6cate, §tim putine lucruri despre felul in care s-a des-
fa§urat acest proces, atit de strins legat de dezvoltarea tendintelor ant i-
otomane, pe mai malt de o jumatate de secol. 0 asemenea lacuna pare a
fi redusa oarecum prin unele informatii pe care ni le da balada in discutie ,
in care ar fi vorba tocmai de o masura care sa se incadreze in eforturile pe
care boierimea m-untelnI le facea impotriva acestui sistem de abuz al
turcilor.
Dupa criteriile pe care ni be pane la dispozitie balada, demersurile
boierilor au inceput Inca in vremea domniei lui erban Cantacuzino (1678
31 M. Kandel, Fosta raia a Giurgiului Intre anii 1829 qi 1831, In Sludii si arlicole de islorie.
vol. III, p. 163.
32 Am dat mai sus informatii generale cu privire la el.
33 N. Iorga, Geschichte des. rum. Volkes, II, p. 5 ; cf. N. A. Constantinescu, Cetatea Giur-
giu, Bucuresti, 1916.
34 L. $aineanu, Influenla orient. asupra limbii si cull. rom., Bucuresti, 1900, vol. II
p. 275.
34 M. Popescu, Raiaua Turnu, Rev. arh.", vol. III, p. 8.
m Radu I. Perianu, Raiaua Turnu, Rev. ist. Rom.", vol. XIII, fasc. II (1943).
p. 55 si urm.
[Link]
76 ALEXANDRU POPESCU 8
1688). Aceste eriterii ar fi, in primul rind, componenta acelei delegatii
despre ai carei membri se spune ca erau §i printre frunta§ii divanului :
stapinea divanul"a. Ace§tia sint C. Brincoveanu, aga Balaceanu §i
Priscoveanu. Or, momentul in care primii doi colaboreaza, ca sa spunem
a§a, coincide doar cu domnia lui S,erban Cantacuzino, cad ulterior, in
timpul domniei primului (1688-1714), intre ei se va dezvolta un conflict
atroce.
Desigur ca aceasta ipoteza istorica se cere verificata prin coroborare
cu alte izvoare, in primul rind cele documentare, ceea ce vom incerca §i
noi in cele ce urmeaza.
Vom Incepe cu un argument de ordin istoric mai general : este foarte
plauzibil ca o asemenea actiune de /manta revendicativa sä fi fost initiata
in vremea domniei lui erban Cantacuzino, deoarece in aceasta perioada
asemenea tendinte Innoitoare in relatiile cu Poarta sint tot mai dese,
intreaga sa domnie insemnind de fapt o etapa foarte importanta, de prega-
tire a unor actiuni antiotomane mai generale §i mai radicale.
Trecind la izvoarele documentare, ne vom referi in primul rind la
personajele care au luat parte la actiune, ocupindu-ne deocamdata de
initierea ei, adica de demersurile facute la Poarta de acea delegatie de
boieri, ceea ce ne va ajuta nu numai sa autentificam continutul baladei,
dar sa aflam §i resorturile mai intime care an stat la baza initiativei
lor, justificindu-le astfel prezenta in balada. E vorba in primul rind de
aeel boier Priscoveanu in legatura en care relatiile pe care ni le da balada
sint cu atit mai pretioase, cu cit alte izvoare istorice vorbesc destul de putin
despre activitatea sa. El este desigur acel Preda Medelnicieru Priscoveanu
(1651-1705), fiul stolnicului Iordache Priscoveanu (mort la 1675) 8.
Participarea sa la actiune pare motivata, intrucit, a§a cum ne arata un
zapis de la 1691, el era stapinul mo§iei Putineiu (de unde s-a §i cules bala-
day°, aflata in apropierea teritoriului in disputa 40.
Justificate apar §i legaturile care existau Intre el §i Const Brinco-
veanu, pe care balada le afirma, deoarece cele doua familii erau inrudite
(Priscoveanu e var en Brincoveanu) §i aveau §i interese comune, cum ne
atesta un zapis de danie de la 1684 al Pri§covenilor catre manilstirea
Bistrita, care poarta §i iscalitura lui Brincoveanu 41. Chiar §i folosirea sa
intr-o solie de anvergura pare justificata, caci insu§i Brincoveanu 11 va
folosi Intr -o alta solie, de asemenea importanta : putin timp dupa ce a
luat domnia, it trimite la Beci 42, pentru a anunta pe boierii trimi§i acolo
de erban Cantacuzino inainte de a muri despre inscaunarea sa §i pentru a
le da, eventual, noi dispozitii 43, ceea ce inseamna ca Priscoveanu iii
ci§tigase un credit politic Inca din vremea lui erban Cantacuzino.
39 B.P.R., p. 120.
38 Cf. P. Vasiliu-NAsturel, Neamul boicrilor Pdrqcoveni. .., Bucure§ti, 1906, p. 30 §i urm.
39 Arh. St., Nlanastirea Sf. Ecaterina, pac. 1, doc. 20 ; cf. P. Vasiliu-NAsturel, op. cit.,
p. 30.
4° Indicalorul all. al localit. din R.P.R., Bucure§ti, 1956, p. 375.
41 P. Vasiliu- Nbsturel, op. cit., p. 29.
42 Viena.
43 Radu Greceanu, op. cit., p. 16-17.
[Link]
9 DESPHE ..CINTECUL LUI PRISCOVEANU" 77
In ceea ce prive§te prezenta agai BAlaceanu in numita solie, ea este
de asemenea justificata : intr-o hotarnicie de la 1831, printre alti boieri
care participa la executarea sa, este numit gi un anume Balaceanu, ca unul
care facea parte dintr-o familie ce avea gi avusese posesiuni in aceasta
regiune 44. In ceea ce prive§te pe Brincoveanu, va fi actionat §i el minat
de acelea,i sentimente, pentru ca, asa cum vom vedea, i interesele familiei
sale erau reprezentate prin posesiuni in acest tinut ; a fost desigur ingrijo-
rat in fata abuzurilor turcesti care se manifestau aici.
Referintele generale legate de trimiterea soliei, asa cum apar in
balada, confirm& si dezvolta de asemenea referintele similare din alte
izvoare. Astfel procedeul trimiterii de solii speciale cu asemenea prilejuri
era un sistem, pentru ca si in cazul reclamarii unei hotarnicii la 1578,
ramasa ins& fara rezultat, fusese nevoie a se trimita o asemenea solie 46 ;
la aplicarea hotarniciei trebuiau sa fie de fats reprezentanti ai sultanului
care sint amintiti si in cazul nostril in balada 46.
Trebuie subliniat ca se poate justifica ai necesitatea acestor solii
prin aceea ca, in vreme ce teritoriul raialelor Braila gi Giurgiu era un
apanaj al comandamentului cetatii respective, eel al raialei Turnu servea
pentru intretinerea armatei 47.
Trecind la alte izvoare de ordin documentar, vom lua in discutie o
insemnare existents pe unul din hrisoavele de hotarnicie partial referi-
tor la mosia Islazu, din preajma raialei, datind de la 1700: fiind orindu-
iti ... ca sA luam seama si sä indreptam cu hotarele cele vechi ce sint pe
linga, hotarul girlei care an fost impresurat ... au ramas iar dupa acele
hotare sa stapineasca tot dumnealui mai sus numitul [biv vel stolnicul
Grigore Brincoveanu, n.n. A.P.], dupa cum au stapinit-o pins acum gi
cite case s-au gasit pe acel hotar tinind de partea turceasca s-au sfarimat
§1 s-au dat foc, de an ars "48. De observat ca aceasta descriere corespunde
intocmai cu aceea din balada : Cite oclai turcesti mi-era / pe toate le dobo-
ra,/ cu securi le d'arima / i foc, nene, le punea, / odaile ca-mi ardea" 49.
Asadar este vorba de o stabilire a hotarelor acestei mosii dupa" ce in
prealabil fusesera indepartate de pe ea acele case" turcesti, adica odai",
fara a se aduce in discutie i evenimentele care au premers i declansat-o
(demersurile boieresti la Poarta) ri nici momentul in care an inceput ele si
pe care not I-am stabilit, pornind de la sugestiile date de balada, ca hind
domnia lui *erban Cantacuzino. Este vorba Mt% indoiala de inceputul si
sfirsitul aceleiasi actiuni deoarece desemnarea teritoriilor in discutie este
aceeasi si in balada si in amintita hotarnicie, ca si in altele ulterioare, care
o vor intari pe aceasta. Astfel in balada se spune ca teritoriul de pe care an
fost indepArtate odaile" [Link] de la bait& la Olt" 50, iar in amintitul
document se spune ca hotarnicia a inceput de la balta .i s-a intins pina, la
44 Radu I. Perianu, op. cit., p. 54.
46 Ibidem, p. 55.
46 B.P.R., p. 123.
47 M. Popescu; op. cit., p. 257.
48 Arh. St., Acte dipl., dos. 87/1831 ro§u ; cf. Radu I. Perianu, op. cit., p. 57-59.
44 13.P.R., p. 123.
5° Ibidem.
[Link]
78 ALEXANDRU POPESCU 10
Dunare in dreptul unei movile care este de cealalta parte a sa 51. 0 clesem-
nare mai precisa, care confirm& autenticitatea ambelor izvoare, o da
Dionisie Fotino, care spune ca la 1741 amintitul hotar trecea ping la
girla ce se desparte din Olt sub numele de Olti§or", iar de jos de Islaz se
face Dunarea hotar"52.
Avem deci de-a face cu o fericita colaborare intre un izvor documen-
tar §i un material folcloric, in care cel dintli 11 autentifica pe celalalt, iar
acesta 11 completeaza pe primul la rindul sau, facindu-ne astfel s& cunom-
tem desfkurarea intregii actiuni de la demersurile pe ling& Poarta §i
piny la hotarnicirea teritoriilor retrocedate, fapt ulterior, neinclus in balada,
care se opre§te la indepartarea odailor" turce§ti.
In ceea ce prive§te distanta relativ mare in timp intre indepartarea
odAilor" §i hotarnicie, ea se poate explica prin obstructia pe care o faceau
17
Lurch chiar pentru aplicarea §i formalizarea unor masuri pe care fusesera
nevoiti sa le accepte 53.
La aceemi concluzie ne conduc 91 o serie de izvoare documentare.
In primul rind mentiunea, pe care am mai avut prilejul s-o amintim, cu
privire la masura de indepartare a odailor" de la Diiu 54. Diiul era un
drum vechi in fostul judet Do lj 55. Desigur ca aceasta masura a fost ulte-
rioara aceleia din vremea lui erban Cantacuzino, pentru ca era normal
ca ea sg urmeze dup& ce restul teritoriului pina la raia va fi fost curatat
de acele odai". Mai aducem in discutie §i doua porunci din vremea lui
Const. Brincoveanu. Prima, datind de la 1701, dispune sa se is fumaritul
din preajma raialei Turnu de la gura Oltului pins la acele mo§ii care vor
ajunge cu capatliul in bang, 56. Oportunitatea acestei porunci este legata
de reluarea vietii economice normale, la o data destul de recenta, pe teri-
toriul de unde fusesera indepartate odaile", pentru care fusese desigur
nevoie de o perioada de timp, mile/ tocmai de aceea careia not am incercat
sa-i gasim o explicapie. 0 alta porunca din 1699 dispune ca, pentru aceia
ce au odai spre margin ", ierbaritul sa fie fixat numai pentru numarul
de vite pe care 11 va dispune domnia 57. Desigur ca nu mai e vorba de
odai" apartinind turcilor, deoarece pentru acestea intotdeauna documen-
tele fac specificarea ca sint turce§ti. Porunca se refera la acele odai"
apartinind unora care populasera teritoriul de unde fusesera indepartate
If odaile" turce§ti. Ace§tia aveau nevoie de o asemenea scutire, deoarece
pornisera o initiativa economic& noun, necesitind o mai lungs perioada
de timp pin& thud gospodariile for sa poata deveni impozabile.
In sfir§it, ne vom mai referi §i la unele aluzii existente in documentele
diplomatice din vremea domniei lui erban Cantacuzino. Astfel printre
51 Radu I. Perianu, ididem.
52 Mare le dicf. geografic, p. 179-180.
53 Astfel se explica, spre xemplu, de ce, dupa cc au acceptat prin pacea de la Kuciuk-
Kainargi retrocedarea teritoriilor din jurul raialelor, va mai fi nevoie si de conven%ia de Ia
Ainali-Kavali pentru a se stabili termenul precis pentru aceasta ; Si sa nu uitam a Ia 1700 ei
aveau mai multe mijloace de acest fel decit dupa 1774.
54 L. $aineanu, ibidem.
55 Marele geografic, p. 116.
56 N. lorga, Sludii qi doc., vol. V, p. 341.
67 Ibidem, p. 348.
[Link]
11 DESPRE CINTECUL LUI PRISCOVEANU" 79
poruncile lui erban pentru trimisii sad la Viena, Stefan, episcopul de
Nicopole, Gh. Brancovici si Vasile Naghi (mai 1688), exista si indicatia ca
sa se ceara imperialilor, in cazul incheierii unei pad cu turcii, discutarea
problemei tarilor romane. Printre problemele sugerate pentru a fi discu-
tate cu acest prilej este si aceea care ne intereseaza pe not : . . . . $ i partile
cele, de la o vreme Incoace, ale acestor tari, ce s-au calcat in sila cu turcii,
dupa ahtinamelele, cele mai dinainte, sa, se intoarca iara tarlior"68. Aceasta
ne indica faptul ca preocuparea pentru corectarea abuzurilor teritoriale,
in cadrul careia problema care ne intereseaza isi are pozitia sa specifica, a
fost in atentia domnului, astfel incit imprejurarile $i momentul in care se
realizeaza masura sus-amintita apar mai dare.
i cronicarul Dionisie Fotino cunoaste aceasta problema a domniei
lui erban Cantacuzino, aratind ea una din cele mai constante preocupari
ale acestuia a fost rezolvarea ei. Ba mai Inuit, el cunoaste si sfirsitul actiu-
nii, la care se refera desigur atunci cind consemneaz'a' a, in cele din urma,
*erban Cantacuzino a mintuit pe locuitori de asuprelile turcilor de linga
Dunare 59, informatie care, de asemenea, verifica relatarile baladei.
Concludem deci ca informatiile pe care ni le da aceasta productie
populara', care pot sta la baza unei ipoteze istorice pe care am Incercat
s-o formulam, au o importanta deosebita prin aceea ca ilustreaza si pre-
cizeaza un moment al procesului de dezvoltare al tendintelor antioto-
mane in formele specifice ale vremii, adica sub forma luptei Impotriva
abuzurilor turcesti, care are ca rezultat obtinerea unor anumite concesii,
Inca limitate.
Aceste concesii au deocamdata, doar o important/ locala (am vazut
a ma'surile discutate in balada se refer& doar la teritoriul unei singure
mosii), aceasta, pe de o parte, datorita faptului ca turcii mai pa'streaza
destul de bine controlul situatiei si, in al doilea rind, faptului a boierimea
viza, cum s-a vazut, in prima instants, interesele ei personale imediate
$i apoi pe cele generale ale tariff. De aceea este vorba deocamdata doar
de obtinerea unor concesii trunchiate (fapt subliniat si de balada) si locale.
Aceasta constatare legata de interesul mai restrins local al actiunii
explica de ce aceasta balada circula Intr -o arie mai restrinsa : Putineiu
Turnu-Magurele Bucuresti 6°.
*
0 ultima problema pe care o vom lua in discutie este aceea a crono-
logiza'rii baladei. Tinind seama ca am putut stabili impulsul initial, adica
am datat relativ evenimentele istorice oglindite in ea, si observind caracterul
destul de realist al unor detalii, putem spune ca, ea a fost conceputa nu la
multa vreme dupa evenimentele in discutie, deci in primele decenii ale
secolului al XVIII-lea.
58 Genealogia Cardacuzinilor de banal Canlacuzino, publ. §1 adn. de N. Iorga, Bucure§li,
1902, p. 235-241.
59 D. Fotino, Isloria gen. a Daciei..., Bueure§ti, 1859, vol. II, p. 132.
60 B.P.R., p. 124.
[Link]
[Link]
NOWE V RECENZII
DOUA PROBLEME DE ETNOGRAFIE TN DISCUTIA ULTIMULUI
CONGRES INTERNATIONAL DE ISTORIE
PROBLEMA PEISAJULUI RURAL
Studiul peisajului rural" a patruns In stiintd din domeniul analizei literaturii de cala-
toile si al planurilor cadastrale, apoi din interpretarea fotografiilor aeriene. Initiat In secolul al
XIX-lea de Meitzen in Siedlung und Agrar-Wesen der 1Vestgermanen der Kellen, Romer, Finen
und Slaven (publicat la Berlin in 1895, 3 volume si un Atlas), In care se face analiza tipurilor
de planuri cadastrale puse In raport cu tipurile de sate, ca $i de Gradmann in Die Landiche Siedl-
ungsformen (publicat in Berlin, 1910), in care se urmareste IegStura dintre vegetatia naturals
si peisajul geografic, studiul peisajului rural s-a dezvoltat ca o problema de geografie umana
axata pe etnografie. Yn aceasta prima faza, pe baza determinarii peisajului rural, s-a urmarit
studiul caracterelor etnice ale popoarelor asa cum acestea se degaja din analiza peisajului rural
etnic al fiecSrui popor. De la ecologia peisajului rural s-a trecut la morfologia lui agrara.
Para lel cu interesul geografiei si al etnografiei, creste interesul si altor discipline stiintifice
pentru studiul peisajului rural, Inceptnd din 1930, clnd apar mai multe lucrari despre peisajul
agrar". Marc Bloch, Raupnel si R. Dion detin acum Intlietatea. Economia politics Incepe 55 atace
tot mai mull problema structurii economice a peisajului geografic", a celui rural", a celui
agrar", sa dezbata uncle aspecte tehnice $i de detalii. Peisajul rural este studiat acum in multe
[Link] din Europa, Africa, Asia, America $i Oceania.
0 data cu aceasta extensiune a cercetSrilor de geografie umana, (le etnografie si economic,
asupra peisajului rural; problema patrunde si In domeniul sociologiei $i al istoriei generale etc.
Faptul acesta conlribuie la o restructurare a datelor problemei si la o interpretare din ce in ce mai
complexa a aceslora.
Disputata de tot mai mulle stiinte social-istorice, problema peisajului rural cistiga In
ultima vreme o importanta crescincla In studiile de istorie" economics gi socials.
Cu prilejul celui de-al XII-lea Cangres international de stiinte istorice ce a avut loc la
Viena Intre 29 august $i 5 septembrie 1965, In cadrul Comisiei internationale de istorie economics
a fost dezbatuta din nou problema peisajului rural, pe marginea comunicarii sustinute de Jacques
de Goff si Ruggiero Romano, intitulata Paysages et peuplement rural en Europe apres le
Xle"le siecle" (vol. Rapporls. III. Commissions, Viena, 1965, p. 19-38).
Autorii comunicarii socotesc peisajul rural ca o problema de istoriografie moderns. Dupa
dingii peisajul rural e un document istoric de cea mai autentica valoare, In baza cSruia se poate
stabil' o periodizare a oie(ii economice a unui popor §i prin aceasta a istoriei lui generale.
Rev. eta. foie., t. 11, pr. 1, p. 81-9). Bilcurelti, 193g.
[Link]
82 NOTE El RECENZLI 2
BazIndu-se pe studii gi monografii speciale referitoare la peisajul rural regional european,
autorii Incearca o expunere sintetica asupra peisajului rural general european. Expunerea for
Incepe cu prezentarea peisajului rural do secolul al XI-lea si continua cu evolutia lui pina In
secolul al XX-lea. Pornind de la unele constatari de statistics demografice consemnate Intl' spo-
radic, apoi sistematic, In literatura timpului, autorii urmaresc sa demonstreze ca In peisajul rural
european, Incepind din secolul al XI-lea, s-au petrecut schimbari de ordinul mutatiilor demografice.
In compozitia acestor schimbari (calitative si cantitative) au intervenit factcri ce tin de cresterea,
mitcarea $i transprofilarea populatiei rurale.
Procesul de transprofilare a peisajului rural porneste de la forma peisajului terenului
natural la aceea a peisajului terenului agrar si in cadrul peisajului agrar de la schimbarile pro-
vocate de sistemele agricole primitive puse In slujba unei economii de subzistenta" la peisajelc
agrare evoluate (pIna la cele mecanizate ale revo]utiei industriale) puse In slujba unei economii
de speculatie", pentru a ajunge la concluzia ca modificarea peisajului rural european se datorestc
In mod constant marilor si micilor miscari de populatie (migrari, emigrari Ji admigrari) provocate
de un complex de cauze economice.
Din secolul al XI-lea pins In secolul al XX-lea, schimbarea peisajului rural european este
urmarita cu ajutorul datelor statistice oferite de recensaminte si conscriptii. Punerea In cifre
a peisajului rural" este o metoda noun, spectaculoasa si elocventa, numai ca ea nu poate fi
aplicata cu consecventa pentru toate etapele istorice expuse $i pentru toate popoarele europene
In cadrul acelorasi etape, din cauza lipsei de informal!! concrete referitoare la diferitele niveluri
de dezvoltare economics a unor popoare si tari europene. Situalia Frantei si Angliei In secolul al
IX-lea si chiar mai tlrziu pins In secolul al XVII-lea nu este echivalenta sub acest raport cu situa-
lia unor popoare $i tari sud-est-europene din aceleasi secole. Revenind chiar la popoarele
larile occidentale, cu o lung Si bogatA traditie arhivisticA, pentru secolele XI-XIV datele statis-
tice shit lnss insuficiente pentru a generaliza asupra lor. Din secolul al XVIII-lea datele statistice
cresc Insa 5i shit tot mai graitoare ; In cazul acesta periodizarea peisajului rural pe baza datelor
statistice devine mai accesbilA. Aici insa o observalie de amanunt : periodizarea nu porneste de
la datele statistice ale peisajului rural propriu-zis, ci de la datele generale economice ale unor
regiuni, zone si subzone economice raportate prin recurenta incomplete la peisajul rural. Asa ca
reconstituirea Intregii istorii a Europei" pe baza analizei cifrice a peisajului rural european
rAmlne un deziderat, important, bineInteles, insa numai preconizat de cei doi autori ai comuni-
cArii sustinute la Congres.
Pe marginea acestei cuprinzatoare comunicari s-au purtat discutii, la care a participat
din partea Romaniei t. StefAnescu cu un coreferat intitulat Paysages et peuplement rural sur
be territoire de la Roumanie jussqu'a la fin du XVIe siecle (stade actuel des recherches)", In care
coreferentul a prezentat In completarea referatului principal materiale istorice privind tara
noastra. AxIndu-se pe un alt punct de vedere al cercetArii ,.peisajului rural", $t. Stefanescu scoate
In evidenta cercetarile de sociologie gi istorie socials Intreprinse In aceasta privinta In tara noastra
It, pornind de la aceasta situatie, pre zinta si cercetarile sale proprii de istoriografie rurala.
Deoarece la romani peisajul rural nu a putut ft studiat pe baza datelor demografice gi
statistice, care lipsesc pentru perioadele mai vechi, s-au intreprins studii complementare pe baza
analizei sociologice a unor date agrimensurale ca re reflects In parte o realitate economico-socials
mai veche. Este, cu alti termeni, o metoda de cercetare stiintificA deosebita de aceea expusii de
cei doi referent! principali la Congres. Pentru cercetatorii romani peisajul rural nu reprezinta
Intreaga istorie a regiunilor studiate, ci numai un aspect documentar aparte al periodizarii sociale,
un fenomen istoric particular, al Impopularii unor zone, alaturi de altele, carora acesta nu li
se poate substitui. El reflects o parte din istoria populatiei rurale, nu Intreaga ei istorie, gi anume
a cea parte legata direct de organizarea teritoria la prestatala $i statala a culturii pamIntului.
[Link]
3 NOTE $1 RECENZII 83
Supus unei analize sociologice, peisajul rural ajunge In citeva studii la H.H. Stahl sa dezvaluie
unele aspecte not ale istoriei sociale a poporului roman. Lotizarea terenurilor in vatra satulul si a
trupurilor de mosii ale satelor se face pe baza unor principii juridice si agrimensurale care reflecte
anumite structuri social-istorice de tipul confederatiilor setesti (democratia militare, cnezala 01
voievodala). Supus unei analize istoriografice a materialului de cancelarie domneascS, boiereasca
si menastireasca, pastrat In Arhivele Statului, peisajul rural dupe $t. Stefanescu ajunge se fie
o problema de istorie generale, ce nu poate fi rezolvatS unilateral numai de o discipline stiintifica,
oricare ar fi aceasta, pentru cA evolutia acestui peisaj reflects moduli de viata $i forme de culture
deosebite de la o perioada istoricS la alta, in cadrul aceleiasi perioade istorice, de Ia o epoce la
alta si de la o tare la alta.
Peisajul rural reflects ceea ce cei doi referenti ai comunicatului principal au sesizat, lase
nu au dezvoltat In expunerea for : dialectica interne a unor sisteme economice unitare $i succe-
sive In perioada feudala.
ROMULUS VULCANESCU
PROBLEMA "ACULTURATIEI"
La uaa din manifestSrile stiintifice de deosebita Insemnatate, anume Ia eel de-al XII-lea
Congres international de istorie care a avut loc la Viena Intre 29 august si 5 septembrie 1965,
apreciat drept cel mai mare si mai important dintre.,,cIte s-au tinut pine acum"I, In rindul
temelor mari dezbatute se numara $i o problema de profund interes etnografic problema acul-
turafiei.
Discutarea unor probleme de etnografie la congrese de istorie nu este ceva neasteptat si
nici un lucru nou. Ceea ce In aceasta lmprejurare ne retine lase In mod deosebit atentia e faptul
ce acest Congres a avut un numar limitat de teme, stabilite cu mult timp lnainte, $i cA In aceste
conditii a fost incluse Intre cele patru teme mari, deci Intre temele de baza, $i o probleme prim
excelente etnografica, In cazul de fate problema aculturatiei.
Initiativa Ii apartine istoricului francez Andre Aymard, care a propus Comitetului isto-
ricilor francezi se se cearS includerea problemei aculturatiei Intre temele mari ale Congresului
ce urma sa se tine la Viena. La cererea acestui Comitet notiunea de aculturatie a fost Inscrisa
In programul congresului. Din cauza decesului lui Andre Aymard tema a fost redactatS si prezen-
tate de un alt istoric francez prof. Alphonse Dupront (Sorbona). Acesta face o privire de sin-
teze asupra aculturatiei, pe care o si publics In Rapoartele Congresului 2.
In afara comunicarii prof. Alphonse Dupront, pe problema aculturatiei au mai fost pre-
zentate case coreferate, Intre care $i coreferatul acad. Emil Condurachi, La Mer Noire carre-
four des civilisations dans l'Antiquite", publicat In acelasi volum al Congresului 3.
In partea introductive a comunicerii prezentate, prof. Al. Dupront face specificarea di
timpul scurt avut la dispozitie pentru redactare nu i-a permis se analizeze problema sub toate
1 Acad. Andrei Otetea, Intilnirea istoricilor, In Contemporanul", nr. 38 (988), din
17 septembrie 1965, p.8.
2 Alphonse Dupront, De l'acculturation, In Rap ports, I, Grands themes, au XII-e Con -
gres International de Sciences Historigues, Wienne, 29 aotit 5 septembre 1965, Verlag Fer-
dinand Berger et Sohne, Horn/Wien, p. 7-36.
3 Rapports, I, Grands themes, au X II-e Congres International des Sciences Historigues,
Wienne, 29 acall 5 septembre, 1965, p. 61-74.
[Link]
84 NOTE 51 RECENZII 4
iaturile ei, sa cintAreasca pe Indelete toate notiunile. In aceeasi parte introductiva, prof. Alphonse
Dupront considers necesar sa sublinieze ca notiunea de aculturafie a intrat In uz initial In litera-
tura etnologica. Termenul ca atare a aparut In literatura de specialitate americana In anii crizei
mondiale a capitalismului, la sfirsitul celui de-al treilea deceniu al veacului nostru si cdpatind
diverse nuance el s-a Incetatenit In literatura stiintifica curentd din America. Termenul nu a
patruns Insd In literatura de specialitate din tdrile europene, nici macar In cea engleza. Etnologii
englezi prefera sa foloseasca termenii de contacte culturale" sau schimburi culturale". Etno-
grafii francezi folosesc termenul interpenetratie" a civilizatiilor, care are un continut mutt mai
precis.
Problema aculturatiei este privita in continuare sub trei aspecte : al domeniului si con-
tinutului notiunii, vazute de pe pozitia istoricului, al raportului dintre etnografie gi istorie 1i,
In sfirsit, al perspectivelor cercetarii problemei aculturatiei.
Analizind notiunea de aculturafie in strins raport cu notiunea de culturd, Al. Dupront
remarca cu justete caracterul imprecis, ambiguu al cuvintului aculturalie, Intelesurile echivoce pe
care le are, caracterul imperialist ce-1 include : Cuvintul acultura(ie de la Inceput si pIna In
prezent rdmine Inca ambiguu. Limitele sale imperfecte, imperialismul sau evident complicat
are In fatd cercetarea, definitia, discutia. A-1 accepta Inseamna a rasturna toata problematica
noastra In fragilul domeniu al istoriei culturale. Dar operatiunea este utild $i ea Insasi necesara" 4.
Exprimindu-$i deci de la Inceput rezerve asupra utilitdtii folosirii acestui termen, prof.
Alphonse Dupront considerd necesara luarea In discutie a continutului sau 1i li analizeaza sen-
surile primite In literatura antropologica americana (are In vedere literatura etnografica, Intru-
cit, dupd cum se stie, In S.U.A. prin antropologie sociald sau antropologie culturale se subinte-
lege etnografia). Si In acest context prof. Al. Dupront remarca si faptul ca lads antropologii
americani Inca ezita In fata folosirii fare rezerve a notiunii de aculturatie, fapt ce a dus si la crea-
rea altor termeni asemAnatori, cum stilt cel de transculturafie sau enculturafie.
Sensul termenului aculturatie este definit astfel : Aculturatia va ri pornirea unui individ,
a unei grupe, a unei societati, Insasi a unei culturi catre o and culture, deci un dialog, o invata-
tura, o confruntare, un amestec qi cel mai adesea o incercare de forfa [sublinierile noastre /. V.].
Doua culturi (sau doud civilizatii) slut prezente. Aculturatia este interactiunea for tot ceea ce
spune prefixul ad" 5.
Inte les In acest fel faril a se arata cauzele care creeazd posibilitatea contactului cultural,
factorii social-economici gi istorici care conditioneazd, In ultima instants, procesul de inter-
penetratie culturald, influentele culturale reciproce In cadrul $i dintre diverse popoare sau
grupe de popula tie, indiferent de treapta de thzvoltare istorica pe care se afla , In
acest proces se pune pe prim plan rolul personalitatii individului. Potrivit acestei con-
ceptii, ideali. te In esenta ei, se acorda rolul predominant, atit in dezvoltarea culturii,
eft si In procesul da interpenetratie culturald, factorilor psihici. Aceasta concords In fond cu
conceptia Scolii etnopsihologice care domina de multd vreme In etnografia americana. In comu-
nicare se scoate In evidenta CA studii:e despre aculturatie s-au fAcut cu precadere la populatiile
aflate In stare tribala sau la popoarele din Virile slaw dezvoltate, urmdrindu-se In special influenta
culturii popoarelor civilizate" asupra culturii [Link].
Relevind pozitia celor mai de vaza antropologi americani, prof. AI. Dupront arata ainprenta
neocolonialistd pe care o au cercetarile despre aculturatie $i, prin citate dupe acesti autori,
Infatiseaza si scopul acestor cercetari, anume acela de a servi ca mijloc de Intarire a influentei
socielAtii capitaliste asupra populatiilor aflate pe o treapta mai Inapoiatil de dezvoltare istorica.
4 Rapports..., p. 8.
5 Ibidem.
[Link]
NOTE $1 RECENZII 85
De fapt, prin cercetari cu privire la aculturatie se an In vedere cercetari despre transfbr-
marile contemporane ce au loc in cultura diverselor popoare, cercetari ce tind sa cunoasca prc-
cesele actuate ale dezvoltarii culturale a popoarelor. In aceste cercetari antropologii americani
pleacd de la premisa cs esenta contactului cultural 11 constituie alegerea de ciitre un individ,
o grupA etc., a unor valori de culturd materials vi spirituals de la o alts grupd vi ca urmare au loc
prefaceri importante in insavi cultura grupurilor respective. Orientind cercetarile In special asupra
contactului contemporan Intre populatiile bastinave vi colonalivti, Intre sociej Ali aflate pe trepte
de dezvoltare diferita, etnografii americani nu au intirziat sA releve aspectul practic al rezultate-
lor studierii aculturatiei vi sa Indrepte atentia guvernelor tarilor capitaliste asupra folosulni pe
care-1 pot aduce asemenea studii In aplicarea politicii lor coloniale.
in acest referat de sintezd privind aculturatia reline de asemenea atentia vi Incercarea
autorului de a stabili locul vi aportul pe care-1 poate da istoria in dezvoltarea studiilor de acultu-
ratie, intelegind prin aceasta interpenetratia culturala, precum vi perspectiva etnografiei de a
ajuta cercetarile istorice. Se remarcd In aceasta privinta, in primul rind, pozilia categoric
exprimatd de autor ca, scrisd sau nescrisa, toate popoarele an istorie traits vi deci constituie
obiect al istoriografiei 6. Autorul expune o serie de consideratii, care, In ansamblul tor, converg
spre ideea realizarii unei colaborari mai accentuate intre cercetarile istoricilor, etnografilor,
sociologilor, psiho-sociologilor vi subliniazA In mod deosebit eficacitatea ce se poate obtine prin
realizarea unor lucrari de analiza istorica vi antropologica (adica etnografic5) 7.
Ocupindu-se de perspectivele cercetdrii problemelor despre aculturatie, autorul [Link]-
neaza parti pozitive ale acestui termen. TotodatA adauga citeva reflectii personale cu privire la
sensul aceslei notiuni vi tidied chestiunea data este necesara sau nu crearea unui vocabular
vtiintific unit. Dar chiar vi in acest context nu se militeazA pentru introducerea termenului de
aculturatie in literature europeana de specialitate ; dar autorul comunicarii nici nu-1
combate cu hotarire. In ultimd instants Il admite -drept un codaj tehnologic In
vocabularul de cercetare 8.
Drept concluzii autorul formuleaza vase puncte, propunind ca o echipa internationals
de cercetatori, apartinind mai multor discipline, sa analizeze notiunea de aculturatie vi sa pro-
puna acceptarea sau inlocuirea ei cu alti termeni mai adecvati pentru a indica comunicarea cunov-
tintelor, sd se stabileasca instrumentele de Ittcru vi metodele pentru studierea in ansamblu a
problemelor privind schimburile culturale (vi se propune in acest sens crearea unui atlas al
circulatiei bunurilor de cultura", cum se exprimd autorul); se propune de asemenea Ea In viitor
sa se acorde o importantd particulars faptelor de circulatie semantics, pind aici neglijata, sa se
reanalizeze tematica studierii culturii, prezenta, absenta sau disparitia unor teme etc. 9.
Tema aculturatiei, ava cunt mentioneaza acad. A. Otetea, a dat loc unor discutii
animate" 10, iar delegatii la congres au relevat ca nu pot fi acceptati, pentru a indica rapor-
turile culturale reciproce dintre popoare, termeni care includ nuanta de suprematie a unor cul-
turi fatd de altele. Delegatia istoricilor romani a relevat caracterul inadecval al utilizarii acestui
termen pentru a exprima contactul Intre diferite culturi" 11.
Avind ca stop, in aceastd Hots, doar semnalarea problemei, urmind ca problcma acultura-
tiei sa fie analizatd pe bang intr-un studiu aparte, considerAm totuvi necesar sa precizam ca ter-
8 Rapports . , p. 20.
7 Ibidem, p. 19.
.. 8 Ibidem, p. 31.
9 Ibidem, p. 32-33.
10 Acad. A. Otetea, op. cit., p. 8.
u Ibidem, p. 8.
[Link]
86 NOTE 51 RECENZII 6
menul aculturafie In sensul In care este Intrebuintat in literatura de specialitate americana nu
este adecvat nici In etnografie, deoarece nu se integreaza prin continutul sau in conceptia stiin-
'Utica materialist-istorica asupra raporturilor culturale reciproce Intre diverse popoare, grupe de
populatie etc. De altfel, nu exist:a' nici un motiv stiintific care ar justifica Inlocuirea actualei
terminologii, privind influentele culturale reciproce, folosita In stiinta etnografica, cu termenul de
aculturatie. Discutiile ca atare Ili au utilitatea in sensul ca permit sa se scoata in relief laturile
si rezultatele pozitive dobindite In cercetarea concreta a transformarilor contemporane ce an
loc In cultura unor popoare, permit sa se includa in circuitul stiintific un vast material faptic
care serveste si unei generalizari, prin prisma conceptiei marxiste, a fenomenelor.
Insasi dezbaterea acestei probleme de etnografie la un congres international de istorie este
semnificativa. Semnificativa In sensul recunoasterii pe planul larg al activitatii stiintifice In
domeniul stiintelor sociale a necesitatii de a Intari colaborarea Intre cercetarea etnografica si
istorica In general si In cercetarea problemelor contemporane in special. Dezbaterile scot totodata.
In evidenta necesitatea participarii specialistilor In domeniul etnografiei la congresele de istorie.
ION VLADUTIU
CONFERINTELE INTERNATIONALE DE TERMINOLOGIE
A DANSULUI POPULAR
In toate domenile folcloristicii, problema clasificarii, a tipologiei productiilor populare si
inclusiv a terminologiei devine tot mai mult o preocupare majora a cercetarilor.
Gasirea unui linabaj comun, care sa Inlesneasca o mai strinsa colaborare Intre specialisti
pe plan international, constituie desigur una din principalele premise ale cercetarilor de folclor
comparat spre care tinde fo:cloristica actuala.
In domeniul coregrafiei popu'are (cu o denumire recent introdusa al coreologiei),
stabilirea rnci terminologii unice, acceptata pe plan internaticnal, este cu ant mai necesard cu
cit In ace st dome niu, relativ nou al folcloristicii, lipsa de traditie stiintifica a impus fiecarui
cercetator sa-si faureasca (prin Imprumut sau inventie) o termino!ogie proprie. Datoritd acestui
/apt, limbajul stiintific al coreologilor prezintii o serie de neclaritati, de neconcordante termino-
logice, ce duc inevitabil la unele confuzii. Depasind, este drept cu oarecare dificultati, epoca
pionieratului, In care cercetarea stiintificd era con undata cu amatorismul entuziast al colectio-
narilor izolati, astazi putem afirma cu toata certitudinea ea exists premisele (tehnice, de prega-
tire si orientare teoretica) pentru fundamentarea stiintifica a acestei not ramuri a folcloristicii
care este coreologia.
Nivelul cercetarilor, care se desprind din ce In ce mai mult de simpla consemnare a fap-
lelor, tinzind spre analizarea fenomenului din unghiurile cele mai diferite, a atins In multe tari
un nivel remarcabil. (Ne gindim In special la lucrarile elaborate In R. P. Ungara, In tara noastra,
In R. S. Cehoslovaca, R. P. Polona, R. D. Germans sau R.S.F. Iugoslavia etc.)
Pornind de la studiul fenomenelor complexe pe care le okra realitatca folclorica din pro-
priile tari, specialistii au simtit imperioasa necesitate de a comunica Intre ei, de a se informa, de
a putea compara yi folosi rezultatele cercetarilor realizate In afara granitelor tarii. Aceasta nece-
sitate a Post Inteleasa de catre Consiliul international de muzica populara (C.I.M.P.). Astfel
s-a organizat In cadrul Comitetului de dans un grup permanent de lucru, care sa se ocupe cu
elaborarea urea terminologii internal ienale a dansului popular.
[Link]
7 NOTE $1 RECENZII 87
Scopul imediat al acestei actiuni cste eel al unificarii limbajului gliiniific, bazat pe
clarificarea notiunilor fundamentale, precum si al unei metode comune de analiza a dansului
popular, ceea ce inseamna a pune la Indemina cercetatorilor un instrument de lucru atit pentru
studierea fenomenului folcloric autohton, cit i pentru studii de folclor comparat.
In perspectiva se preconizeaza realizarea unui amplu dictionar de dans care sa cuprincla
fenomenul in toatd complexitatea sa. Efectiv, lucrarile grupului de terminologie a dansului
popular au inceput in anul 1964.
Considerind studiul structurii ca prima treapta In cercetarea dansului, grupul de specia-
listi s-a preocupat de problema elaborarii unei terminologii pentru analiza structurala a dansului.
Desigur, analizarea dansului popular numai prin prisma structurii reprezinta doar o etapa, impusa
de necesitatea de studiu, structura fiind numai una din componentele fundamentale ale dansulu i
privit ca fenomen artistic. Incercarea de a desprinde de contextul fenomenului aspectul struc-
tural a impus in cercetare o maxima abstractizare, fail a pierde din vedere insa legatura per-
manents cu realitatea folclorica.
Pe aceasta linie s-a urmarit in primul rind sA se stabileasca principial gi sa se defineasca
componentele structurale ale dansului gi modal cum acestea se leagA 'titre ele, realizind ceea
ce putem numi o anumita forma arhitectonica a dansului popular.
Din punct de vedere metodologic, analiza structurala a unui dans nu se poate face decit
pornind de la lntreg, de la forma sa integrala, cad numai considerarea dansului In ansamblu ne
poate oferi perspectiva delimitarii juste a unitatilor componente. Cu toate acestea, in proiectul
terminologic realizat, definirea componentelor dansului a urmarit o linie graduala, de la simplu la
complex, incepind asadar cu cele mai mici unitati structurale. Desigur nu este vorba aici de o
contradictie, ci de respectarea unei realitAti, deoarece trecerea de la o calitate la alta (exemplu
de la celula la motiv, de la motiv la grupul de motive etc.) se face prin multiplicarea sau com-
binarea unitatilor.
Atit in determinarea unitatilor de miscare, cit $i a formelor de dans, am cautat sa folosim
experienta cercetarilor mai avansate din muzicologie e1 lingvistica. De cele mai multe on insa,
datoritA specificului mijloacelor de expresie a limbajului coregrafic, fie ca termenii imprumutati
din celelalte domenii au capatat un continut in parte modificat, fie ca au lost Inlocuiti cu ter-
meni not creak.
0 problema spinoasA in elaborarea unei terminologii internationale este cea a lexicului It
In special a diferentelor dintre limbile romanice si cele anglo-saxone.
Traducerea in patru limbi (engleza, germana, franceza, rusa) a proiectului de terminologie
a analizei structurale a aratat ca notiuni dare intr -o limba devin prin traducere confuze ; unii
termeni slut chiar intraductibili, cu attt mai mult cu cit lntreaga lucrare a Post gindita a1 redac-
tata initial In limba germana. Aceasta experienta a determinat pe specialisti sa se orienteze cit
se poale de mult spre termeni derivati din limba latinA sau greaca.
Conlucrarea internationala In cadrul grupului de terminologie a dansului nu este lipsita
de dificultati nici In ceea ce priveste unificarea punctelor de vedere asupra antnnitor probleme
puss In dezbatere, deoarece fiecare din specialisti vine cu o experienta proprie, rezultatul cer-
cetarilor intreprinse asupra unui material folcloric purtind amprentele specificului national.
Subliniem insa ea aceasta confruntare de pozitii diferite genereaza cele mai interesante concluzii.
Experienta celor doi ani de lucru a demonstrat din plin ca sudarea colectivului nu se
poalc realiza decit printr-o colaborare permanents It schimburi de piireri directe Intre toti
membrii grupului
1 Ocaziile unor Intilniri au fost pina in prezent oferite de Comitetul national
din R.P. Ungara (august 1964), Comitetul national de muzica populara Uniunea Compozito-
[Link]
88 NOTE $1 RECENZII 8
Nivelul la care s-au ridicat discutiile (in special la ultimele conferinte), modul In care au
fost dezbatute rezolvate o Eerie de probleme teoretice de bazA, ccoul larg pe care 1-au ut In
rindul specialistilor coregrafi sau muzicologi din tarile gazdA reprezintA garantia unor rezultate
pozitive In viitor.
La ultimele douA conferinte : Stralnice (R. S. CehoslovacA) ii Celje (R.S.F. Iugoslavia),
grupul de terminologie a dansului (format din specialisti d:n opt tAri) a fost reprezentat de :
Rosemarie Ehm Schulz 5i dr. Kurt Petermann (R. D. GermanA), Althea Ilijin (R.S.F. Iugoslavia),
dr. Hannah Laudova, Eva Kroshlova (R. S. Cehoslovaca) si dr. Martin Gyorgy (R. P. Ungara).
Din Ora noastra au participat Vera Proca-Ciortea (coordonator al colectivului de terminologie)
si Anca Giurchescu 2.
In cadrul lucrArilor, s-au confruntat rezultatele primei etape concretizate prin elaborarea
unui ghid (Syllabus) terminologie, realizat pe baza proiectelor prezentate de Vera Proca-Ciortea
si Hannah Laudova. De asemenea s-a discutat problema formelor arhitectonice ale dansului popular
pe marginea unor proiecte prezentate de Anca Giurchescu si Kurt Petermann.
Pentru urmatoarea etapa de lucru s-a stabilit ca temA principala clasificarea dansului
popular.
VERA PROCA-CIORTEA
5i ANCA GIURCHESCU
AL XII-LEA CONGRES AL FOLCLORI*TILOR IUGOSLAVI [SAVEZ
UDRU2ENJA FOLCLORISTA], TINUT LA CELJE
IN 6 10 SEPTEMBRIE 1965, *I SIMPOZIONUL
INTERNATIONAL ASUPRA CINTECULUI MUNCITORESC,
VELENJE 12-14 SEPTEMBRIE 1965
I. Asociatia folcloristilor iugoslavi sub conducerea d-lui dr. V. Vodusek 5i-a tinut congresul
ssu anual In localitatea Celje, situata In nordul Sloveniei, In zilele de 6-10 septembrie, avind ca
tematica principala : 1) Problema evolutiei folclorului actual si 2) Elemente arhaice In obiceiul
nuntii.
AlSturi de aceste doua teine s-au mai tratat probleme privind : a) legatura dintre text
si melodie ; b) clasificarea basmelor in Iugoslavia ; c) terminologia si clasificarea poeziei populare ;
d) elementele dramei populare si e) terminologia dansurilor populare.
Dintre cei 125 de specialisti din R.S.F. Iugoslavia 5i strainatate (U.R.S.S., Republica
Socialists Romania, R. S. Cehoslovaca, R. P. Bulgaria, R.D.G., R.F.G., S.U.A., Danemarca si
Anglia), au tinut comunicari 61 de persoane, fapt ce releva interesul pe care acest congres natio.
nal 11 prezinta pentru mijcarea folcloristica internationals.
Delegatia romans a fost compusA din : Gheorghe Ciobanu, Ghizela Suliteanu, folcloristi
muzicologi, 5i Anca Giurchescu, Vera Proca-Ciortea, folcloristi coregrafi. Au tinut comunicari :
Gh. Ciobanu : Unele tendinte In evolutia actuala a clntecului propriu-zis romSnesc" $i Rapor-
tul dintre ritmul versului 5i ritmul melodiei In cintecul popular roman" ; Gh. Suliteanu :
Elemente arhaice In cintecul miresci la poporul roman ". In volumul cu comunictiri
rilor din R.D. Germans (ianuarie 1965), de catre Comitetul de organizare a Festivalului de la
Strainice din R.S. Cehoslovaca (iulie 1965) $i de ciitre Uniunea folcloristilor iugoslavi (septem-
brie 1965).
2 La sedintele deschise tinute cu aceastfi ocazie au participat o serie de personalitAti,
membrii C.I.M.P., dintre care : dr. Barbara Krader (S.U.A.), secretar general C.I.M.P., dr.
Erich Stockmann (R.D.G.) 5i dr. Valens Vodusek ([Link]), ca membri In Comitctul
executiv C. I.M.P., prof. Roger Pinon (Belgia), secretar al Comitetului de dans, ca 5i dr. Richard
Wolfram (Austria), dr. Karl Vetterel (R. S. Cehoslovaca), Lucile Armstrong (Anglia) etc.
[Link]
a NOTE $1 RECENZII 89
al congresului au mai fost publicate cloud lucrari ale specialistilor romani : Obiceiurile si
ritualurile nuntii" (Em. Comisel) si Elemente arhaice in ceremonialul de nunta si ccl agrcr"
(Elisabeta Moldoveanu-Nestor).
In ordinea desfAsurdrit lucrdrilor mentiondm intii comunicdrile etnografice tinute in
prima dimineald, privind numai diferite aspecte din Republica Slovenia. Aceste lucrari, oare-
cum In afara tematicii congresului, au avut un caracter mai mult festiv, de prezentare a
regiunii-gazdd : diferite tipuri de case tardnesti, indeletniciri caracteristide etc., comunicdrile
apartinind cercetatorilor : J. OrOen (Celje), N. Kuret (Ljubljana), F. Hribenik (Mozirje) si
D. Predan (Celje).
Comunicdrile privind evolutia folclorului contemporan au fost tinute sub presedintia
acad. dr. D. Nedelcovici, secretar dr. N. Martinovici, de catre urmatorii specialisti : D. Nedel-
covici (Belgrad), A. Nazor (Zagreb), D. Antonijevici (Belgrad), Gh. Ciobanu (Bucuresti), E. Sto-
ian (Sofia), Z. Mladenovici (Belgrad), 0. Mladenovici (Belgrad), A. Freudenreich (Zagreb),
H. Strobach (Berlin), M. Sertici (Zagreb), 13. Vlahovici (Belgrad), H. Czajka (Varsovia), F. Bonus
(Praga). Legatura dintre ritmul textului si ritmul melodiei : presedinte dr. Zganec, secretari :
dr. Cv. Rihtman si dr. V. Vodusek, comunicari : B. Beljajev (Moscova), Gh. Ciobanu (Bucuresti),
D. Devici (Belgrad), V. Vodusek (Ljubljana), R. Hrovatin (Ljubljana). Probleme de clasificare
a prozei populare : presedinte dr. M. Boscovici-Slulli, comunicari : M. Boscovici-Slulli (Zagreb)
si V. Gasparikova (Bratislava). Despre drama populara : presedinte dr. N. Kuret, a comunieLt
St. Roca (Belgrad).
Cea de-a doua temd principald Elemente arhaice in obiceiul nuntii" a lost. dezbdtutd
in zilele de 9 (presedinte dr. M. Barjaktarovici, secretar N. Bonojaci-Rozin) si 10 septembrie
(prescdinte dr. Kuret, secretar dr. S. Zecevici) prin comunicdrile tinute de : N. Konezevici
(Sarajevo), M. Barjaktarovici (Belgrad), J. Vukmanovici (Cetinje), M. Slijepcevici (Zemun).
'J. Nikolici (Belgrad), D. Djordjevici (Lescovac), S. Zecevici (Belgrad), S. Orovici (Belgrad),
N. Boscovici-Matici (Belgrad), V. Frolec (Brno), M. Knezevici (Kragnjevac), N. Bonifacici-
Rozin (Zagreb), IA. Simici (Sarajevo), M. Fulanovici-Sosici (Ljubljana), N. Martinovici (Cetinje),
Gh. Suliteanu (Bucuresti), M. Sustar (Ljubljana), M. Lalevici (Belgrad) si P. Vlahovici (Belgrad).
Tema clasificdrii si a terminologiei a mai cuprins referate privind folclorul literar (pre-
sedinte dr. Zmaga Kumer), cu comnicdri tinute de : R. Medenica (Belgrad), D. Micovici (Bel-
grad), V. Dzakovici (Nis) si Z. Kumer (Ljubljana), si folclorul coregrafic (presedinte dr. Milica
Ilijin), cu comunicarea tinuta de : I. Ivancan (Zagreb), insotita de prezentarea problemei de
terminologie a structurii coregrafici populare facuta de catre colectivul de lucru al I.F.M.C.,
compus din : Milica Ilijin (Belgrad), Vera Proca-Ciortea si Anca Giurchescu (Bucuresti), Kurt
Peterman (R.D.G.), Hannah Laudova (R.S. Cehoslovaca), Eva Kriishlova (R.S. Cehoslovacii).
Martin GyOrgy (R.P. Ungara).
In sedinta de Inchidere a Congresului s-a remarcat importanta probtemelor dezba'tute pen-
tru irnbogatirea cunoasterii folcloristicii iugoslave, cit si a celdrlalte tdri. S-a mai relevat, ca de
altfel aproape pc Intreg parcursul sedintelor de lucru, valoarea acestor intilniri si in ceea ce pri-
veste schimbul de experienta al metodologiei folcicristice ; de asemenea si importanta rezulta-
telor obtinute pentru studierea comparative a folclorului balcanic.
II. Simpozionul international asupra clntecului muncitoresc, tinut in continuare la Vele-
nje (12-14 sept.) sub presedintia d-lui acad. dr. D. Nedelcovici si secretar dr. Radoslav Hro-
vatin, a Intrunit 30 de reprezentanti din : R.S.F. Jugoslavia, U.R.S.S., R.D.G., Austria, R.P.
Bulgaria, R.P. Polond, R.P. Ungara, R.S. Cehoslovaca si Republica Socialistd Romania. Dele-
gatia tarn noastre a fost compusa din Gh. Ciobanu si Gh. Suliteanu.
[Link]
90 NOTE $1 RECENZII 10
ComunicArile jinute au tratat cloud teme principale : 1) Metodele si rezultatele culegerilor
fricute asupra clntecului muncitoresc si folclorului muncitoresc si 2) Problemele esteticii cinte-
cului muncitoresc si ale folclorului muncitoresc. Asupra primei teme au comunicat : acad.
Dusan Nedelcovici (Belgrad), Hermann Strobach (Berlin), Radoslav Hrovatin (Ljubljana),
M. Duskin (Leningrad), V. Pletka (Praga), Gh. Ciobanu (Bucuresti), Maria Kosova (Bratislava),
A. Satmari (Budapesta), F. Vogel (Viena), N. S. Martinovici (Cetinje), Ljubica Droppova
(Bratislava), Adolf Dugacz (Katovice), Nicolai Kaufman (Sofia), Dragoslav Antonijevici (Bel-
grad), I. Vukosavlevici (Novi-Sad), N. Putilov (Leningrad), V. Hadjimanof (Scopje).
Asupra celei de-a doua teme au prezentat comunicari : Peter Vlahovici (Belgrad), Vla-
dimir Karbusicky (Praga) (neputind participa lucrarea fost cititd de V. Pletka), Inge Lameln
(Berlin) si Dusan Nedelcovici. Toate aceste comunicari au largit si Imbogatit cu mult tratarea
problematicii, prin abordarea unor teme inedite Ca : delimitarea si fixarea terminologiei diferitelor
categorii de cintece muncitoresti, legatura cu traditia, probleme de estetica si de asemenea o trecere
In revista a situatiei cercetarilor Intreprinse asupra folclorului muncitoresc in mai multe
Foarte interesantele probleme discutate la acest simpozion au prezentat o importanta
deosebita pentru intreaga folcloristicA muzicala atit prin problemele de metodologie, terminolo-
gie si structurd abordate, sit si prin faptul ca ele prezinta o etapd superioara in cercetarea cln-
tecului si folclorului muncitoresc.
G. SUL ITEANU
',ETHNOMUSICOLOGY", Journal of the Society for Ethnomusicology.
Volume IX, Number 1, January, 1965. Published by the
Wesleyan -University Press, Middletown, Connecticut. IV+ 92 p
Revista Ethnomusicology", care apare cvadrimestrial ca organ al Societatii de etno-
muzicologie, include in primul sau numAr pe 1965 citeva contributii care, prin problematica §i
prin ideile ce se degaja din ele, trezesc interesul specialistului. Trecerea for In revista ne-a dat
prilejul sa constatam varietatea §i multilateralitatea preocuparilor care solicitA astazi atentia
cercetAtorilor muzicii populare. In acela§i timp, sumarul publicatiei oferA o imagine asupra pro-
blemelor, orientArilor, metodelor §1 rezultatelor §tiintif ice ale etnomuzicologiei americane con-
tempo rane
Articolul lui Harold S. Powers Muzica indiand si limba engleza ilustreaza un gen muzi-
cologic nou, ce retine atentia prin caracterul lui inedit. Nu este vorba de o bibliografie comentata
§i nisi de o incercare monografica, ci de un eseu critic in care autorul Intreprinde o cercetare ce ar
putea fi definita de folclorism muzicologic". Originalitatea ci rezidd In unghiul de vedere sub
care este privit obiectul : indomuzicologia asezata In mecanismul influentelor culturale si acul-
turale si la care autorul apnea modul analitic, pe alocuri chiar psihologic, de investigatie. El
intentioneazd sd evidentieze coeficientul de perturbatie pe care 1-a introdus interpenetratia a
cloud culturi non aline, cea engleza si cea indiand, In tratarea subiectelor de muzica indiand la
cltiva scriitori indigeni si, In trecere, si la cei straini. Analizind pozitia si actiunea (efectul si
defectul) limbii engleze Intr-o culturil atit de viguros profilata ca cea Indiana, Powers enunta de
fapt citeva probleme ale valabilitatii si debilitdtii instructiunii stiintifice Internationale conic-
porane aplicate la tratarea unui subiect national. Intrebuintarea limbii engleze ca expresie a
unei culturi si educatii de tip european-occidental a instituit ipso facto un raport sail, mai bine
zis, un mod de raportare reciprocd si obiectivA Intre cloud culturi cu o istoric complet diferita
Acest lucru a impus scriitorilor necesitatea de a-si schimba perspectiva social-istorica si esteticd,
[Link]
11 NOTE $1 RECENZII 91
de a deplasa uneori centrul de greutate al cercetarilor gi, mai ales, de a crea o punte de legatura
Intre practica muzicalA indiana de astazi, conceptiile teoretice sanscrite l teoria apuseana a
muzicii. Mergind pe acest fir, articolul lul Powers face o serie de observatii patrunzatoare, de
chitariri foarte fine a faptelor, ajungind Insa la constatarea unei situatii de kc Imbucuratoare. In
pofida straduintelor muzicologilor, persists, In marea majoritate a lucrarilor examinate, un divort
lntre natura problemelor sispecializarea autorilor. Occidentalii nu se suprapun declt In masura
infima cu cunoscatorii structurii intime a muzicii indiene ; la 'tidal kr, muziaologii indieni nu au
patruns suficient de adinc spiritul muzicii si teoriilor estetice apusene. De aici rezultA inco m-
patibilitati, inadvertente, concepte deformate, abuzuri notionale, distorsiuni de informatie.
I s-ar putea reprosa articolului Inclinatia catre discreta fatalizare a factorului cultural,
ca si o oaracare, incertitudine a finalitatii, vizibilA Indeosebi in lipsa unor concluzii proprlu-zise.
In lncheiere, Powers emite parerea CA muzica indiana, ca domeniu complex, suficient de vast si
autonom, se cere tratata sl Inteleasa prin ea Insasiafirmatie justa In masura In care ea semnificA
o Intelegere mai adlncA a trAsAturilor specifice, nationale Si multinationale ale culturii muzicale
indiene.
In Dansul traditional non al Africii, Judith Lynne Hanna abardeazi o problema de o
stringentA actualitate. Articolul ne Infatiseaza, convingAtor gi concis, rezultatele unei anchete
sociologice 5i etnocoreologice Intreprinse la fate locului pe coordonatele raportului dintre tradi tie
91 Innoire In societatea africanA de astAzi. Pornind de la constatarea preliminara cA dansul afri-
can $i -a pierdut pozitia-cheie detinuta odinioarA In colectivitate, autoarea cautA factorii raspun-
zatori de aceasta schimbare. Printre cauze ea descrie : a) propaganda si actiunea religioasa stra-
ina, care a combAtut ritualurile indigene din care dansul face parte organics. Autoarea nu -5i
duce ideea pins la capAt pentru a arAta cA misionarii au patruns pe urmele negutatorilor de sciavi
cA nu numai religia, ci Intreg sistemul colonial a exercitat o influents nefastA asupra cultu-
rilor africane. Subliniaza Inns cA, ca pretutindeni, religia nu a putut dezrAdAcina manifestArile
populare asa-zise pAgine, pe care a fost In cele din urmA nevoitA sA be accepte chiar to cadrul
ritualurilor religioase $i at sArbAtorilor crestine ; b) morala burghezA, In special cea din epoca
victoriana, care a stigmatizat ca lubrice 51 bestiale obiceiurile africane. Un rezultat al actiunii ei,
In cadrul misiunii civilizatoare" a albilor, a fost verdictul de inferioritate dat global culturii
spirituale africane ; c) educatia scolara, prin care colonialismul a cautat sa inculce africanilor
aceleasi complexe de inferioritate culturalA 5i morala, cu scopul de a-i transforma In unelte docile
pentru exploatarea alba. Create pe sistemul internatului, scenic coloniale guvernamentale 5i
misionare au avut to todata efectul de a bloca generatiile mai noi, izolindu-le de grupul natal,
ceea ce a dus la o solutie de continuttate In lantul de transmisie a traditiei ; d) pAtrunderea
culturii europene, europenizarea" noi am spune cosmopolitizarea tipica colonialismului
care distruge trasaturile nationale.
In fata acestei situatii, una din funestele mosteniri ale exploatarii coloniale, se pune, pentru
noile societati 5i state africane apArute In perioada actualA, o problems grea 5i capitalA. 0 data
cu integrarea politics si economics In viata internationala se core sarvarea traditiilor culturii
nationale, sprijinirea perpetuarii gi progresului artei populare. Toate fortele materiale si spiri-
tuale ale socieVatii In tinerele state africane au fost mobilizate pentru edificarea social-politica,
pentru constructia economici nationale, pentru afirmarea 51 propasirea culturii etnice. Pe aceastA
linie an fost luate o scrie de mAsuri lnfiintarea de ansambluri de dans (ca col din Senegal care
ne-a vizitat tara), predarea dansului popular In institute $i 5coll, concursuri nationale de dans.
Ca efect al revivifierii traditiei se produc schimbarl In fenomenul coregrafic, Si autoarea citeazA
cazul semnificativ al ivirii de dansuri cu tematica noun, contemporana locals. Ar fi fost de dorit
totusi ca autoarea sA nu trateze global fortele care actioneaza asupra evolutiei dansului african
In prezent, ci sA deosebeasca calitativ fortele destructoare de cele transformatoare ; nefachad
[Link]
92 NOTE $1 RECENZII 12
acest lucru, asupra studiului planeaza o nuanta de objectivism. Merita retinute concluziile lucide :
ca urmare a invaziei culturale europene si europeoide, culturile locale shit pe cale de a fi sub-
merse. Ar fi o pierdere ireparabila pentru lumea orchesticii dace dansul african una -din cele
mai marl contributii ale Africii la arta universals 'i -ar pierde caracterele specifice, apreciaza
autoarea. Ritmul rapid al schimbarilor din prezentul societatii africane impune sporirea urgenta
a efortului in cercetarea extensive, analitica, etnocoreologica.
Fritz A. Kuttner In 0 interpretare muzicologicd a celor 12 Lii in sistemul sonor traditional
chinez aduce o relevanta contributie metodologica la cercetarea istorica a muzicii. Kuttner tidied
o obiectie de principiu, care afirma ca pentru cercetarea muzicologica argumentele fizico-acus-
tice ce exprima legi generale ale fenomenelor naturale au o valoare eel putin egala cu datele
literare si filologice. Este o pozitie semnificativa, care ne dovedeste ca, contrar asteptarilor,
punctul de vedere filologic continua sa predomine in uncle cercuri muzicologice. Dupd parerea
autorului, la care subscriem si noi, ceea ce el numeste muzicologie filologica" trebuie sa ramina
intr-un cadru precis care sa nu-i depaseasca eompetenta, intrind In contradictie cu datele fizico-
acustice. Articolul vrea sa fie un exemplu al modului In care date de natura acestora din urma
pot lamuri fapte muzicale neexplicate pind acum in chip satisfacator cu argumente arheologice,
lingvistice si filologice. Aleritul lui Kuttner este ca Incearca $i, In parte, reuseste sa elucideze
slujindu-se exclusiv de date muzicale, ale acusticii naturale $i ale tehnologiei organopoetice, o
problema Inca controversata si neclara.
Intemeiat pe urmatoarele considerente : a) cladirea unui sistem sonor alit de complex
ca cel clasi^ elfnez presupune cunostinte matematice $i acustice avansate ; b) In vechea societate
chineza stiinta $i tehnologia muzicii se aflau In miinile unor grupuri privilegiate care faceau din
cunostintele for secret de breasla, autorul dezvolta parerea ca denumirile celor 12 Lii reprezinta
termeni tehnici intentional mistificati spre a ascunde profanului sensul for real, dar, In acelasi
timp, capabili sa comunice initiatului o importanta cantitate de informatie codata. Ipoteza
autorului este intarita de prezenta, In sirul denumirilor, a cinci termeni care ru contin notiunea
de instrument fonogen, ci shit termeni neutri, asa-zisi tehnologici". Iata tabelul celor 12 Lii :
Traducere Echivalent
Nr. Denumire chineza convent ionalit sonor Categoric onomastics
XII Ciung-Iii teava de mijloc eis (teava) Iii
XI Wu-i nedesavirsit ais neutru (tehnologic)
X Cia -clung clopotul stens dis clopot
IX I-tzi regula egalizatoare gis neutru
VIII Ta-lii . teava mare cis ld
VII Giui-pin vegetatie luxuriantd fis neutru
VI Ying-ciung clopotul-ecou h clopot
V Ku-hsi purificare veche a neutru
IV Nan-lii teava de la miazazi a lit
III T'ai-ts'u pupitrul mare d neutru
II Ling-ciung clopotul padurii g clopot
I Huang-ciung clopotul galben c clopot
Se cuvine subliniat ca cei 12 Lii dateaza dintr-o epoca anterioara (cel putin sec. IX 1.e.n.)
constituirii in lumea cline a sistemului pitagoreic (sec. VI V Le.n.), ce utilizeaza in alcatuirea
[Link]
13 NOTE $1 RECENZII 93
lui acelasi principiu generator transpunerea la cvinta perfecta. Amintim ca traditia chineza
atribuie formarii sistemului o vechime mult mai mare, mergind pina in mil. III i.e.n. Este intere-
sant de aratat ca datele traditionale, semilegendare, atrag atentia asupra existentei, Inca In acea
epoca Indepartata, a unor legaturi Intre China si celelalte culturi asiatice si chiar mediteraneene.
Traditia chineza ne spune Ca locul de obirsie al celor 12 Lii a fost tinutul la apus de Muntii Kuen-
lun, probabil Bactriana darica. Istoricii (Francke, 1920) au identificat toponimicul Ta-Hia,
citat de legenda, cu tinutul toharilor, populatie atestata in Turkestanul chinez cu Incepere de
prin secolul al XIII-lea I.e.n. si care a jucat un insemnat rol In legaturile culturale vest-est
asiatice, ajungind in contact si cu civilizatia elenistica. S-a mai aratat de asemenea (Galpin)
1937) Inrudirea tipologica si onomastica a fluierului chinez din mil. III. I.e.n. (tik, te-ki sau ti) :
cu fluierul drept sumerian (ti-gi sau ti-gu) si cu unele fluiere egiptene din aceeasi epoca toate
generatoare ale aceluiasi tip de scara heptatonica tidied. Pe de'alta parte, cuvintul chinez Fu
(Bo)" care apare In mai multi termeni cu referinta la muzica a fost pus de unii (Soulie de Morant,
1911) In legatura cu radicalul Bod" sau Bud", intilnit In denuinirile asiatice care contin
notiunea de lntelepciune sau divinitate, ca de pilda supranumele sanscrit Buddha. In temeiul
acestor date si al altora asemanatoare, etnomuzicologi ca P. Collaer opineaza Ca aparitia scarii
lieptatonice In China si Asia poate fi plasata la sfirsitul mil. III I.e.n. La rindul ei, scara hepta-
tonica s-a aflat intr-un raport nemijlocit cu sistemul de impartire a octavei in 12 semitonuri,
prezent in cei 12 Lii. Referitor la aceasta relatie credem Ca ar fi fost utild, din partea lui Kuttner,
precizarea ca sistemul heptatonic se deosebeste de sistemul celor 12 Lit nu numai prin numar,
ci, In primul rind, printr-o insusire de calitate : el este un sistem modal, in timp ce cei 12 La consti-
tuie doar baza acustica, sonora, a muzicii traditionale chineze. lnterpretarile oferite de autor
sint, in majoritatea tor, convingatoare, remarcindu-se prin temeinicia observatiilor $i rigurozi-
talea deductiei. Din pacate, sistemul de interpretare nu este totusi desavirsit, iar explicarea
nu e dusa in mod satisfacator pina la capat la toti cei 12 termeni. Astfel, la Lii nr. 1 (Huang -
clung), Kuttner explica sensul adjectivului huang" (galben) prin culoarea clopotului nou turnat,
Inainte de a fi expus fenomenului oxidarii atmosferice. Sugeram posibilitatea unei alte interpre-
tari care, dupa parerea noastra, ar oglindi o idee fundamentals a conceptiilor chineze despre
muzica, anume legatura acesteia cu caracterul ciclic al unor fenomene ale naturii legatura
sesizabila $i in adoptarea sistemului sexagesimal de numeratie, in care cifra 12 (semitonuri, luni,
ore, semne ale zodiacului) este un submultiplu esential. E plauzibil, credem, ca huang" sä se
afle, pc de o parte, in legatura cu adjectivul huang" continut In numele fluviului Huang-ha.
Astfel, calatorul francez Amiot (1780) citeaza, in clasica lui lucrare despre China, un scriitor
chinez care afirma ca ideea primului sunet muzical s-ar fi nascut din miscarea de rostogolire a
valurilor Fluviului Galben (Huang-ha). Pe. de alts parte, huang" ar putea avea un raport cu
Huang-ti numele imparatului mitic considerat in traditia chineza ca instaurator al sistemu-
;ui celor 12 Li), pe la mijlocul mil. III i.e.n. Este foarte probabil ca denumirea celui dintii La,
sunetul fundamental al sistemului, sa se refere la numele fondatorului sistemului insusi. La
rindul sat, insa, Huang-ti proslavit ca inventator a nenumarate binefaceri pentru oameni
nu este declt o personificare a posteriori a fertilitatii telurice, facuta in culturile de agricultori
calcolitici. deoarece numele sau s-ar putea traduce paminl galben" (=loess). Consideram foarte
naturals aceasta interpretare personals, care se sprijina pe faptul ea Huang-ciung este sunetul
primordial, generator (creator fertil) al intregii serii, dupa epuizarea carcia se revine, pe o treaptd
superioara, la punctul initial al ciclului.
Revista ofera o lecture instructive, de un real profit pentru specialist, iar cuprinsul numa-
rului de fata indreptateste intru totul interesul ridicat pe care II prezinta, in lumea etnomuzico-
logica, publicatia americana.
KICOLAE RADULESCU
[Link]
REVISTA DE ETNOGRAFIE $1 FOLCLOR publica studii
fi materiale etnografice ft folciorice, cuprinzlnd deci intreg domenlul
culturii populare, cercetat prin perspective etnografiel, a folcloris-
ticii literare, muzicale si coregrafice. Revista pune in discutie, la
rubrics note fi recenzii, problemele actuate ale etnografiel si folclo-
risticii ft informeaza asupra lucrArilor de specialitate ce apar in tail
51 peste hotare.
NOTA CATRE AUTOR I
Autorli sint rugati sA Inainteze articolele, notele sl recenzille
dactilografiate la doug rInduri. Tabelele vor fi dactilografiate pe
pagini separate, far diagramele vor fi executate in tus, pe hIrtie de
calc. Tabelele gi Ilustratiile vor fi numerotate cu cifre arabe. Figurlle
din planse vor II numerotate In continuarea celor din text. Se va
evita repetarea acelorasi date In text, tab le sl grafice. Explicatia
figurilor va fi dactilografiatA pe pagina separatA. Citarea bibliogra-
fiei In text se va face In ordinea numerelor. Numele autorilor va fi
precedat de initials. Titlurile revistelor citate In bibliografie vor fi
prescurtate conform uzantclor Internationale.
Autorii an dreptul la un numar de 50 de extrase, gratuit. Res-
ponsabilitatea asupra continutului articolelor revine excluslv auto-
rilor.
Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc.
se va trimite pe adresa comitettdui de redactie : Bucurefti, str. Nikos
Beloiannis, nr. 25.
[Link]
LUCRARI APARUTE
IN EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
ADRIAN FOCHI, Morita. Tipologie. Oren Genezii. Texte, 1964, 1107 p.,
57 lei.
ROMULUS VUIA, Tipuri de ',Astern In romani (see. XIX ineeputul see. XX),
1964, 252 p., 13 lei.
* * * Studil de istorie literati st folelor, 1964, 248 p., 11,50 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Opineile In romani, 1957, 170 p., 10 lei.
FLOREA BOBU FLORESCU, Monumentul de In Adamklisi, Tropaeum
Tralani, editia a II-a, 1961, 748 p. -I- 7 pl., 75 lei.
* Arta popularfi din Valea Maui (Regiunea Hunedoara).
OVIDIU PAPADIMA, Anton Pann, Cinteeele de lume" si folelorul Bucurestilor,
Studiu istorie- critic, 1963, 187 p., 4,75 lei.
* * NOAH si strigiituri romfmesti de sari eintil fetele ci ficiorii jucind,
sense de Nicola° Pauleti in Rosin, in anul 1938, editie critics cu un
studiu introductiv de Ion Muslea, 1962, 144 p., 3,60 lei.
* * Istorla literaturii romAne, vol. I, Folelorul. Literature romani in
perioada feudalit (1400-1780), 808 p., 40 lei.
ti
Hey. ctn. tole., t. 11, Hr. 1, p. 1-94, Bucuresti, 1966
.mow
I. P. 1. c. 4085 I 43.407 I Lei 12.
[Link]