ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BCUCUREȘTI

Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului

ImplIcarea unuI OnG În sOluTIOnarea uneI

prObleme de medIu

-VIITOrplus-

Student: Răuță Lavinia-Cristiana

Anul III, seria B, grupa 1329

BUCUREȘTI

2017
 Cuprins

Cap. 1 Date generale despre ONG-ul de mediu

1.1. Scurt istoric al ONG-ului

1.2. Structura organizatorică
1.3. Identificarea și caracterizarea succintă a domeniilor în care activează cu prioritate
ONG-ul de mediu
1.4. Identificarea activității desfășurate de ONG-ul de mediu

Cap. 2 Tipuri de relații ce se stabilesc între ONG cu celelalte categorii de operatori

2.1. Identificarea și caracterizarea succintă a tipurilor de relații stabilite dintre ONG cu

operatorii guvernamentali

2.2. Identificarea și caracterizarea succintăa tipurilor de relații stabilite dintre ONG cu alte
ONG-uri

Cap. 3 Stdiu de caz – soluționarea unei probleme de mediu

3.1. Necesitatea proiectului

3.2. Caracterizarea succintă a problemei de mediu

3.3. Obiectivul general al proiectului

3.4. Obiectivele specifice ale proiectului

3.5. Identificarea activitățișor desfășurate în cadrul proiectului pentru atingerea

obiectivelor generale și specific

3.6. Analiza economică a proiectului

3.7. Analiza SWOT

3.8. Analiza de mediu

Concluzii și propuneri

Bibliografie

2
Problema de mediu: Impactul negativ al deșeurilor asupra capitalului natural

Cap. 1 Date generale despre ViitorPlus

1.1. Scurt istoric al ONG-ului

ViitorPlus este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit, care implementează proiecte de

dezvoltare durabilă încadrându-se în următoarele domenii de activitate: managementul capitalului
natural, producţie şi consum durabil, educaţie pentru dezvoltare durabilă, buna guvernare.

Viaţa şi-a jucat rolul său tainic şi, la începutul lui 2006, 3 oameni - Teia Gavrilescu, Teodora
Pălărie şi Mircea Ilie s-au adunat în jurul unui vis comun: fondarea unei organizaţii care să
contribuie la o lume mai bună şi mai durabilă.

Au fost câteva lucruri care i-au ajutat să porneasca la drum:

 Împărtăşirea cu sinceritate şi din suflet a ideilor, viselor, speranţelor, experienţelor;

 Hotărrea de a pune în practică si de a organiza ceea ce işi doreau de mult timp;
 Începutul propriu-zis - aflarea procedurilor legale, împărţirea responsabilităţilor pentru
fiecare parte, punerea lor în aplicare;
 Şedinţele fondatorilor, lucrul asupra statutului, alegerea formei de organizare (asociaţie sau
fundaţie), alegerea numelui, primele idei de activităţi;
 Împărtăşirea cu alţii a ideilor, într-un fel care a atras şi alţi oameni în echipă - Marcio Jappe,
Jeremy Moses, Anca Soare-Minea, Dan Vlad, Ionuţ Enache, Monia Martini, Cristi Lăcraru,
Ramona şi Ofelia Constantinescu, Luiza Dumitrescu...;
 Întalniri personale cu fiecare dintre ei, pentru a explora posibilităţile de a lucra împreună
în ONG-ul lor;
 Şedinţe regulate ale Asociaţiei, la care au început să discute şi să organizeze primul proiect.

Iniţiativa primului proiect - Şcoala de Afaceri pentru Dezvoltare Durabilă:

 La o discuţie despre sustenabilitate în România, s-a relevat nevoia de a educa oamenii de

afaceri cu privire la dezvoltarea durabilă, ca un factor important al schimbării şi în
contextul lipsei ofertei reale a unei asemenea educaţi în România;

3
  Primele discuţii şi reacţii despre idee de la alţi oameni, din şi din afara ONG-ului. De fapt,
începerea lucrului pe această iniţiativă concretă a adus şi alţi oameni lângă fondatori şi a
extins echipa;
 Prima şedinţă de proiectare a conceptului (la biroul din Bulandra) - Teia, Mircea, Dora,
Dan, Jeremy;
 Au continuat cu planificarea, foarte multă cercetare (asupra problemelor de durabilitate din
România şi a obiectivelor pe care vror să le atingă), şedinţe regulate, managementul
proiectului;
 Permanent au avut reacţii din exterior asupra multor aspecte (vînzări, conţinut, parteneriate
etc).

1.2. Structura organizatorică

Fondatorii ViitorPlus - asociaţia pentru dezvoltare durabilă sunt şi primii membri ai Consiliului
Director:

 Teia Gavrilescu (Catană) – preşedinte;

 Teodora Pălărie - vicepresedinte;
 Mircea Ilie – vicepresedinte.

Organigramă:

4
ATRIBUȚII

Adunarea Generală
Adunarea Generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea membrilor activi.
Aceasta are urmatoarele atribuții:
 Stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei;
 Aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala;
 Alege si revoca membrii Consiliului Director si Presedintele;
 Modifica actul constitutiv si statutul;
 Dizolva si lichideaza organizatia.
Adunarea Generala se intruneste cel putin odata pe an. Ea poate fi convocata in sedinte
extraordinare prin decizia Consiliului Director din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din
membrii activi.

Consiliul Director
Consiliul Director se constituie din minim trei membri. Membrii Consiliului Director sunt
aleşi nominal în funcţii de către Adunarea Generală. Principala responsabilitate a Consiliului este
să asigure funcţionarea Asociaţiei în conformitate cu statutul acesteia.
Funcţiile şi atribuţiile membrilor Consiliului Director sunt prevăzute în Regulamentul
Intern.
Consiliul Director se întruneşte cel puţin de două ori pe semestru şi ori de cîte ori este
nevoie. Convocarea Consiliului se face de Preşedinte, iar în lipsa acestuia, de un membru al
Consiliului Director.
Pentru buna desfăşurare a activităţilor Consiliului Director, acesta îşi poate constitui organe
de lucru permanente sau temporare, în funcţie de necesităţi.

5
 Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu votul majoritar al membrilor Consiliului. În
caz de egalitate de voturi, votul Preşedintelui este hotărâtor.
În caz de vacanţă sau indisponibilitate a unuia sau mai multor membri ai Consiliului
Director, ceilalţi membri decid asupra preluării atribuţiilor acestora sau a convocării Adunării
Generale.

Consiliul Director indeplineste urmatoarele atributii:

 Convoacă Adunarea Generală a Asociaţiei;
 Soluţionează cererile de înscriere de noi membri, pe care le supune spre validare Adunării
Generale;
 Propune Adunării Generale excluderea de membri;
 Întocmeşte programul de activitate şi bugetul pe o perioadă de un an şi le supune aprobării
Adunării Generale;
 Întocmeşte şi prezintă raportul de activitate Adunării Generale la sfîrşitul anului respectiv
în baza căruia se va acorda vot de încredere fiecărui membru al Consiliului Director în
parte
 În cazul în care un membru al Consiliului Director întruneşte sub o treime voturi de
încredere are obligaţia să redreseze situaţia prin implementarea măsurilor adoptate în
respectiva Adunare Generală şi să prezinte un nou raport de activitate la următoarea
Adunare Generală ordinară (în următorul semestru) când un nou vot de încredere va fi
organizat. În cazul în care şi de această dată membrul respectiv al Consiliului Director
obţine sub o treime voturi de încredere, este revocat imediat din funcţia de membru al
Consiliului Director.
 Dacă este cazul, propune spre aprobare Adunării Generale modificarea structurii
organizatorice a Asociaţiei pentru realizarea cât mai eficientă a scopului şi obiectivelor
acesteia;
 Angajează personal salariat sau indemnizat, necesar desfăşurării activităţii specifice
Asociaţiei, în limita bugetului aprobat;
 Stabileşte şi întreţine relaţiile cu terţii;
 Ţine evidenţa oficială a membrilor Asociaţiei;
 Are orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală.

Președintele
Preşedintele conduce Consiliul Director şi reprezintă Asociaţia în relaţiile cu terţii.
Preşedintele poate delega o parte din responsabilitatea sa altor membri ai Consiliului Director.
În caz de vacanţă sau indisponibilitate a Preşedintelui, atribuţiile acestuia sunt preluate de
membrii Consiliului Director.

Comisia de cenzori
 Verifica modul in care este administrat patrimoniul;
 Intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale;
 Poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot;
 Indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala.

6
Biroul executiv
 Gestioneaza si administreaza bunurile ViitorPlus;
 Asigura coordonarea proiectelor si programelor aflate in derulare;
 Intocmeste lunar pentru Consiliul Director un raport privind activitatile si situatia
financiara.

1.3. Identificarea și caracterizarea succintă a domeniilor în care activează

Domeniile de activitate:
1. Producția și consumul sustenabil presupune reducerea impactului negativ asupra
mediului natural concomitent cu mentinerea sau creșterea standardelor de viață ale
indivizilor umani.

2. Educație se ocupă cu promovarea abordării integrate în rândul organizațiilor, cu

conștientizarea individului asupra rolului și impactului personal în mediu și societate,
stimulează comportamentele individuale față de mediu.

1.4. Identificarea activității desfășurate

Domeniile în care activează ViitorPlus au mai multe activități, cum ar fi:

1. Producția și consumul sustenabil:

o Dezvoltă modele economice de producție și consum durabil;

o Încearcă reducerea consumului de resurse naturale și a deșeurilor;
o Susține activități de corelare a consumului cu producția locală;
o Colectează hârtie și carton cu ajutorul a două cargo-biciclete.

2. Educație:

o Participare cu speakeri sau traineri la diferite conferințe și workshopuri;

o Organizează tururi de oraș specializate pe problemele de sustenabilitate ale Bucureștiului;
o Expunere de panouri educaționale cu tema „Pădurea”.

7
Cap. 2 Tipuri de relații ce se stabilesc între ONG cu celelalte categorii de operatori

2.1. Identificarea și caracterizarea succintă a tipurilor de relații stabilite dintre ONG

cu operatorii guvernamentali

ViitorPlus colaborează cu diverși operatori guvernamentali, cum ar fi:

 Ministerul Mediului și Pădurilor

 Centrul Național de Dezvoltare Durabilă
 Primăria Generală a Capitalei

Ministerul Mediului și Pădurilor și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă au colaborat

cu ViitorPlus prin proiectul „Alianța pentru Dezvoltare Durabilă”. Acest proiect reprezintă o
acțiune ce a fost inițiate de către ViitorPlus în martie 2008, ca o grupare informală de organizații,
cu scopul de a contribui la procesul de revizuire a Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă a
României. Deși strategia cuprindea o planificare pe termen lung, revizuirea acesteia s-a desfășurat
într-un cadru de organizare insuficient de participativ, incapabil să asigure transparență și eficiență.
De aceea, ViitorPlus a propus printr-o scrisoare oficială adresată Ministerului Mediului și
Pădurilor, semnată și de alte 31 de organizații neguvernamentale, 9 soluții concrete pentru
depășirea acestor deficiente ale procesului. Doar două dintre acestea au fost realizate, prea puțin
pentru a asigura încredere într-un rezultat final viabil pentru acest demers.

Un alt demers ViitorPlus în scopul diminuării, opririi sau ereditării anumitor probleme de
sustenabilitate cu care se confruntă Bucureștiul, îl reprezintă proiectul „Pactul București”. Prin
acest proiect organizația colaborează cu Primăria Generală a Capitalei, pactul fiind asumat atât de
inițiatori cât și de Primăria Capitalei.

2.2. Identificarea și caracterizarea succintăa tipurilor de relații stabilite dintre ONG

cu alte ONG-uri

ViitorPlus prezintă relații de colaborare cu diverse ONG-uri, cele mai imortante fiind:

o Ateliere fără frontiere

o SOS Satele Copiilor România
o Asociația Arhiterra

8
 o Asociația pentru Dezvoltare Urbană

Ateliere Fără Frontiere este o asociaţie română nonprofit al cărei scop este inserţiunea socio-
profesională a persoanelor în mare dificultate prin economia socială şi solidară, o acompaniere
socio-profesionala individualizată, luptă împotrivă risipei, pentru păstrarea mediului curat şi
proiecte ecologice şi de solidaritate internaţională.

Angajaţii ce lucrează în atelierul de inserţiune "Atelierul de pânză" au fost recrutate de către

Ateliere Fără Frontiere şi se află sub asistenţa socială şi profesională a acestora.

Viitorii biciclişti ai proiectului "RECICLETA" ar putea fi aleşi dintre beneficiarii Programului

de asistare în vederea reinserţiei socio-profesionale, implementat de Asociaţia Ateliere fără
Frontiere.

Primii doi biciclişti ai proiectului "RECICLETA" sunt persoane în dificultate, aflate în

Programul de Întărire a Familiei, derulat de organizatia SOS Satele Copiilor România. De
asemenea, cargo-bicicletele folosite în proiectului "RECICLETA" sunt cazate în incinta Satului
SOS din Bucureşti, zona Floreasca.

Asociaţia Arhiterra, grup de lucru pentru arhitectura ecologică și dezvoltare durabilă.

Principalele obiective ARHITERRA se axează pe experimentarea şi promovarea unei eco-
arhitecturi sănătoase care propune un stil de viaţă alternativ şi durabil în relaţie cu mediul
înconjurător, revitalizarea tehnicilor şi meşteşugurilor tradiţionale, consultanţă şi lobby privind
legiferarea normativelor pentru construcţii din pământ.

ViitorPlus este unul dintre partenerii constanţi pentru schimb de informaţii, participari reciproce
la evenimentele organizate şi interese comune ai Arhiterrei.

Asociatia pentru Dezvoltare Urbana (ADU) își propune prin realizarea revistei tematice online
"[Link]" să implementeze în România un nou concept de responsabilizare socială:
„Atitudinea AUTO - ECO". [Link] prezintă programele de responsabilitate socială
ale jucătorilor din industria auto și efortul depus de aceștia pentru a-și reduce amprenta de carbon
la nivel național și internațional.

9
Cap. 3 Stdiu de caz

Problema de mediu: Impactul negativ al defrişǎrilor asupra capitalului

natural

3.1. Necesitatea proiectului

Un astfel de proiect, precum cel iniţiat de organizația ViitorPlus, în cazul defrișărilor abuzive,
este necesar pentru România datorită impactului negativ pe care îl au acestea asupra capitalului
natural.
Despǎduririle nu pot avea un efect pozitiv, ci doar unul negativ, deoarece produc hazarde
naturale. Acestea apar tocmai din cauzǎ cǎ funcţia de protecţie a pǎdurilor din apropiere sau din
amonte a fost grav afectatǎ.
Fenomenele naturale la care sunt supuse comunitǎţile umane sunt în general inundaţii,
alunecǎri de teren, avalanşe, modificarea regimului apelor (dispariţia unor surse de alimentare cu
apǎ sau modificarea nivelului pânzei freatice), secetǎ, tornade, deşertificare (în România este
evident acest efect în special în sudul ţǎrii, în Oltenia), ruperea unor baraje şi deversǎri din iazuri
de decantare urmate de poluarea chimicǎ a apelor.
În ultimii ani au devenit notorii dezastrele produse de inundaţii, pagubele fiind
semnificative.
Aşadar este necesar sǎ se intervinǎ pentru oprirea despǎduririlor prin diferite campanii de
împǎdurire organizate de ONG-uri de mediu sau minister, printr-un control mai riguros al celor
care se ocupǎ cu traficul de cherestea de cǎtre structurile abilitate sǎ facǎ acest lucru şi mai ales
prin conştientizarea populaţiei cǎ fǎrǎ pǎdure viaţa este pusǎ sub semnul întrebǎrii.

10
 3.2. Caracterizarea succintă a problemei de mediu

Pădurea este o bogăţie naturală, al cărei rol în economia naţională şi ale cărei multiple funcţii
în menţinerea echilibrului ecologic sunt greu de evaluat. Aceasta este privita ca o sursa de materii
prime. Ea furnizeaza combustibil, lemn pentru construcţii de case, poduri, mijloace şi căi de
transport, ustensile casnice etc. Din acest motiv şi din cauza faptului cǎ România a pierdut în
ultimul secol: jumǎtate din pǎdurile sale şi terenurile degradate au ajuns la aproximativ 3 mil.
hectare, proiectul desfǎşurat de ViitorPlus în parteneriat cu diverse alte categorii de operatori,
urmareşte sǎ refacǎ o parte din terenurile agricole degradate prin împǎdurire.

În anul 1800 România avea 8.5 mil. Ha de pǎdure, adicǎ 35-45% din teritoriu, suprafaţǎ care s-
a redus, continuu, astfel cǎ în 1974 a ajuns la doar 6.5 mil. Ha (27% din teritoriu), iar acum
suprafaţa împǎduritǎ a scazut sub optimul ecologic. Cauzele care au dus la formarea acestui efect
negativ asupra pǎdurilor au fost: defrişarea abuzivǎ, iresponsabilǎ, poluarea industrialǎ (cca 6-7%)
şi paşunatul excesiv. Situaţia astfel creata produce mari neajunsuri, dat fiind faptul cǎ posibilitǎţile
de regenerare a pǎdurilor sunt foarte reduse.

De asemenea, un fenomen negativ caracteristic României este caracterul “galopant” al uscǎrii

pǎdurilor, datoritǎ depǎşirii pragului critic al concentraţiei de dioxid de sulf, provenit din arderea
combustibililor cu conţinut ridicat de sulf, pentru ecosistemul forestier.

Dupǎ arderea combustibililor fosili, despǎduririle reprezintǎ cel de-al doilea factor major al
creşterii nivelui de gaze cu efect de serǎ în atmosferǎ, fiind atât o cauzǎ a încǎlzirii globale, cât şi
o consecinţǎ a acesteia, cǎci pǎdurea absoarbe cantitǎţi imense de dioxid de carbon, iar în
momentul defrişǎrilor toatǎ cantitatea absorbitǎ revine în atmosferǎ, care duce la creşterea
cantitǎţilor de gaze cu efect de serǎ(dioxid de carbon, radicali liberi, diferiţi compuşi toxici ai
sulfului).

Ceea ce îşi propune prin acest proiect organizaţia ViitorPlus este sǎ menţinǎ la viaţǎ, faptul cǎ:

o O pădure pe o suprafaţă de 1 km pătrat poate produce zilnic 9 tone de oxigen,

aproape de 10 ori mai mult decît aceeaşi suprafaţă de teren agricol.
o Într-o oră un stejar în vîrstă de 100 ani dă în atmosferă 1,7 kg oxigen pur, ceea ce
reprezintă raţia zilnică de oxigen pentru 3 persoane. Pentru înlocuirea unei
asemenea producţii trebuiesc replantaţi cca. 2500 puieţi.

11
 o perdea forestieră lată de numai 30 m reduce cu 8-10 % intensitatea zgomotului. Din
numărul mare de puieţi care se plantează la hectar (4000-7000), după 80-100 de ani
abia de mai rămân 500-600 de arbori.

În urma unui control al unui corp al Gǎrzii de Mediu s-a elaborat un top al numǎrului de gatere
pe judeţe. Pe locul 1 se găseşte Harghita, cu 1.153 astfel de instalaţii, urmată fiind de judeţele Alba
688 şi Suceava cu 668.

Aceste gatere trebuiesc reduse ca numar în aceste zone, altfel generaţiile care vor urma vor avea
de suferit.

Termenul de “Despǎdurire” este total opus termenului de “Dezvoltare Durabilǎ” care are ca
scop asigurarea tuturor necesitǎţilor din prezent DAR care sǎ nu compromitǎ posibilitatea
generatiilor viitoare de a-şi asigura singuri propriile lor necesitǎţi.

3.3. Obiectivul general al proiectului

 îmbunătăţirea calităţii mediului;
 combaterea schimbărilor climatice;
 fixarea carbonului.

3.4. Obiectivele specifice ale proiectului

 îmbunătăţirea calităţii solului;
 creşterea pădurilor cu rol de protecţie;
 obţinerea de lemn pentru scopuri bioenergetice;
 reducerea efectului secetei;
 stoparea fenomenului de deşertificare, de producere a inundaţiilor şi modificare a
nivelului pânzei freatice.

12
 3.5. Identificarea activităților desfășurate în cadrul proiectului pentru
atingerea obiectivelor generale și specific

 Activități de împădurire a terenurilor agricole ;

 Activități de ”transformare„ a deșeurilor reciclate în copaci;
 Investirea în creșterea de copăcei.

3.6. Analiza economică a proiectului

În 2014, România își propunea să realizeze 5000 de hectare de perdele forestiere. Până în
momentul actual au fost impadurite doar 23. În ritmul acesta, ar trebui 1000 de ani săse atingă
acest obiectiv.

” Dacă vom strânge fonduri în valoare de 4.000 de euro, cei de la Startarium vor dubla această
sumă și vom putea planta 2 hectare de perdele forestiere în comunele Sohatu și Galbinași, județul
Călărași.”

În zona de campie, padurile mai ocupă doar 5% din suprafață. Iernile grele troienesc zăpada și
blochează drumurile. În fiecare an auzim la știri despre oameni care nu mai pot ajunge la spital sau
la serviciu, rămân fără provizii, electricitate. Iar din bani publici plătim ~5000 de euro pentru
deszăpezirea unui kilometru de drum.

13
 3.7. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

- împǎdurirea terenurilor agricole - resurse financiare limitate

degradate - resurse umane disponibile pentru
- îmbunǎtǎţirea calitǎţii mediului activitatea de plantare a copacilor,
înconjurǎtor limitate
- fixarea carbonului - prea puţinǎ susţinere din partea statului
- creşterea pǎdurilor cu rol de protecţie
- conservarea mediului pentru generaţiile
urmǎtoare
Oportunitǎţi Ameninţǎri

- promovarea în şcoli a necesitǎţii de - reducerea suprafeţei agricole

protecţie a mediului
- obţinerea de lemn pentru scopuri
bioenergetice
- deprindere de aptitudini de cǎtre
voluntari

3.8. Analiza de mediu

Varianta fără proiect Varianta cu proiect

- Pagube de mediu; - Plus de valoare în cee ace privește
- Defrisări abusive; capitalul natural;
- Destabilizarea climei locale prin - Întreținere mediului înconjurător și
intemediul defrișărilor; asigurarea generațiilor viitoare de a-și
- Calitatea solului devenind mai satisfice propriile nevoi;
sensibilă; - Conservarea capitalului natural și
- Dezechilibre pentru oameni. respectarea normelor de protecție a
mediului.

14
Concluzii și propuneri

Aşa cum este prezentat proiectul privind împǎdurirea de terenuri şi ducerea la maturitate a
plantaţiilor cu puieți, acesta este necesar oamenilor nu doar din România, ci din întreaga lume,
cunoscându-se faptul cǎ omenirea se confruntǎ cu diverse probleme cauzate de exploatarea
neraţionalǎ a pǎdurilor.

Ceea ce încearcǎ asociaţia ViitorPlus sǎ facǎ prin transpunerea în realitate a ideilor de

conservare a capitalului natural este doar un pas spre atingerea acestui fapt. Rǎmâne decizia
oamenilor, a tuturor, de a contribui la îndeplinirea obiectivelor acestui proiect.

Parlamentul European a votat pentru o serie de măsuri stricte în ceea ce privește aceste defrișări:

 resursele naturale trebuiesc utilizate în mod rațional;

 combaterea și prevenirea degradării mediului, provocată de om;

 reciclarea deșeurilor;

 educarea populației pentru a trăi în ambianță cu mediul înconjurător;

 refacerea ecologică a solurilor prin diferite metode;

 plantarea de noi copaci tineri;

 aducerea unor specii de plante și animale pentru stabilirea ecosistemului;

 supravegherea pășunatului și a activităților agricole;

 împăduriri;

 gospodărirea pădurilor (acțiuni împotriva incendiilor).

15
 Bibliografie

 [Link]
 [Link]

16