0% au considerat acest document util (0 voturi)
357 vizualizări1 pagină

Interjectie

Documentul prezintă interjecția ca parte de vorbire neflexibilă care exprimă senzații și stări sufletești. Sunt clasificate interjecțiile în funcție de structură, semnificație și rolul lor în propoziție. Exemplele ilustrează utilizarea interjecțiilor.

Încărcat de

James Carro
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
357 vizualizări1 pagină

Interjectie

Documentul prezintă interjecția ca parte de vorbire neflexibilă care exprimă senzații și stări sufletești. Sunt clasificate interjecțiile în funcție de structură, semnificație și rolul lor în propoziție. Exemplele ilustrează utilizarea interjecțiilor.

Încărcat de

James Carro
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

INTERJECŢIA

Interjecţia este o parte de vorbire neflexibilă care exprimă senzaţii, stări sufleteşti, manifestări
de voinţă ale vorbitorului sau imită sunete şi zgomote din natură.

Clasificarea interjecţiilor

1. După structură şi din punctul de vedere al originii lor, interjecţiile se grupează în următoarele
clase:
 Interjecţii primare (simple): ah!, aoleu!, of!, vai!, bre!, poc!, bravo!, halal!, adio! etc.
 Interjecţţii compuse: cioc-boc!, hodoronc-tronc!, tic-tac!, trosc-pleosc!, tura-vura! etc.
 Interjecţii formate din alte părţi de vorbire sau din grupuri de cuvinte: Doamne!, poftim!, ca
să vezi!, doamne fereşte!, ajutor! etc.

2. După semnificaţia lor, interjecţiile sunt de trei feluri:


 Interjecţii cu valoare emotivă (exprimă senzaţii sau sentimente): a!, ah!, aoleu!, aş!, brr!,
bravo!, ehe!, halal!, hm!, oho!, of!, poftim!, ura!, vai!, zău! etc.
 Interjecţii care exprimă un act de voinţă sau servesc ca mijloc de adresare: ajutor!, aho!,
alo!, bre!, cea!, cuţu-cuţu!, haide!, hăis!, ho!, iată!, măi!, pst!, ptru!, pui-pui!, stop!, zât!
etc.
 Interjecţiile imitative sau onomatopeele (reprezintă reproducerea aproximativă a sunetelor
din natură): bang!, boc!, bâldâbâc!, buf!, cirip!, cucu!, gogâlţ!, ham!, pleosc!, trosc! etc.

Exerciţii

Întrebuinţarea interjecţiilor

Dopă rolul lor, se disting următoarele tipuri de interjecţii.


1. Interjecţii care alcătuiesc alcătuiesc propoziţii neanalizabile: Vai, mă doare! Ura, am învins!
Sfinte Dumnezeule, ce-ai păţit?
2. Interjecţie care îndeplinesc funcţia unei părţi de propoziţie:

 predicat: Nai la culcare! El atunci trosc! una la ceafă!


 Nume predicativ: Era vai de capul lor!
 Complement circumstanţial Bătea cioc! cioc! la fereastră.
de mod:
 Complement instrumental: Avea o haină căptuşită cu aoleu!

Exerciţii

S-ar putea să vă placă și