UNIVERSITATEA DE ŞTIINȚE AGRICOLE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALIZAREA: TPPA

PROIECT DE AN LA

MANAGEMENT

ÎNDRUMĂTOR:
PROF. DR BREZULEANU STEJĂREL

STUDENT:
BĂIȚUC ANDREI

2016
 INTRODUCERE

Reforma economică din agricultură, la nivel micro- sau macrosocial,

prezintă, pe lângă schimbarea fundamentală a formei de proprietate şi schimbarea
radicală a funcțiilor de producție, a relațiilor de schimb şi de repartiție a
profitului.
Reintrarea agriculturii româneşti în rețeaua relațiilor economiei de piață, a
relațiilor de concurență, unde criteriul de bază este doar eficiența şi calitatea,
necesită un nou tip de management, care prin metodele şi tehnicile utilizate să
corespundă cerințelor diferitelor tipuri de exploatații agricole.
Întocmirea proiectului de an la disciplina de "Management " ocupă un loc
important în cadrul pregătirii de ansamblu a viitorilor specialişti .
Pentru elaborarea proiectului de an, disciplina pune la dispoziția studenților
prezentul ghid, elaborat în conformitate cu reglementările şi normativele actuale.
Ghidul pentru întocmirea proiectului de an la disciplina "Management" se
adresează în special studenților de la Facultatea de Agricultură specializarea
Tehnologia prelucrării produselor agricole.

2
 Tema proiectului

PROIECT MANAGERIAL DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A

REZULTATELOR TEHNICO- ECONOMICE DE
ANSAMBLU LA S.C. CAȘMAN S.R.L.

3
 CUPRINS

CAPITOLUL . I PLANUL DE AFACERI PENTRU CREȘTEREA EFICIENȚEI

ECONOMICE A FIRMEI S.C. CAȘMAN S.R.L.
PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI
A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
A.1. Numele solicitantului:
A.2. Obiectul de activitate.
A.3. Forma juridica a solicitantului
A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la înființare
A.5. Administratorii societatii
A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii solicitantului:
A.7. Litigii ( in desfăşurare )
B. DESCRIEREA ACTIVITATII CURENTE
B.1. Istoricul activitatii
B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al solicitantului
B.3. Descrierea activitatilor curente si a tehnologiilor aplicate
B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime
B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului.
C.2. Descrierea tehnica a proiectului
C.3. Managementul proiectului
C.4. Lista de achizitii si sursele de achiziții
C.5. Personal si instruire
C.6. Graficul estimat al proiectului
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei si a mediului de afaceri

4
 D. PROIECȚII FINANCIARE SI INDICATORI FINANCIARI
D.1. Bazele de productie
D.2. Contul de profit si pierderi previzionat
D.3. Indicatorii financiari

CAPITOLUL II STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA

ASOLAMENTULUI

CAPITOLUL III ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

5
 CAPITOULUL . I
PLANUL DE AFACERI PENTRU CREŞTEREA EFICIENȚEI
ECONOMICE A FIRMEI S.C. PRIO JUICE S.R.L.

PARTEA I - DESCRIEREA SOLICITANTULUI

A. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

A.1. Numele solicitantului: S.C. CAȘMAN S.R.L.
A.2. Obiectul de activitate
S.C. CAȘMAN S.R.L. are ca obiect de activitate principal fabricarea cașcavalului
Codul CAEN –1551- tehnologia de fabricare produselor lactate și a braînzeturilor
cuprinde urmatoarele activitati:
-procesul de recoltare a laptelui materie primă ;
-receptia calitativa si cantitativa a laptelui ;
-obținerea cașului bașchiu ;
- prelucrearea cașului bașchiu ;
- obținerea cașcavalului produs finit ;

A.3. Forma juridica a solicitantului

S.C. CASMAN S.R.L. cu sediul social în oras PODU ILOAIEI, nr. 85 Judetul IASI,
înregistrată la Oficiul Registrului Comertului în data de 15.06.2012, cod unic de înregistrare
19406378, număr de ordine în registrul comerțului J15/2066/2012, cu obiectul principal de
activitate-tehnologia de obtinere a cașcavalului.

6
 A.4. Structura capitalului social si evoluția acestuia de la
înființare
Tabel A.4.1
Structura acționariat
STRUCTURA ACȚIONARIAT (Societatea) S.C. ECOVIN S.R.L.
LA DATA15.06.2012 ( In prezent)
Nr. de Valoare
Participare
Nr. actiuni/parți nominala Valoare totala
Denumire acționar la capital
Crt. sociale deținute a parții sociale (lei)
(%)
(Buc) (lei)
1 Băițuc Andrei 1100 11 110000 100
TOTAL 1100 11 110000

Tabel A.4.2
Date de identificare ale acționarilor

DATELE DE IDENTIFICARE ALE ACTIONARILOR PERSOANE FIZICE SI/SAU JURIDICE

BI/CI
(Persoane fizice) CNP Participare
Nr.
Denumire acționar Cod Unic de (Persoane fizice) Adresa la capital
Crt.
Inregistrare (%)
(Societati)
1 Băițuc Andrei 325467 1941218222080 Podu Iloaiei Nr.85 100
TOTAL 0

A.5. Administratorii societății

Tabel A.5.1
Administratorii societatii
BI/CI /PP
Serie/Nr. Locul si
Nr. Nume,
Locul si CNP data Domiciliu Funcția
Crt. prenume
data naşterii
emiterii
MZ 249831
IASI
.18 .12
SPCLEF 1941218222080
1 Băițuc Andrei 1994........... Iasi......... ADMINISTRATOR
Tg. .............
...
Frumos.......
..

Tabel A.5.2
NU ESTE CAZUL
Cenzorii societatii
BI/CI /PP Serie/Nr. Locul si
Nr.
Nume, prenume Locul si data CNP data Domiciliu Funcția
Crt.
emiterii naşterii

7
 A.6. Informații referitoare la locul desfasurarii activitatii
solicitantului:
Tabel A.6.1
Puncte de lucru
Tip:
Nr. Sediul social, punct de
Activitate Localizare Adresa
Crt. lucru, sucursala, filiala,
loc de vanzare
Podu Iloaiei nr.85
1 Sediu social Reprezentanța firmei .....
.............
Prelucrarea cașului Podu Iloaiei nr.85
2 Punct de lucru ...........
bașchiu și a laptelui ..........
Obtinerea Podu Iloaiei nr.85
3 Sediu de prelucrare .............
cașcavalului .........
Depozit pentru produsul Podu Iloaiei nr.85
4 Produs finit ..............
finit ...................

A.7. Litigii ( în desfăşurare)

Tabel A.7.1
NU ESTE CAZUL
In calitate de Reclamant
Observații
Valoarea
Nr. Cod Unic de (in curs de
Denumire societate prejudiciului
Crt. Inregistrare, Adresa soluționare,in
(Lei)
executare,faliment,etc.)
1
2
TOTAL 0

Tabel A.7.2
NU ESTE CAZUL
In calitate de Parat
Nr. Cod Unic de Valoarea prejudiciului Observații
Denumire societate
Crt. Inregistrare, Adresa (Lei)
1
2
TOTAL 0

Tabel A.7.3
NU ESTE CAZUL
Revendicări
Obiectul Revendicării (cu Valoarea
Observații
Nr. Denumire societate sau mentionarea sensului estimata a
(in curs de soluționare,in
crt. persoana fizica revendicarii: de catre sau activului
executare,faliment,etc.)
de la solicitant) revendicat
1

8
B. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII CURENTE

B.1. Istoricul activității

S.C. CAȘMAN S.R.L. s-a înființat la data de 15.06.2012 atribuindu-se Codul Unic de
Înregistrare 19406378 din data de 15.06.2012 şi numarul de ordine în registrul comertului
J15
/2066/2012, cu sediul social în oraș Podu Iloaiei, nr. 85, judetul Iași, reprezentat prin Băițuc
Andrei în calitate de asociat unic.
Capitalul social subscris este de 110.000 de lei integral vărsat, fiind împărțit în 1100 de
părți sociale. Valoarea unei părți sociale este de 100 lei.
Societatea are un efectiv de 6 muncitori, dintre care 4 implicați direct în procesul de
producție.
Structura şi relațiile de subordonare între salariați sunt prezentate în cadrul
organigramei întreprinderii.
Societatea procura materia prima pentru fabricarea vinului alb de pe un teren de 100h
proprietare proprie dar nu in mod direct, terenul fiind dat in arenda .

B.2. Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul

actual al solicitantului:
Tabel B.2.1

Valoare neta la
Data data întocmirii
Suprafață
Denumire mijloc fix achiziției ultimului bilanț Bucăți
(m²)
(lei)
[Link]ĂDIRI TOTAL 77.900 4
Hală de procesare a 20.08.2012 2.000 40.100 1
laptelui materie primă
Hală de depozitare a 25.09.2012 2800 31.000 1
cașului bașchiu
Hală de depozitare a 28.09.2012 900 6.800 1
utilajelor
Clădire administrativă 27.10.2013 800 11.000 1
[Link] TOTAL 30.400 5
Milk Cab 21.02.2013 - 5.800 2
Rezervor pentru stocarea 28.03.2013 - 2700 2
laptelui
Furgoneta 15.05.2013 - 21.900 1
[Link]ȚII 105.149 6
Cantar 25.07.2013 - 2.823 1
Buncar receptie 25.07.2013 - 3000 2
Linie tehnologică pentru 26.08.2013 - 80,000 1
obținerea cașcavalului

9
Presa hidraulica 26.08.2013 3.326 1
Linie de ambalare 29.08.2013 9000 1
Linie de etichetare 29.08.2013 7000 1
[Link] DETALII
Aparatură de birotică
TOTAL MIJLOACE
FIXE

Tabel B.2.2
TERENURI
Nr. Amplasere Suprafața Valoarea Regim juridic
crt. Județ/Localitate totală(mp)/categoria de contabilă
folosință (lei)
1. Iași/Podu Iloaiei 2000/ hala procesare lapte 41.100 Proprietate
personala
2. Iași/Podu Iloaiei 4000/ Hală de 34.732 Proprietate
maturare/transformare a personala
cașului bașchiu
3. Iași/Podu Iloaiei 370/ Hală de depozitare a 7.800 Proprietate
utilajelor personală

10
 B.3. Descrierea activitatilor curente (agricole si non-agricole) si a tehnologiilor aplicate

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Fructe şi sucuri din fructe
Preț/
Indicatori U.M Cantitate VALOARE
U.M
CONSUMURI (CHELTUIELI)
I lei - - 1013442,2
MATERIALE (1+2+3+..12)
1 Combustibil litri 400 5,22 2088,0
2 Lapte litri 1500000 0,6 900000,0
3 Sare kg 50 0,8 40,0
5 Fitosanitare litri 200 25 5000,0
8 Apă m³ 2000 0,5 1000,0
10 Energie electrică kw 5500 0,54 2970,0
11 Ambalaje buc 10000 0,1 1000,0
Cheltuieli cu aprovizionarea ( 10%din
12 lei - - 101344,2
I)
CONSUMURI (CHELTUIELI) CU
II lei - - 108838,9
FORȚA DE MUNCA (13+13+..16)
Personalul permanent implicat în
13 z.o 960 45 43200,0
producție
15 Personalul administrativ persoane 2 65 23400,0
16 Fond retribuire lei 0 - 42238,9
III ALTE CONSUMURI (17+18+...22) lei - - 65637,3
17 Cheltuieli generale (3%din I+II) lei - - 33668,4
18 Dobânzi la credite lei - - 8400,0
19 Telefonie mobilă lei - - 1200,0
20 Asigurări lei - - 5000,0
21 Energie electrică kw 1500 0,54 810,0
22 Amortismente lei - - 16558,8
TOTAL CONSUMURI
A lei - - 1187918,4
INTERMEDIARE (I+II+III)
B VALOAREA PRODUCȚIEI lei 290000 - 1445000,0
23 Lapte UHT litri 250000 2,9 725000,0
24 Cașcaval kg 40000 18 720000,0
C VENIT IMPOZABIL lei - - 1419300,0
30 (-)Impozite si taxe lei - - 25700,0
31 (+)Subvenții lei - - 39000,0
D PROFIT BRUT lei - - 270381,6
IMPOZITUL PE PROFIT (16% din
E lei - - 43261,1
D)
F PROFIT NET lei - - 227120,6
G COST DE PRODUCTIE lei - - 1,70

11
H PROFIT LA KG lei - - 1,20
I MARJA BRUTA(MB) lei - - 18,71

Cheltuieli cu energia electrică şi combustibil

Indicatori kw kw Lei/Kw Lei
Curs leu/Euro =4,512 zi/ferma an/ferma an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Consum energie clădire administrativă 5 1500 0.54 810
0.5
Consum în producție 5500 4 2970
Total (lei)/an 3780
Total (Euro) 837,76

Indicatori litri lei/litru Lei

an/ferma an/ferma
CONSUMUL CU COMBUSTIBILUL
Transport 250 5.22 1305
Generator 50 5.22 261
Alte operații tehnologice 100 5.22 522
Total (lei)/ferma 2088
Total (Euro) 462,76
TOTAL CONSUMUL ENERGIE+COMBUSTIBILUL
Total (lei)/ferma 5868
Total (Euro) 1300,52

Alte cheltuieli materiale+apa

Valoare
Indicatori lei/an
Curs euro= 4,512
Cheltuieli diverse 340
Apa 3000
Total (lei) 3400
Total (Euro) 753,54
Revine pe um (lei) 0,011
Revine pe um (Euro) 0,0025

Asigurari
Indicatori Valoare lei
Clădiri 1500
Producţie 3500
Valoare asigurare lei 5000
Revine pe l (lei) 0.15

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile

Indicatori Cantitate Lei/u.m Valoare
Combustibil 400 5,22 2080
Lapte 1500000 0,6 900000
Sare 50 0,8 40

12
 Fitosanitare 200 25 5000
Apa 2000 0,5 1000
Ambalaje 10000 0.1 1000
Total (lei)/ferma 909.120
Revine pe um (lei) 0,86

Alte cheltuieli materiale+apa

Indicatori Valoare lei
101344,2
Cheltuieli cu aprovizionarea
Cheltuieli cu apa 1000
Total (lei) 102344,2
Revine pe um (lei) 0,1

Amortismente
Valoarea rămasa la Număr ani Valoare
Dată intrare data ultimului bilant rămaşi amortizare
Imobilizare în gestiune contabil neamortizați anuală
20.08.2012
Hală de procesare a laptelui
materie primă 36090 36 1002,5
25.09.2012
Hală de depozitare a cașului
bașchiu 21763 26 1033,33
Hală de depozitare a utilajelor 28.09.2012 6200 25 272
Clădire administrativă 27.10.2013 8250 20 550
Milk Cab 21.02.2013 1658 7 828,5
Rezervor pentru stocharea
laptelui 28.03.2013 1158 6 385
Furgonetă 15.03.2013 10950 8 2737,5
Cantar 25.07.2013 2823 8 705,75
Buncăr receptie 25.07.2013 5326 4 1331.5
Amortizarea totală - 94218 - 8846,08
Revine pe l producție (lei) - - - 0,006

CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCĂ

Indicatori Nr. Muncitori Lei
an/ferma
CONSUMURI CU ENERGIA
Personalul permanent implicat în
producție 4 65700
Personal sezonier implicat în producție 0 0

13
 Personalul administrativ 2 47450
Total fond salarii (lei)/ferma 113150
Ajutor şomaj( 5%) 5657,5
C A S (23,33%) 26397,89
Contribuții [Link] sănătate(7%) 7920,5
Fond solidaritate (2%) 2263
Total fond retribuire (lei)/ferma/an 42238,89

B.4. Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime

Tabel B.4 .1
PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME

Extern % aprox.
Cantitate Valoare
FURNIZOR / Adresa din total
Intern aprox. aprox. (LEI)
achizitii
Produs: combustibil
Statia Nr. 1, Str. Națională,
1 Lukoil Intern 400 2088 0,23
Podu Iloaiei, jud Iasi
TOTAL 400 2088 0,23
Produs: lapte materie primă
1 SC LactoGen SRL Intern Iași, str Sambuca Nr 3/A 1500000 900000 99,21
TOTAL 1500000 90000 99,21

Produse fitosanitare
S.C Instal MAR
1 Intern [Link], Nr.7 Iași 200 5000 0,55
S.R.L
TOTAL 200 5000 0,55
Produs: sare
SC Cacica S.R.L. [Link], Nr. 43, Cacica, jud
1 Intern 50 40 0,004
Suceava
TOTAL 50 40 0,004

TOTAL 907,128 100

Tabel B.4 .2

PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE

Valoare % aprox.
Extern Cantitate
FURNIZOR Adresa aprox. din total
/Intern aprox.
(LEI) achizitii

14
 Produs Ambalaje
Str. Rachetei, nr. 3
1 SC ASC SRL intern 10000 1000 100
Baia Mare, jud Maramureș

TOTAL 1000 100

Tabel B.4 .3

PRINCIPALII FURNIZORI DE SERVICII

%
aprox.
Extern Cantitate Valoare
FURNIZOR Adresa din
/Intern aprox. aprox. (LEI)
total
achizitii
Serviciu: energie electrică
S.C Eon Moldova str. Nicolae Iorga nr. 7 Iași,
1 S.A Intern 5500 2970 15,99
jud. Iași
TOTAL 5500 2970 15,99
Serviciu: apă şi canalizare
Aleea Mihail Sadoveanu Nr. 7,
1 S.C. ApaVital S.A. Intern 2000 1000 5,38
loc. Iași, jud. Iași
TOTAL 2000 1000 5,38

Serviciu telefonie
Str. Guruniuc, nr.1, Iași, jud.
1 Romtelecom S.A Intern 12 1200 6,46
Iași
TOTAL 12 1200 6,46

Servicii bancare
Str. Ştefan cel Mare, Nr. 2,
1 BCR S.A Intern 12 8400 45,23
Iași, jud. Iași
TOTAL 12 8400 45,23

Serviciu: asigurări
1 Asirom S.A Intern Str. Pancu, Nr. 6Iași, jud. Iași 5 5000 26,92
TOTAL 5 5000 26,92

TOTAL 18570 100

Tabel B.4 .4

PRINCIPALELE MATERII PRIME

VALOARE
SOCIETATE PRODUS CANT. %
(LEI)
Lukoil 1 Combustibil 400 2088 0,23

15
 TOTAL 400 2088 0,23
SC LactoGen SRL 1 Lapte 1500000 900000 99,21
TOTAL 1500000 900000 99,21
[Link] S.R.L. 1 Fitosanitare 200 5000 0,55
TOTAL 200 5000 0,55
SC Cacica S.R.L. 1 Sare 50 40 0,004
TOTAL 50 40 0,004

TOTAL GENERAL 907040 100

B.5. Politica de desfacere. Canale de distribuție

Tabel B.5.1
Principalii clienți ai societatii
Nr. Client Valoare Pondere Termen de
crt. (lei) % plata
1 S.C. Dorna S.R.L. 152355 26,71 21 zile
2 S.C. LactoChiris S.A 187980 32,95 21 zile
3 S.C. Covalact SA 230000 40,32 21 zile
Total 570335 100 -

Tabel B.5.2
Datele de identificare ale principalilor clienți
Nr. Cod Unic de Telefon
Crt.
Societate Adresa
Inregistrare Fax
Str.Ştefan cel Mare nr.38;
1 S.C. Dorna S.R.L. 5782006 0244.282.366
Iași, [Link]și
Str. Gării., Nr.7
2 S.C. LactoChiris S.A 1278951 0040-265.511.419
Iași, [Link]și
Str. Lunca Oltului nr. 1, Jud.
3 S.C. Covalact SA 2265870 +40 263 231278
Covasna

16
 PARTEA A II - A - DESCRIEREA INVESTIȚIEI

C. PREZENTAREA PROIECTULUI
C.1. Obiectivele proiectului

„ASAMBLAREA UNEI NOI LINII PENTRU PRODUCEREA LAPTEUI”

Buget de venituri - cheltuieli si consumuri intermediare pentru produsele–

Cascaval si lapte de consum
Indicatori U.M Cantitate Preț/ U.M VALOARE
CONSUMURI
(CHELTUIELI)
I lei - - 1333353,4
MATERIALE
(1+2+3+..12)

1 Combustibil litri 480 5,22 2505,6

2 Lapte litri 1975000 0,6 1185000,0
3 Sare kg 62,5 0,8 50,0
5 Fitosanitare litri 250 25 6250,0
8 Apă m³ 2500 0,5 1250,0
10 Energie electrică kw 6875 0,54 3712,5
11 Ambalaje buc 12500 0,1 1250,0
Cheltuieli cu
12 aprovizionarea lei - - 133335,3
( 10%din I)
CONSUMURI
(CHELTUIELI) CU
II lei - - 160438,9
FORȚA DE MUNCA
(13+13+..16)
Personalul permanent
13 z.o 1440 45 64800,0
implicat în producție
Personalul
15 persoane 2 65 23400,0
administrativ
16 Fond retribuire lei 0 - 72238,9
ALTE CONSUMURI
III lei - - 172082,6
(17+18+...22)
Cheltuieli generale
17 lei - - 44813,8
(3%din I+II)
18 Dobânzi la credite lei - - 13400,0
19 Telefonie mobilă lei - - 1600,0
20 Asigurări lei - - 7000,0
21 Energie electrică kw 1500 0,54 810,0
22 Amortismente lei - - 104458,8
TOTAL
CONSUMURI
A lei - - 1665874,9
INTERMEDIARE
(I+II+III)

17
 VALOAREA
B lei 450500 - 2220000,0
PRODUCȚIEI
23 Lapte UHT litri 390000 2,9 1131000,0
24 Cașcaval kg 60500 18 1089000,0
C VENIT IMPOZABIL lei - - 2194300,0
30 (-)Impozite si taxe lei - - 25700,0
31 (+)Subvenții lei - - 19000,0
D PROFIT BRUT lei - - 547425,1
IMPOZITUL PE
E lei - - 87588,0
PROFIT (16% din D)
F PROFIT NET lei - - 459837,1
COST DE
G lei - - 1,70
PRODUCTIE
H PROFIT LA KG lei - - 1,20
MARJA
I lei - - 24,66
BRUTA(MB)

Fundamentarea necesității şi oportunității investiției

Economiile de piață din țările dezvoltate şi inițiativa privată, care constituie baza lor de
existență, sunt interesate în prelucrea laptelui.
Statul oferă subvenții şi adoptă reglementări care susțin direct. Statul este interesat să
asigure o dezvoltare locală şi regională bazată pe aceste resurse, o permanentizare a unor locuri
de muncă în mediul rural, o reducere a importurilor de sucuri de fructe şi legume, eventual
crearea unor disponibilități de export, precum şi o alimentație echilibrată, cât mai sănătoasă
pentru populație, din oferta națională..
Producătorii care sunt grupați în jurul societății au posibilitatea să încheie în condiții
avantajoase contracte de livrare parțială sau totală a produselor pentru procesare,
Mobilitatea piețelor internaționale va avantaja pe cei care se orientează către sursele de
materie prime cele mai ieftine, la o calitate cât mai bună. Cu alte cuvinte producerea materiilor
prime, procesarea şi desfacerea sunt secvențe din traseul unui produs care se pot desfăşura pe
meridiane diferite, dar se pot corela pentru a realiza eficiența, calitatea şi profitul maxim.
România este o țară cu tradiție agricolă, o țară care beneficiază de condiții climaterice şi
de sol cum puține țări au în lume.
După 1990 datorită scumpirii materiei prime materiilor prime, a forței de muncă şi a
lipsei modernizărilor, unitățile şi-au diminuat producția , iar unele au dispărut. O perioadă

18
finală în selecție a fost intrarea în UE, când s-a admis existența unităților care îndeplineau
condițiile.
În prezent foarte multe unități fucționeză ce proprietari străini. Principalele probleme
sunt: costul şi disponibilitatea materiei prime, costul energiei, costul forței de muncă.
Securitatea alimentară constituie o preocupare actuală şi un domeniu de cercetare în
care apar permanent noi tehnologii. Impactul modernizării tehnologiilor de producere implică
şi o redimensionare a managementului calității produselor oferite spre comercializare.
Laptele constituie o sursă valoroasă de elemente nutritive care contribuie la o
alimentație sănătoasă, prevenind carențe şi boli.
În anumite situații se pierde beneficiul înițial prin tehnologiile deficitare sub raportul
siguranței alimentare, urmarindu-se cantitatea, precum şi volumul producției.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de
calitate ale produselor obținute prin tehnologie modernă, la standardele impuse de UE,
realizând un control amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Investițiile propuse a se realiza în cadrul prezentului proiect decurg ca o necesitate
firească a stadiului socio-economic în care ne găsim, de țară membră a Uniunii Europene (UE).
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi
asamblarea unei noi linii de procesare a laptelui pentru obținerea cascavalului.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
1500 tone pe an, la 1975 tone pe an, realizându-se un plus de 475 tone pe an. Se va obține o
creştere cu 25 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 201, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 234.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri
mai mici decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
În prezent schimbările şi tendințele din mediul economic general determină societățile
comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C.
Prio Juice [Link] obține, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanți, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.

19
 Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deține cadre cu competență necesară.

Descrierea activității propuse prin proiect

Prin proiectul „Asamblarea unei noi linii pentru producerea cascavalului si laptelui
de consum”.
S.C. CASMAN S.R.L. are ca obiectiv general mărirea capacității de producție prin
achiziționarea şi asamblarea unei noi linii de procesare a laptelui pentru obținerea cascavalului.
Capacitatea de producție a actualei linii de porcesare este de 8230 L/zi. În condițiile
unui program de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână, se pot procesa în decursul unei luni 164,58 tone de
lapte.

Obiective specifice şi operaționale

I. Creşterea capacității de producție
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opține o
creştere cu 50 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
II. Creşterea productivității muncii
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.

III. Creşterea şi menținerea locurilor de muncă în spațiul rural

S.C. CașMan.R.L. prin realizarea acestei investiții va crea 2 locuri de muncă noi pe o
perioadă nedeterminată în oraș Podu Iloaiei. Aceste noi locuri de muncă vor conduce la
creşterea veniturilor familiilor angajaților şi la reducerea ratei şomajului în spațiul rural.

IV. Considerente asupra mediului

20
 Prin implementarea acestui proiect societatea comercială S.C. CașMan S.R.L. îşi
propune să protejeze mediul înconjurător prin introducerea unor instalații care au un consum de
apă şi energie electric mai mic.

V. Creşterea calității produselor obținute

În urma implementării proiectului şi asamblării noii linii de procesare a fructelor şi
legumelor calitatea produselor obținute va creşte prin înlăturarea necesității folosirii
conservanților datorită tehnologiilor folosite.

Date generale despre proiectul care se va implementa în cadrul societății

comerciale S.C. CașMan S.R.L.
Prin proiect se urmăreşte mărirea capacității de producție prin achiziționarea şi
asamblarea unei noi linii de procesare a laptelui materie primă și producerea cașcavalului.
Conservarea laptelui se va face prin tratamente fizice fără utilizarea unor produse
chimice care au efecte negative asupra sănătății prin prezența reziduurilor în alimente, cum
sunt aditivii alimentari.
Prin implementarea proiectului, societatea urmăreşte asigurarea unui nivel ridicat de
calitate ale produselor obținute prin tehnologie modernă , la standardele impuse de UE,
realizând un control amănunțit, bazat pe o aparatură ultraperformantă.
Obiectivul general al proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea laptelui
de consum și cașcavalului” îl constituie achiziționarea şi montarea unei linii de producere a
laptelui de consum in conformitate cu normativele de mediu ale Uniunii Europene.
Astfel, investițile propuse a se realiza prin acest proiect vizează următoarele:
 achiziționarea de instalații performante la nivelul standardelor Uniunii Europene în
vederea procesării fructelor şi legumelor;
 crearea condițiilor de desfăşurare în condiții optime a activității şi de protecție a
mediului înconjurător.

Parametrii constructivi şi de performanță ai maşinilor, utilajelor şi echipamentelor

care se vor achizitiona prin proiect

Prin prezentul proiect se va achiziționa o linie de producere a laptelui si cascavalului ce

va avea următoarele componente:

21
  Hala de procesare a laptelui 36090 lei
 Hala de depozitare a casului baschiu -21763 lei
 Hala de depozitare a utilajelor-6200 lei
 MilkCab-1658 lei
 Rezervor stochare-1158 lei
 Cantar -2823 lei
 Buncar receptie-5326 lei
Valoarea totală a investiției pe care societatea comercială S.C. CasMan S.R.L. doreşte
să o realize este de 110000 lei, respectiv 25.000 euro.

Fig.2. Schema liniei de producție a sucurilor obținute din fructe şi legume

Valoarea materialelor necesare implementării proiectului

Nr. Produs furnizat Bucăţi Valoare (lei)
Crt

1 Hala de procesare a laptelui 1 36090

2 Hala de depozitare a casului 1 21763
3 Hala de depozitare a utilajelor 2 53000
4 MilkCab 1 1658
5 Rezervor pentru stochare a laptelui 1 1158
6 Furgoeta 2 10950
7 Cantar 1 2823
8 Buncar receptie 1 5326

Total 132768

Activitatea de desfacere
Activitatea de desfacere a produselor obținute în urma implementării proiectului se va
realiza pe piețele locale, județene şi naționale.

22
 Pentru a-şi spori vînzările şi a obține profit (scopul final, perfecțiunea oricărei
întreprinderi), orice întreprindere trebuie să studieze cererea căreia i se adresează prin
intermediul produselor pe care le fabrică.
Acest lucru se poate realiza prin intermediul studiilor de marketing, care trebuie să aibă
o strategie de marketing elaborată pe baze realiste. Strategia de marketing influențează
profitabilitatea vînzărilor. Orice activitate de marketing presupune existența în cadrul
întreprinderii a unui sistem bine pus la punct, care să poată favoriza informații referitoare la
nivelul trecut şi actual al consumului, la factorii care influențează decizia consumatorilor,
precum şi să permită realizarea de prognoze de cereri viitoare.
Derularea normală a proceselor de desfacere a producției realizate la nivelul socității
comerciale necesită organizarea, în cadrul structurii manageriale a societății unui compartiment
de specialitate constituit sub formă de departamente care să urmărească activitatea de desfacere
a produselor realizate.
Desfacerea produselor firmei se va face prin intermediul supermarketurilor şi
hipermarketurilor, precum şi prin magazine de profil.

Principalii clienți
După implementarea proiectului „Asamblarea unei noi linii pentru producerea laptelui
si cascavalului” societatea comercială speră să mențină clienții deja existenți şi să atragă noi
clienți prin oferirea de sucuri naturale de calitate, fără conservanți şi la prețuri mult mai mici
decât ale concurenților. Astfel prin implementarea acestui proiect pe lângă creşterea capacității
de producție, societatea speră să crescă şi valoarea cifrei de afaceri cu 30 % față de perioada
dinaintea modernizării.

Principalii concurenți
În relația cu concurenții, S.C. CasMan S.R.L. va folosi strategii de piață bazate pe
avantajul de cost.
Avantajul concurențial pe care S.C. CasMan S.R.L. îl deține față de concurenți este dat:
 costul de producție mai mic;
 calitatea produselor obținute;
 nivelul ridicat de tehnologizare;

23
  personal caificat;
 prețurile mici;
 materie primă proprie;


Principalii concurenți ai societății S.C. CasMan S.R.L.

Nr. Denumire Cifră de afaceri Număr de Productivitatea muncii Cota de

Ctr. (Lei) angajați (W) piață %

1 SC Dorna S.R.L 1423900 20 1589 34

2 SC Covalact 1254480 12 1487,5 28

SRL

3 SC ZUZU SRL 1016155 19 1548 26

Iaşi

Din tabelul prezentat anterior se observă că societatea comercială S.C. CasMan S.R.L.

se confruntă pe piață în relația de rivalitate cu trei firme mari care înregistrează cifre de afaceri

mari şi care dețin cote de piață ridicate în comparație cu S.C. CasMan S.R.L. care deține o cotă

de piață de 7 %. Principalul concurent al societății comerciale S.C. CasMan S.R.L. este SC

Dorna SRL care deține o cotă de piață de 34 % şi înregistează o cifră de afaceri de 42390 lei.

Date privind forța de muncă şi managementul proiectului

De implementarea proiectului se va ocupa directorul general împreună cu reprezentanți
ai firmei S.C AMOS EXPERT S.R.L

24
 Estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției
În urma implementării proiectului vor fi angajate 2 persoane ce vor fi direct
subordonate administratorului societății.
Personalul ce va fi angajat în urma implementarii proiectului, cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată vor ocupa următoarele posturi:
 Inspector control calitate- 1 persoană;
 Personal aprovizionare-producție-1 persoană.
Situația în urma realizării proiectului
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opține o
creştere cu 50 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri
mai mici decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.

C.3. Managementul proiectului

(Responsabilul legal)
1. Nume: Baituc
Prenume: Andrei
Funcția: Administrator
Studiile şi experiența (relevante pentru proiect) : Inginer economist în agricultură
CV Responsabilul legal
Întreprinderea Funcția avută Perioada
S.C. CasMan S.R.L. Administrator 2012-2016
In prezent

(Responsabilul tehnic)
NU ESTE CAZUL

C V Responsabilul tehnic
Întreprinderea Funcția avută Perioada
In prezent

25
 C.4. Lista de achiziții şi sursele de achiziții pentru: activele ce fac
obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea în funcțiune a
proiectului

% din
Furnizor Produs furnizat Bucăți Valoare (lei) total
achiziții
Hala de procesare lapte 1 36092 11.30
Hala de depozitare cas 21763 6.32
S.C AMOS S.R.L Hala de depoiztare utilaje
1 6200 17.35
MilkCab 1 1658 6.15
Rezervor stochare lapte 1 1158 20.78
S.C Mercedes S.A Furgoneta 1 10950 1.98
Cantar 1 2823 0.86
S.C Strid S.A Buncar receptie 1 5326 1.89
Total 132768 100

Lista de achizitii materii prime

% din
Valoare total
Nr. Furnizor
Date furnizor Produs estimata necesar de
Crt.
(Lei) materii
prime
1 S.C AMOS S.R.L Str. CIORNEI 4 Iasi Instalații 66871 85.24
Str. Stefan cel Mare,
2 S.C Mercedes S.A nr.22, Complex Proxima Masina 10950 10.98
Shopping Mall
S.C Eon Moldova str. Toma Caragiu nr.
3 Instalație electică 8440 2.78
S.A 7, Vaslui
TOTAL 378000 100

C.5. Personal şi instruire

Tabel C.5.1
Grafic angajare personal
Nr. Număr
Crt.
Specialitate
2012 2013 2014 2015 2016 2017
TOTAL 0 0 0 0 2 0
C.6. Graficul estimat al proiectului
Proiectul va fi realizabil în 12 luni de la aprobarea finanțării.
Luna I – Se vor încheia contractele cu furnizorii şi se va face plata parțială a consultanței.

26
Lunile II-III- Achiziționarea instalațiilor
Lunile IV – Livrarea instalațiilor
Lunile V –VII – Amenajarea halei de producție
Lunile VIII- IX - Montarea liniei de producție
Luna X – Activități de finisaj
Luna XI - Testarea instalațiilor
Luna XII - Plata finală pentru consultanță şi darea în folosință a halei de producție

27
Grafic de eşalonare a investiției exprimat valoric pe luni şi activități.
Valorile sunt exprimate în lei şi includ TVA
GRAFIC DE IMPLEMENTARE A INVESTIȚIEI
Activitatea prevazuta I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Plata partială consultanță 6384
Încheierea contractelor cu furnizorii 200
Achiziționarea utilajelor 309710
Livrarea instalațiilor 2200
Amenajarea halei de producție 50000
Montarea liniei de producție 9300
Activități de finisaj 2423
Testarea instalațiilor 500
Darea în folosință a halei de
producție 7445
Plata finala pentru consultanță
TOTAL 397152

29
C.7. Impactul proiectului asupra dezvoltarii zonei şi a mediului
de afaceri

A. Efectele economice asupra dezvoltarii regionale:

 Crearea unor noi locuri de muncă permanete în cadrul comunei Dimitrie Cantemir;
 Creşterea veniturilor populației;
 Prin realizarea investiției vor fi atraşi şi alți investitori în comună,
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Hurdugi.

B. Efectele sociale asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de ocupare a populației active şi reducerea şomajului prin crearea de
noi locuri de muncă;
 dezvoltarea durabilă a comunităților rurale, prin promovarea tehnologiilor performante
şi a pluriactivităților;
 fluxurile economice create prin proiect vor genera impozite şi taxe care vor contribui la
dezvoltarea comunității rurale din satul Hurdugi.

C. Efectele de mediu asupra dezvoltării regionale

 reducerea poluării prin utilizarea de tehnologiilor moderne;

D. Efectele tehnice asupra dezvoltarii regionale:

 creşterea gradului de tehnologizare.

Analizând datele prezentate mai sus putem formula următoarele concluzii cadru:
 va creşte gradul de ocupare a populației rurale, cu efecte pozitive asupra nivelului
de trai;
 va creşte productivitatea muncii la nivel de întreprindere;
 va creşte volumul producției;
 vor creşte volumul vânzărilor;
 creşte calitatea produselor obținute;

30
 C.8. Finanțarea investiției
Din valoarea totală a investiției de 90000 Euro ajutorul public nerambursabil este de 30.000 Euro
Cheltuieli
Curs Euro / leu 4,20 Cheltuieli eligibile TOTAL
neeligibile
Procent finantare publică = 70% Euro Euro Euro

Ajutor public nerambursabil 30.000 0 30.000

Sursele de finantare pentru completarea

necesarului de finantare din care:
30.000 5.000 35.000
 Autofinantare
 Imprumuturi 25.000 0 25.000

TOTAL PROIECT 85.000 5.000 90.000

D. PROIECȚII FINANCIARE ŞI INDICATORI FINANCIARI

D.1. Bazele de producție

Cu proiect
A6 Denumire utilaj Costuri Amortizare % Intretinere
(noi) 2%

Instalație pentru recepția 34540 10,00%

fructelor 690.8
Filtre apă 19330 10,00% 386.6
Siloz 53000 10,00% 1060
Elevator 18810 10,00% 376.2
AMOS presă OPUS 63500 10,00% 1270
Separator 27210 10,00% 544.2
Tancuri de interstocare 18670 10,00% 373.4
Statie de tratament termic 99780 10,00% 1995.6
Stație de umplere Bag-in-Box 28650 10,00% 573
Calculator 6070 10,00% 121.4
Cablaj electric 2640 10,00% 52.8
Sistem de iluminat 5800 10,00% 116
378000 37800 7560

31
 D.3. Indicatorii financiari

Valoarea investiției (Vi) = valoarea totală a proiectului (exprimată în lei) –397152 lei
___________________________________________________________________________
Specificare AN 1 AN 2 AN 3
___________________________________________________________________________
Veniturile din exploatare* (Ve)
557820 566220 573940
___________________________________________________________________________
Cheltuieli de exploatare* (Ce)
382553.70 382025.70 382643.30
____________________________________________________________________________

Rezultatul din exploatare* (Re) = Se calculeaza: Re = Ve – Ce - minim 10% din Ve

155566,3 164494,3 171596,7

___________________________________________________________________________

Profitul net* (Pn) = rezultatul final al exercitiului financiar (anual) din care s-a scazut
impozitul pe profit.
114715.69 122215.21 128181.22
____________________________________________________________________________
Durata de recuperare a investitiei (Dr) = indicator ce exprima durata de recuperare a
investitiei (exprimat in ani)
Se calculeaza Dr= Vi/Pn mediu sau
Dr=(Vi - 5 x Pn)/Pn,
unde Pn mediu = profit net mediu pe orizontul de prognoza
Dr – este de 3,26 ani

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%), Pn-profit net pentru fiecare an al
perioadei previzionate.
28,88 % 30,77% 32,27%
____________________________________________________________________________

Cheltuieli financiare* (Cf) = 19000 19000 19000

____________________________________________________________________________

Flux de numerar net la sfârşitul perioadei (FNN) = Total intrari-Total ieşiri, FNN>=0
(pentru fiecare an de prognoză)
95715,69 103215,21 109181,22

33
 CAPITOLUL II
STRUCTURA FONDULUI FUNCIAR ŞI ÎNTOCMIREA
ASOLAMENTULUI

2.1. Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului

Tabelul 1
Mărimea şi structura categoriilor de folosință a terenului

Specificare Ha % din total % din agricol

Suprafața totală 1001 100,0 -
Teren agricol 1000 100,0
Teren arabil 960 95,9 96
- din care irigat 0 0 0
Păşuni naturale 0 0 0
Fânețe naturale 0 0 0
Livezi 20 1,99 2
Vii 20 1,99 2
Teren neproductiv 1 0,09

Amplasarea suprafețelor şi condițiile naturale

- Regiunea: NORD-EST
- Județul: IASI
- Comuna: Podu Iloaiei
Podu Iloaiei este un oraș în județul Iași, Moldova, România, format din localitățile
componente Budăi și Podu Iloaiei (reședința), și din satele Cosițeni, Holm și Scobâlțeni.
Podu Iloaiei, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ281 și DJ282D. Prima duce
spre nord la Erbiceni, Belcești, Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează
cu DN28B) și Sirețel. Al doilea duce spre sud la Popești și Mădârjac. Orașul este un mic
nod feroviar, având gară pe calea ferată Pașcani-Iași, de la această gară ramificându-se o
linie secundară ce duce la Hârlău

34
 Amplasarea comunei în cadrul județului Iasi

Cadrul natural al teritoriului comunei oferă condiții bune de dezvoltare, deoarece

localitatea beneficiază de mari suprafețe de teren arbil şi de păşune pentru dezvolatarea
zootehniei.
Clima este temperat continentală, de nuanță excesivă. Temperatura medie anuală a
aerului este de 9 - 9,5 C, cantitatea medie anuală de precipitații atmosferice este de 450 - 500
mm, iar vânturile au fregvența şi viteza mare aproape tot anul.
Pe văile pârâielor pe timp liniştit se produc inversiuni de temperaturi ale aerului care
generează înghețuri şi brume, timpurii toamna şi târzii primăvara, păgubitoare culturilor
agricole, livezilor şi viilor.
Învelişul de sol este alcătuit în cea mai mare parte de cernoziomuri, tipice şi levigate.

Favorabilitatea terenului pentru diferitele culturi

Cernoziomurile reprezintă unul din cele mai importante tipuri de sol din România, atât
datorită suprafețelor întinse pe care le ocupă în regiunile de câmpie, cât mai ales prin
fertilitatea ridicată.
Cernoziomul tipic are morfologia, Am-A/C-C sau Cca, în profil se constată urmele unei
activități biologice intense.
Cernoziomul tipic are o textură mijlocie, lutoasă, structura este mai bună decât la solul
bălan, sunt soluri bogate în humus de tip mult ( 3-4%).

35
 Deoarece predomină cernoziomurile, tipice şi levigate, se pot cultiva cu randament
mare culturi precum: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, mazăre, soia, rapiță, etc.

2.2. Alegerea culturilor (criteriile avute în vedere; culturile alese)

CARTOFUL

A. Sistematizare
FAMILIA Solanaceae
GENUL Solanum
SPECIA Solanum Tuberosum

B. Origine şi răspândire
 originar din America de Sud (regiunile înalte şi umede din Peru, Columbia);
 a fost adus în Europa în secolul al XVI-lea (prima oară în Spania, apoi în Anglia);
 s-a răspândit în zonele cu condiţii favorabile;
 producţii mari se obţin în Germania, Olanda, Franţa, Polonia etc.;
 a fost luat în cultură în România în secolul XIX.

C. Importanţa şi compoziţia chimică

 folosit în alimentaţia omului: -consum direct
-produse uscate
-produse semipreparate
 folosit în industrie:
-amidon, spirt
-produse pe bază de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranţi)
 folosit ca hrană pentru animale (porcine, bovine)
 conţine: - 76,3% apă;
- 23,7% substanţă uscată (17,5% amidon şi proteine):
- enzime;
- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;
- solanină gust amar; poate deranja la stomac;
devine toxică la 0,1 g/kg masă vie.
Din o tonă de cartofi se obţin prin prelucrare industrială:
- 95 litri de alcool de 40˚;
- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;
- 140 de kilograme de amidon uscat;
- 100 de kilograme de dextrină.

D. Particularităţi botanice şi biologice

 de la plantare la răsărire sunt 15-30 de zile (în funcţie de temperatură);
 de la răsărire până la începutul tuberizării sunt 10-30 zile (are loc creşterea rădăcinii, a
stolonilor, a tulpinii şi frunzelor);
Rădăcină fibroasă şi ramificată, rădăcină primară şi rădăcină secundară (stoloniferă);
Stoloni – muguri axilari şi terminali; în spaţiul vârfului de creştere există o zonă care se

36
 îngroaşă, din care se formează tuberculul.
 tuberizarea (încetarea creşterii plantei aeriene şi creştere tuberculului) durează 25-45 de zile;
 Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele şi lujerii îngălbenindu-se)
durează 20-40 de zile.
Pe suprafaţa tuberculului există ochi, formaţi din 3 muguri la subsoara unui rudiment de
frunză, care se numeşte sprânceană. În condiţii optime de perminare, cartoful încolţeşte
(mugurele central) se transformă în colţ.
E. Clasificare
 după perioada de vegetaţie: Soiuri timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de
vegetaţie);
semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95-110 zile);
semitârzii – Super (110-130 zile)
târzii – Titus (peste 30 de zile).
 după calitate:
Clasa A – pentru salate (tuberculii mai puţin făinoşi, nu se sfărâmă la fierbere; consistenţă
tare);
Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai puţin făinoşi, crapă uneori la fierbere;
amidon fin);
Clasa C – făinos, are consistenţă redusă şi crapă la fierber;
Clasa D – foarte făinos, se sfărâmă complet; amidon grosier folosit în industria sa.

F. Zone de favorabilitate
foarte favorabile – depresiunile intramontane şi extramontane (temperaturi de 16-18C,
precipitaţii anuale mai mari de 600 mm/an);
favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19-20C, precipitaţii anuale mai mici);
favorabile pentru cultura timpurie – în Sud, în Sud-Est, în Arad,în Sudul Moldovei, în
Dobrogea.

G. Relaţiile cu factorii de mediu

 căldura – creşterea plantelor şi formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi
de 15-18C; la temperaturi de –2 sau -3C cartoful este complet distrus;
 lumina – este pretenţios faţă de lumină mai ales în faza formării tuberculilor; la umbră
nu formează tuberculi;
 umiditatea – are cerinţe mari faţă de umiditate; seceta determină stagnarea creşterii
tuberculilor, reducerea producţiei şi capacitatea de păstrare;
 solul – are cerinţe ridicate faţp de sol; preferă soluri nisipo-lutoase, luto - nisipoase,
aluvionare, afânate, bine aerisite, fertile.

H. Rotaţia culturii
Înaintea cartofului se cultivă: familia leguminosae grâu, orz şi porumb.
Se recoltează:
 cartofii timpurii – manual, când au aproximativ 30 de grame;
 ceilalţi – când vrejii sunt uscaţi.

I. Dăunători şi boli
 Cărăbuşul de mai (larva roade galşeria în tubercul, şi aici se restbilesc bacteriile şi
ciupercile, care produc putrezirea);
 Gândacul de Colorado (roade frunzele);
37
Boli:
 Viroze (viruşi);
 Râia comună a cartofului;
 Mana (pete brun-roşiatice pe frunze);
 Făinarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).

GRÂUL DE TOAMNĂ Triticum aestivum (L), Familia Gramineae

Întrucât în campania de toamnă, cultura grâului ocupă un loc important, reuşita unei
culturi bune depinde de respectarea tehnologiei specifice de cultură.

Rotaţia culturilor
Cele mai recomandate culturi premergătoare sunt: borceagurile, trifoiul, lucerna,
cartoful, porumbul. La grâu nu se recomandă monocultura.

Fertilizarea
Odată cu pregătirea terenului, se aplică 20 – 30 tone gunoi de grajd/ha, o dată la 3 – 4
ani şi îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu, în cantitate de 40 – 60 kg substanţă activă/ha.
În lipsa gunoiului de grajd, cantitatea de fosfor şi potasiu creşte la 80 – 100 kg s.a. la hectar.

Lucrările solului
Se efectuează în aşa fel încât între executarea arăturii şi semănat să treacă un interval de
15 – 20 zile, necesar pentru a se realiza „aşezarea solului”. Arătura se efectuează, funcţie de
sol, la 18 – 20 cm adâncime, cu precizarea că pe solurile cu o vegetaţie prea înaltă se
procedează mai întâi la o mărunţire a acesteia cu grapa cu discuri. Dacă solul este prea uscat şi
rezultă bulgări prea mari, se renunţă la arat şi se pregăteşte terenul utilizând grapa cu discuri
grea, GDG-4,2M, în agregat cu grapa stelată. Pregătirea patului germinativ se face cu 1 – 2 zile
înainte de semănat şi constă în afânarea şi mărunţirea bulgărilor pe o adâncime de 6 – 8 cm cu
ajutorul grapei cu discuri.
Sămânţa trebuie să aibă o valoare biologică şi culturală ridicată, cu îndeplinirea
următoarelor condiţii: puritate peste 98%, capacitate germinativă peste 90%, sănătoasă,
umiditate sub 14%. Înainte de semănat sămânţa se tratează în mod obligatoriu cu fungicide
(CELEST STAR -1l/tonă)) pentru protejarea împotriva principalelor boli.
Semănatul se realizează în epoca optimă, data semănatului fiind diferită în funcţie de
zona ecologică. Cantitatea de sămânţă necesară pentru un hectar de cultură este cuprinsă între

38
200 şi 240 kg/ha, funcţie de condiţiile pedo-climatice, fertilitatea terenului şi epoca
semănatului. Adâncimea de semănat este de 3 – 4 cm pe solurile luto-argiloase sau lutoase şi
5–6 cm pe solurile nisipoase.
Este bine de ştiut că cercetările efectuate au consemnat că pentru fiecare zi de întârziere
a semănatului în luna octombrie se pierd 60 kg/ha, iar pentru luna noiembrie 100 kg/ha.
Semănat în perioada optimă, grâul are posibilitatea să înfrăţească şi să se călească,
fortificându-se pentru perioada de iarnă, în aceste condiţii putând rezista până la -200C.

Lucrările de întreţinere
În situaţia în care, în perioada semănatului, se manifestă fenomenul de secetă, se
recomandă tăvălugirea semănăturilor pentru a realiza un contact mai bun al seminţelor cu solul
şi a asigura o răsărire uniformă şi rapidă
Combaterea buruienilor se efectuează prin respectatrea tuturor lucrărilor agrotehnice şi
fitotehnice sau prin aplicarea de erbicide, în funcţie de gradul de îmburuienare şi structura
speciilor de buruieni:
● pentru combaterea buruienilor din familia Cruciferae (muştar sălbatic, ridiche
sălbatică, susai, pălămidă, etc.) se pot aplica următoarele erbicide: SDMA (2 l/ha) sau Dicotex
(2 l/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când buruienele sunt în faza de rozetă şi plantele de grâu
în faza de înfrăţire, iar temperatura aerului să fie de peste 150C;
● în combaterea buruienilor mai rezistente la erbicidele pe bază de 2,4-D (volbură,
mohor, muşeţel sălbatic, iarba bărboasă, rocoină,) se pot folosi: Lontrel 418C (4-5 l/ha),
Logran D (1,5 kg/ha), Granstar (20-25 g/ha), Glean (20-30 g/ha), Oltisan (1 l/ha),
Icedin forte (2 l/ha). Datorită remanenţei de lungă durată, în cazul tratamentului cu erbicidul
Glean, după grâu nu se vor semăna specii sensibile la acest erbicid (floarea soarelui, sfecla de
zahăr, sfecla furajeră). Epoca de aplicare: când temperatura aerului este de peste 120C, plantele
de grâu se găsesc în faza de înfrăţire-începutul formării primului internod, iar buruienele în
faza de rozetă;
● speciile de buruieni monocotiledonate, iarba vântului şi odosul (Avena fatua), se pot
combate cu erbicidele: Puma super (1 l/ha), Assert (2-3 l/ha), Avenge (4-5 l/ha), Dicuran (2-3
kg/ha). Epoca de aplicare: primăvara, când plantele de grâu sunt în faza de înfrăţire-până la
primul internod, iar buruienele până la începutul înfrăţirii.

39
 ● în timpul vegetaţiei, pentru combaterea unui complex de boli (fuzarioză, făinarea,
septorioza, etc), se pot aplica: Miraje (1 l/ha), Tilt 250 EC (0,5 l/ha), Bayleton 250 EC (0,5
kg/ha).
Combaterea dăunătorilor se efectuează în funcţie de specia dăunătoare:
● combaterea ploşniţelor cerealelor se face cu: Sinoratox (3l/ha) sau Dimevur (3 l/ha);
● combaterea gândacului ghebos se face cu Lindatox 3 sau PEB + Lindan (25 kg/ha);
● distrugerea gândacului bălos al ovăzului, care atacă şi grâul, se poate efectua cu:
Sinoratox (3 l/ha), Carbetox (3 l/ha), Onefon 80 (1,2 kg/ha).
În funcţie de nivelul precipitaţiilor, irigarea constituie o măsură eficientă şi se aplică
astfel: o udare pentru răsărire şi 1-2 udări în timpul vegetaţiei, cu o normă de udare de 500-600
m3/ha apă.

Recoltarea
Recoltarea se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de recoltat cerealele
păioase, în faza de coacere deplină, când umiditatea boabelor este cât mai aproape de 14%.
Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în zonele mai secetoase (la câmpie) şi
7-9 zile în zonele mai umede (colinare). În funcţie de soiul folosit, paiele reprezintă 55-65%
din recolta totală a părţii aeriene.

Producerea de sămânţă la populaţiile locale de grâu

Tehnologia de cultivare folosită în producerea seminţei are în vedere respectarea
următoarelor aspecte specifice:
- Izolarea culturii folosită pentru sămânţă la cel puţin 4 m faţă de alte soiuri de grâu sau
alte specii de cereale păioase;
- Asigurarea celor mai bune premergătoare şi evitarea cu stricteţe a revenirii în rotaţie a
culturilor de grâu după grâu sau alte cereale păioase la intervale mai mici de doi ani;
- Executarea a cel puţin 2 purificări biologice, din care prima imediat după înspicare iar
ultima la intrarea în faza de coacere în pârgă;
- Curăţirea perfectă a combinelor şi a sacilor utilizaţi la recoltare;
- Uscarea, condiţionarea şi păstrarea seminţei până în momentul semănatului în magazii
răcoroase şi uscate.

FLOREA SOARELUI - Helianthus annuus

40
 Floarea-soarelui ocupă un loc important între plantele oleifere. Fructele (achenele) de
floarea-soarelui conţin un procent de minimum 50% ulei semisicativ, ulei cu calităţi alimentare
de excepţie şi grad ridicat de conservabilitate, excelent pentru gătit şi salate, gustos şi aromat,
bogat în vitamine şi având o culoare plăcută.
Uleiul de floarea-soarelui se întrebuinţează în alimentaţia umană (prin procesul de
rafinare) şi în industria alimentară (pentru obţinerea margarinei, la conserve, săpun, lecitină,
fosfatide etc.). Prin industrializare, după extragerea uleiului, rămân şroturile, utilizate ca sursă
de proteină în hrana animalelor şi materie primă pentru concentrate de proteine în industria
mezelurilor. Din cojile seminţelor se fabrică furfurolul, folosit în industria fibrelor artificiale, a
maselor plastice etc. Măcinate, cojile se folosesc la fabricarae drojdiei furajere, circa 150 de
kg/tonă produs. Capitulele se utilizează în hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept
material combustibil sau în industria materialelor de construcţii. Fiind o plantă meliferă
apreciată, floarea-soarelui asigură în perioada înfloririi 30-130 de kilograme miere/hectar.

Amplasarea culturii
Floarea-soarelui întruneşte condiţii favorabile pe solurile cu valoarea pH-ului cuprinsă
între 6,8 şi 8,0, profunde, cu textură mijlocie, care înmagazinează şi păstrează bine apa, fără
exces de umiditate. Se vor evita terenurile nisipoase, cele erodate, precum şi solurile acide
neamendate. Premergătoarele favorabile pentru cultura de floarea-soarelui sunt culturile
timpurii (cereale de toamnă, care asigură o rezervă de apă în sol), precum şi cele târzii (cultura
de porumb). Se vor evita ca premergătoare culturile agricole cu boli comune şi, în special, cele
care contribuie la propagarea putregaiului alb (Sclerotinia sclerotiorum), dintre care
menţionăm: soia, fasolea şi răpiţa, care ocupă suprafeţe mari în zona de cultură a florii-
soarelui. Este, de asemenea, contraindicată revenirea florii-soarelui pe aceeaşi suprafaţă la
intervale mai scurte de 5-6 ani. Organizarea asolamentelor este o cerinţă obligatorie pentru
diminuarea atacului de boli, dăunători şi a infestării cu buruieni, reducerea necesarului de
pesticide şi obţinerea de producţii ridicate de floarea-soarelui.

Fertilizarea
În toate zonele agricole ale ţării, pentru realizarea de recolte superioare cantitativ,
calitativ şi economic, o importanţă deosebită o prezintă starea de aprovizionare a solului cu
elemente nutritive. Optimizarea dozelor de îngrăşământ are la bază cartarea agrochimică a
solului cu elemente nutritive, determinată cu cel mult 4 ani în urmă. Azotul este elementul
determinant pentru creşterea plantei de floarea-soarelui. La insuficienta aprovizionare cu acest
element, tulpinile sunt subţiri, frunzele sunt mici, de culoare verde-gălbuie, cele din partea
inferioară se usucă prematur. La carenţa pronunţată, planta se opreşte din creştere şi chiar piere.
De asemenea, excesul de azot este dăunător prin următoarele fenomene: frunzele sunt prea
suculente, supuse atacului de boli, aparat vegetativ prea dezvoltat, în detrimentul producţiei de
sămânţă (Vrânceanu, 1974), sensibilitate la secetă şi la cădere etc. O importanţă deosebită o
prezintă starea de fertilizare cu fosfor, cerinţele culturii fiind deosebit de ridicate.
Floarea soarelui nu se poate cultiva în orice asolament fără fertilizarea cu
fosfor. Din acest punct de vedere, conţinutul de fosfor mobil în sol trebuie să depăşească 50

41
ppm fosfor. Acest nivel se realizează şi se menţine numai prin aplicarea de îngrăşăminte
minerale cu fosfor, în diferite combinaţii din următoarele tipuri de îngrăşăminte: gunoi de
grajd, superfosfat, îngrăşăminte complexe sau simple. La parcelele gunoite, cantitatea de
îngrăşăminte chimice cu fosfor se reduce cu 1 kilogram pentoxid de fosfor/tona de gunoi de
grajd semifermentat.
Parcelele fertilizate cu gunoi de grajd şi îngrăşăminte complexe vor fi fertilizate cu doze
mai mici de azot şi potasiu, corespunzător cantităţii de azot şi potasiu introduse în sol cu
îngrăşămintele organice. Gunoiul de grajd semifermentat asigură între 2,5 şi 3,5 kilograme de
oxid de potasiu şi 1,5-2,0 kg azot/tonă. Îngrăşămintele organice, ca şi cele minerale cu fosfor şi
potasiu, se vor aplica toamna, înaintea lucrărilor de bază ale solului. În cazul îngrăşămintelor
minerale simple, acestea se vor aplica separat, din cauza incompatibilităţii lor fizice. Pe
parcelele cu resturi vegetale este necesară aplicarea suplimentară a unei cantităţi de azot
mineral, în funcţie de cantitatea acestora, pentru stimularea mineralizării ligninei. În acest sens,
se vor aplica 7,5 kilograme azot/tona de resturi vegetale. Îngrăşămintele minerale cu potasiu
sunt eficiente numai în parcelele cu un conţinut sub 150 ppm potasiu. Pe aceste soluri se vor
aplica în mod obligatoriu doze cuprinse între 30 şi 60 oxid de potasiu/hectar, în funcţie de
starea de aprovizionare cu potasiu a solului şi de doza de gunoi de grajd aplicată direct culturii
sau plantei premergătoare.
Se recomandă sarea potasică administrată în toamnă sau îngrăşăminte complexe de tipul
NPK, înainte sau concomitent cu semănatul. Azotul mineral este valorificat superior de floarea-
soarelui dacă se respectă următoarele cerinţe: s-au aplicat îngrăşăminte cu fosfor sau solul are
un conţinut mai mare de 50 ppm; doza se stabileşte în funcţie de consumul specific al plantei,
care este în medie pe hibrizi de 25 kilograme azot/tona de sămânţă planificată de obţinut;
îngrăşămintele minerale cu azot se aplică fracţionat, şi anume: - toamna înainte de arat, pe
solurile cu resturi vegetale, pentru a favoriza mineralizarea acestora, precum şi pe solurile cu
textură luto-argiloasă sau argilo-lutoasă; - la pregătirea patului germinativ sau concomitent cu
semănatul se folosesc îngrăşăminte complexe; în timpul vegetaţiei, când plantele au înălţimea
de 15-20 cm, o dată cu praşila mecanică.
Dintre sursele de azot, floarea-soarelui valorifică bine, în afară de gunoiul de grajd, şi
îngrăşămintele complexe, urea, nitrocalcarul (pe solurile slab acide), azotatul de amoniu (pe
terenurile cu reacţie neutră sau slab alcalină) şi, indiferent de reacţia solului, îngrăşămintele
lichide cu azot. La prepararea amestecurilor dintre îngrăşămintele lichide şi erbicide se va avea
în vedere ca îngrăşămintele lichide să se adauge peste soluţia de erbicide. Plantele de floarea-
soarelui prezintă, uneori, semne de suferinţă specifice dezechilibrelor de nutriţie cu
microelemente, mai frecventă fiind carenţa de molibden (în primăverile secetoase), carenţe
care se combat prin încorporarea, o dată cu lucrările de bază ale solului, a unei cantităţi de 0,5-
1,1 kg/ha molibdat de amoniu sau 0,75-1,5 kg/ha molibdat de sodiu.

Lucrările solului
Floarea-soarelui are un sistem radicular pivotant puternic dezvoltat, ceea ce impune o
bună afânare a solului. Adâncimea arăturii va fi de 22-25 cm pe solurile puternic îmburuienate
sau cu cantităţi mari de resturi vegetale, precum şi pe solurile compacte. Pe terenurile normale,

42
adâncimea arăturii va fi de numai 22 cm şi chiar mai redusă pe solurile cu strat arabil subţire.
Pe terenurile plane se recomandă ca arătura să se facă perpendicular pe direcţia de arăt în anul
precedent, pentru a se asigura o uniformitate mai bună a nivelării terenului. Arătura dinn vară
se va efectua obligatoriu în agregat cu grapa stelată, pentru a reduce pierderile de apă din sol.
Pregătirea patului germinativ are ca scop crearea unui strat de sol bine mărunţit pe adâncimea
de semănat, aşezat în profunzime şi bine afânat la suprafaţă, în care să poată fi introdusă
perfect uniform sămânţa.
Pentru obţinerea acestei cerinţe, numărul lucrărilor şi al agregatelor de lucru vor fi
diferite, după cum urmează: pe solele arate bolovănos din toamnă, denivelate, este necesară ca
primă lucrare la desprimăvărare o discuire în agregat cu lama nivelatoare şi grapa cu colţi; pe
arăturile normale, bine nivelate din toamnă, pregătirea patului germinativ se execută cu discul,
pentru încorporarea erbicidelor, sau direct cu combinatorul, care asigură o bună afânare a
stratului de sol în care se încorporează sămânţa.
Ca principiu de bază, pregătirea patului germinativ trebuie executată printr-un număr
redus de lucrări care să realizeze calitatea cerută de cerinţele biologice ale plantei, cu pierderi
minime de apă din acest strat de sol şi cu o minimă tasare a straturilor mai adânci. Calitatea
pregătirii patului germinativ este asigurată şi de reglarea corectă a agregatelor de lucru şi de
umiditatea solului. Ultima lucrare de pregătire a patului germinativ se execută cu combinatorul
în ziua sau preziua semănatului, şi nu mai devreme, pentru a nu favoriza condiţii de
îmburuienare a terenului înainte de răsărirea culturii.

Sămânţa şi semănatul
Sămânţa folosită la semănat trebuie să fie din generaţia F1, obţinută în anul precedent şi
care să nu conţină seminţe sparte, seminţe de lupoaie, seminţe atacate de boli de putrezire. O
atenţie deosebită se va acorda tratamentului seminţei, care se va efectua în preziua semănatului
cu produsele şi doza indicată de specialiştii-cercetători în domeniul protecţiei plantelor.

Epoca de semănat - semănatul începe atunci când în sol se realizează pragul minim de
temperatură pentru germinarea seminţelor de floarea-soarelui (7,5 grade Celsius) la adâncimea
de încorporare a seminţei. Întârzierea semănatului este însoţită de răsărirea neuniformă a
plantelor, din cauza reducerii umidităţii din sol şi a deplasării fazei de înflorire în perioada de
secetă acută din a doua jumătate a lunii iulie, ceea ce determină importante pierderi de
producţie. Se seamănă mai întâi parcelele tratate cu erbicide şi apoi cele netratate, pentru a
preveni infestarea cu buruieni a culturii înainte de răsărire.
Densitatea optimă de semănat se stabileşte în funcţie de gradul de aprovizionare a solului
cu apă în primăvară şi de talia hibridului cultivat. Densitatea optimă pentru cultura de floarea-
soarelui în sistem neirigat este de 40-50 mii plante/hectar. Limita maximă se recomandă
hibrizilor de talie redusă. Reglarea maşinii de semănat se va face în funcţie de valoarea
culturală a seminţei şi de gradul de patinare a roţii tasatoare a semănătorii. Foarte important
este ca repartizarea seminţelor pe rând şi pe adâncimea de semănat să fie uniformă, pentru a
asigura răsărirea explozivă a tuturor plantelor şi o dezvoltare armonioasă a acestora.

43
 Distanţa între rânduri va fi de 70 cm, distanţă care asigură posibilitatea executării
praşilelor mecanice pentru combaterea buruienilor în primele faze de creştere şi de dezvoltare a
plantei. În condiţiile de cultură din ţara noastră, corelate cu cerinţele hibrizilor cultivaţi,
adâncimea de semănat va fi de 4-6 cm, în vederea asigurării apei, căldurii şi a aeraţiei necesare
germinării seminţelor şi a răsăririi rapide a plantelor.

Lucrările de îngrijire
Combaterea buruienilor - pentru a diminua infestarea cu buruieni a culturii, se va
efectua o serie de lucrări mecanice şi chimice, cu rolul de a reduce rezerva de buruieni din sol.
În vară, după efectuarea arăturilor, imediat după recoltarea plantei premergătoare, ogoarele vor
fi menţinute curate de buruieni prin 1-2 lucrări de discuire. Pe terenurile infestate cu buruieni
mono- şi dicotiledonate perene se recomandă aplicarea în luna septembrie a unui tratament cu
erbicide pe bază de Glifosat. Tratamentul se recomandă în anii cu veri ploioase, care
favorizează răsărirea buruienilor şi o bună turgescenţă a plantelor, care să permită translocarea
cât mai profundă a erbicidului în toate organele subterane ale plantelor. Primăvara se vor
executa 2-3 lucrări ale solului (grăpatul arăturilor la desprimăvărare, lucrare cu discul în
agregat cu lama nivelatoare şi grapa cu colţi şi, în preziua semănatului, o ultimă lucrare cu
combinatorul), în vederea asigurării patului germinativ, dar şi a combaterii buruienilor. După
răsărirea florii-soarelui, la apariţia buruienilor se execută praşilele mecanice şi manuale pe
rând.
Erbicidele testate şi omologate în ţara noastră nu pot asigura o combatere totală a
spectrului de buruieni existent în majoritatea zonelor de cultură. De aceea sunt necesare
tratamente efectuate înainte de semănat şi imediat după semănat, motiv pentru care specialiştii
agronomi au emis mai multe variante-strategii de combatere a buruienilor problemă din
culturile de floarea-soarelui. Sunt situaţii în care, în ciuda acestor strategii aplicate corect, pot
rămâne buruieni (inclusiv dicotiledonate perene) necombătute.
Pentru prevenirea acestor situaţii se vor efectua două praşile mecanice, care vor completa
acţiunea erbicidelor, ele efectuându-se înaintea erbicidărilor în vegetaţie, pentru un efect
sinergic mai bun. La cultura de floarea-soarelui, pentru obţinerea unei diminuări semnificative
a infestării cu buruieni, este impetuos necesară utilizarea tuturor măsurilor de combatere
integrată (rotaţii raţionale, folosirea unei seminţe hibride de bună calitate, bine tratată,
efectuarea tuturor lucrărilor mecanice în epoca optimă, respectarea cu stricteţe a epocii optime
de semănat şi aplicarea în doze optime a îngrăşămintelor şi a erbicidelor recomandate).

Prevenirea şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor - cultura de floarea-soarelui este

afectată de un complex de patogeni, dintre care cei mai păgubitori sunt: Sclerotinia
sclerotiorum, Botrytis cinerea, Plasmopara helianthi, Phomopsis helianthi, Orobanche cumana
ş.a. Prevenirea atacului acestor patogeni impune măsuri de combatere integrată prin: cultivarea
de hibrizi rezistenţi; respectarea rotaţiei de 6 ani; folosirea unei seminţe sănătoase provenite din
loturi semincere libere de boli; aplicarea dozelor optime de îngrăşăminte NPK, în raport
echilibrat; executarea în condiţii optime a lucrărilor solului şi de întreţinere a culturii;
recoltarea la timp a culturii; tratamente chimice preventive la sămânţă şi în vegetaţie.

44
 Cei mai periculoşi dăunători ai culturii de floarea-soarelui sunt „gărgăriţa frunzelor”
(Tanymecus dilaticollis) şi „viermele sârmă” (Agriotes ssp.), care atacă în special plantele în
primele faze de vegetaţie şi care diminuează densitatea culturii până la compromiterea acesteia.
O primă măsură preventivă a acestui atac constă în evitarea porumbului ca plantă
premergătoare.
Tratamentul seminţelor de floarea-soarelui cu insecticide se face centralizat, în cadrul
centrelor de protecţia plantelor, cu respectarea strictă a normelor de protecţia muncii şi ţinându-
se seama de toleranţa hibrizilor faţă de aceste tratamente. O atenţie sporită se va acorda
manipulării seminţelor.
Polenizarea suplimentară - pentru a obţine o cantitate sporită de seminţe este
recomandată polenizarea suplimentară a plantelor de floareasoarelui. În acest sens, se vor
asigura cel puţin două familii de albine pentru fiecare hectar. Stupii de albine trebuie instalaţi în
apropierea lanului de floarea-soarelui, înainte de înflorire.
Recoltarea - recoltarea manuală se începe la o umiditate de 15-16%. Până la treierat,
conţinutul în apă scade la 10-11%, prin uscare în câmp sau pe suprafeţe amenajate. Recoltarea
mecanizată se face la umiditatea seminţelor de 13-14% şi trebuie să se termine până la
conţinutul în apă de 10-11%. Morfologic, momentul recoltării mecanizate se poate stabili când
80-85% din calatidii au culoarea brună şi brun-galbuie, iar restul de 15-20% sunt încă complet
galbene. Recoltarea se face cu combine de mare capacitate, dotate cu echipamente specifice
recoltării florii-soarelui.

Lista cu ofertele furnizorilor

45
 SC GOLDEN STAR SRL a fost infiintata in anul 1999 si este situata in
Pascani, judetul Iasi.
Firma a devenit consignatar al SC. AZOMURES SA. incepand cu anul 2003,
distribuind astfel ingrasaminte chimice la pret de fabrica si avand o capacitate de
depozitare de 3000 tone prin intermediul depozitelor proprii. Comercializarea
ingrasamintelor chimice produse de SC. AZOMURES SA. se face in sistem en-gros
si en-detail in euroregiunea Nord-Est a Romaniei. Transportul marfii se poate face
atat pe auto cat si pe CFR.
Produsul se ambaleaza in saci de polietilena sau in saci dubli (polietilena si
polipropilena), in functie de posibilitatile liniei de ambalare, in cantitati de 50 kg,
500 kg si 1000 kg, sau se poate livra si in vrac. Marcajul de pe saci este cel conform
reglementarilor in vigoare.
Misiunea firmei este sa vina in ajutorul agricultorului oferindu-i toata gama de
produse chimice AZOMURES la cel mai bun raport pret calitate si la timpul potrivit.
Oferta pe CFR
Pret cu TVA Pret cu TVA
lei/tona
Denumire Produs
lei/sac (50kg) (sac lei/sac (500kg) lei/tona (sac 500kg)
50kg)
Nitrat de amoniu 33,5% N2
77,50 1.550 735 1.470
(Azomures)
Nitrocalcar 27% N2 (Azomures) 69,50 1.390 660 1.320
NPK 15-15-15 / 16-16-16 MOP
103 2.060 999 1.998
(Azomures)
NPK 15-15-15 / 16-16-16 /
131,50 2.630 1.283 2.566
13.13.17 SOP (Azomures)
NPK 20-20-0 / 20-10-10 100 2.000 969 1.938

46
(Azomures)
NPK 27-13,5-0 (Azomures) 94 1.880 907 1.814
Uree 46% N2 (Azomures) 94 1.880 910 1.820
NPK 25-5-10 + S(3) + Mg(0,02) 0 0 0 0
NPK
0 0 0 0
13.13.17+S(14,5)+Mg(0,02)SOP

Preturile sunt pentru o comanda de minim 24 tone.

Transportul este inclus in pretul afisat, pana la statia CFR nominalizata de client.
Preturile mai pot fi negociate in functie de cantitatea solicitata.
Oferta depozit
Pret cu TVA Pret cu TVA
Denumire Produs lei/tona (sac
lei/sac (50kg) lei/tona (sac 50kg) lei/sac (500kg)
500kg)
Nitrat de amoniu 33,5% N2 (Azomures) 79 1.580 750 1.500
Nitrocalcar 27% N2 (Azomures) 71 1.420 675 1.350
NPK 15-15-15 / 16-16-16 MOP
104 2.080 1.009 2.018
(Azomures)
NPK 15-15-15 / 16-16-16 / 13.13.17
132,50 2.650 1.294 2.588
SOP (Azomures)
NPK 20-20-0 / 20-10-10 (Azomures) 101 2.020 979 1.958
NPK 27-13,5-0 (Azomures) 95,50 1.910 922 1.844
Uree 46% N2 (Azomures) 95,50 1.910 925 1.850
NPK 25-5-10 + S(3) + Mg(0,02) 97,50 1.950 0 0
NPK 13.13.17+S(14,5)+Mg(0,02)SOP 0 0 0 0

Preturile sunt pentru o comanda de minim 24 tone.

Pretul este pentru marfa ridicata din depozit si nu contine transportul.
Preturile mai pot fi negociate in functie de cantitatea solicitata.

47
48
FURNIZORI DE SEMINŢE

49
 Alegerea soiurilor şi hibrizilor

Cartofi de consum SECURA

Secura este un soi sănătos și bine stabilizat, semitimpuriu, pentru consum, tip culinar B.
Soiul Secura obține producții ridicate, are calități culinare excelente și se pretează pentru
spălare, împachetere sau vanzare directă.
Rezistent la râia neagră, rasa 1, PCN Ro 1. Este un soi tolerant la râia comună, mană,
pătarea feruginoasă, foarte rezistent la vătămări mecanice și lovituri.
Are tuberculi rotund ovali cu coajă netedă.

Grâu FLAMURA 85
Este un soi precoce, rezistent la iernare, arşiţă, făinare, cădere, mijlociu de rezistent la
rugina galbenă
Spicul este alb, aristat, mediu ca mărime, cu 16-18 spiculeţe; bob mare ovoidal, de
culoare roşie.
MMB- 42-45gr, calitate de panificaţie foarte bună şi bune caracteristici de morărit.
Potenţial de producţie este ridicat, între 6-8.5 tone/ha.
Producţiea realizată la [Link] TRADE SRL Baia [Link] în anul agricol 2005-
2006: 5800 kg/ha, conţinut gluten umed 29.

Floarea soarelui hibrid SUBARO

 Hibrid semi-tardiv
 Producţii de top în tehnologia bazată pe tribenuron-metil
 Toleranţă foarte bună la boli
 Particularități
- tolerant la Orobanche cumana – rasa E
- se pretează foarte bine zonelor mai uscate datorită toleranţei la secetă
- foarte bună toleranţă la boli
- talie medie-înaltă
- densitatea recomandată: 50.000 – 55.000 boabe germinabile/ha

2.3. Intocmirea asolamentului

Tabel 1

Specificare Ha
Suprafața totală a terenului arabil 960
Suprafața medie a solei 960/3

Întocmirea asolamentului agricol se va face în mai multe etape:

1. Stabilirea culturilor şi a suprafețelor în ha şi % ocupată de fiecare cultură.

Structura culturilor
Tabel 2

50
 Nr. Cultura Suprafața
Crt. ha %
1 Cartof 320 33.33
2 Grau 320 33.33
4 Floarea Soarelui 320 33.33
TOTAL 960 100

2. Stabilirea grupelor de cultură, a numărului de sole şi a suprafeței solelor.

Gruparea plantelor de cultură

Tabel 3

Nr. Grupa de cultură Suprafața Nr. de sole

Crt. ha %
1 Cartof 320 33.06 1

2 Grau 320 33.06 1

3 Floarea soarelui 320 33.87 1

TOTAL 960 100 3

3. Stabilirea tipului şi a schemei de asolament

Sola Culturi
1 Cartof
2 Grâu de toamnă
3 Floarea Soarelui

Tabel 5- Schema de asolament

Sola Culturi
1 Tuberculifere
2 Cereale de toamnă
3 Floarea Soarelui

4. Întocmirea planului de rotație în timp şi spațiu pentru un ciclu complet de rotație

51
Tabelul 6- Tabelul sinoptic al succesiunii culturilor

ANUL
2012 2013 2014
SOLA
Grâu de Floarea
I Cartof
toamnă soarelui
Floarea
II Grâu de toamnă Cartof
Soarelui
Grâu de
III Floarea soarelui Cartof
toamnă

52
 CAPITOLUL III
ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCȚIE AGRICOLĂ
3.1. Proiectarea producțiilor medii prin metoda bonitării
terenurilor agricole

Tabelul 3

Date inițiale

Corecția pt. Coeficient de Producția

Nota de bonitare distanță şi felul potențare (c) medie
Tipul de Suprafața
Cultura pentru condițiile drumului (k) realizată
sol - ha (Si)
ecologice (Pi) Kg/ha

Cernoziom
Cartof levigat 320 80 (75-80) 0.12 (0,1-0,15) 1,13 (1,1-1,2) 26000
Grâu de Cernoziom
toamnă tipic 320 78 (75-80) 0.13 (0,1-0,15) 1.17 (1,1-1,2) 3500
Floarea Cernoziom
soarelui levigat 320 85 (80-90) 0.1 (0,1-0,15) 1.16 (1,1-1,2) 5500
TOTAL 960

1) Notele totale de bonitare pentru condițiile ecologice (Ni):

Ni = Si x Pi

Ni cartof = Si cartof x Pi cartof= 320*80 = 25600

Ni grâu = Si grâu x Pi grâu = 320*78 = 24960
Ni floarea soarelui = Si floarea soarelui x Pi floarea soarelui = 320*85 = 27200

2) Nota medie ponderată de bonitare:

Ni
N mp = =
S i total

Nmp cartof = Pi cartof = 80

Nmp grâu = Pi grâu = 78
Nmp floarea soarelui = Pi floarea soarelui = 85

3)Producția ce revine pe un punct al notei medii ponderate de bonitare:

Prod . de pe intreaga supraf .

P kg/punct = =
N i total
Pkg/punct cartof = Prod. cartof / Ni cartof = 320*26000/25600= 325 kg/punct
Pkg/punct grâu = Prod. grâu / Ni grâu = 320*3500/24960= 44,87 kg/punct
Pkg/punct floarea soarelui = Prod. floarea soarelui / Ni floarea soarelui = 320*7200/27200= 84,7 kg/punct

53
4) Corecția totală în funcție de distanță şi drumuri:
Ct = S x k (Suprafață X coeficient corecție)

Ct cartof = Si cartof* kcartof = 320*0,12=38,4

Ct grâu = Si grâu * k grâu = 320*0,13= 41,6
Ct floarea soarelui = Si floarea soarelui * k floarea soarelui = 320*0,1=32

5) Nota de bonitare recalculată (Nbr)

Nbr = Ni – Corecția

Nbr cartof= Ni cartof - Ct cartof = 25600 - 38,4= 25561,6

Nbr grâu = Ni grâu - Ct grâu = 24960 – 41,6 = 24918,4
Nbr floarea soarelui = Ni floarea soarelui - Ct floarea soarelui = 27200 - 32 = 27168

6)Notele totale de bonitare potențate (Ntp):

Nota de bonitare Coeficient de
Ntp = x
recalculată (Nbr) potențare (c)

Ntp cartof = Nbr cartof* c cartof = 25561,6*1,13 = 28884,6

Ntp grâu = Nbr grâu * c grâu = 24918,4*1,17 = 29154,5
Ntp floarea soarelui = Nbr floarea soarelui * c floarea soarelui = 27168*1,16 = 31514,8

7) Producția totală pe cultură pentru fiecare unitate de sol (Pt):

Producția ce
Nota totală de revine pe un
Pt = bonitare potențată x punct de
(Ntp) bonitare
P(kg/punct)

Pt cartof = Ntp cartof* Pkg/punct cartof = 11012,25*37,5 = 412959,37

Pt grâu = Ntp grâu * Pkg/punct grâu = 11115,16*44,8 = 497959,16
Pt floarea soarelui = Ntp floarea soarelui * Pkg/punct floarea soarelui = 11115,16*86,78 = 964573,58

8) Producția medie la hectar

Producția 412959,37 Suprafața 320 Pmedie 26000 KG/HA

Totală cartof totală cartof
Producția 497959,16 Suprafața 320 Pmedie 4000 KG/HA
Totală grâu totală grâu
Producția 964573,58 Suprafața 320 Pmedie 7700 KG/HA
Totală floarea Totală porumb

54
 soarelui

3.2 STABILIREA CANTITĂȚILOR DE ÎNGRĂŞĂMINTE PE CULTURI

Calculul dozelor de îngrăşăminte s-a efectuat ținându-se cont atât de producțiile medii
cât şi de existentul de substanță activă din sol prin aportul de paie sau tulpini. S-au luat în
considerare calculelel făcute la aplicația în NPK Excel.
În tabelele 4, 5, 6 este prezentat calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la ha separat
pentru cele 3 culturi în parte.

55
 Tabelul 4
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura GRÂU DE TOAMNĂ

1
2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
3
4 GRAU Continut × Productie = total × Factorul- = Necesar – Substanta nutritiva-
5 kg/t tt/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 22,00 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 5,00 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 119,4
N

11

12 – Intrari din paie – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 109,3
14
15
16 Boabe 8,00 × 4,6 = 37,0 × 1,1 = 37,0
17 + Paie* 2,60 × 5,1 = 13,2 × 1,1 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 50,2
P2O5

18
19

20 – Intrari din paie – 13,2 = 13,2 × 100%

21 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 37,0
22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,1 = 27,7
1,1
25 + Paie* 9,30 × 5,1 = 47,3 × = 47,3
K2O

26 = Nec. ingr. la livrarea paielor = 75,0

27

28 – Intrari din paie – 47,3 = 47,3 × 100%

29 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 27,7
30

69
31
* Paie-Productie
32 = 1 × Productia de boabe

70
 Tabelul 5
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura PORUMB BOABE

PORUMB Continut Productie total Factorul- Necesar Substanta nutritiva-

× = × = –
kg/t tt/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
Revocare Valo-
×
kg/ha rificare
Boabe 15,00 × 4,1 = 61,5 × 1,1 = 67,7
+ Paie* 4,10 × 4,1 = 16,8 × 1,1 = 18,5
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 86,1
N

– Intrari din paie – 6,7 = 16,8 × 40%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 79,4

Boabe 8,00 × 4,1 = 32,8 × 1,0 = 32,8

+ Paie* 2,10 × 4,1 = 8,6 × 1,0 = 8,6
P2O5

= Nec. ingr. la livrarea paielor = 41,4

– Intrari din paie – 8,6 = 8,6 × 100%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 32,8

Boabe 3,60 × 4,1 = 14,8 × 1,0 = 14,8

+ Paie* 15,50 × 4,1 = 63,6 × 1,0 = 63,6
= Nec. ingr. la livrarea paielor = 78,3
K2O

– Intrari din paie – 63,6 = 63,6 × 100%

= Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea paielor = 14,8

71
72
 Tabelul 6
Calculul dozelor de îngrăşăminte chimice la cultura CARTOF
2 CALCULUL DOZELOR DE INGRASAMINTE
3
4 CARTOF Continut Productie total Factorul- Necesar Substanta nutritiva-
× = × = –
5 kg/t t/ha kg/ha necesar kg/ha Intrari din paie
6 Revocare Valo-
×
7 kg/ha rificare
8 Boabe 3,8 × 4,6 = 83,2 × 1,1 = 91,5
9 + Paie* 3 × 5,1 = 25,4 × 1,1 = 28,0
10 = Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 119,4
N

11

12 – Intrari din VREJI – 10,2 = 25,4 × 40%

13 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 109,3
14
15
16 Boabe 1,6 × 4,6 = 37,0 × 1,0 = 37,0
17 + Paie* 0,6 × 5,1 = 13,2 × 1,0 = 13,2
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 50,2
P2O5

18
19

20 – Intrari din VREJI – 13,2 = 13,2 × 100%

21 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 37,0
22
23
24 Boabe 6,00 × 4,6 = 27,7 × 1,0 = 27,7
25 + Paie* 4,2 × 5,1 = 47,3 × 1,0 = 47,3
= Nec. ingr. la livrarea VREJILOR = 75,0
K2O

26
27

28 – Intrari din VREJI – 47,3 = 47,3 × 100%

29 = Soldul nec. de ingrasaminte la incorporarea VREJILOR = 27,7
* Paie-Productie
30 = 1 × Productia de boabe

73
nec.=necesar

74
 3.3 PLANUL DE CULTURĂ

Planul de cultură cuprinde structura culturilor, dimensiunile fiecăreia,

producțiile medii şi totale. (tabelul 5)
Tabelul 5
Întocmirea planului de cultură

Cultura Suprafața Producții Producția Preț livrare

(ha) medii (kg/ha) totală (t) (lei/kg)
cartof 320 22000 7040 2.2
Grâu toamnă 320 4000 128 0,87
Floarea soarelui 320 3200 1024 0,98

3.4 FUNDAMENTAREA FIŞELOR TEHNOLOGICE PE CULTURI

În vederea organizării proceselor de muncă şi de producție, în etapa pregătitoare, se

întocmesc fişele tehnologice pe culturi. Informațiile cuprinse în fişele tehnologice servesc în
acelaşi timp la stabilirea tehnologiilor, stabilirea destinației producției, determinarea volumului
lucrărilor mecanice şi manuale, necesarul de forță de muncă, cantitățile de materiale şi
mijloacele financiare necesare pentru aprovizionare.

DATELE NECESARE:

1. Culturile incluse în planul de producție al firmei.

2. Suprafața ocupată de fiecare cultură în parte.
3. Culturile premergătoare.
4. Producția medie şi totală a fiecărei culturi.
5. Lucrările tehnologice, în ordinea cronologică a executărilor.
6. Perioada de executare şi data lucrării.
7. Mijloacele cu care se execută lucrarea.
8. Tarifele de plată pentru lucrările mecanice.
9. Tarifele de plată pentru lucrările manuale pe categorii.
10. Cuantumul taxelor pentru CAS, şomaj, risc, asigurare.
11. Amortismentul specific.

70
12. Materialele necesare procesului tehnologic, consumul normat pe UM, prețul unitar şi
cota pentru cheltuielile de aprovizionare.
13. Cota de cheltuieli indirecte (comune şi generale).
MODUL DE LUCRU:
1. Se înscriu în fişă datele privind suprafața şi producția medie. Producția medie se
planifică în raport cu fertilitatea solului şi cantitatea de îngrăşământ aplicată.
2. Se înscriu lucrările tehnologice, în ordinea executării lor, precizându-se toată perioada
optimă de execuție şi durata fiecărei lucrări.
3. Pentru fiecare în parte se determină: volumul lucrărilor, sumele necesare şi materiale.
4. La lucrările manuale, în raport cu volumul lucrării, se calculează numărul de zile om,
iar fondul de salarii rezultă înmulțind numărul de zile om necesar pentru evaluarea
lucrării cu tariful pe zi/om corespunzător.
5. Taxele asupra fondului de salarii se calculează aplicând cota în proporție de 30% pentru
CAS, 5% pentru fondul de şomaj, 1% pentru risc şi asigurare, impozit, 15% asupra
sumei care reprezintă fondul de salarii.
6. Amortismentul specific se determină în raport cu valoarea de inventar a mijlocului fix
folosit exclusiv la cultura respectivă şi durata de folosire.
7. Cota de cheltuieli pentru aprovizionare se calculează o cotă parte din valoarea
materialului folosit.
8. Din însumarea pentru lucrările mecanice, lucrările manuale, taxe asupra valorilor,
materialelor, se obțin cheltuielile de producție.
9. La cheltuielile directe se aplică cota de cheltuieli comune şi prin însumarea lor se
determină cheltuielile de producție.
10. După fiecare trimestru se fac totalurile.
11. Se calculează indicatorii: cheltuieli de producție la hectar şi costul la tona de produs.

71
72
 EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII CARTOF , VARIANTA RECOLTAT MECANIC -2016
Introducerea datelor lucrării Rezultate obtinute
1 Suprafata culturii (ha) 320,00 1 Productia totala principala (tone) 8320,00
2 Productia medie principala (kg/ha) 26000,00 2 Productia totala secundara (tone) 9401,60
3 Productia medie secundara (kg/ha) 29380,00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) 295201,60
4 Consum total de forta de munca (z.o.) 1957,37 4 Salarii total (lei) 128174,49
5 Salarii lucrari manuale (lei) 87751,70 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) 14040,27
6 Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 817824,00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 6467,65
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 444640,00 7 Impozite totale (lei) 20507,92
8 Zile agregat (z.a.) 633,63 8 Fond somaj (lei) 1281,74
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 40422,79 9 Pensii suplimentare (lei) 1922,62
10 Consum total de motorina (litri) 59040,32 10 C.A.S. (lei) 40118,62
11 Pretul combustibilului (lei/l) 5,00 11 Fond de sanatate CASS(lei) 13714,67
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16,00 12 Taxe total (lei) 77545,57
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 66696,00
14 Fond de somaj (%) 1,00 14 T.V.A. (lei) 40017,60
15 Pensii suplimentare (%) 1,50 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 320000,00
16 C.A.S. (%) 31,30 16 Total cheltuieli directe (lei) 2190099,26
17 Fond de sanatate CASS(%) 10,70 17 Alte cheltuieli directe (lei) 328514,89
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 18 Cheltuieli comune (lei) 109504,96
19 T.V.A. (%) 9,00 19 Cheltuieli generale (lei) 219009,93
20 Irigatii ( lei / ha) 0,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 328514,89
21 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 1000,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 2847129,03
22 Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 0,85 22 Venituri din productia principala (lei) 7072000,00
23 Subventii 352528,32
23 Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0,10 24 Venituri din productia secundara (lei) 940160,00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 25 Venituri totale (lei) 8364688,32
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 26 Costul de productie (lei/t) 342,20
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16,00 27 Profit brut total (lei) 5517559,29
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 28 Impozit pe profit (lei) 882809,49
28 Subvenția la ha 207,5 29 Profitul net (lei) 4634749,80
Plati la ha = valoare euro/ha an 2015* curs schimb 77,08 30 Profitul net (lei/t) 557,06
Plata redistrib-5-30 ha 46,75 31 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 14483,59
Plata inverzire 53,9 32 Rata profitului net (%) 162,79
tineri fermieri 29,77 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 4273,43

73
Subventii motorina= 1leu/ l 59040,32 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,000

74
75
 EFICIENTA ECONOMICA A CULTURII FLOAREA SOARELUI, VARIANTA RECOLTAT MECANIC -2016
Introducerea datelor lucrării Rezultate obtinute
1 Suprafata culturii (ha) 320,00 1 Productia totala principala (tone) 1760,00
2 Productia medie principala (kg/ha) 5500,00 2 Productia totala secundara (tone) 2041,60
3 Productia medie secundara (kg/ha) 6380,00 3 Cheltuieli cu carburantii (lei) 139921,60
4 Consum total de forta de munca (z.o.) 1957,37 4 Salarii total (lei) 109645,91
5 Salarii lucrari manuale (lei) 87751,70 5 Impozit pe salarii lucrari manuale (lei) 14040,27
6 Cheltuieli cu lucrarile mecanice (lei) 323568,00 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 3503,07
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 428640,00 7 Impozite totale (lei) 17543,34
8 Zile agregat (z.a.) 333,46 8 Fond somaj (lei) 1096,46
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 21894,21 9 Pensii suplimentare (lei) 1644,69
10 Consum total de motorina (litri) 27984,32 10 C.A.S. (lei) 34319,17
11 Pretul combustibilului (lei/l) 5,00 11 Fond de sanatate CASS(lei) 11732,11
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16,00 12 Taxe total (lei) 66335,77
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 64296,00
14 Fond de somaj (%) 1,00 14 T.V.A. (lei) 38577,60
15 Pensii suplimentare (%) 1,50 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 320000,00
16 C.A.S. (%) 31,30 16 Total cheltuieli directe (lei) 1490984,88
17 Fond de sanatate CASS(%) 10,70 17 Alte cheltuieli directe (lei) 223647,73
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 18 Cheltuieli comune (lei) 74549,24
19 T.V.A. (%) 9,00 19 Cheltuieli generale (lei) 149098,49
20 Irigatii ( lei / ha) 0,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 223647,73
21 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 1000,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 1938280,34
22 Pretul de vanzare a productiei principale (lei/kg) 0,85 22 Venituri din productia principala (lei) 1496000,00
23 Subventii 321472,32
23 Pretul de vanzare a productiei secundare (lei/kg) 0,10 24 Venituri din productia secundara (lei) 204160,00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 25 Venituri totale (lei) 2021632,32
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 26 Costul de productie (lei/t) 1101,30
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16,00 27 Profit brut total (lei) 83351,98
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 28 Impozit pe profit (lei) 13336,32
28 Subvenția la ha 207,5 29 Profitul net (lei) 70015,66
Plati la ha = valoare euro/ha an 2015* curs schimb 77,08 30 Profitul net (lei/t) 39,78
Plata redistrib-5-30 ha 46,75 31 Profitul la unitatea de suprafata (lei/ha) 218,80
Plata inverzire 53,9 32 Rata profitului net (%) 3,61
tineri fermieri 29,77 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 1032,83

76
Subventii motorina= 1leu/ l 27984,32 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,001

77
78
 Introducerea datelor lucrarii Rezultate obtinute
1 Suprafața culturii (ha) 320,00 1 Producția totală principală (tone) 1120,00
2 Produțtia medie principala (kg/ha) 3500,00 2 Producția totală secundară (tone) 1299,20
3 Producția medie secundara (kg/ha) 4060,00 3 Cheltuieli cu carburanții (lei) 120766,70
4 Consum total de forța de muncă (z.o.) 127,78 4 Salarii total (lei) 20903,57
5 Salarii lucrări manuale (lei) 5408,00 5 Impozit pe salarii lucrări manuale (lei) 865,28
6 Cheltuieli cu lucrările mecanice (lei) 253881,60 6 Impozit pe salarii salarii mecanizatori (lei) 2479,29
7 Cheltuieli cu materialele (lei) 320192,00 7 Impozite totale (lei) 3344,57
8 Zile agregat (z.a.) 201,08 8 Fond somaj (lei) 209,04
9 Salariile mecanizatorilor (lei) 15495,57 9 Pensii suplimentare (lei) 313,55
10 Consum total de motorină (litri) 24646,27 10 C.A.S. (lei) 6542,82
11 Prețul combustibilului (lei/l) 4,90 11 Fond de sanatate CASS(lei) 2236,68
12 Cota de impozitare a fondului de salarii lucrari manuale (%) 16,00 12 Taxe total (lei) 12646,66
13 Cota de impozitare a fondului de salarii mecanizatori (%) 16,00 13 Cheltuieli de aprovizionare (lei) 48028,80
14 Fond de șomaj (%) 1,00 14 T.V.A. (lei) 28817,28
15 Pensii suplimentare (%) 1,50 15 Amortizarea mijloacelor fixe (lei) 320000,00
16 C.A.S. (%) 31,30 16 Total cheltuieli directe (lei) 1125236,60
17 Fond de sănătate CASS(%) 10,70 17 Alte cheltuieli directe (lei) 168785,49
18 Cheltuieli de aprovizionare (%) 15,00 18 Cheltuieli comune (lei) 56261,83
19 T.V.A. (%) 9,00 19 Cheltuieli generale (lei) 112523,66
20 Irigații ( lei / ha) 0,00 20 Total cheltuieli indirecte (lei) 168785,49
21 Amortizarea mijloacelor fixe ( lei / ha) 1000,00 21 Total cheltuieli de exploatare (lei) 1462807,58
22 Prețul de vânzare a producției principale (lei/kg) 0,70 22 Venituri din producția principala (lei) 784000,00
23 Subventii 492459,07
23 Prețul de vanzare a producției secundare (lei/kg) 0,15 24 Venituri din producția secundară (lei) 194880,00
24 Cota de cheltuieli comune (%) 5,00 25 Venituri totale (lei) 1471339,07
25 Cota de cheltuieli generale (%) 10,00 26 Costul de producție (lei/t) 1306,08
26 Cota de impozit pe profitul realizat (%) 16,00 27 Profit brut total (lei) 8531,48
27 Cota de alte cheltuieli directe (%) 15,00 28 Impozit pe profit (lei) 1365,04
28 Subvenția la ha 330,75 29 Profitul net (lei) 7166,45
Plățti la ha = valoare euro/ha an 2015* curs schimb 77,08 30 Profitul net (lei/t) 6,40
Plata redistrib-5-30 ha max -46,75 euro /ha 0 31 Profitul la unitatea de suprafață (lei/ha) 22,40
Plata inverzire 93,9 32 Rata profitului net (%) 0,49
Tineri fermieri 159,77 33 Productivitatea muncii (lei/z.o.) 11514,99
Subvenții motorina= 1leu/ l 24646,265 34 Productivitatea muncii (z.o./kg) 0,000

77
 3.5. Organizarea lucrării de semănat la cultura de grâu de toamnă

Semănatul este una dintre cele mai importante lucrări agricole, de care depinde în ultimă
instanță obținerea de producții ridicate. Suprafețele întinse ocupate de culturi precum şi
termenele restrânse în care trebuie executat, fac ca procesul de muncă al semănatului să ocupe
un loc important în activitatea de producție a exploatațiilor agricole.
Etapele organizării lucrărilor de semănat cereale păioase sunt următoarele:
 se stabileşte componența agregatului de semănat, potrivit condițiilor existente
(tractor plus semănătoare SUP-29 M ).
 se determină necesarul de agregate pentru terminarea semănatului în termen optim,
folosind formula:
N – numărul de agregate pentru
terminarea lucrării în timpul propus;
S S – suprafața de însămânțat;
( 1 ) N=
n⋅P ,în care: n – numărul de zile în care trebuie
terminată lucrarea;
P – randamentul zilnic al maşinii.

N=320/(5*12,96)=4,93

Aşadar, în prealabil, trebuie cunoscut randamentul zilnic al agregatului de semănat

folosit. Aceasta se calculează după formula:
P – randamentul zilnic al agregatului
(ha);
B – lățimea de lucru a agregatului în lucru
B⋅V⋅t⋅H (m);
( 2 ) P= ,în
10000 V – viteza de deplasare a agregatului
care: în lucru (m/oră);
t – durata zilei de lucru (ore);
H – coeficientul de folosire a timpului
de lucru (0,70-0,80)

P=(3,6*6000*8*0.75)/10000=12,96

Stabilirea lungimii marcatoarelor semănătorii.

Lungimea marcatoarelor, adică distanța la care trebuie aşezată piesa activă a
marcatorului față de ultimul brăzdar, se stabileşte în funcție de:
 lățimea de lucru a semănătorii (B);
 distanța între două brăzdare (b);
  distanța între roțile din față sau marginile exterioare ale şenilelor tractorului (c).
B+b−c
( 3 ) Md= = (3.6+0.125-1.6)/2=1.062
2
B+b+c
( 4 ) Ms= = (3.6+0.125+1.6)/2=2,6
2
Când tractorul poate urmări urma lăsată de marcator atât cu roata din dreapta cât şi cu
roata din stânga, lungimea celor două marcatoare este egală şi este dată de relația:
B+b+c
( 5 ) Md= =(3.6+0.125+1.6)/2=2,662
2

Stabilirea debitului semănătorii, în funcție de norma de sămânță la hectar. La

începutul lucrării, trebuie întotdeauna să se verifice corectitudinea reglării debitului la
însămânțare. Această verificare se face după formula:
G – cantitatea de sămânță cursă din
semănătoare, la un număr stabilit de
A⋅d⋅B⋅O învârtiri a roții semănătorii;
( 6 ) G= , în
10000 A – norma de semănat la un ha (kg);
care: d – lungimea roții semănătorii (m);
B – lățimea de lucru a semănătorii (m);
O – nr. de învârtituri a roții semănătorii.

G=(250*1.74*3.6*20)/10000= 3,132

Stabilirea dimensiunilor postatelor la semănat. Lungimea maximă a postatelor la

semănat este în funcție de capacitatea cutiei semănătorii. Pentru a uşura organizarea
transportului de semințe este indicat ca alimentarea semănătorii cu semințe să se execute la un
singur capăt a postatei. În acest caz, lungimea maximă a postatei se calculează după formula:
L – lungimea maximă a postatei (m);
Q – capacitatea coşului de alimentare
a semănătorii (kg);
0,5⋅104⋅Q⋅Y
( 7) L= , în Y – coeficientul de utilizare a capacității
A⋅B
coşului de alimentare a semănătorii (în
care: medie 0,70-0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lățimea de lucru a semănătorii (m).

L=(0.5*10000*400*0.78)/250*3.6=1560000/900= 1733,33

În ce priveşte lățimea postatei, aceasta se determină în funcție de lățimea totală a

parcelei de însămânțat şi de metoda de deplasare a agregatului. Ea se calculează aşa încât să
asigure de lucru agregatului pentru 1-2 zile de lucru.
 Lățimea postatei la semănatul în suveică se calculează după formula:

l – lățimea postatei (m);

4 P – productivitatea zilnică a agregatului
10 ⋅P⋅Z
( 8) l= , în(ha/zi);
L
Z – durata în zile a lucrului pe aceeaşi
care: postată (1-2 zile);
L – lungimea postatei (m).

l=(10000*12,96*2)/1733,33= 259200/1733,33= 149,53 m

Lățimea zonei de întoarcere a agregatului. Pentru întoarcerea agregatului, la capetele

parcelei se delimitează o fâşie de teren denumită „zonă de întoarcere“. Delimitarea acestei zone
se face, în cazul deplasărilor în parcursul liniar, cu buclă şi fără buclă. Lățimea zonei de
întoarcere este dată de relația:
E – lățimea zonei de întoarcere;
R – raza de întoarcere a agregatului;
( 9 ) E= 3 R + e , în care: e – lungimea de ieşire a agregatului
(adică distanța de la centrul agregatului;
mijlocul osiei motoare a tractorului) până
la organele active ale maşinii.

E=3*4+1.5=13.5 m

Aceasta reprezintă lungimea cu care trebuie să se deplaseze centrul agregatului pentru

aducerea organelor active ale maşinii agricole pe linia de întoarcere a lucrului.
Stabilirea distanței dintre punctele de alimentare a semănătorii. Distanța dintre
punctele de alimentare a semănătorii se determină în funcție de metoda de deplasare a
agregatului la semănat. ~n cazul semănatului în suveică, lungimea postatei este determinată în
funcție de capacitatea cutiei de semințe, în aşa fel ca alimentarea semănătorii să se facă numai
la unul din capetele postatei, distanța dintre punctele de alimentare se află după formula:
D – distanța dintre punctele de
alimentare (m);
( 1 ) D= 2 B⋅T , în care: B – lățimea de lucru a agregatului (m);
T – numărul turelor (adică nr. curselor
dus-întors) pe care le face agregatul până
la golirea coşului semănătorii.

D=2*3.6*1=7,2 m
 În cazul când lungimea postatei nu este determinată în funcție de capacitatea cutiei de
semințe, este necesar ca, în prealabil, să cunoaştem turele pe care le face agregatul până la
golirea coşului semănătorii. Aceasta se determină împărțind lungimea drumului pe care îl face
semănătoarea până la golirea cutiei sale pe lungimea cursei de lucru dus şi întors. ~n acest
scop, se foloseşte următoarea formulă:
T – numărul turelor;
Q – capacitatea cutiei semănătorii
(kg);
10 4⋅Q⋅Y Y – coeficientul de utilizare a capacității
T= , în care:
A⋅B⋅2L cutiei (0,80);
A – norma de semănat (kg/ha);
B – lățimea de lucru a semănătorii (m);
L – lungimea postatei (m).

T=(10000*400*0.78)/(250*3.6*2*400)=3120000/720000=4,33

În cazul semănării în „laturi“ sau „pe două jumătăți ale postatei“ distanța dintre punctele
de alimentare se calculează după formula:
( 12 ) ( D ) = T ⋅B = 4,33* 3,6=15,58

(semnificațiile literelor sunt aceleaşi ca la formulele (10) şi (11).

Stabilirea cantităților de semințe ce se pun la punctele de alimentare. Cantitățile de
semințe care se pun la primul punct de alimentare se calculează după formula:

( 13 ) C = Q⋅a ,
C=400*2=800

iar cantitatea care se pune la punctele următoare este:

C – cantitatea de semințe necesară
alimentării agregatului (kg);
( 14 ) C 1 =Q⋅y⋅a ,în Q capacitatea coşului semănătorii (kg);
care: y – coeficientul de utilizare a capacității
cutiei;
a – nr. semănătorilor în agregat.

C1=400*0.78*2=624

Stabilirea necesarului zilnic de muncitori pentru semănat şi transportat semințele.

Necesarul zilnic de muncitori pentru deservirea semănătorilor variază în raport cu numărul de
agregate folosite zilnic şi al maşinilor ce compun agregatul.
 Necesarul de mijloace de transport se stabileşte în funcție de cantitățile de semințe
necesare semănătorilor la o încărcare, timpul de golire a semănătorilor, capacitatea mijloacelor
de transport, distanța de transport şi timpul necesar pentru un ciclu de transport.
În primul rând se determină timpul în care se consumă cantitatea de semințe existentă
în cutia semănătorii, folosind relația:
q – capacitatea cutiei semănătorii (kg);
10000⋅q⋅0,85 0,85 – coeficientul de folosire a cutiei
T gol = ( ore ) , semănătorii;
B⋅V ⋅N
B – lățimea de lucru a semănătorii (m);
în care:
V – viteza de lucru a agregatului (m/oră);
N – norma de sămânță la ha (kg).

Tgol=(10000*600*0.85)/(3.6*6000*250)=5100000/5400000=0,94

Numărul de mijloace de transport necesare zilnic se determină pe baza relației:

Nt – numărul mijloacelor de transport;
n⋅q⋅0,85⋅t n – numărul semănătorilor ce lucrează;
N t=
T gol⋅C m , în care: t – durata unui ciclu de transport (min.);
Cm – capacitatea mijlocului de transport
(kg).

Nt=(2*400*0.85*35)/0.94*2000= 23800/1880=12,65~13

Se determină necesarul de saci pentru transportul semințelor, cunoscând că pentru

uşurarea manipulării se recomandă ca un sac să aibă 40 kg.

Centralizarea datelor
Agregatul folosit
Nr.
Specificare U.M. Tractor + Tractor +
crt.
(SUP-29) SUP-21
1. Productivitatea zilnică a agregatului ha/schimb 12,96
-tractoare nr. 2
2. Necesarul zilnic de:
-semănători nr. 2
Productivitatea zilnică a tuturor
3. ha/zi 25,92
agregatelor
-lungime m 1733,33
Dimensiunile solei de
4. -lățime m 703,84
semănat
-suprafață ha 122
-lungime m 1733,33
Dimensiunea
5. -lățime m 149,53
parcelelor de semănat
-suprafață ha 25,91
 Lungimea -dreapta m 1,062
6.
marcatorului -stânga m 2.66,2
-la 20
Norma de kg 900
7. învârtituri
însămânțare
-la hectar kg 250
Distanța dintre punctele de
8. m 15,58
alimentare cu semințe
-la primul
Cantitatea de semințe kg 800
punct
9. ce se pune la punct de
-la punctele
alimentare kg 624
următoare
-pt. servirea
nr. 2
semănătorii
Necesarul zilnic de -pt.
10.
muncitori transportul nr. 1
semințelor
-total nr. 3
Lățimea fâşiei de întoarcere a
11. m 13.5
agregatului
Necesarul zilnic de mijl. de
12. nr. 13
transport
Necesar saci pt. transportul nr.
13. 762,5
semințelor
 CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În prezent schimbările şi tendințele din mediul economic general determină societățile

comerciale să realizeze produse cât mai competitive şi pe placul consumatorilor, în vederea
satisfacerii cererii. Cu alte cuvinte pentru a satisface cerintele diversificate ale clienților, S.C.
CasMan [Link] obține, prin tehnologia implementată prin proiect, produse de calitate, fără
conservanți, la prețuri mai mici în comparație cu a principalilor concurenți.
Pentru economia locală aceste schimbări reprezintă mari oportunități. Din cele
prezentate mai sus rezultă necesitatea şi oportunitatea realizării prezentului proiect.
Considerăm că proiectul este viabil şi are toate şansele de a fi realizat întrucat beneficiarul
deține cadre cu competență necesară.
Prin prezentul proiect s-a urmărit observarea schimbărilor ce au loc la nivelul
întreprinderii S.C. CasMan S.R.L în urma implementării unui proiect de investiții.
Au fost analizați principalii indicatori economici pentru a se putea observa
rentabilitatea capitalului Şi durata în care se va recupera investiția.
În cazul S.C. CasMan S.R.L investiȚia de 90000 euro va fi recuperată în 3,26 ani.
Prin implementarea proiectului capacitatea totală de producție a firmei va creşte de la
434 tone pe an, la 868 tone pe an, realizându-se un plus de 434 tone pe an. Se va opține o
creştere cu 50 % a capacității de procesare a fructelor şi legumelor.
Productivitatea actuală a muncii este de 7,2, iar plin implementarea proiectului,
creşterea capacității de producție şi a numărului de angajați se va ajunge la o productivitate a
muncii de 21,12.
Firma va avea o mai mare influență asupra pieței, oferind produse de calitate, la prețuri
mai mici decât ale concurenței, mărindu-şi veniturile şi în final profitul.
De asemenea în urma achiziȚiilor efectuate de către societate aceasta îŞi va spori
profiturile, astfel societatea va înregistra în anul 2012 un profit de 114715.69 lei, în 2013 un
profit de 122215.21 Şi în 2014 un profit de 128181.22
Pe lânga acest profit va mai înregistra un profit net de 472083,37 lei de pe urma
cultivării a 122 ha cu mazăre, 122 ha grâu de toamnă Şi 125 ha cu porumb.
Toate aceste rezultate se datorează unui management eficient Şi a unui personal calificat
care dă dovadă de măiestrie Şi pricepere în tot ceea ce face.
 BIBLIOGRAFIE

1. Brezuleanu S., 2009 – Management în agricultură, Editura Tehnopress, Iaşi;

2. Ciurea I.V. , Brezuleanu S. ,Ungureanu G..2005 - Management, Editura "Ion Ionescu
de la Brad", Iaşi;
3. Ciurea I.V.,1992 - Management în zootehnie, Editura „Ion Ionescu de la Brad", Iaşi;
4. Bîlteanu Ghe., 2003, Fitotehnie, Editura „Ceres”, Bucuresti, vol. 1, BucureŞti;
5. Gologan I., Dornescu Alexandrina, 1981, Curs de ameliorarea plantelor, Institutul
Agronomic „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi;
6. Jităreanu G., Onisie T., 2000, Agrotehnică, editura ”Ion Ionescu de la Brad”, IaŞi.