Plumb
Plumb
George Bacovia
Poet al orasului provincial, al nevrozelor, al iritarii
Poezia bacoviana se defineste prin muzicalitate si prin cromatica
Plumb:
A aparaut in 1916 in Plumb, volum pe care il deschide
Anunta tematica acestuia. Sintetizeaza temele si motivele, tocmai de aceea poate fi considerata o
arta poetica necanonica (ptc autorul nu spune explicit ce crede dar prin felul in care scrie ne
anunta care este viziunea lui )
1. Titlul
Plumbul este un metal greu, cenusiu, toxic
Se repeta de 6 ori pe parcursul poeziei asadar devine laitmotiv si sursa de muzicalitate
Alcatuit din 4 consoane si o vocala inchisa, acest lucru imprima o tonalitate grava, sumbra
Este repetat in structuri simetrice, lucru ce subliniaza monotonia existentiala
Plumbul se asociaza cu termeni care apartin universului material : sicrie, flori, coroane si spiritual:
amor, aripi
Aceasta distributie ilustreaza un univers pietrificat, accentuand iar imposibilitatea evadarii
2. Tema
Conditia artistului aflat intr un purgatoriu existential; isi doreste evadarea
Moartea
Iubirii (amorul meu de plumb)
o Sta sub semnul somniei, al intoarcerii catre apus (Blaga),
3. Motivele
Florilor
Somnului
Plumbului
Aripilor, sborului
Sicrielor
Vantului
Frigului
4. Structura
2 catrene
10 silabe => monotonie
Rima imbratisata => imposibilitatea de a evada; incepe si se incheie cu “plumb”; agonie
existentiala
Ritm construit printr-o imbinare a iambicului cu amfibrah
La nivel compozitional se observa paralelism sintactic realizat intre versurile: 1-5;2-6;3-7;4-8 =>
monotonie, ciclicitate, imposibilitate de evadare
Planurile poeziei:
Planul realitatii exterioare si interioare
Intre cele doua planuri este o corespondenta, asadar o putem numi un pastel psihologic; natura
este o expersie a starilor de spirit
4. Simbolurile
Sicriu: Sunt medii inchise, univers claustrant, apasator
Florile: funerar vestmant, coroane de plumb => univers artificial definit prin impietrire, simboluri
ale mortii
Vantul: schimbare, perturba existenta poetica ptc vine de afara, unde nu mai e moarte, strica
linistea mormantala; interventia vantului e iritanta (scartaiau coroanele)
A dormi: motivul somnului; granita intre lumi, camera de asteptare a mortii
Tema: comentati in 250-300 de cuv primul catren al poeziei ilustrand 2 trasaturi simboliste
Iubirea nu mai apare la Bacovia ca o modalitate de salvare; sta sub semnul somnului, al intoarcerii
catre apus, catre moarte
“Sa strig” - conjunctiv: incercarea de a iesi, de a se salva, de a trezi iubirea
Frigul: singuratatea, este parasit de propriul suflet (stam singur langa mort)
Aripi de plumb: oximoron care indica neputinta salvarii
Heyooo Hris
5. Incadrarea in curent
Tema
Motive
Muzicalitatea grava, sumbra
Cromatica
Simboluri
corespondente
Sugestie(starile poetice nu sunt communicate in mod direct) : pusa in evidenta prin elipsa,
preferinta pt nearticulare, nedeterminare
RAR-BACOVIA
Titlul:
Adverb care anunta tema poeziei: incetinirea ritmului vietii. I se asociaza acestui ritm singuratatea,
ratacirea, betia, vidul
Se asociaza motive specifice: somnului, ploii, singuratatii, vesniciei
Structura:
6 strofe
Cvintete
Sunt simetrice ptc incep si se termina cu aceleasi cuvinte
o 3 termeni: primul anunta, al doilea accentueaza, al treilea fixeaza starea
Simetria dezvaluie monotonia existentei, neputiinta de a iesi de sub semnul acestei distrugeri
lente
Pers 1: eul creator, conditia poetului
Pers a 2 a: “tu” - cei diferiti de el, care au gasit o cale de salvare din aceasta lume, melancolici care
se salveaza prin ironie
Pers a 3 a: cei care nu il inteleg, omul obisnuit
Il regasim pe Bacovia in toate cele 3 ipostaze=> este un poet teatrat, joaca rolurile
Structura:
Elemente de muzicalitate:
o Repetitie
o Aliteratii: sa asculti pustiul, strazile desarte
o Elemente prozodice: ne atrage atentia versul scurt, ritmicitate sacadata, iritanta
Elipsa si sugestie
Structurile exclamative
Preferinta pt verbe care redau stari
SIMBOLURILE
Hanul: nu mai este un spatiu al vitalitatii, energiei, devine unul al singuratatii, mortii, incetinirii
ritmului vietii
Strazile s desarte: la fel, spatiu al vitalitatii devine unul trist, mort
Ploaia: semn al descompunerii
“Sa asculti pustiul, ce melancolie” - se refera la cei care au gasit un mod de evadare-trimitere la
romantici
Orice ironie va ramane voua: trimitere la romantici, nu se poate elibera
Bruma: inghetare a visului, trimitere la toamna, inghetarea sperantei. Poetul resimte dureros
aceasta singuratate ptc ea se reflecta si in plan interior ( nici ironie, nici melancolie, nici speranta )
ELEMENTELE SIMBOLISTE:
Tema
Motive ( orasul targul hangiul strazile ploaia)
Muzicalitate
Sugestie
Simboluri
Sinestezie ( perceperea sinestezica a lumii) - senzoriala: sa ascuti pustiul, I auzi cum mai ploua
Modernismul este o miscare literara din perioada interbelica. Modernismul este sustinut de Eugen
Lovinescu care in acea perioada are cenaclul si revista Sburatorul prin care il promoveaza acolo. De
asemenea, miscarea modernista a fost promovata de Lovinescu prin istoria literaturii romane
contemporane si istoria civilizatiei romane moderne. Lovinescu considera ca lit romana trb sa se
sincronizeze cu lit occidentala, sa se adapteze la “spiritul veacului”
Modernismul lovinescian este bazat pe teoria imitatiei si principiul sincronismului
Teoria imitatiei: preluata de Lovinescu de la Gabriel Tar care spune ca o societate inferioara, tanara se
poate forma imitand o societate veche, superioara. Lovinescu aduce un amendament tezei lui Gabriel
Tar considerand ca imitarea se poate face doar tinandu se cont de specificul national
Principiul sincronismului: sincronizarea literaturii si culturii romane cu lit si cult occidentala. Pt aceasta
erau necesare anumite mutatii estetice. Prima mutatie estetica: obiectivarea prozei. A doua:
subiectivitatea lirismului. A 3 a: tematica citadina. 4: folosirea analizei psihologice. A 5-a: realizarea unui
nou tip de personaj. 6: intelectualizarea poeziei ri prozei. Lovinescu nu ramane prizonierul tezelor sale.
Este capabil sa aprecieze opere literare care nu respecta total primcipiile modernismului
Man pag 41
Tudor Arghezi-Testament
TITLUL:
Act juridic prin care se lasa mostenire bunuri materiale si se expira ultimele dorinte
Arghezi nu lasa mostenire bunuri materiale ci mai degraba arta
Testament: legamant pe care il fac oenii cu iisus. Arghezi face legamant cu urmasii si cu strabunii
Testamentul este puntea de legatura. Legatura facuta cu strabunii este ca va continua efortul
artistc, cea cu urmasii ca le lasa mostenire creatia
TEMA:
Continuarea efortului artistic
Gasirea frumosului in urat
Testament este o arta poetica, defineste arta, prezinta rolul artistului si al creatiei
Artistul apare in ipostaza demiurgului, a creatorului de lumi, dovada verbele aflate la inceput de
vers: am ivit, am prefacut
Orgoliu al artisului care se situeaza in ipostaza demiurgului
Argezi cunoaste marea tentatie a creatorului, acel hybris al omului care se constituie drept
adevaratul dumnezeu al acestei lumi… el este noul prometey; el creaza lumea. Poetul este cel care
face si facand se face, este creatorul prin excelenta.
Tehnica poeziei:
In viziunea lui arghezi, artistul este un demiurg
Arta: univers spiritual, valoarea lasata mostenire (carte), treapta - un pas spre evolutie. Arta
presupune trecere de la material (sapa) la spiritual dar si transofrmarea uratului in frumos artistic
Tema: fisa biografica arghezi + compunere in care prez tema si viziunea asupra lumii in rar de G Bacovia+
memorat prima si ultima strofa din testament
Structura si compozitie
Ritm: trohaic care reda solemnitatea momentului; poetul se adreseaza urmasilor sai
Versuri inegale
Rima imperecheata
Incadreaza textul in traditionalism dar sunt cateva elem de modernitate (strofele inegale si versul
fara rima)
Se organizeaza simetric ptc incepe prin surprinderea legaturii dintre generatii si se incheie cu
aceeasi legatura (“de la strabunii mei pana la tine”, “zace mânia bunilor mei”)
Se disting 2 planuri: al creatorului si al artei
o Planul creatorului:
Repr prin marcile gramaticale ale subiectivitatii: vb si pron la pers 1 ( ii vom lasa, am
prefacut)
Planul artei:
Repr de cuvinte care au valoare de simbol, metaforica ( arta, condei, calimara, cuvinte,
citeste)
Relatia dintre cele 2 planuri: ele se imbina tocmai ptc se surprinde legatura dintre artist si creatie
Prima parte: pe langa vb si pron la pers 1 apar si cele la pers 2 => prima parte repr un monolog
adresat al scriitorului catre urmasi/cititori
Ambiguitatea este data de vocativul fiule (desemneaza ori cititorul ori urmasul)
Tema: man pag 16sAu 14 ex 1,2,3 + de memorat prima si ultima strofa
Semnificatii:
Seara razvratita: schimbarea curentului literar, care presupune mereu negarea celui antecedent
Suite de batranii mei pe branci: dificultate, sacrificiu, truda
“Nu iubirea fiului pentru strabuni e tema, ci teribila sfortare pe care trebuie s o faca natura pt a
obtine un rezultat” - G. Calinescu
“Cartea mea I fiule o treapta” - cartea e metafora principala a poeziei, valoarea spirituala lasata
mostenire. Treapta: legatura dintre generatii, este cea care realizeaza saltul calitativ in plan artistic
de la o generatie la alta
“Hrisovul vostru cel dintai” - arta e definita ca fiind o temelie a civilizatiei
“ oseminte varsate in mine” - defineste artistul care simte transferat asupra lui povara generatiilor
anterioare
“ ca sa schimbam acum intaia oara..” - trece de la pers 2 la pers 1 pl deci artistul vb in numele
tuturor artistilor ; este definita o realitate sociala ce sta la baza creatiei argheziene ( a satului:
sapa, brazda etc) ; este redat mediul rural, neslefuit ptc simbolizeaza traditia, pe care artistul alege
sa l transforme; transformarea presupune slefuire, distilarea realitatii pana se ajunge la esente.
Astfel ideea e redata prin metaforele: “graiul cu indemnul pt vite devenind cuvinte potrivite”
Antitezele: venin-miere, zdrente-muguri si coroane, cenusa mortilor din vatra-dumnezeu de
piatra, bube mucegaiuri si noroi-frumuseti si preturi noi: pun in evidenta estetica uratului,
metamorfozarea uratului existential in arta; tehnica transfigyrarii care determina atincerea
catarsisului
Arta este dumnezeu de piatra-arta este idol: sacrificiul facut de artis pt arta, el ca artist trebuie sa I
se sacrifice
“Hotar inalt cu 2 lumi pe poale” - hotar: aspiratii; 2 lumi: cele doua planuri: tangibil si intangibil
“Durerea noastra surda si amara..vioara” - durerea creatiei, a grupelor sociale
“Biciul rabdat se intoarce in cuvinte” - arta are valoare justitiara si compensatorie
Slova de foc si slova faurita care se marita: slova de foc- emotia artistica, inspiratia. Slova faurita:
muncita, trudita.
Robul a scris o, domnl a citit o: robul: artistul, rob al harului, menirii sale dar si cititorului. Domnul:
cititorul, majuscula=> importanta pe care o are cititorul in procesul creatiei
Valorificare a unor termeni nepoetici: bube, noroi, mucigai, ciorchin de negi, zdrente, sa injure. Se
imbina cu termeni expresivi, ceea ce subliniaza estetica uratului
In poezie sunt prezente mai multe registre lexicale: arhaic, regional, popular, neologic, religios .
Subliniaza ecleptismul verbal al textului.
Introducere In curent
Prezentare a particulariatilor + definire
Date despre “cuvinte potrivite” si testament
2 arg
Frumosul in urat
Eclectismul verbal (cuv nepoetice)
FLORI DE MUCIGAI
Titlu:
Face trimitere la volumul “florile raului”
Oximoron, prin asocierea celor 2 termeni: care reda uratul si frumosul
Flori: frumos, lumina, viata
Mucigai: uarul, moarte
=> frumusetea, lumina, divinul exista oriunde
Tema:
Arta poetica in care este demascat cuvantul existential si nu mai este transfigurat
Vorbeste pe de o parte despre creatie, pe de alta parte despre conditia artistului
Creatia: ilustreaza uratul existential, demasca uratul. “Contravenind esteticii argeziene a
transfigurarii, ele reprezinta adeziunea la o estetica a demascarii”
Conditia artistului: apare in ipostaza damnatului care se simte parasit de divinitate; solitudinea lui
este totala; este definita prin singuratate; este dator sa isi implineasca menirea; coborarea in
infernul propriei fiinte => versurile nu sunt ghidate de inspiratie, ci de sugerinta, de constiinta care
il roade; infernul existential e definitninca din incipit
Rolul artistului e pus in evidenta prin marcile subiectivitatii, poezia are caracter confesiv
Structura :
Ultima strofa sintetizeaza mesajul poezeiei; prezinta universul exterior
Trecerea de la interior la exterior arata ostilitatea mediului
Are 3 parti:
Conditia artistului ( pana la si lui ioan)
Arta ( cunoscut)
Schimbarea instrumentelor de scris ( ultima strofa)
Prima parte:
are un caravter etic prin fixarea reperelor spatiale si temporale
Univers al intunericului, al singuratatii, pe care el il converteste in arta ptc nu poate sa renunte la
conditia lui de artist
Taur leu vultur, luca, marcu,ioan - singuratatea omului, parasirea artistului de divinitate
Repetitia biblica ( luca marcu ioan) acutizeaza sentimentul abandonarii
A doua parte:
Metafore care fac trimitere la senzorial, care definesc niste realitati existeniale, necesitati: sete,
foame => nevoia lui de a renaste prin creatie
Univers al uratului: mi s a tocit unghia, nu a mai crescit => nu mai gaseste in el forma de divinitate
Ploaia dw afara arata agresivitatea lumii exterioare care se reflecta kn plan interior, conduce la
durere ( ma durea mana)
Unghia de la mana stanga, simbol al demonicului este singura care poate sa surprinda uratul
existentei
Poezia impresioneaza prin termeni prexum: gheara, groapa, unghii dar si prin imbinarea mai
multor registre lexicale: religiosi, populari,
Marele anonim : atotputernic, atotstiutor, care detine absolutul, dar pune intre om si cunoasterea
absoluta o cenzura transcendenta care nu permite omului accesul la absolut
Deschide volumul “poemele luminii” in 1919. Se apropie de expresionism prin intensitatea trairilor (
volumul)
TITLUL:
Este o propozitie
Este inedit
Propozitie care fixeaza clar atitudinea lui blaga fata de mister
Prin verbul la forma negativa se arata o diferentiere fata de ceilalti
Doua atitudini diferite fata de mister: a poetului, care protejeaza si a celorlalti, care distrug
misterul
Opozitia anuntata din titlu este redata la nivel compozitional, redata pe 2 planuri. Eu si ceilalti. 2
atitudini diferite in fata misterelor. OpoZitia dintre ele e indicata prin alternanta “ eu, altii”
Cunoasterea poetuca este cunoasterea luciferica si cuoasterea altora e cunoasterea paradiziaca
Opozitia e indicata de aceste metafore “lumina altora sugruma vraja, dar eu, eu cu lumina mea
sporesc a lumii taina “ si de adversarivul “ dar “ si de verbele la forma negativa (“nu strivesc, nu
ucid, nu micsoreaza”)
TEMA:
Creatia ca forma de revelare a misterelor lumii
Arta devine o cale de a proteja misterele, de a le imbogati, de a crea mister
La baza atitudnii lui sta iubirea fata de mister, o forma de cunoastere a acestuia
MOTIVE LITERARE:
Misterului: apar termeni lexicali in poezie
Luminii: simbol al cunoasterii
Al noptii, al lunii
Flori, ochi, buze, morminte
STRUCTURA:
O singura strofa, polimorfa, vers liber
Ingambament - poate fi citita ca o proza care ii da poetului o libertate de exprimare a ideilor, nu
mai respecta conventiile formale
Element de recurenta: enumeratia flori ochi buze morminte. Este ordinata gradal in fct de
organizare a misterului
o Florile: cunostere senzoriala
o Morminte: loc de odihna vesnica ( pt raposat ) . Pt noi, legatura cu celalalt
o Ochii: cunoastere contemplativa
o Buzele: cunoastere afectiva
o Intre ele e “si” conj copulativa, “ori” conj copulativa care te pune sa alegi…?.?.?.? Poetul
iubeste asadar in egala masura toate formele de manifestare a misteruui
De memorat poezia
Se disting 3 parti ale poeziei:
o Sunt delimitate prin inceperea cu majuscula
o Prima parte defineste cunoasterea poetica
o A doua: cunoasterea celorlalti
o A treia: explicarea optiunii pt cunoasterea poetica
Vers recurent care apare pe la inceput si sfarsit (enumeratia) in final, aceasta ia forma
polisintetului ( enumeratie realizata prin si, care pune toate elementele in acelasi plan)
Este construita antitetic pe 2 planuri: cunoasterea noastra si a celorlalti
SEMNIFICATII:
“Nu ucid cu mintea” - metafora plasticizanta care indica refuzul cunoasterii rationale
“In calea mea” - metafora, drumul, calatorie initiatica prin misterele lumii
“ si intocmai..sub ochii mei” - comparatie ampla-forma de definire a cunoasterii poetice prin
asocierea unui elem concret (luna) cu altul abstract (cunoasterea). Prin aceasta comparatie se
arata ca pt Blaga, a cunoaste inseamna a amplifica misterul; puse in evidenta prin cuv din campul
lexico-semantic al misterului si prin verbe (nu micsoreaza, mareste, imbogatesc) si structuri
hiperbolice ( “mareste si mai tare”, “neintelesuri si mai mari”)
Obiectul cunoasterii este si ramane pt Blaga un mister care “ pe de o parte se arata prin semnele
sale iar pe de alta parte se ascunde dupa semnele sale” -L. Blaga
“Largi fiori de sfant mister” - metafora revelatorie; poetul cunoaste misterul si il Imbogateste
In finalul poeziei se remarca o constructie cauzala explicativa (caci eu iubesc si flori si ochi si buze
si morminte) - optiunea lui Blaga pt protejarea si imbogatirea misterelor sta sub semnul iubirii
Poezia defineste cunoasterea celorlalti in opozitie cu cea poetica, opozitie care se manifesta mai
degraba implicit decat explicit, fiind indicata de formele negative ale verbelor
Incadrarea in modernism
Metafora luminii- insistam asupra ei
Cele 2 arg:
o Subiectivittea lirismului,
o Inovatia prozodica
Tema ilustrata prin 2 secv
o Precizam tema iar cele 2 secv: metafora plasticizanta “nu ucid cu mintea” si comparatia
ampla dintre linii de pauza
2 elem de structura si limbaj:
o Titlu
o Elem de recurenta (ochi, buze, morminte)
o Antiteza dintre cele 2 planuri
o
Incheierea: depaseste modernismul, se apropie de expresionism prin situarea eului in centrul
universului, prin metaforism; detaliaza viziunea lui blaga asupra misterelor
M am plictisit
“Datoria noastra in fata unui mister nu este sa il lamurim ci sa il adancim atat de mult incat sa il
prefacem intr-un mister si mai mare” - Pietre pt templul meu-crezul lui Blaga
Marele anonim : atotputernic, atotstiutor, care detine absolutul, dar pune intre om si cunoasterea
absoluta o cenzura transcendenta care nu permite omului accesul la absolut
Deschide volumul “poemele luminii” in 1919. Se apropie de expresionism prin intensitatea trairilor (
volumul)
TITLUL:
Este o propozitie
Este inedit
Propozitie care fixeaza clar atitudinea lui blaga fata de mister
Prin verbul la forma negativa se arata o diferentiere fata de ceilalti
Doua atitudini diferite fata de mister: a poetului, care protejeaza si a celorlalti, care distrug
misterul
Opozitia anuntata din titlu este redata la nivel compozitional, redata pe 2 planuri. Eu si ceilalti. 2
atitudini diferite in fata misterelor. OpoZitia dintre ele e indicata prin alternanta “ eu, altii”
Cunoasterea poetuca este cunoasterea luciferica si cuoasterea altora e cunoasterea paradiziaca
Opozitia e indicata de aceste metafore “lumina altora sugruma vraja, dar eu, eu cu lumina mea
sporesc a lumii taina “ si de adversarivul “ dar “ si de verbele la forma negativa (“nu strivesc, nu
ucid, nu micsoreaza”)
TEMA:
Creatia ca forma de revelare a misterelor lumii
Arta devine o cale de a proteja misterele, de a le imbogati, de a crea mister
La baza atitudnii lui sta iubirea fata de mister, o forma de cunoastere a acestuia
MOTIVE LITERARE:
Misterului: apar termeni lexicali in poezie
Luminii: simbol al cunoasterii
Al noptii, al lunii
Flori, ochi, buze, morminte
STRUCTURA:
O singura strofa, polimorfa, vers liber
Ingambament - poate fi citita ca o proza care ii da poetului o libertate de exprimare a ideilor, nu
mai respecta conventiile formale
Element de recurenta: enumeratia flori ochi buze morminte. Este ordinata gradal in fct de
organizare a misterului
o Florile: cunostere senzoriala
o Morminte: loc de odihna vesnica ( pt raposat ) . Pt noi, legatura cu celalalt
o Ochii: cunoastere contemplativa
o Buzele: cunoastere afectiva
o Intre ele e “si” conj copulativa, “ori” conj copulativa care te pune sa alegi…?.?.?.? Poetul
iubeste asadar in egala masura toate formele de manifestare a misteruui
De memorat poezia
Se disting 3 parti ale poeziei:
o Sunt delimitate prin inceperea cu majuscula
o Prima parte defineste cunoasterea poetica
o A doua: cunoasterea celorlalti
o A treia: explicarea optiunii pt cunoasterea poetica
Vers recurent care apare pe la inceput si sfarsit (enumeratia) in final, aceasta ia forma
polisintetului ( enumeratie realizata prin si, care pune toate elementele in acelasi plan)
Este construita antitetic pe 2 planuri: cunoasterea noastra si a celorlalti
SEMNIFICATII:
“Nu ucid cu mintea” - metafora plasticizanta care indica refuzul cunoasterii rationale
“In calea mea” - metafora, drumul, calatorie initiatica prin misterele lumii
“ si intocmai..sub ochii mei” - comparatie ampla-forma de definire a cunoasterii poetice prin
asocierea unui elem concret (luna) cu altul abstract (cunoasterea). Prin aceasta comparatie se
arata ca pt Blaga, a cunoaste inseamna a amplifica misterul; puse in evidenta prin cuv din campul
lexico-semantic al misterului si prin verbe (nu micsoreaza, mareste, imbogatesc) si structuri
hiperbolice ( “mareste si mai tare”, “neintelesuri si mai mari”)
Obiectul cunoasterii este si ramane pt Blaga un mister care “ pe de o parte se arata prin semnele
sale iar pe de alta parte se ascunde dupa semnele sale” -L. Blaga
“Largi fiori de sfant mister” - metafora revelatorie; poetul cunoaste misterul si il Imbogateste
In finalul poeziei se remarca o constructie cauzala explicativa (caci eu iubesc si flori si ochi si buze
si morminte) - optiunea lui Blaga pt protejarea si imbogatirea misterelor sta sub semnul iubirii
Poezia defineste cunoasterea celorlalti in opozitie cu cea poetica, opozitie care se manifesta mai
degraba implicit decat explicit, fiind indicata de formele negative ale verbelor
Incadrarea in modernism
Metafora luminii- insistam asupra ei
Cele 2 arg:
o Subiectivittea lirismului,
o Inovatia prozodica
Tema ilustrata prin 2 secv
o Precizam tema iar cele 2 secv: metafora plasticizanta “nu ucid cu mintea” si comparatia
ampla dintre linii de pauza
2 elem de structura si limbaj:
o Titlu
o Elem de recurenta (ochi, buze, morminte)
o Antiteza dintre cele 2 planuri
o
Incheierea: depaseste modernismul, se apropie de expresionism prin situarea eului in centrul
universului, prin metaforism; detaliaza viziunea lui blaga asupra misterelor
“Datoria noastra in fata unui mister nu este sa il lamurim ci sa il adancim atat de mult incat sa il
prefacem intr-un mister si mai mare” - Pietre pt templul meu-crezul lui Blaga
TIMBRU-BARBU
1. Titlu
2. Tema
3. Structura
4. Semnificatii
5. Apartenenta la modernism
Ion Barbu este pseudonimul literar al lui Dan Barbilian, matematician roman, care descopera
pasiunea pt creatie in urma unui pariu pe care il face cu Tudor Vianu. Publica “joc secund “ in
1930; Volumul aduna creatii care ilustreaza 3 etape ale scrierii lui Barbu.
o Prima este simbolist parnasiana, in care elementele naturii devin simboluri ale omului
Titlu:
Timbru subst comun
Se asociaza arata si muzica, se ilustreaza aspiratia catre armonie, nevoia de individualizare
In poezie sunt prez termeni lexico semantici din muzica: cimpoi, fluier, cantec
Tema: o compunere in care sa comparati poezia testament cu poezia eu nu strivesc…
Repere de la tema si viziunea asupra lumii ( 4 pag)
Creatia
Forma de a ajunge la esentele universale, simbioza a contrariilor dar si descoperire a frumusetii
primordiale
STRUCTURA:
2 strofe de tip catren
Masura: 13-14 silabe
Rima imbratisata
Masura este aceeasi la versurile care rimeaza => e matematician, e atent la forma si detalii
Ritm trohaic
Secvente lirice:
Prima secventa surprinde arta traditionala (fluier, cimpoi)
Se incheie cu o interogatie retorica
Interogatia retorica prin dislocarea topica adc prin asezarea particulei interogative la final de
enunt sugereaza atitudinea lui Barbu fata de poezia traditionala; neincrederea in capacitatea ei de
a surprinde esentele
A doua, de la cantec incapator
Este raspunsul implicit la interogatia din prima secventa
Raspuns care cuprinde o marca a atitudinii poetice (verbul la conditional optativ “ar trebui”)
Semnificatii:
Cimpoiul vested luncii: caracterul invechit, de suet al evenimentelor traditionale
Fluier in drum: poezia este inadecvata, nu isi are locul in timpurile acestea, raportata la psihologia
omului caruia I se adreseaza
Durerea divizata: metafora, face trimitere la poezia confesiva, “suna” - este stridenta, nearmonica,
lipsita de armonie, disonanta (“incet, mai tare”); “divizata”- impartita; pune in evidenta neputinta
poeziei confesive sa se desprinda de creatorul ei; nu gaseste in durerea individuala universalul
“Piatra rugaciunii, a humei despuiare” - interogatia retorica din finalul primei secvente este
construita dintr o serie de metafore; metaforele surprind spiritaulizarea materiei ( piatra
rugaciunii), reducerea omului la esenta divina (a humei despuiare) simbioza teluric cosmic ( unda
logodita sub cer)
A doua strofa
Poezia, in viziunea lui barbu, trebuie sa fie un cantec al totalitatii
Metafora “cantec incapator” este explicitata printr o comparatie (“cantec incapator precum
fosnirea matasoasa a marilor cu sare”) care surprinde receptarea sinestezica a creatiei ca forma de
transcendere a realului , a contingentului
Ultima parte: repr o trimitere la mitul biblic al genezei: crearea evei din coasta lui adam. Artistul se
aseamana unui demiurg care creaza din fum nuj ce si realizeaza o simbioza a contrariilor
(masculin-feminin; coasta- fum : concert si nu)
Carte: transfigurand .. Nuj ce citat valorificat la sf ultimei strofe - metafora cantec incapator
“ poezia ca joc secund se propune ca aspiratie..” valorificata la tema pag 24 ion pop
Poezie modernista:
Def modernismului
Ion barbu si poezia lui
2 arg ca e modernista
o Ermetismul
Poezia este incifrata la niv simbolurilor, semnificatiilor, ceea ce face evidenta
intelectualizarea discursului poetic
Ermetismul este generat de combinatii lexicale inedite (cimpoiul vested luncii), de topica
particulara (interogatia retorica), de utilizarea termenilor din alte domenii(trunchi si unda) si
trimiterea la geneza
Subiectivitatea
Se constituie in indici subiectivi (interogatia si vb a trebui)
Incheierea: ion barbu- incontestabil una dintre cele mai originale voci ale liricii moderniste romanesti
Obscuritatea expresiei artistice; incifrarea voita a mesajului care pune in evidenta spiritul de
matematician
RIGA CRYPTO
Structura:
27 de strofe inegale
Rima imperfecta
Ritm trohaic
Are alcaturiea unei povesti in rama; rama prezinta in incipit atmosfera de la o nunta infaptuita
Atmosfera de petrecere, de voie buna
Spunerea povestii lui Enigel se face la sfarsitul nuntii intr un spatiu intim
Menistrelul este simbolul artistului
Poezia reuneste cele doua lumi, a lui Crypto si Enigen
Numeroasele nuante pe care le poate dobandi creatia in fct de receptorul ei
Se org pe 2 planuri: crypto si enigel, care repr cele doua lumi. Universul inferor, al instinctelor
(crypto) si cea a ratiunii ( enigel)
Semnificatii:
La inceput e surprinsa lumea lui Crypto, umeda (pat de rau, huma unsa) . Este superior in lumea
lui, este uncizat prin refuzul de a inflori ( se opune propriului destin ) ; este marginalizat, neinteles
de cei din jur; se construieste imaginea geniului, unei fiinte superioare; existenta sa sta sub semnul
unui blestem, cel de a nu putea inflori
Enigel: apartine taramurilor nordice. E definita prin mica, linistita ( apartenenta ei la lumea
ratiunii, exhilibrul, armonia); parcurge o calatorie initiatica de la tinuturile reci catre tinuturile
calde, tinuturi care repr pt ei un ideal ; ceva verdeata- nu renunta la aspiratia spre absolut nici in
planul somnului
Crypto o ispiteste oferindu I dulceata, atributele lumii lui, incercand sa o atraga catre acea lume
instinctuala
Il refuza, “mai la vale” , nu renunta la tentatia spre soare
“ enigel, enigel..” - a doua inercare de a o ispiti; nu ii mai ofera atributele lumii lui ci se ofera pe
sine=> capacotatea de a se sacrifica, pt iubire, de a iesi din cercul stramt a lumii sale
Este un raspuns rational, exhilibrat, face apel la atributele lui care definesc confitia sa si lumea sa
(umed, plapand) pentru a l face aa inteleaga dc trb sa renunte la absolut ptc nu e pregatit sa
suporte caldura soarelui ca expresie a absolutului
Este surprinsa dualitatea lui crypto; pe de o parte aspira catre absolut (“sa ma coc mult as vrea”),
pe de alta parte se teme se absolut prc asta ar insemna pierdere de sine (“de soare visuri sute de
macel ma despart”)
Enigel este reprezentanta lumii sale, o lume care sta in totalitatea ei sum semnul aspiratiei spre
absolut (“ la lampi de gheata sub zapezi tot polul meu un vis viseaza”)
Strofa 19: metafora sufletului fantana- explica sensurile calatoriei initiatice facute de enigen;
calatoria de la N la S este o calatorie spre interiorul fiintei ptc absolutul este cuprins in sufletul
fantana al fetei
Finalul surprinde pedepsirea lui crypto pt incercatea de a si depasi conditia data; este transformat
in ciuperca otravitoare si isi pierde unicitatea; se implineste asadar in planul lui prin casatoria cu
maselarita mireasa, renunta la tentatia absolutului
Poezia se aseamana cu Luceafarul prin iubirea din repr unei lumi incompatibile; inatlnirea dintre
cei doi are loc in vis, ; are loc ispitirea: crypto incearca sa o auca pe enigel in lumea lui; fiinta
inferioara renunta la tentatia absolutului si se implineste in planul ei; fiinta superioara ramane
solitara, enigel isi continua singura calatoria spre absolut
Se diferentiaza de luceafar prin inversarea rolurilor: fiinta superioara e fata, cea inferioara crypto;
cea care ispiteste este fiinta inferioara
Apartenenta la modernism:
Inovatia prozodica
Sensurile alegorice pe care le dobandeste dragostea, sensuri prin care poetul ilustreaza de fapt
tema cunoasterii
Asemanari:
Toposul (locul) . Idilele au loc intr un univers rural, definite prin elem precum lacul, campia,
lanurile de secara
Timpul, momentul este acelasi, seara, noaptea, dominata de luna. Cadru romantic aflat sub
auspiciile lunii
Ritualul de dragoste :
o Asteptarea (“bunicul pandise de la scara”)
o Sosirea, intalnirea ( “din berlina o fata subtire”)
o Declaratia de dragoste: romantica (pt bunici), simbolista(pt nepoti)
o Implinirea (indragostitii au sentimentul iesirii din timp, eternizarii iubirii- ”dar ei in clipa asta
simteau c o sa ramana”)
Asemanarea este data si prin structurile comparative (“ca ieri sosi bunica, si vii acuma tu” , “ ca
dansa tragi in dreptul pritvorului la scara”) dar si prin adj pronominal “acelasi drum” .. Te aduce
prin lanul de secara
Asemanarea dintre cele doua fete, prezentate prin cateva elemente de portret ( ”ochi de peruzea,
ochi de ametist“; “subtire”)
Deosebirile:
o Plan estetic: bunicul isi declara iubirea apeland la retorica romantica a lui Heliade Radulescu.
Nepotul o face intr-o maniera simbolista, folosindu se de poemele lui Francis Jamme si a lui
Horia Furtuna
Elementul de recurenta: versul refren: “ de nunta sau de moarte in turnul vechi din sat”
o Apare in finalul prezentarii fiecarei idile
o Imaginea auditiva redata prin clopot are rolul de a anunta o schimbare, de a sacraliza
universul si iubirea
o Clopotul este cel care face legatura intre cele doua momente ale continuitatii, nunta si
moartea
Incipitul poeziei:
“aci sosi pe vremuri bunica mi calyopi” - topos al amintirii
Reda un univers rural ( “pridvor, poatta, zavor, horn”
Este evocata o imagine a trecutului (“de cand luptara n codru si poterinsi haiduc”)
Universul descris sta sub semnul trecerii timpului, ce afecteaza universul material si natura (imag
artistica-“paienjezi zabrelira si poarta si zavor”, “imbatranira plopii” - personificare)
“Casa amintirii” - metafora a amintirii si a artei, arta fiind singura care poate sa pastreze trecutul
Traditionalism:
1. Incadrarea incurentul literar + 2 arg
Definim traditionalismul
Date despre autor si opera
Doua argumente
o Mediul rural (incipitul)
o Elementul religios (elem de recurenta)
2. Tema ilustrata prin 2 secv
Precizarea temei
2 secv: cele doua idile; paralela literara dintre ele + elementul de legatura dintre ele
3. 2 elem de structura si limbaj
Titlul
Prozodia
4. Incheiere: elemente care nu tin de traditionalism
simboliste- muzicalitatea versurilor obt prin aliteratie si asonanta “ sari subtire” , “asculta
tacuta”, obt prin versul refren si aluziile cromatice redate prin descrierea ochilor fetelor
Moderniste: versul liber si trimiterile livresti ( la poeziile din text - le lac etc)