Didactica aritimeticii

Profesor conf. [Link].

Marcelina Mocanu Studentă
Sandu Mădălina,
anul III
 CUPRINS
I. Proiectare didactica
1. Proiectul unei unitati de invatare Pentru Matematica si
explorarea mediului (la clasa I sau a II-a);
2. Un proiect de lectie pentru Matematica (la clasa III sau
a IV-a);
II. Strategii didactice
1. Proiectati cate o secventa de instruire pentru a ilustra
aplicarea fiecareia dintre urmatoarele metode: metoda
explicatiei, metoda demonstratiei, metoda
problematizarii, metoda exercitiului.
2. Descrieti un joc didactic, precizand urmatoarele
elemente: obiectivele, sarcina didactica, materialul
didactic utilizat, regulile jocului\modul de desfasurare,
modul de evaluare.
3. Elaborati un test docimologic cu 5 itemi, dintre care
unul de tip obiectiv, unul de tip semiobiectiv si 3 cu
raspuns deschis, pentru orice tip de evaluare la
Matematica, clasele I-IV.
III. Metodica predarii Matematoicii in invatamantul
primar
1. Elaborati un referat de 2-3 pagini privind predarea
inmultirii\ impartirii.
2. Extrageti din programa scolara de la slasa a IV-a
continuturile referitoare la Elementeintuitive de
geometrie si schitati cate un desen pentru fiecare
notiune.
3. Rezolvati prin metode aritimetice 7 problemme
(folosind cel putin o data fiecare dintre metodele
enumerate: metoda figurativa, metoda aducerii la
acelasi termen de comparatie, metoda ipotezelor,
metoda meersului invers);
4. Rezolvati si compuneti doua probleme cu continut
geometric (utilizand in una din probleme cel putin doua
unitati de masura diferite pentru lungime).
 I. PROIECTARE DIDACTICĂ

CLASA a II-a

Semestrul I

UNITATEA DE CONTINUTURI OBS.

INVATARE

ADUNAREA SI SCADEREA  Adunarea si scaderea numerelor nturale de la 100

NUMERELOR NATURALE DE LA la 1000, fara trecere peste ordin. Despre rezervatiile
100 LA 1000, FARA SI CU TRECERE naturale
PESTE ORDIN  Adunarea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu trecere peste ordinul unitatilor. Despre un proiect
INFLUENTA NEGATIVA ASUPRA ECO
MEDIULUI  Adunarea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu trecere peste ordinul zecilor. Influenta negativa a
omului asupra mediului
 Adunarea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu trecere peste ordinul unitatilor si al zecilor.
Extinderea suprafetelor locuibile
 Recapitulare
 Evaluare
 Scaderea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu imprumut la ordinul zecilor. Influenta negativa a
ploii si a grindinei
 Scaderea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu imprumut la ordinul sutelor. Influenta negativa a
secetei si caniculei
 Scaderea numerelor naturale de la 100 la 1000,
cu imprumut la ordinul zecilor si al sutelor. Influenta
brumei asupra mediului
 Aflarea numarului necunoscut
 Probleme care se rezolva prin operatia de
adunare
 Probleme care se rezolva prin una sau doua
operatii
  Recapitulare
 Evaluare

PROIECT DIDACTIC
CLASA : a IV a
DISCIPLINA : Matematică
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : Metode de rezolvare a problemelor
CONŢINUT : Probleme care se rezolvă prin metodele studiate
TIPUL LECŢIEI : Consolidarea şi aprofundarea unoştinţelor
OBIECTIVE CADRU :
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare / investigare şi rezolvare de
probleme
3. Formarea şi dezvoltarea capacităşii de a comunica utilizând
limbajul matematic
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea
matematicii în contexte variate

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ :
– să rezolve, să compună probleme şi să utilizeze semnificaţia operaţiilor
matematice în rezolvarea de probleme
- să exprime pe baza unui plan simplu de idei, oral sau în scris, demersul
parcurs în rezolvarea unei probleme
- să manifeste interes pentru analiza şi rezolvarea unor probleme practice prin
metodele matematice - să depăşească blocajele în rezolvarea de probleme, să
caute prin încercare – eroare noi căi de rezolvare
- să manifeste disponibilitate pentru a învăţa de la alţii şi a-i ajuta pe ceilalţi în
rezolvarea problemelor

OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
A. Cognitive
OC1. – să cunoască metodele de rezolvare a problemelor de matematică
specifice claselor I –IV
OC2. – să folosească corect metodele de rezolvare a problemelor
OC3. – să compună probleme după desene, exerciţii sau liber
OC4. – să propună jocuri şi să le rezolve cu uşurinţă
OC5. – să-şi formeze deprinderea de a lucra probleme
B. Afective
OA1. – să lucreze cu plăcere şi interes
 OA2. – să-şi susţină opiniile proprii şi să aducă argumente
C. Motrice
OM1. – să-şi reprime mişcările inutile din timpul orei
OM2. – să-şi dirijeze efortul oculomotor către centrul de interes sugerat
de învăţător

RESURSE
A. Bibliografice
*Dănilă Ioan, Ţarălungă Elena, ,,Lecţia în evenimente”, Bacău, Editura ,,Egal”,
2003
*Ioan Neacşu, ,,Metodica predării matematicii”, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1988
*Pârâială Viorica , Pârâială Dumitru, Pârâială George- Cristian, ,,Matematică-
culegere –auxiliar”, Editura ,,Euristica”, Iaşi ,2006
*Dumitriu Constanţa, Dumitriu Gheorghe, ,,Psihopedagogie”Editura didactică
şi pedagogică , Bucureşti, 2003

B,Metodologice
a) Strategia didactică : inductivă, algoritmică
b) Metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, exerciţiul, problematizarea,
muncă independentă
c) Mijloace de învăţământ : fişe de lucru, planşe tematice, fişe de evaluare ,
culegeri
d) Forme de activitate : frontală, individuală, pe echipe
A. Temporale : durata activităţii -45 min
B. Umane : 12 elevi
 SCENARIU DIDACTIC
Evenimentele lecţiei / conţinuturi / strategie

Obiective
de Activitatea învăţătorului Activitatea elevului
referinţă
1. Captarea atenţiei( 2 min )
Învăţătorul propune elevilor un
aritmograf.
De la A la B elevii vor descoperi un
OC1 urare.
PLANŞA NR 1
OC2

OA1
OM2

Elevii rezolvă aritmograful şi

citesc urarea :
1. Unitatea de măsură pentru masă.
,,Mult succes!”
2. Poligonul cu trei laturi
3. Semnul operaţiei :
3 + 4......7
4. La sfârşitul capitolului elevii rezolvă un
...............de evaluare.
5. Rezultatul adunării
6. Rezultatul înmulţirii
7. O pereche de numere a,b, cu b diferit
de 0 scrise sub forma a supra b se
numeşte .......................
 8. Numerele care se înmulţesc se numesc
...........................
9. Teorema împărţirii cu .................

2. Enunţarea temei şi a obiectivelor(

1min)
OC3 Elevii îşi notează în caiete.
Învăţătorul anunţă tema şi
obiectivele propuse, scriind titlul pe tablă.

3. Actualizarea cunoştinţelor (3min) Elevii răspund astfel:

Învăţătorul face o scurtă recapitulare a) Metodele de rezolvare a
a capitolului ce s-a încheiat. problemelor studiate sunt:
metoda figurativă, metoda
a) Care sunr metodele de rezolvare a mersului invers, metoda
problemelor studiate în acest reducerii la unitate,
capitol? probleme de mişcare.
b) Care sunt etapele de rezolvare a b) Etapele rezolvării unei
unei probleme? probleme sunt următoarele:
c) În afară de problemele tipice ce - Se citeşte întreg enunţul
OC1 altfel de probleme am mai problemei, apoi pe fragmente.
rezolvat?
OC4 -Se scriu datele problemei
-Se face planul problemei şi se
rezolvă
-Se scrie problema sub formă de
exerciţiu
- Se caută şi alte moduri de
rezolvare a problemei

d)S-au mai rezolvat probleme

de logică, de perspicacitate,
distractive, de estimare.
 4. Prezentarea optimă a
conţinutului(5min)
Elevii rezolvă problema.
Învăţătorul propune o problemă spre
a fi rezolvată pe tablă şi pe caiete.
Într-o livadă s-au plantat 108 meri, Rezolvare
peri de 2 ori mai puţin, pruni cu 2 mai
mulţi decât numărul perilor şi al merilor 1.Câţi peri s-au plantat?
la un loc, iar cireşi cu 98 mai puţini decât 108 : 2 = 54(peri)
pruni.
Câţi pomi fructiferi s-au plantat în 2.Câţi meri şi peri s-au plantat?
OC5 total? 108 + 54 = 168(meri+peri)
OM1 3. Câţi pruni s-au plantat?
OA2 168 + 2 = 170(pruni)
4.Câţi cireşi s-au plantat?
170 – 98 =72(cireşi)
5. Câţi pomi fructiferi s-au plantat?
108 + 54 + 170 + 72 =404
R: 404 pomi
Exerciţiu problemei
108 + (108 :2 ) + ( 108+54+
+2) +( 170 – 98 ) =
[Link] învăţării (10min) Elevii compun problema.
Învăţătorul scrie pe tablă un
exerciţiu şi cere elevilor să compună o
problemă şi să o rezolve. La o florărie s-au adus 72 de
fire de bujori şi 98 fire de crini.
( 72 : 4 ) + ( 98 : 7 ) = Din bujori se fac buchete de câte 4
fire,iar din crini se fac buchete de
OC3 câte 7 fire. Câte buchete s-au făcut
în total?
OC5
Rezolvare
OA2
1. Câte buchete de bujori s-au
fîcut?
72 : 4 = 18(buchete)
2.Câte buchete de crini s-au făcut?
98 : 7 = 14( buchete)
3. Câte buchete s-au făcut în total?
18 + 14 = 32(buchete)
 R: 32 buchete
Exerciţiul problemei
(72 : 4) + ( 98 : 7) =

6. Obţinerea performanţei(4min)
Învăţătorul solicită elevilor să
rezolve problema următoare printr-un
OC2 exerciţiu. Elevii pun problema sub
forma unui exerciţiu.
Vărul Andrei are 56 oi albe şi
negre. Oile negre sunt cu 14 mai puţine [ ( 56 – 14 ) : ] +14 =
OM2 decât cele albe. Câte oi albe are vărul
Andrei?
OA1

7. Feedback-ul(3min)
Învăţătorul cere elevilor să Elevii fac desenul şi scriu
realizeze desenul pentru următoarea exerciţiul problemei.
OC4 problemă şi să o rezolve printr-un
exerciţiu.
OA1
L [.............]

Într-o lădiţă sunt 49 lămâi şi P [.............].15.....] }49

portocale. Portocalele sunt cu 15 mai
multe decât lămâile. Câte portocale sunt
în lădiţă? [ ( 49 – 15 ) : 2 ] +15 =

OC3 [Link] performanţelor-10min Elevii rezolvă TESTUL NR. 1

OC5
Învăţătorul dă spre rezolvare un test
de evaluare.
 9. Retenţia şi transferul(5min)
OC2 Se va da elevilor o problemă a cărui
text este greşit. Se cere elevilor să
OC5 descopere greşelile şi să refacă enunţul Elevii descoperă greşelele şi
problemei. rezolvă problema.

O familie a cumpărat pentru pomul

de Crăciun 88 de steluţe, globuri şi
[Link]ărul nucilor era mai mic cu
18 decât cel al jucăriilor, iar steluţeţe erau
cu 25 mai multe decât oile negre.Câte
bomboane a cumpărat acea familie?

II: STRATEGII DIDACTICE

[Link] de instruire:
Explicatia: dezvaluie, clarifica situatii, relatii, legi, ipoteze, solicita analiza si
argumentarea logica a faptelor sau cunostintelor.
Problematizarea: prezentarea unor situatiiproblema, cu mai multe alternative
de rezolvare, care genereaza elevilor îndoiala, incertitudine, curiozitate si
dorinta de descoperire a solutiei/solutiilor.
Demonstratia: prezentarea obiectelor si fenomenelor reale sau substitute ale
acestora, pe baza unui suport material (natural, figurative sau simbolic).
- forme: demonstratia cu ajutorul obiectelor naturale / cu substitute (bi -
tridimensionale, simbolice) / cu ajutorul mijloacelor tehnice audiovideo /
demonstratia logica.
Exercitiul: executarea repetata, constienta si sistematica a unor actiuni, operatii
sau procedee în scopul formarii deprinderilor practice si intelectuale sau a
îmbunatatirii unei performante.

2. Joc didactic
 Grupa: Mare
 Tema integratoare: Ce si cum vreau sa fiu?
 Proiectul: “Imi aleg o profesie”
 Tema saptamanii: “Profesia de scolar”
 Domeniul de activitate: Domeniul Stiinte (DŞ)
 Categoria de activitate: Activitate matematica
 Subiectul activitatii: Numeralul ordinal
 Tipul activitatii: Formare de priceperi si deprinderi (consolidare)
 Mod de realizare: Joc didactic – “A cata carte imi revine mie?”

Obiective operationale:

Cognitive:

- sa reuşească să numere corect in sir crescator si descrescator in

limitele 1-10, raportand numarul la cantitate;

- sa foloseasca un limbaj matematic adecvat, utilizand corect

numeralele cardinale si ordinale, avand suport intuitiv;

- sa identifice pozitia unui obiect si a vecinilor acestuia intr-un sir,

folosind numeralul ordinal;

Afective:
-vor manifesta interes in timpul desfasurarii activităţilor;

Psihomotorii

SARCINA DIDACTICA
Sa stabileasca locul unui obiect in sirul de obiecte, folosind
numeralul ordinal.

MATERIALUL DIDACTIC:Cutia fermecată, toca de absolvent,

carti, jetoane cu numere, ştampile cu soare sau albinuta (harnica precum copiii).
REGULI DE JOC
- Copiii trebuie sa plimbe cutiuta fermecata din mana in mana,
in timp ce canta “Cutiuta plimba-te/ Si pe noi ajuta-ne!/ Cutiuta a
pornit/ Si la tine s-a oprit!”
- Cel la care se va opri cutia, va primi pe cap o toca (de
absolvent, semn al faptului ca este un viitor scolar) si va extrage un
jeton din cutie (cu un numar)
- Acela va trebuia sa ia din sirul de carti cartea
corespunzatoare numarului de pe jeton si sa spuna a cata din sir este
(pozitia obiectului); unul dintre vecinii copilului va fi chemat si va
spune langa ce carti statea cartea extrasa de colegul său (pozitia
vecinilor obiectului extras)
- Copiii care asista la indeplinirea sarcinilor colegilor lor vor
trebui sa recompenseze raspunsurile bune prin pupicuri (daca sunt de
acord cu raspunsurile respective), sau sa dezaprobe raspunsurile prin
aratarea degetului aratator.
 MODUL DE DESFĂŞURARE

-Cutiuta fermecata se plimbă din mână în mână, iar toţi copiii cântă “Cutiuta,
plimba-te/ Si pe noi ajuta-ne!/ Cutiuta a pornit/ Si la tine s-a oprit!”;

-Cel care va fi ales de cutie va primi aceasta toca pe cap si va extrage un jeton cu
numar, din cutie;

- Apoi va trebui sa ia din sirul de pe masa cartea corespunzatoare numarului si sa

spuna a cata din sir este(ex.: Mie imi revine a doua carte.); Apoi un alt copil,
vecin de-al sau, va spune langa ce carti statea cea extrasa (vecinii cartii, ex: A
doua carte sta intre prima carte si a treia carte.)

- Ceilalti copii vor trebui sa fie atenti si sa rasplateasca, daca sunt de acord cu
raspunsurile colegilor, trimitand pupicuri (se arata cum); daca nu sunteti de acord
cu raspunsurile sau cu modul in care ei au formulat propozitiile, ii puteti
dezaproba bland, prin aratarea degetului aratator (se arata cum).

EVALUARE

Se vor face aprecieri asupra activitatii, exprimandu-se incurajarile

si laudele necesare si facandu-se ultimele recompense.

3. Test docimologic-clasa a II-a

[Link] are 26 de lei iar Oana cu 3 lei mai putin. Câţi lei are Oana?
a) 29 b)23
Raspuns: b)

2. Intr-un buchet erau 18 trandafiri. Au fost oferiti 7 trandafiri, astfel au mai

rămas...11 trandafiri.......................................................

3. Bunica are 12 curci ,gaini cu 2 mai multe ,iar rate cu 10 mai putine decat
gaini.

Cate pasari are bunica?

Rezolvare:

12curci

12+2=14 gaini
14-10=4 rate

Raspuns: 12+14+4=30 de pasari

4. In parcare sunt 10 masini rosii,cu 6 mai multe verzi,iar galbene cu 5

mai putine decat verzi.
Cate masini sunt in parcare?
Rezolvare:
10 masini roşii
10+6=16 masini verzi
16-5=11 masini galbene
Raspuns: 10+16+11= 37 masini

5. In livada sunt 25 de meri,pruni cu 5 mai putini,iar visini cu 4

mai multi decat pruni. Cati pomi sunt in livada?
Rezolvare:
25 meri
25-5=20 pruni
20+4=24 visini
Raspuns: 25+20+24=69 pomi

III. Metodica predării matematicii în învăţământul primar

1. INMULTIREA NUMERELOR NATURALE DE LA 0 LA 10

Pentru inceput, invatatorul va reactualiza cunostintele despre adunare, insistand

pe adunarea de termeni egali, pe proprietatile adunarii (comutativitatea si
asociativitatea), pe modul de formare a numerelor naturale si descompunerea lor
in suma de termeni egali.

In predarea si invatarea operatiei de inmultire, intuitia nu mai are un rol

predominant (ca la adunare), intrucat elevii au dobandit cunostinte si si-au
format priceperi si deprinderi in legatura cu operatia de adunare. Este evident ca
invatatorul, in predarea noii operatii, trebuie sa se bazeze pe toate acestea.

La inceput, se vor reactualiza cunostintele despre adunare, insistandu-se pe

adunarea repetata, adunarea mai multor termeni egali, pe proprietatile de
comutativitate si asociativitate ale adunarii, pe modul de formare, scriere si
citire a numerelor naturale. Ex.: 2+2+2, se citeste doi, luat de 3 ori sau de 3 ori
2; 3+3+3+3 se citeste luat de 4 ori sau de 4 ori 3 etc.

Se explica si indica elevilor ca, pentru adunarile repetate se mai foloseste si o

alta scriere: 2+2+2=2x3 (care se citeste 2 ori 3 sau de 3 ori 2) si, respectiv,
3+3+3+3=3x4 (adica de 4 ori 3 sau 4 ori 3).

Prin efectuarea unor astfel de exercitii se face trecerea de la adunarea repetata la

inmultire, trecere care constituie momentul cel mai important in predarea
inmultirii. In acest moment, elevii identifica operatia de adunare repetata cu
operatia de inmultire si substituie o operatie prin alta. Scrierea unei adunari
repetate sub o forma simplificata, ca inmultire, se face cu ajutorul simbolului
operatiei de inmultire, care este „X” sau „·”. Simbolul operatiei de inmultire se
introduce odata cu scrierea primei operatii de inmultire.

Trecerea de la adunarea repetata la inmultire se poate realiza astfel:se stabileste

rezultatul adunarii repetate, se solicita elevilor sa exprime prin cuvinte aceasta
operatie de adunare repetata, urmata de scrierea sub cele 2 forme a operatiei de
inmultire:

Ex.: - Cate creioane sunt in cinci grupe de cate 2 creioane ?

Cum ati calculat ?

2+2+2+2+2=10

Cum putem spune altfel ?

(2 luat de 5 ori fac 10)

Cum scriem ?

2+2+2+2+2=5x2
Desi rolul mijloacelor intuitive in introducerea inmultirii nu mai este
preponderent, pentru ca elevii sa inteleaga inmultirea ca adunare repetata,
invatatorul trebuie sa renunte complet la ele.

Dupa efectuarea unui numar suficient de exercitii, elevii vor sesiza semnificatia
operatiei de inmultire, legatura dintre adunare si inmultire.

Prin inmultirea a doua numere naturale, a si b se obtine un alt numar natural,

axb, numit produs. Produsul axb se obtine adunand numarul a de b ori.

Numerele care se inmultesc se numesc factori. Primul factor arata de cate ori se
repeta al doilea factor (in adunarea repetata), iar al doilea factor este numarul
care se repeta.

De la primele lectii de predare a inmultirii numerelor naturale se urmareste

scoaterea in evidenta a proprietatii de comutativitate a inmultirii numerelor
naturale. Proprietatea este folosita in stabilirea rezultatelor inmultirii, cand se
trece la alcatuirea tablei inmultirii.

Din punct de vedere metodic, comutativitatea inmultirii poate fi justificata in

felul urmator:

asezam unitatile lui a pe un rand si formam acest rand de b ori.

b randuri * * *
* * *
a unitati

Unitatile tabloului obtinut reprezinta produsul bxa. Sa numaram aceste unitati

cu ajutorul coloanelor. Pe o coloana sunt b unitati: in tablou sunt a coloane;
deci, tabloul contine axb unitati. Deci, axb si bxa reprezinta acelasi numar:
numarul unitatilor din tabloul format.

2. Elemente intuitive de geometrie

Localizarea unor obiecte
- terminologie specifică:
 perpendicular
 paralel

- coordonate într-o reprezentare grafică sub formă de reţea

- hărţi
Figuri geometrice
-drepte perpendiculare, paralele
- unghiuri, ascuţite, drepte, obtuze

- poligoane:
Pătrat
Dreptunghi

Romb

Paralelogram

Triunghi
- cerc

Axa de simetrie
Perimetrul
Aria unei suprafeţe (prin reprezentări, estimând cu ajutorul unei
reţele de pătrate cu latura de 1 cm)
Corpuri geometrice –
Cub

Paralelipiped
Piramidă

Cilindru

Sferă
Con

(identificare, desfăşurare, construcţie folosind tipare sau diverse

materiale) - volumul cubului şi paralelipipedului (folosind cubul cu
latura 1 cm).

3. Probleme rezolvate prin metode aritimetice

 Dan citeşte o carte de 235 de pagini. In prima zi a citit 23 de pagini. In
fiecare din urmatoarele zile a citit cu câte 5 pagini mai mult decat in ziua
precedent.

Câte pagini va mai avea de citit dupa a cincea zi?

Rezolvare:

I.

23

II. 23 5

III. 23 5 5

IV. 23 5 5 5

V. 23 5 5 5 5
 VI. ?

23+5=28 (II)

28+5=33 (III)

33+5=38 (IV)

38+5=43 (V)

23+28+33+38+43=165

235-165=170

R:170 pagini

 4 metri de stofă şi 3 metri de postav costă 1250 de lei, iar 2 metri de stofă
şi 6 metri de postav costă 1300 de lei. Cât costă metrul de stofă şi cât
costă metrul de postav?

Datele problemei le aşezăm astfel:

4 m stofă ……………. 3 m postav ………….. 1250 lei (1)

2 m stofă ………….. 6 m postav ………… 1300 lei (2)

Rezolvare:
Dacă luăm cantităţi duble, adică înmulţim cu 2 cantităţile celui de al doilea rând
(2), preţul se dublează, şi vom scrie:

4 m stofă ……………….3 m postav …………….. 1250 lei

4 m stofă ……………….12 m postav …………….2600 lei

Cum cantitatea de stofă este aceeaşi, înseamnă că diferenţa de preţ apare

datorită diferenţei cantităţilor de postav, aşadar:

12m-3m= 9 m de postav, care costă 2600 lei-1250 lei=1350 lei.

Un metru de postav va costa 1350 lei : 9 = 150 lei.
Vom continua astfel:

3 metri de postav costă 3×150 lei=450 lei

atunci

4 metri de stofă vor costa 1250 lei – 450 lei=800 lei.

Un metru de stofă va costa 800 lei : 4 = 200 lei.

Răspunsul este:

1 m stofă costă 200 lei, iar 1 m postav 150 lei.

 Stiind ca 9 carti si 6 caiete costa 324 000 lei, respectiv 4 carti si 3 caiete
costa 146 000 lei, aflati care este pretul unei carti si al unui caiet.

Rezolvare :

carti…………….6 caiete……………….324 000 lei

9 4 carti…………….3 caiete……………….146 000 lei

Se observa ca, daca a doua oara s-ar fi cumparat dedoua ori mai mult,
cantitatea de caiete cumparate de fiecare data ar fi fost aceeasi, adica
schematic am avea:

9 carti……………6 caiete…………….324 000 lei

8 carti……………..6 caiete……………292 000 lei

Planul de rezolvare :

[Link] carti a cumparat mai mult prima data ?

9-8=1 (carti)

[Link] costa o carte?( cu cat a platit mai mult prima data ?)

324 000-292 000=32 000 (lei)

[Link] costa 9 carti ?

32 000*9=288 000 (lei)

[Link] costa 6 caiete ?

324 000-288 000= 36 000 (lei)

 [Link] costa 1 caiet ?

36 000 :6= 6 000(lei)

Raspuns:o carte costa 36 000 lei, iar un caiet 6 000 lei

 12 pahare si 10 farfurii au costat 106 000 lei.15 pahare si 25 farfurii au

costat 220 000 lei. Cat costa un pahar si cat costa o farfurie ?

Rezolvare:

12 pahare………………10 farfurii…………………106 000 lei

15 pahare………………25 farfurii…………………220 000 lei

Egalam numarul de farfurii. Observam ca acest lucru se poate face impartind

datele de pe primul sir la 2, iar cel de pe al doileasir la 5. Obtinem :

6 pahare……………….5 farfurii……………………53 000 lei

3 pahare……………….5 farfurii…………………….44 000lei

Problema a devenit : si prima data si a doua oara s-a cumparat un acelasi numar
de farfurii(5).Nu am platit aceeasi suma de bani deoarece prima data s-au luat
mai multe pahare. Rezolvarea urmeaza simplu conform rationamentului si
operatiilor de mai jos.

[Link] pahare s-au cumparat mai mult prima oara ?

6-3=3 (pahare)

[Link] costa 3 pahare(cu cat s-a platit mai mult prima oara)?

53 000-44 000=9 000 (lei)

[Link] costa un pahar ?

9 000 :3=3 000 (lei)

[Link] costa 5 farfurii ?

44 000-9 000=35 000 (lei)

[Link] costa o farfurie ?

35 000:5=7 000 (lei)

Raspuns:un pahar costa 3 000 lei, iar o farfurie costa 7 000 lei.

 Într-un bloc sunt apartamente cu două camere şi cu trei camere, în total

20 de apartamente şi 45 de camere. Câte apartamente au două camere şi
câte au trei camere?

Rezolvare:

Presupunem că în bloc sunt numai apartamente cu două camere şi atunci vor fi

20 x 2 camere = 40 camere.
Diferenţa de camere,
45-40= 5 camere

apare din faptul că sunt şi apartamente cu trei camere. Cele 5 camere le vom
împarţi, adăugând câte una, 5:1= 5, la 5 apartamente, pentru că unele au 3
camere. Înseamnă că sunt 5 apartamente cu trei camere, iar cu două camere vor
fi

R:20-5=15 apartamente.

 Trei fii mostenesc de la tatal lor 319 oi. Dupa ce primul fiu vinde 22 de
oi, al doilea 35 de oi si al treilea 10 oi, numarul oilor din fiecare turma
este egal. Cate oi a mostenit fiecare fiu?

Rezolvare:

22 + 35 + 10 = 67 (numarul oilor vandute in total)

319 – 67 = 252 (numarul total al oilor ramase dupa vanzare)

1 + 1 + 1 = 3 (numarul partilor egale cuprinse in suma oilor ramase)

252 : 3 = 84 (numarul oilor ramase ficarui fiu, dupa vanzare)

84 + 22 = 106 (numarul oilor mostenite de primul fiu)

84 + 35 = 119 (numarul oilor mostenite de al doilea fiu)

84 + 10 = 94 (numarul oilor mostenite de al treilea fiu)

 Suma de 145 lei s-a platit cu 17 bancnote, unele de 10 lei, altele de 5 lei.
Cate bancnote s-au folosit de fiecare fel? Rezolvare:

Presupunem (pornim de la ipoteza falsa) ca suma respectiva s-a platit numai cu

bancnote de 10 lei.

Daca avem 17 bancnote, ar insemna ca suma de bani ar trebui sa fie :17 x 10 =

170 (lei).

Apare o diferenta intre suma rezultata in urma presupunerii si suma reala de:
170 – 145 = 25 (lei), pe care o denumim diferenta totala.

Avem si o diferenta de valoare intre cele doua bancnote de: 10 – 5 = 5 (lei), pe

care o denumim diferenta partiala.

Impartind diferenta totala la diferenta partiala aflam numarul bancnotelor de 5

lei:

25 : 5 = 5 (bancnote). Atunci, numarul bancnotelor de 10 lei va fi: 17 – 5 = 12

(bancnote).

Deci, pentru a plati 145 de lei, s-au folosit 12 bancnote de 10 lei si 5

bancnote de 5 lei.

 Anca a citit o carte in 4 zile. In prima zi a citit un sfert din numarul

paginilor, a doua zi jumatate din rest, a treia zi jumatate din numarul
paginilor ramase, iar in a patra zi ultimele 48 de pagini. Cate pagini are
cartea?

Rezolvare : Reprezentam grafic datele problemei astfel:

Rezolvarea problemei incepe in sens invers, adica de la sfarsitul enuntului, catre
inceput :

48 x 2 = 96 (pagini) – au ramas de citit dupa a doua zi

96 x 2 = 192 (pagini) - au ramas de citit dupa prima zi

192 : 3 = 64 (pagini) – a citit in prima zi

R: 64 x 4 = 256 (pagini) – are cartea.

4. Probleme de miscare:

 Distanta Bucureşti – Ploieşti este de 60 Km. Din cele două oraşe pleacă în
acelaşi timp două trenuri mergând în acelasi sens. Cel ce porneşte din
Bucureşti merge cu viteza de 100 km/oră, iar cel care porneşte din
Ploieşti cu 70 km/oră. După cât timp îl va ajunge primul tren pe al doilea?
Rezolvare:

100km/ora 70km/ora

Bucuresti 60 km Ploiesti

Cele două trenuri se deplasează în acelaşi sens, adică unul îl urmăreşte pe

celălalt. Vom afla, mai întai distanta pe care o recuperează primul tren
într-o oră:
100 – 70 = 30 (km/oră)
 Stiind că distanta pe care primul tren o are de recuperat este de 60 km, iar
el recuperază într-o oră 30 km, putem afla timpul după care primul tren îl
ajunge pe al doilea:

60 : 30 = 2 (ore)

Raspuns: 2 ore

 Doi pietoni parcurg distanta dintre două localităti A şi B, pornind în

acelaşi timp din A. Primul pieton a sosit în B cu 2 ore mai târziu decât al
doilea. Viteza primului pieton este de 4 km/oră, iar a celui de-al doilea de
6 km/oră. Să se determine distanta dintre cele două localităti.

Rezolvare: 4 km/ora

A 6 km/ora B

Vom afla mai întâi distanta pe care o are de recuperat primul pieton din
momentul în care cel de-al doilea ajunsese deja în localitatea B (El mai
are de mers 2 ore cu viteza de 4km/oră):
2 x 4 = 8 (km)
În continuare vom afla cu câti km/oră se deplasează mai repede al doilea
pieton decât primul:

6 – 4 = 2 (km/oră)

Deci, în fiecare oră, al doilea pieton câştigă 2 km. Atunci, cei 8 km i-a
câştigat în

8 : 2 = 4 (ore)

Cele 4 ore reprezintă timpul cât a durat deplasarea celui de-al doilea
pieton. Dacă al doilea pieton merge 4 ore cu o viteză de 6 km/oră, rezultă
că distanta dintre A şi B va fi :

6 x 4 = 24 (km)

Răspuns: 24 km
[Link] cu continut geometric
 Un dreptunghi are lungimea de
58 de cm si latimea de 32 de cm. Care este perimetrul dreptunghiu
lui?

Rezolvare:

P= (58+32)*2=180

 O vie de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 1000 m şi 300 m, se

stropeşte cu sulfat de cupru pentru a stârpi dăunătorii. Ce cantitate de
sulfat de cupru este necesară, dacă la 1 ha se folosesc 100 kg de sulfat?

Rezolvare:

Avie=300 000 m2=30 hm2=30 ha

Înmulţind cu 100 kg=

R:3000 kg de sulfat