ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ACTUALIZARE
PLAN URBANISTIC GENERAL
MUNICIPIUL BRĂILA

REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

1
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

DATE DE RECUNOAŞTERE A DOCUMENTAŢIEI

Titlul lucrării:
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL- MUN. BRĂILA

Beneficiar:
PRIMĂRIA Mun. Brăila
Consiliul Local Brăila
Adresă:
Piaţa Independenţei nr.1, 810210, Brăila
Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94
[Link]

Proiectant:
Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”- Bucureşti
Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting
Adresă:
Str. Academiei 18-20, 010014, Bucureşti, România
Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09
[Link]

Şef Proiect: arh. Angelica STAN

Director marketing CCPEC: ec. Daniela RACU

Pr. Nr. 02./2011

@UAUIM - CCPEC

2
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CUPRINS

PARTEA I. DISPOZIŢII GENERALE

ARTICOLUL I.1 Rolul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Brăila
ARTICOLUL I.2 Bază legală a elaborării
ARTICOLUL I.3 Domeniul de aplicare
ARTICOLUL I.4 Condiţii de aplicare
ARTICOLUL I.5 Intrarea în vigoare a RLU şi situaţii tranzitorii

PARTEA II. REGULI GENERALE PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

CAPITOLUL 1 REGULI PRIVIND PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
ARTICOLUL 1.1. Terenuri agricole din intravilan
ARTICOLUL 1.2. Suprafeţe împădurite
ARTICOLUL 1.3. Resurse de apa şi platforme meteorologice
ARTICOLUL 1.4. Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate
ARTICOLUL 1.5. Zone construite protejate
CAPITOLUL 2 REGULI PRIVIND SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI APĂRAREA INTERESULUI
PUBLIC
ARTICOLUL 2.1. Zone expuse la riscuri naturale
ARTICOLUL 2.2. Zone expuse la riscuri tehnologice şi zone de protecţie cu regim special
ARTICOLUL 2.3. Asigurarea echipării edilitare
ARTICOLUL 2.4. Asigurarea compatibilităţii funcţionale
CAPITOLUL 3 REGULI PRIVIND AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI RETRAGERILE MINIME
OBLIGATORII
ARTICOLUL 3.1. Orientarea faţă de punctele cardinale
ARTICOLUL 3.2. Amplasarea faţă de drumuri publice
ARTICOLUL 3.3. Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de apă
potenţial navigabile
ARTICOLUL 3.4. Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea Regiei Autonome
"Societatea Naţională a Căilor Ferate Române"
ARTICOLUL 3.5. Amplasarea construcţiilor faţă de aliniamentul parcelei
ARTICOLUL 3.6. Amplasarea în interiorul parcelei
CAPITOLUL 4 REGULI PRIVIND ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
ARTICOLUL 4.1. Asigurarea acceselor carosabile
ARTICOLUL 4.2. Asigurarea acceselor pietonale şi a pistelor ciclabile
CAPITOLUL 5 REGULI PRIVIND ECHIPAREA EDILITARĂ
ARTICOLUL 5.1. Asigurarea echipării edilitare şi evacuarea deşeurilor
ARTICOLUL 5.2. Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente
CAPITOLUL 6 REGULI PRIVIND FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR ŞI ALE
CONSTRUCŢIILOR
ARTICOLUL 6.1. Parcelarea terenurilor şi operaţiunile de reparcelare
ARTICOLUL 6.2. Înălţimea construcţiilor
ARTICOLUL 6.3. Aspectul exterior al construcţiilor
CAPITOLUL 7 REGULI PRIVIND PARCAJELE, SPAŢIILE VERZI ŞI ÎMPREJMUIRILE
ARTICOLUL 7.1. Reguli pentru amplasarea parcajelor
ARTICOLUL 7.2. Reguli pentru amenajarea spaţiilor plantate publice existente şi propuse

ARTICOLUL 7.3. Reguli pentru împrejmuiri în spaţiul urban

PARTEA III. ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ

CAPITOLUL 8 PRINCIPII DE ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 8.1. Principiile zonificării funcţionale propuse
ARTICOLUL 8.2. Definirea zonelor funcţionale

3
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 8.3. Împărţirea teritoriului în zone, subzone şi utr-uri

PARTEA IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCŢIONALE, SUBZONELOR ŞI U.T.R.-URILOR DIN INTRAVILAN
CAPITOLUL 9 ZONA REZIDENŢIALĂ - „L”
Subcapitolul 9.1. Subzona locuinţelor individuale pe parcelă – „L1”
ART.9.1.1-9.1.16
Subcapitolul 9.2. Subzona locuinţelor colective – „L2”
ART.9.2.1-9.2.16

CAPITOLUL 10 ZONA FUNCŢIUNILOR CU CARACTER CENTRAL - „C”

Subcapitolul 10.1. Subzona centrală istorică protejată – „CIP”
ART. 10.1.1.- 10.1.16.
Subcapitolul 10.2. Subzona centrală protejată aferentă falezei-„ CPF”
ART. 10.2.1.- 10.2.16.
Subcapitolul 10.3. Subzona centrală protejată a sitului arheologic Brăiliţa- „CSA”
ART. 10.3.1.- 10.3.16.
Subcapitolul 10.4. Subzona centrală situată înafara zonei istorice protejate, în prelungirea
acesteia sau în locaţii dispersate – „CS”
ART. 10.4.1.- 10.4.16.

CAPITOLUL 11 ZONA FUNCŢIUNILOR MIXTE - “M”

Subcapitolul 11.1. Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban constituit- “M1”
ART. 11.1.1.- 11.1.16
Subcapitolul 11.2. Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban slab constituit sau în
curs de constituire- M2
ART. 11.2.1.- 11.2.16

CAPITOLUL 12 ZONA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITĂRII – “I”

ART.12.1.- 12.16. Subzona activităţi producţie industrială sistem compact- “tehnopol”- I1
Subzona activităţi industriale şi servicii conexe - parc industrial - I2

CAPITOLUL 13 ZONA GOSPODĂRIEI COMUNALE - “G”

ART.13.1.- 13.16. Subzona gospodărie comunală - cimitir - G1
Subzona gospodărie comunală (echipare edilitară , salubritate) - G2

CAPITOLUL 14 ZONA SPAŢIILOR PLANTATE - “V”

Subcapitolul 14.1. Subzona spaţiilor plantate publice - V1
ART.14.1.1.- 14.1.16. Subzona Parcuri şi grădini amenajate pentru relaxare şi agrement situate
înafara zonei construite protejate - V1a
Subzona spatii verzi amenajate pentru relaxare şi agrement aflate în
interiorul zona istorică protejată (include subzona SIR1x din PUZ- CI) V1b
Subzona Spaţii verzi publice cu acces nelimitat situate în cadrul
ansamblurilorde locuinţe colective - V1c
Subcapitolul 14.2. Subzona spaţiilor verzi publice de folosinţă specializată - V2
ART.14.2.1.- 14.2.16. Spaţii plantate publice amenajate in regim de parcuri tematice -V2a
Spatii verzi aferente dotărilor publice - V2b
Subcapitolul 14.3. Subzona spaţiilor plantate pentru agrementsi sport - V3
ART.14.3.1.- 14.3.16.
Subcapitolul 14.4. Subzona spaţiilor plantate de protecţie - V4
ART.14.4.1.- 14.4.16. Spaţii plantate pentru protecţia cursurilor de apă - V4a
Spaţii plantate de protecţie faţă de drumuri, infrastructură tehnică şi
sanitară -V4b
Subcapitolul 14.5. Subzona pădurilor de agrement - V5
ART.14.5.1.- 14.5.16.
Subcapitolul 14.6. Subzona spaţiilor plantate in sere şi pepiniere -V6
ART.14.6.1.- 14.6.16.
Subcapitolul 14.7. Subzona spaţiilor plantate semipublice şi private, propuse cu caracter
orientativ - Vx

4
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CAPITOLUL 15 ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE - “A”

ART.15.1.- 15.16.

CAPITOLUL 16 ZONA CĂILOR DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORTURILOR “T”

ART.16.1.- 16.16. Subzona transporturi rutiere - T1
Subzona transportuuri feroviare- T2
Subzona transporturi nevale- T3

CAPITOLUL 17 ZONA FUNCŢIUNILOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ - “S”

ART.17.1.- 17.16. Subzona spaţii destinate unităţilor militare, securităţii, poliţiei, spaţii
pentru echipamentele şi construcţiile respective - în interiorul zonei
istorice protejate - S1
Subzona spaţii destinate unităţilor militare, securităţii, poliţiei, spaţii
pentru echipamentele şi construcţiile respective înafara zonei istorice
protejate (restructurabile cf. PUZ)- S2

PARTEA V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN

CAPITOLUL 18 ZONA TERENURILOR DIN EXTRAVILAN
ART.18.1.- 18.16. Subzona terenuri aflate permenent sub ape - EXh
Subzona terenuri ocupate de drumuri şi căi ferate în extravilan - EXt
Subzona terenuri agricole in extravilan- EXa
Subzona spatii plantate si libere in extravilan- EXv
Subzona pădurilor şi plantaţiilor silvice din extravilan, Insula Mare A
Brăilei - ExpIMB

ANEXE
Anexa 1 REGLEMENTĂRI SINTETICE PE ZONE, SUBZONE ŞI UTR.
Anexa 2 CLASIFICAREA UTILIZĂRILOR ADMISE DUPĂ CATEGORII DE FUNCŢIUNI
Anexa 3 LISTA OBIECTIVELOR DE UTILITATE PUBLICĂ PROPUSE
Anexa 4 LISTA MONUMENTELOR ŞI SITURILOR ARHITECTURALE ŞI PEISAGISTICE
EXISTENTE ŞI PROPUSE PENTRU CLASARE
Anexa 5 NORME PRIVIND ASIGURAREA LOCURILOR DE PARCARE
Anexa 6 PROFILE STRADALE + SECŢIUNI CARACTERISTICE
Anexa 7 SCHEME DE ILUSTRARE A UNOR SITUATII URBANISTICE SPECIFICE/
RECOMANDĂRI ARHITETURAL URBANISTICE PENTRU ZONE SPECIALE

5
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PARTEA I.
DISPOZIŢII GENERALE
ARTICOLUL I.1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUG Brăila
(1) Regulamentul Local de Urbanism al Mun. Brăila (RLU- Brăila) se constituie într-un sistem unitar de
reglementări urbanistice la nivelul unităţilor teritorial-administrative, cu scopul de a concretiza în plan spaţial
viziunea de dezvoltare a oraşului, în concordanţă cu potenţialul şi vocaţia acestuia, în interesul public al
locuitorilor săi, în spiritul principiului dezvoltării durabile şi echilibrate, precum și al coeziunii sociale și al
diversitățiii culturale.

(2) RLU- Brăila împreună cu Reglementările grafic exprimate, aferente Planului Urbanistic General cuprinde şi
detaliază prevederile Regulamentului General de Urbanism RGU aprobat prin HGR nr. 525 / 1996, referitoare la
modul de utilizare a terenurilor, de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi
plantaţiilor în teritoriile urbane, intravilane şi extravilane.

ARTICOLUL I.2. Baza legală a elaborării

Următoarele legi şi acte normative au stat la baza elaborării prezentului RLU:
o Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu toate modificările şi completările ultarioare
o Legea 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor cu
toate modificările şi completările ulterioare
o Legea 18/1991 – Legea fondului funciar (republicată)
o Legea 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică
o Legea 45/1994 – Legea Apărării Naţionale a României
o Legea 5/ 2000 privind zonele naturale şi construite protejate
o Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii, igienă şi sănătate publică
o Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor
o Legea 41/1995 privind aprobarea Ordonanţei Guvernamentale nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului
cultural
o Legea 137/1995 privind protecţia mediului, republicată în 2000 şi completată cu Legea 159/1999.
o Legea 145/1995 pentru aprobarea OGR privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea sistemului de turism
rural în zona montană Delta Dunării şi Litoralul Mării Negre.
o Legea 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare
o Legea 26/1996 – Codul silvic
o Legea 106/1996 – Legea protecţiei civile
o Legea 107/1996 – Legea apelor
o Legea 114/1996 – Legea locuinţei – modificată şi completată cu Legea nr. 145/1999 şi Legea 250/2001
o Legea 171/1996 – pentru aprobarea PATN – Secţiunea II Ape
o Legea 212/1997 – pentru aprobarea OGR 60&97 privind apărarea împotriva incendiilor
o Legea 82/1998 – pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor
o Legea 521/1998– privind circulaţia juridică a terenurilor
o Legea 213/1998 – privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
o Legea 107/1999 – pentru aprobarea OG nr. 81/1998 privind ameliorarea prin împădurire a terenurilor
degradate
o Legea 141/1999 –pentru aprobarea OGR 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea
fondului forestier naţional
o Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor
o Legea 122/1999 privind OG nr. 15/1999 pentru modificarea şi completarea L. 27/1994 privind taxele şi
impozitele
o Legea 89/1999 pentru aprobarea O.U.G. nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea
SNCFR
o Legea 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea V – a – Zone cu risc
natural
o Legea 451/ 2002 pentru ratificarea “Convenţiei Europene a peisajului”, adoptată la Florenţa, în 20 oct. 2000

6
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

o Lege 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată 2006) şi actele normative
subsecvente ;
o Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile
o Legea 157 din 7 octombrie 1997. privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului arhitectural al
Europei, adoptata la Granada la 3 octombrie 1985 şi actele normative subsecvente ;
o Legea 150 din 24 iulie 1997 privind ratificarea Conventiei europene pentru protectia patrimoniului arheologic
(revizuita), adoptata la La Valetta la 16 ianuarie 1992 si semnata de România la 22.06.1996 şi actele normative
subsecvente ;
o Legea 56/1998 privind aprobarea OG nr. 24/1997 pentru modificarea si completarea OG nr. 68/1994 privind
protejarea patrimoniului cultural national aprobate prin Legea 41/1995.
o Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia
o Legea 107/1999 pentru aprobarea OG nr. 81/1998 privind ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate
o Legea nr. 54/ 2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic
o HG nr. 525 din 27 iunie 1996 pentru aprobarea Regulamentului general de Urbanism Ordinul M.T.C.T. nr.
562/2003 pentru aprobarea Reglementării tehnice "Metodologie de elaborare şi conţinutul-cadru al
documentaţiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ)"
o Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate publica privind mediul de viata al
populatiei
o “Ghid privind metodologia de elaborare şi conţinutul – cadru al Planului Urbanistic General”, aprobat prin OM
13N/ 1999
o ORDIN Nr. 1222 din 2008 privind aprobarea Instructiunilor pentru organizarea si desfasurarea licitatiilor
publice pentru atribuirea contractelor de inchiriere a unor bunuri imobile, proprietate publica a statului, aflate
in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane", a Contractului-cadru de inchiriere a bunurilor
imobile aflate in proprietatea publica a statului si in administrarea Administratiei Nationale „Apele Romane",
precum si a Listei cuprinzand bunurile imobile propuse spre inchiriere si durata inchirierii
o Lista monumentelor istorice din România – cap. « Judeţul Brăila » publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 670
bis din 1 octombrie 2010, în baza Ordinului nr. 2361 / 2010 al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional
pentru modificarea anexei nr. 1 la OMCC nr. 2314 / 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice (…)
o ORDONANŢA nr. 43 din 30 ianuarie 2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri
arheologice ca zone de interes naţional*) – Republicată 2006 şi actele normative subsecvente ;
o Principii directoare ale dezvoltării durabile a teritoriului european – Hanovra, 2000
o Carta de la Liepzig, 2009, pentru oraşe europene durabile.
o Comunicarea Comisiei Europene “Europa 2020- o strategie europeană pentru o creştere inteligentă, durabilă şi
favorabilă incluziunii”, Bruxelles, martie 2010.
o Hotărârea nr. 273 din 14 iulie 2010 a CLM Brăila privind aprobarea PUZ - Centrul Istoric al Mun. Braila,
proiectant General: INCD URBANPROIECT BUCURESTI, 2008.
o Legea 153/2011 actualizata 2016, privind masuri de crestere a calitații arhitectural - ambientale a cladirilor

ARTICOLUL I.3. Domeniul de aplicare

(1) Prezentul RLU se aplică în interiorul limitei actuale a teritoriului administrativ al Municipiului Brăila, atât în
teritoriul intravilan propus prin actualul PUG, cât şi în zonele extravilane.
(2) Prezentul RLU stabileşte reguli obligatorii aplicabile pe întreg teritoriul unităţii teritorial-administrative, la
nivelul zonelor, subzonelor şi unităţilor teritoriale de referinţă, contribuind la stabilirea condiţiilor şi limitelor de
recunoaştere a dreptului de construire.
(3) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferenţiază în funcţie de încadrarea în unităţi teritoriale de
referinţă, zone şi subzone şi pot fi aplicate numai în condiţiile cumulative referitoare la situarea, dimensiunile şi
geometria parcelelor.
(4) La eliberarea certificatelor de urbanism, autorităţile publice locale vor avea în vedere şi vor aplica prevederile
prezentului regulament local de urbanism.
(5) Autorizaţiile de construire se vor emite cu observarea şi respectarea prevederilor prezentului regulament ce
conţine norme obligatorii pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii. De asemenea, la emiterea
autorizaţiei de construire, autoritatea publică locală va cosulta şi va respecta şi prevederile conţinute în Planurile
Urbanistice Zonale şi de Detaliu ulterioare aprobării prezentului regulament.

ARTICOLUL I.4. Condiţii de aplicare

(1) Prezentul RLU este un regulament-cadru având atât un caracter director cât şi de reglementare urbanistică. El
reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, ca bază legală pentru realizarea programelor şi
acţiunilor de dezvoltare la nivelul oraşului. Prevederile sale permit autorizarea directă cu excepţia cazurilor în
care este precizată obligativitatea elaborării unor Planuri Urbanistice Zonale sau de Detaliu, pentru determinarea
7
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

tuturor codiţionarilor de reglementare, cazuri specificate în continuare la aliniatul (2), precum şi în conţinutul
regulamentului, în cadrul fiecărei zone în parte.

(2) Terenurile pentru care se impune realizarea şi aprobarea conform legii a unor Planuri Urbanistice Zonale sau
de Detaliu sunt cele care prezintă, distinct sau cumulat, următoarele caracteristici:
a. terenuri ce nu au fost sistematizate şi echipate edilitar şi pentru care sunt necesare operaţiuni urbanistice
de parcelare, reparcelare, trasarea unor noi artere de circulaţie, echiparea cu doatri cu caracter public;
b. terenuri care sunt în prezent ocupate cu unităţi industriale dezafectate, în curs dezafectare sau care – fiind
funcţionale în prezent - pot deveni – în perioada de valabilitate a prezentului PUG al Municipiului Brăila -
obiectul unui interes în sensul dezafectării
c. terenuri propuse prin PUG spre reconversie funcţională şi/sau restructurare spaţială;
d. terenuri asupra cărora s-a instituit un anumit regim de protecţie sau interdicţie, provenit din cauze de
utilitate publică, terenuri care nu pot fi suficient reglementate prin Planul Urbanistic General şi care sunt
evidenţiate/delimitate în cadrul acestuia în vederea detalierii prin Planuri Urbanistice Zonale.1
e. terenurile care sunt în prezent ocupate cu unităţi industriale dezafectate sau în curs dezafectare cu statut
de monument istoric:
(1) Moara „Violatos”, edificată 1898, Str. Anghel Saligny nr. 1A, în municipiul Brăila, monument istoric de
arhitectură industrială înscris în LMI 2004 / 2010 sub nr. de Cod: BR – II – m – B – 02127;
(2) Moara „Likiardopulos”, edificată în perioada 1911 - 1912, în municipiul Brăila, Str. Vadul Rizeriei nr. 2,
monument istoric de arhitectură industrială înscris în LMI 2004 / 2010 sub nr. de Cod:sub nr. de Cod: BR
– II – m – B – 02133.
(3) Magaziile din Portul Brăila, parte integrantă istorică şi spaţial – urbană şi – arhitecturală semnificativă a
Centrului istoric al municipiului Brăila, în calitatea acestuia de obiectiv / sit istoric urban înscris în Lista
Monumentelor Istorice din România (ediţia 2010) sub nr. de Cod: BR – II – s – B – 02062,
(4) Silozurile „Anghel Saligny”, construite în perioada 1887 – 1891, în municipiul Brăila, pe malul stâng al
Dunării lângă Bazinul Docurilor, monument istoric de arhitectură industrială clasat şi înscris ca atare în
Lista monumentelor istorice din România (ediţia 2004, republicată 2010) sub nr. de Cod: BR – II – m – B –
02061;
(5) Fabrica de bere „ R. H. Müller”, construită în perioada 1872 – 1873, în municipiul Brăila, Str. Plevnei nr.
173 monument istoric de arhitectură industrială înscris în LMI 2004 / 2010 sub nr. de Cod: BR – II – m – B
– 02119.
(6) Rizeria Română - situată în zona de protecţie a monumentelor istorice2
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2) se pot aduce următoarele modificări reglementărilor din Planul Urbanistic
General:
a) prin Planul Urbanistic Zonal se stabilesc reglementări noi cu privire la: regimul de construire,
funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de
ocupare a terenului (POT), retragerea clădirilor faţă de aliniament şi distanţele faţă de limitele laterale
şi posterioare ale parcelei;
b) prin Planul Urbanistic de Detaliu se stabilesc reglementări noi numai cu privire la distanţele faţă
de limitele laterale şi posterioare ale parcelei.
(4) Modificarea, prin Planuri Urbanistice Zonale, a reglementărilor aprobate prin PUG trebuie să asigure unitatea,
coerenţa şi confortul urban atât ale zonei de studiu, cât şi ale teritoriului învecinat. Dacă modificarea este
elaborată pentru zone ale unei unităţi teritoriale de referinţă, coeficientul de utilizare a terenului (CUT) propus
de noua reglementare nu îl va putea depăşi pe cel aprobat iniţial cu mai mult de 20%, o singură dată, în acest caz
neaplicându-se prevederile alin. (3) lit. b).3
(5) În cazul în care, din raţiuni de dezvoltare urbanistică temeinic fundamentate, este necesară depăşirea
coeficientului de utilizare a terenului prevăzut la alin. (4), numai din iniţiativa autorităţii administraţiei publice
locale competente se va proceda la elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal pentru o suprafaţă prestabilită.
Această zonă poate fi delimitată prin avizul de oportunitate, în funcţie de caracterul omogen al zonei, funcţiune,
regim de înălţime şi infrastructură existentă. Finanţarea noii documentaţii de urbanism poate fi făcută din
fonduri publice, în condiţiile legii, sau de către persoane fizice ori juridice interesate. Responsabilitatea
coordonării realizării documentaţiilor de urbanism şi a conţinutului acestora cade integral în sarcina autorităţii
publice locale competente.4

1 Conform Legii 242/2009 privind aprobarea OUG 27/2008 pentru modificarea şi completarea legii 350/2001 privind amenajarea
teritoriului şi urbanismul
2 Conform Art. 2 din Legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice (republicată 2006) de domeniul

(protejării) monumentelor istorice.

3 Conform Legii 242/2009 privind aprobarea OUG 27/2008 pentru modificarea şi completarea legii 350/2001 privind amenajarea

teritoriului şi urbanismul , art.32, alineatul 5

4 ibidem, art.32, alineatul 7

8
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(6) Prezentul RLU nu admite derogari – adica modificari directe ale condiţiilor de construire: POT, CUT, RH,
amplasarea construcţiilor faţă de aliniament şi limitele (laterale sau posterioare) ale parcelelor. Derogările se
admit numai în cazuri bine justificate de natura terenului sau de descoperirile arheologice. Derogările, odata
justificate, se aprobă în baza unei documentaţii de urbanism de tip PUZ, aprobate în condiţiile legii.

ARTICOLUL 1.5. Intrarea în vigoare a RLU şi situaţii tranzitorii

(1) Prezentul regulament înlocuieşte Regulamentul Local de Urbanism aferent Planului Urbansitic General al
Muncipiului Brăila din 1999.
(2) Prezentul regulament produce efecte şi devine obligatoriu potrivit art. 49 legea 215/2001 prin aducerea la
cunoştinţă publică.
(3) Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor Urbanistice Zonale aprobate conform
Legii 50/1991 anterior intrării sale în valabilitate şi care nu au fost abrogate prin Hotărâri ale Consiliului Local al
Municipiului Brăila. Prezentul RLU preia acele prevederi urbanistice aprobate prin studii si documentatii
anterioare, care s-au materializat in teren si care nu contravin zonei si locuitorilor ei.
(4) Odată cu aprobarea prezentului regulament nu va mai fi aprobat un nou Plan Urbanistic Zonal cu regulament
aferent, ori Plan Urbanistic de Detaliu decât în cazul şi cu observarea prevederilor prezentului Regulament şi a
Planului Urbanistic General.
(5) Autorizaţiile emise anterior intrării în vigoare a prezentului regulament rămân valabile pe toată perioada de
valabilitate a autorizaţiei respective. În cazul cererilor de prelungire a valabilităţii autorizaţiilor emise anterior,
autoritatea publică va avea în vedere, la soluţionarea unei astfel de cereri, concordanţa cu prescripţiile
prezentului regulament.
(6) Odată cu intrarea în vigoare a prezentului regulament toate prevederile contrare din Planurile Urbanistice
Zonale, din regulamentele aferente lor şi Planurile Urbanistice de Detaliu, îşi pierd aplicablitatea.

9
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PARTEA II.
REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR

CAPITOLUL 1
REGULI PRIVIND PĂSTRAREA INTEGRITĂŢII MEDIULUI ŞI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT

ARTICOLUL 1.1. Terenuri agricole din intravilan

(1) Prin Planul Urbanistic General al Mun. Brăila se stabileşte noul intravilan al oraşului, pornind de la situaţia
actuală şi ţinând cont de strategia de dezvoltare a oraşului. Introducerea de noi terenuri agricole în intravilanul
localităţii se va face numai în cazuri temeinic fundamentate şi în considerarea interesului public, condiţionat de
asigurarea realizării prealabile a infrastructurii, aigurarea accesului la reţelele edilitare şi asigurarea dotărilor de
utilitate publică.
(2) Potrivit prezentului PUG, terenul intravilan nu necesită scoaterea din circuitul agricol. Autorizarea executării
construcţiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisă pentru toate tipurile de construcţii şi amenajări
specifice localităţilor, cu respectarea prezentului regulament. Autorizarea construirii pentru astfel de terenuri
este condiţionată de către autoritatea publică de realizarea unor reparcelari pe baza de PUZ.

ARTICOLUL 1.2. Suprafeţe împădurite

(1) Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile cu destinaţie forestieră este interzisă. În
mod excepţional, cu avizul organelor administraţiei publice de specialitate, se pot autoriza numai construcţiile
necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construcţii se va
avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cât mai mici din cultura forestieră.
(2) Cabanele şi alte construcţii şi amenajări destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera pădurilor, cu
avizul conform al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi al Ministerului Turismului.
(3) În planşa de Reglementări aceste terenuri din intravilan sunt incluse în zona “V”, subzona “V1f” având
Reglementări specifice.
(4) Suprafeţele împădurite din extravilan sunt parte a Fondului silvic, iar administrarea şi gestionarea lor se va
face conform Codului silvic şi a Planurilor de Management specifice.

ARTICOLUL 1.3. Resurse de apă şi platforme meteorologice

(1) Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de apă şi ale cuvetelor
lacurilor este interzisă, cu excepţia lucrărilor de poduri, lucrărilor necesare căilor ferate şi drumurilor de
traversare a albiilor cursurilor de apă, precum şi a lucrărilor de gospodărire a apelor.
(2) Autorizarea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1) este permisă numai cu avizul primarului şi al autorităţilor
de gospodărire a apelor şi cu asigurarea măsurilor de apărare a construcţiilor respective împotriva inundaţiilor, a
măsurilor de prevenire a deteriorării calităţii apelor de suprafaţă şi subterane, de respectare a zonelor de
protecţie faţă de malurile cursurilor de apă şi faţă de lucrările de gospodărire şi de captare a apelor.
(3) Autorizarea executării construcţiilor de orice fel în zona de protecţie a platformelor meteorologice se face cu
avizul prealabil al autorităţii competente pentru protecţia mediului.
(4) Zonele de protecţie sanitară se delimitează de către autorităţile administraţiei publice judeţene şi a
municipiului Braila, pe baza avizului organelelor de specialitate ale administraţiei publice.

ARTICOLUL 1.4. Zone cu valoare peisagistică şi zone naturale protejate

(1) Zonele cu valoare peisagistică deosebită, delimitate astfel în urma “Studiului de fundamentare a PUG Brăila
privind spaţiile plantate, peisajul urban, spaţiul public” sunt marcate grafic în planşa de “Reglementări” care face
parte integrantă din prezentul Regulament.
(2) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor care, prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect
arhitectural - conformare şi amplasare goluri, raport gol-plin, materiale utilizate, învelitoare, paletă cromatică
etc., depreciază valoarea peisajului- natural sau antropizat - este interzisă.

10
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) Pe teritoriul administrativ al mun. Brăila există 2 zone naturale protejate instituite şi delimitate prin lege,
ambele siuate in Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, desemnat de către Secretariatul Convenţiei Ramsar ca Zonă
Umedă de Importanţă Internaţională si pentru care exista aprobat un Plan de Management
([Link]
- Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0005 - Balta Mică a Brăilei, conform HG nr. 1284/2007,
privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene
Natura 2000 în România;
- Situl de importanţă comunitară ROSCI 0006 – Balta Mică a Brăilei, conform Ordinul nr. 1964/2007
privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.
Suprafaţa de suprapunere intre ROSPA0005 si teritoriul administrativ al Brăilei este de 564,9 ha, iar
suprafaţa de suprapunere intre ROSPA0005 si teritoriul administrativ al Brăilei este de 551, 36 mp.

ARTICOLUL 1.5. Zone construite protejate

(1) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes
naţional, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii şi al Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării
Teritoriului.
(2) Autorizarea executării construcţiilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes
local, declarate şi delimitate prin hotărâre a consiliului judeţean, se face cu avizul serviciilor publice
descentralizate din judeţ, subordonate ministerelor prevăzute la alin. (1).
(3) Autorizarea executării construcţiilor în perimetrul centrului istoric al mun. Brăila, se face cu respectarea
tuturor condiţiilor impuse de PUZCP Centrul Istoric al Municipiului Brăila, documentaţie aflată în vigoare şi
preluată prin prezentul PUG.
(4) Prin PUZCP Centrul Istoric al Municipiului Brăila sunt reglementate următoarele zone construite protejate din
municipiul Brăila, cuprinse în lista monumentelor istorice LMI 2004, aprobată cu OMCC 2314/2004 şi OMCC
2182/2005:
ZIR 1 Centru istoric Brăila cuprins între bd. Al. I. Cuza şi faleza Dunării
ZIR 2 Ansamblul str. M. Eminescu, cupinde str. M. Eminescu până la intersecţia cu str. Griviţa
ZIR 3 Ansamblul str. Eremia Grigorescu, cuprinde str. Eremia Grigorescu între bd. Al. I. Cuza şi str.
Plevnei
ZIR 4 Zona de protecţie a sitului istoric Centru istoric Brăila
ZIR 5 Situl arheologic Brăiliţa
ZIR 6 Monumentele clasate individuale în afara siturilor şi ansamblurilor istorice protejate
(5) Prescripţiile şi Reglementările conţinute în PUZCP Centrul Istoric al Municipiului Brăila sunt preluate şi
acţionează complementar cu cele aferente prezentului Regulament. Intervenţiile asupra acestora se vor realiza în
regim specific monumentelor istorice.
(6) Monumentele clasate în Mun. Brăila se află înscrise în Lista monumentelor şi siturilor istorice - LMI 2015, care
cuprinde un număr de 116 monumente, din care:
- 14 monumente de arheologie
- 74 monumente de arhitectura din care 2 monumente de clasa A (interes national) si 72 monumente de clasa B
(interes local)
- 9 monumente de for public
- 19 monumente memoriale si funerare
(7) Prin prezentul RLU sunt propuse pentru clasare un număr de 7 imobile (clădiri echivalente ca valoare
monumentelor istorice, ce ar putea fi clasate ca monument istoric), includerea intr-un regim d eprotectie a 2
spatii cu valoare identitara (ansamblu piata + biserica) si a 7 spaţii verzi (Parcul Monument, Gradina Publica,
Gradina Poligon, Gradina mica din Piata Traian, Plantatiile aferente B-dului Alexandru Ioan Cuza , B-dului Panait
Istrati, Str. Ana Aslan, Goleşti si Campiniu), pentru care clasarea se va face în condiţiile legii.
(8) Intervenţiile în cadrul zonelor construite protejate vor respecta condiţiile legale în vigoare. Suprafaţa minimă
pentru care se va întocmi PUZCP este Unitatea Teritorială de Referinţă. Se admite elaborarea etapizată a PUZCP,
caz în care teritoriul abordat va fi determinat prin consultarea CTATU şi a DJC Brăila.
(9) Intervenţiile asupra clădirilor cu valoare arhitecturală, istorică, ambientală sau memorială, chiar dacă acestea
nu sunt clasate, se vor autoriza numai dacă acestea nu afectează valoarea identificată prin studii istorice de
specialitate în domeniul urbanismului istoric, arhitecturii şi / sau, după caz, arheologiei, întocmite de experţi şi
specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii în domeniul protejării, restaurării şi punerii în valoare a
monumentelor istorice.
(10) Orice intervenţie la nivelul solului şi în subsol planificată în perimetrul sitului arheologic Brăiliţa va putea
demara numai după descărcarea prealabilă a terenului de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (1)), prin
intermediul cercetărilor arheologice preventive/de salvare (OG 43/2000 art. 2 (c2)). Pe baza rezultatelor
11
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

cercetării arheologice preventive/de salvare, şi a raportului arheologic întocmit de colectivul arheologic,

Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie, va emite certificatul de
descărcare de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (31)).
(11) Specificarea în cadrul Certificatelor de Urbanism a faptului că unele terenuri sunt în limita sitului arheologic
Brăiliţa şi înscrierea explicită a nevoii de a se obţine certificatului de descărcare de sarcina arheologică anterior
demarării lucrărilor de construcţie.
(12) în cazul unor descoperiri arheologice care ar impune conservarea “in situ” – context în care, pentru zona
respectivă nu se poate pune problema descărcării de sarcină arheologică (întrucât terenul respectiv nu este redat
activităţilor umane curente) ci modificarea documentaţiei tehnice în vederea punerii în valoare a descoperirii
arheologice, emiterea autorizaţiei pentru executarea lucrărilor de construire pe baza unui aviz favorabil cu
condiţia protejării / punerii în valoare “in situ” a descoperirii arheologice.
(13) Se recomandă organizarea, desfăşurarea şi jurizarea concursurilor de soluţii pentru amplasamente situate în
zone de protecţie a monumentelor istorice, în interiorul zonelor construite protejate sau in zonele siturilor
arheologice din situatia prezentata la alin. (12) în colaborare cu Ministerul Culturii, respectiv a Direcţiei Judeţene
pentru Cultură Brăila, cu experţi şi specialişti atestaţi de către Ministerul Culturii în domeniul protejării
monumentelor istorice, al patrimoniului arheologic şi / sau, după caz, peisajelor istorico – culturale. La
concursurile sus-menţionate vor participa proiecte întocmite numai de experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul
Culturii pentru domeniul proiectării intervenţiilor asupra monumentelor istorice sau numai de colective de
proiectare din a căror componenţă vor face parte experţi şi specialişti atestaţi de Ministerul Culturii pentru
domeniul proiectării intervenţiilor asupra monumentelor istorice. Din comisiile de jurizare a concursurilor vor
face parte experţi şi specialişti de referinţă în domeniul cercetarii şi proiectării intervenţiilor asupra
monumentelor istorice.

CAPITOLUL 2
REGULI PRIVIND SIGURANŢA CONSTRUCŢIILOR ŞI APĂRAREA INTERESULUI
PUBLIC
ARTICOLUL 2.1. Zone expuse la riscuri naturale
(1) Autorizarea executării construcţiilor sau a amenajărilor în zonele expuse la riscuri naturale, cu excepţia
acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisă.
(2) În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se înţelege: alunecări de teren, nisipuri mişcătoare,
terenuri mlăştinoase, scurgeri de torenţi, eroziuni, avalanşe de zăpadă, dislocări de stânci, zone inundabile şi
altele asemenea, delimitate pe fiecare judeţ prin hotărâre a consiliului judeţean, cu avizul organelor de
specialitate ale administraţiei publice.
(3) Pentru zonele din intravilan marcate pe planşa de „Reglementări” ca prezentând posibile riscuri naturale, se
instituie interdicţie temporară de construire până la finalizarea hărţilor de risc. În funcţie de concluziile studiilor
de specialitate, se poate păstra interdicţia de construire, caz în care se vor autoriza exclusiv lucrări în vederea
prevenirii producerii dezastrelor şi pe bază de Planuri Urbanistice Zonale aprobate conform legii.

ARTICOLUL 2.2. Zone expuse la riscuri tehnologice şi zone de protecţie cu regim special
(1) Autorizarea executării construcţiilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum şi în zonele de servitute şi
de protecţie ale sistemelor de alimentare cu energie electrică, conductelor de gaze, apă, canalizare, căilor de
comunicaţie şi altor asemenea lucrări de infrastructură este interzisă.
(2) În sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau
agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren ori de poluare a aerului, apei sau
solului.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile şi amenajările care au drept scop prevenirea riscurilor
tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

ARTICOLUL 2.3. Asigurarea echipării edilitare

(1) Toate construcţiile racordate la sistemul edilitar public se vor supune înregistrării în baza de date a cadastrului
edilitar al Mun. Brăila, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU, prin grija
autorităţii locale.
(2) Autorizarea executării construcţiilor care, prin dimensiunile şi destinaţia lor, presupun cheltuieli de echipare
edilitară ce depăşesc posibilităţile financiare şi tehnice ale administraţiei publice locale ori ale investitorilor
interesaţi, sau care nu beneficiază de fonduri de la bugetul de stat este interzisă.
(3) Autorizarea executării construcţiilor poate fi condiţionată de stabilirea, în prealabil, prin contract, a obligaţiei
efectuării, în parte sau total, a lucrărilor de echipare edilitară aferente, de către investitorii interesaţi.
12
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 2.4. Asigurarea compatibilităţii funcţionale

(1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia
construcţiei şi funcţiunea dominantă a zonei, conform planului de Reglementări care face parte integrantă din
prezentul RLU.

CAPITOLUL 3
REGULI PRIVIND AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI RETRAGERILE MINIME
OBLIGATORII

ARTICOLUL 3.1. Orientarea faţă de punctele cardinale

(1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea condiţiilor şi a recomandărilor de orientare faţă de
punctele cardinale, conform Anexei nr. 3 la prezentul regulament (preluat din RGU aprobat prin HGR nr. 525 /
1996).

ARTICOLUL 3.2. Amplasarea faţă de drumuri publice

(1) În zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administraţiei
publice:
a) construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de servire, de întreţinere şi de exploatare;
b) parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor
complementare: magazine, restaurante etc.);
c) conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse
petroliere, reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi infrastructuri ori alte instalaţii sau construcţii
de acest gen.
(2) În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se înţelege ampriza, fâşiile de siguranţă şi fâşiile
de protecţie.
(3) In sensul prezentului regulament, pentru toate arterele carosabile nou propuse cu caracter obligatoriu- asa
cum sunt ele reprezentate in Plansa de Reglementari vizata spre neschimbare, axul noii strazi se va considera la
jumatatea distantei dintre aliniamentele parcelelor existente.
(4) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul de
siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului sau
al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime si
4,20 m inaltime.
(5) Autorizarea executării construcţiilor cu funcţiuni de locuire este permisă, cu respectarea zonelor de protecţie
a drumurilor delimitate conform legii.
(6) În sensul prezentului regulament, prin funcţiuni de locuire se înţelege: locuinţe, case de vacanţă şi alte
construcţii cu caracter turistic, spaţii de cazare permanentă sau temporară pentru nevoi sociale, industriale sau
de apărare, cum ar fi: cămine pentru bătrâni, cămine de nefamilişti, sanatorii, cămine pentru organizarea de
şantier, cămine de garnizoană.
(7) Pentru zonele aflate sub incidenta unui nivel de zgomot peste normele admise (conform Hartilor de Zgomot
ale mun. Braila) se vor lua masuri adecvate pentru reducerea nivelului de zgomot si de protectie a functiunilor
expuse negativ la acest impact.
(8) Pentru terenurile care se expropriaza din domeniul privat pentru cauza de utilitate publica, se admite o
creștere a CUT coresopunzatoare cu întreitul (x3) suprafeței expropriate.

ARTICOLUL 3.3. Amplasarea faţă de căi navigabile existente şi cursuri de apă potenţial navigabile
(1) În zona căilor navigabile şi a cursurilor de apă potenţial navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al
Ministerului Transporturilor, următoarele lucrări:
a) construcţii şi instalaţii aferente căilor navigabile, de servire, de întreţinere şi de exploatare;
b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenajări referitoare la siguranţă navigaţiei;
c) construcţii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de
circulaţie, clădiri, construcţii hidrotehnice pentru şantierele navale, gări fluviale şi alte lucrări similare;

13
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

d) traversări sau subtraversări ale căilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de apă potenţial
navigabile cu conducte de presiune (apă, gaze, ţiţei, abur) de linii electrice şi de telecomunicaţii, precum
şi traversările cu poduri şi lucrările de amenajări hidroenergetice.
e) adăposturi de iarnă pentru nave, staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie;
f) instalaţii de captare a apei din albia căilor navigabile şi instalaţii de evacuare a apelor reziduale sau de
altă natură;
g) apărări de maluri de orice natură, diguri longitudinale şi transversale şi alte lucrări similare.

(2) În sensul prezentului regulament, prin zona fluvială se înţelege fâşia de teren situată în lungul ţărmului apelor
interioare navigabile sau potenţial navigabile. Zona fluvială se stabileşte de către autoritatea de stat competentă,
potrivit legii. În porturi, zona căilor navigabile coincide cu incinta portuară.
(3) În Brăila, prin prezentul RLU, sunt stabilite subzonele portuare cu diferite profile funcţionale - port comercial –
T3b şi port de agrement – T3a, având precizate toate Reglementările necesare desfăşurării activităţilor
respective.

ARTICOLUL 3.4. Amplasarea faţă de căi ferate din administrarea Regiei Autonome "Societatea Naţională a
Căilor Ferate Române"

(1) În zona de protecţie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Transporturilor:
a) construcţii şi instalaţii aferente exploatării şi întreţinerii liniilor de cale ferată;
b) construcţii şi instalaţii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de restabilire a
circulaţiei;
c) instalaţii fixe pentru tracţiune electrică;
d) instalaţii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicaţii, transmisiuni de date
şi construcţiile aferente acestora.
(2) Construcţiile care se amplasează în zona de protecţie a infrastructurii feroviare situată în intravilan se
autorizează cu avizul Regiei Autonome "Societatea Naţională a Căilor Ferate Române" şi al Ministerului
Transporturilor.
(3) Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, indiferent de proprietar, cu lăţimea
de 100 m măsurată de la limita zonei cadastrale CFR, situată de o parte şi de alta a căii ferate, precum şi
terenurile destinate sau care servesc sub orice formă funcţionării acesteia.
(4) Lucrările de investiţii ale agenţilor economici şi ale instituţiilor publice, care afectează zona de protecţie a
infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Regiei Autonome "Societatea Naţională a Căilor Ferate
Române" şi al Ministerului Transporturilor, şi anume:
a) căi ferate industriale;
b) lucrări hidrotehnice;
c) traversarea căii ferate de către drumuri prin pasaje denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale ferată de reţele de telecomunicaţii, energie;
electrică, conducte sub presiune de apă, gaze, produse petroliere, termotehnologice şi canale libere.
(5) În zona de protecţie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricăror construcţii, depozite de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică
vizibilitatea liniei şi a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricăror lucrări care, prin natura lor, ar provoca alunecări de teren, surpări sau ar afecta
stabilitatea solului prin tăierea copacilor, extragerea de materiale de construcţii sau care modifică
echilibrul pânzei freatice subterane;
c) depozitarea, manipularea sau prelucrarea substanţelor inflamabile, explozibile, carburanţilor,
gazelor lichefiate sau oricăror materiale care, prin natura lor, ar putea provoca incendii sau explozii.
(6) Cedarea, transferul, ocuparea temporară sau definitivă a terenului din patrimoniul Regiei Autonome
"Societatea Naţională a Căilor Ferate Române", pentru lucrările de interes public, atât în intravilan cât şi în
extravilan, se fac numai cu avizul Regiei Autonome "Societatea Naţională a Căilor Ferate Române" şi al
Ministerului Transporturilor.

ARTICOLUL 3.5. Amplasarea construcţiilor faţă de aliniamentul parcelei

(1) Clădirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase faţă de acesta, după cum urmează:
a) în cazul zonelor construite compact, construcţiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul
clădirilor existente;
b) retragerea construcţiilor faţă de aliniament este permisă numai dacă se respectă coerenţa şi
caracterul fronturilor stradale, precum şi prevederile conţinute în prezentul Regulament, în funcţie
de tipul subzonei şi utr-ului respectiv.
14
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) În sensul prezentului regulament, prin aliniament se înţelege limita dintre domeniul privat şi domeniul public.

ARTICOLUL 3.6. Amplasarea în interiorul parcelei

Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă se respectă:
a) distanţele minime obligatorii faţă de limitele laterale şi posterioare ale parcelei, conform
prevederilor prezentului Regulament, pentru fiecare subzonă în parte;
b) distanţele minime necesare intervenţiilor în caz de incendiu, stabilite pe
baza avizului unităţii teritoriale de pompieri - min.3,5m acces carosabil direct.

CAPITOLUL 4
REGULI PRIVIND ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
ARTICOLUL 4.1. Asigurarea acceselor carosabile
(1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilităţi de acces la drumurile publice,
direct sau prin servitute, conform destinaţiei construcţiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie
să permită intervenţia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) În mod excepţional se poate autoriza executarea construcţiilor fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin.
(1), cu avizul unităţii teritoriale de pompieri.
(3) Numărul şi configuraţia acceselor prevăzute la alin. (1) se determină conform anexei nr. 4 la prezentul
regulament.
(4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului şi autorizaţiei speciale de construire, eliberate de
administratorul acestora.

ARTICOLUL 4.2. Asigurarea acceselor pietonale şi a pistelor ciclabile

(1) Autorizarea executării construcţiilor şi a amenajărilor de orice fel este permisă numai dacă se asigura accese
pietonale, potrivit importanţei şi destinaţiei construcţiei.
(2) În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se înţelege căile de acces pentru pietoni, dintr-un drum
public, care pot fi: trotuare, străzi pietonale, pieţe pietonale, precum şi orice cale de acces public pe terenuri
proprietate publică sau, după caz, pe terenuri proprietate privată grevate de servitutea de trecere publică,
potrivit legii sau obiceiului.
(3) Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc
mijloace specifice de deplasare.
(4) În sensul prezentului articol, pistele de biciclete sunt fie:
a) porţiuni ale căilor de circulaţie carosabile sau pietonale, trasate şi marcate în scopul
parcurgerii cu bicicleta, având un traseu care urmăreşte traseul circulaţiilor carosabile- lăţime
1,25-1.50 m;
b) piste ciclabile cu traseu independent de cel al circulaţiilor carosabile- lăţime 1,25-1.50 m.

CAPITOLUL 5
REGULI PRIVIND ECHIPAREA EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR
ARTICOLUL 5.1. Asigurarea echipării edilitare

(1) Extinderile de reţele sau măririle de capacitate a reţelelor edilitare publice se realizează de către investitor
sau beneficiar, parţial sau în întregime, după caz, în condiţiile contractelor încheiate cu consiliile locale.
(2) Lucrările de racordare şi de branşare la reţeaua edilitară publică se suportă în întregime de investitor sau de
beneficiar.
(3) Toate lucrările existente precum şi cele noi de branşare vor fi înregistrate în baza de date a Cadastrului
Edilitar, obligatoriu a se întocmi în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU.
(4) Reţelele de apă, gaze, energie electrică, telecomunicaţii, canalizare, drumuri publice şi alte utilităţi aflate în
serviciul public sunt proprietate publică a comunei, oraşului sau judeţului, dacă legea nu dispune altfel.
(5) Lucrările prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modul de finanţare, intră în proprietatea publică.

ARTICOLUL 5.2. Racordarea la reţelele publice de echipare edilitară existente

15
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă există posibilitatea racordării de noi
consumatori la reţelele existente de apă, la instalaţiile de canalizare şi de energie electrică.
(2) De la dispoziţiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administraţiei publice locale,
pentru locuinţe individuale, în următoarele condiţii:
a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual care să respecte normele sanitare şi de protecţie
a mediului;
b) beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reţeaua
centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de construcţii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor
administraţiei publice competente, dacă beneficiarul se obligă să prelungească reţeaua existentă, atunci când
aceasta are capacitatea necesară, sau se obligă fie să mărească capacitatea reţelelor publice existente, fie să
construiască noi reţele.
(4) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică, în mod corespunzător, autorizării executării construcţiilor în localităţile
unde nu există reţele publice de apă şi de canalizare.
(5) Fiecare clădire va avea un spaţiu destinat colectării deşeurilor evacuate prin intermediul serviciului urban de
salubritate, accesibil din spaţiul public.

CAPITOLUL 6
REGULI PRIVIND FORMA ŞI DIMENSIUNILE TERENURILOR ŞI ALE
CONSTRUCŢIILOR
ARTICOLUL 6.1. Parcelarea terenurilor şi operaţiunile de reparcelare
(1) Parcelarea este operaţiunea de divizare a unei suprafeţe de teren în minimum 4 loturi alăturate, în vederea
realizării de noi construcţii. Pentru un număr mai mare de 8 loturi se poate autoriza realizarea parcelării şi
executarea construcţiilor cu condiţia adoptării de soluţii de echipare colectivă care să respecte normele legale
de igienă şi de protecţie a mediului.
(2) Autorizarea executării parcelărilor, în baza prezentului regulament, este permisă numai dacă pentru fiecare
lot în parte se respectă cumulativ următoarele condiţii:
a) front la stradă de minimum 8m pentru clădiri înşiruite şi de minimum 12m pentru clădiri izolate sau
cuplate;
b) suprafaţa minimă a parcelei de 150mp (+/-10%) pentru clădiri înşiruite şi, respectiv, de minimum 200
mp (+/-10%) pentru clădiri amplasate izolat sau cuplate;
c) adâncime mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea parcelei.
(3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadrează în prevederile alin. (2).
(4) O operatiune de reparcelare se defineste ca o actiune de modificare a formei si dimensiunilor parcelelor
initiale, pentru un numar de minim 8 parcele adiacente, in scopul cresterii calitatii locuirii si/sau a modului de
organizare spatiala in respectivul teritoriu.
(5) Operatiunile de reparcelare sunt premise doar in contextual unei actiuni participative a tuturor co-
proprietarilor si a minicipalitatii locale, si doar in baza unui PUZ intocmit conform legislatiei in vigoare, cu aviz de
oportunitate/initiere.

ARTICOLUL 6.2. Înălţimea construcţiilor

(1) Autorizarea executării construcţiilor se face cu respectarea înălţimii medii a clădirilor învecinate şi a
caracterului zonei, fără ca diferenţa de înălţime să depăşească cu mai mult de două niveluri clădirile imediat
învecinate.
(2) În sensul prezentului regulament, clădiri imediat învecinate sunt cele amplasate alăturat, de aceeaşi parte a
străzii.
(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) construcţiile care au fost cuprinse într-un Plan Urbanistic Zonal,
aprobat conform legii şi cele cuprinse în zone/subzone cu Reglementări specifice, conform prezentului RLU.

ARTICOLUL 6.3. Aspectul exterior al construcţiilor

(1) Autorizarea executării construcţiilor este permisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii
acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei.
(2) Autorizarea executării construcţiilor, care, prin conformare, volumetrie şi aspect exterior, intră în contradicţie
cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile general acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă.

16
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) Este interzisă, prin prezentul Regulament, amplasarea de banere, mesh-uri sau panouri publicitare de mari
dimensiuni pe faţadele clădirilor vizibile din circulaţiile publice; sunt exceptate acele reclame care fac parte din
arhitectura clădirii şi nu conduc la deprecierea sau ascunderea elementelor arhitecturale (goluri, decoraţii, etc).
(5) Se recomandă ca, în spiritul arhitecturii tradiţionale din Brăila, să nu se utilizeze, în zonele tangente zonei
centrale şi în zonele cu relaţii de vizibilitate cu aceasta, faţade integral vitrate şi/sau pereţi cortină, fiind
preferabile faţadele cu o dominantă a plinului.

CAPITOLUL 7
REGULI PRIVIND PARCAJELE, SPAŢIILE VERZI ŞI ÎMPREJMUIRILE
ARTICOLUL 7.1. Reguli pentru amplasarea parcajelor
(1) Autorizarea executării construcţiilor care, prin destinaţie, necesită spaţii de parcare se emite numai dacă
există posibilitatea realizării acestora în afara domeniului public.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), utilizarea domeniului public pentru spaţii de parcare se stabileşte prin
autorizaţia de construire de către delegaţiile permanente ale consiliilor judeţene sau de către primării, conform
legii.
(3) Suprafeţele parcajelor se determină în funcţie de destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform anexei nr.
5 la prezentul regulament.

ARTICOLUL 7.2. Reguli pentru amenajarea spaţiilor verzi

(1) In conformitate cu Legea nr. 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea şicompletarea Legii nr. 24/2007
privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se prevede ca "extinderea
intravilanului precum si transformarea zonelor cu alte funcţiuni în zone rezidenţiale şi construirea pe
terenuri de peste 3.000 m2 aflate în proprietatea statului, a unităţilor administrativ-teritoriale, a
autorităţilor centrale şi locale se pot realiza exclusiv pe baza documentaţiilor de urbanism care să prevadă
un minimum de 20 m2 de spaţiu verde pe cap de locuitor şi un minimum de 5% spaţii verzi publice."
(2) Schimbarea destinaţiei terenurilor înregistrate în registrul local al spaţiilor verzi se poate face numai pentru
lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentaţiilor de urbanism, aprobate conform legislaţiei în
vigoare.
(3) Este interzisă schimbarea destinaţiei, reducerea suprafeţelor ori strămutarea spaţiilor verzi. Prin excepţie
este permisă schimbarea destinaţiei spaţiilor verzi în vederea realizării unor lucrări de utilitate publică, astfel
cum acestea sunt prevăzute de Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică,
republicată, altele decât cele privind construcţiile locuinţelor sociale, obiectivelor sociale de învăţământ,
sănătate, protecţie şi asistenţă socială, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi administraţiei publice şi
autorităţilor judecătoreşti.
(4) Autorizaţia de construire va conţine obligaţia menţinerii sau creării de spaţii plantate, în funcţie de
destinaţia şi de capacitatea construcţiei, conform normativelor în vigoare.
(5) Eliminarea vegetaţiei înalte mature este interzisă, cu excepţia situaţiilor unde aceasta reprezintă un pericol
iminent pentru siguranţă persoanelor sau bunurilor.
(6) Pentru fiecare arbore matur tăiat în condiţiile prezentului regulament se vor planta, în interiorul aceleiaşi
parcele minimum 3 arbori, din specia căreia i-a aparţinut arborele tăiat.
(7) Spaţiile verzi existente şi înregistrate în subzone/utr în baza prevederilor prezentului Regulament, sunt
inalienabile sub aspectul limitelor, compoziţiei spaţiale majore şi a vegetaţiei.
(8) Toate prevederile Legii nr. 24/2007 cu toate completarile si modificarile ultarioare privind reglementarea şi
administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane sunt implicite în baza prezentului regulament.
(9) Necesarul minim de spaţii verzi de folosinţă comună în zonele de locuinţe se va stabili luându-se în calcul
minimum 2 - 2,2 mp teren/locuitor (în afara parcurilor publice), conform ordinului Nr. 536 din 23 iunie 1997
pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
(10) În zonele de locuinţe se vor prevedea suplimentar spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în
calcul câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor - conform ordinului Nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea
Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei.
(11) În cazurile în care, din motive bine întemeiate, nu este posibilă asigurarea spaţiilor plantate prevăzute
prin prezentul regulament la nivel de parcela, solicitantul autorizaţiei de construire va participa, cu acordul
administraţiei publice locale, la asigurarea terenului necesar amenajării de spaţii verzi publice într-o zonă cât
mai apropiată parcelei în cauză, în suprafaţă egală cu diferenţa dintre necesarul minim pe parcelă şi
suprafaţa realizată pe parcelă.

17
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(12) Spațiile verzi aferente aliniamentelor de arbori adiacente circulatiilor carosabile publice din zonele
rezidentiale, pot fi amenajate, cu acordul scris al Primariei Braila, de catre proprietarii terenurilor
corespunzatoare, pe latimea deschiderii parcelelor catre strada. Sunt admise mici amenajari peisagistice (de
tip de bolta verde, pergola, mic spatiu de odihna, gradina de fatada, perete verde, etc)
(13) In baza prezentului regulament, pe arterele principale existente si propuse, precum si in zonele limitrofe
unor functiuni potential generatoare de poluare se institui zone (fasii) plantate cu functie de protectie –
V2b. Dimensionarea acestora se va face in conformitate cu fiecare tip de profil stradal existent/ propus si cu
fiecare tip de functiune care trebuie protejata. Pe plansa de reglementari este indicata orientativ prezenta
acestor fasii verzi V2b.
(14) La realizarea străzilor noi, precum şi la refacerea aliniamentelor de arbori pe străzile existente, aceştia se
vor planta cu respectarea următoarelor condiţii:
a. a)poziţiile, sistemul de plantare şi esenţa arborilor vor fi stabilite prin documentaţiile tehnice;
b. b) arborii vor avea un număr minim de 3 replantări în pepinieră;
c. c) arborii vor avea înălţimea minimă de 2,50 m;
d. d) arborii vor avea circumferinţa minimă a trunchiului de 14 cm (măsurată la un metru deasupra
solului);
e. e) distanţa minimă între axa trunchiului şi poziţia reţelelor edilitare va fi de 1,5 m.
(15) In conformitate cu Legea nr. 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor in spatiile verzi
sunt permise: alei pietonale, mobilier urban, amenajări pentru sport, joc şi odihnă, construcţii pentru
expoziţii şi activităţi culturale, construcţii uşoare cu caracter provizoriu pentru activităţi de comerţ şi
alimentaţie publică,grupuri sanitare, spaţii pentru întreţinere, dar numai în baza unei documentaţii de
urbanism pentru întreaga suprafaţă a spaţiului verde şi cu obligaţia ca suprafaţa cumulată a acestor
obiective să nu depăşească 10% din suprafaţa totală a spaţiului verde.

ARTICOLUL 7.3. Reguli pentru împrejmuiri în spaţiul urban

(1) În condiţiile prezentului regulament, este permisă autorizarea următoarelor categorii de împrejmuiri:
a) împrejmuiri opace, necesare pentru protecţia împotriva intruziunilor, separarea unor servicii
funcţionale, asigurarea protecţiei vizuale - în zone şi subzonele unde se specifică în mod expres acest
lucru;
b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitării parcelelor aferente clădirilor
şi/sau integrării clădirilor în caracterul străzilor sau al ansamblurilor urbanistice - în toate celelalte
subzone.
(2) Pentru ambele categorii, aspectul împrejmuirilor se va supune aceloraşi exigenţe ca şi în cazul aspectului
exterior al construcţiei.
(3) Pentru toate subzonele sunt valabile precizarile cuprinse in cadrul prezentului RLU la articolul “Imprejmuiri”
afarent fiecarei subzone.
ARTICOLUL 7.4. Reguli pentru împrejmuiri în spaţiul urban aferent Centrului Istoric al Mun. Braila
PUG – RLU urmareste refacerea caracterului sitului centru istoric al municipiului Brăila prin reconstituirea
autenticităţii şi îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban rezultat, prin:
- desfiinţarea construcţiilor parazite (construcţii provizorii, anexe gospodăreşti) vizibile din spaţiul public;
- refacerea stratului de uzură ale trotuarelor şi înlocuirea asfaltului cu dale din piatră naturală sau
artificială, piatra, cărămidă, clincher etc, realizate din elemente mici, cu rosturi de respiraţie naturală
între ele şi cu racord la construcţii..
- refacerea plantaţiilor de aliniament – str. M. Eminescu, străzi cu plantaţii înalte incomplete – şi a
plantaţiilor din curţi;
- păstrarea şi refacerea golurilor, funcţionalităţii şi materialelor tâmplăriilor din faţade;
- refacerea împrejmuirilor.
Se interzice folosirea unor materiale precim:
- placări cu gresie / faianţă pe socluri şi faţade;
- folosirea geamurilor reflectorizante, metalizate etc.
- folosirea unor elemente de marchetărie din materiale care strălucesc
- se interzice înlocuirea acoperişurilor existente cu acoperire în terasă
Intervenţiile în spaţiul public pentru amenajarea de ansamblu, marcarea diferitelor delimitări
funcţionale (pietonal, carosabil, parcaje ş.a.), modul de distribuţie şi de amplasarea echipamentului şi
mobilierului urban, precum şi pentru realizarea de detaliu referitoare la cromatica, textura, materialele,
gabaritele sau formele, propuse pentru realizarea pavimentului sau a elementelor de mobilier urban se vor face
în baza unor documentaţii urbaanistice aprobate conform legii.
18
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Toate intervenţiile care presupun lucrări de echipare, întreţinere şi/sau amenajare şi care afectează finisajele
exterioare în ceea ce priveşte cromatica, textura, materiale învelitorilor, precum şi împrejmuirile, porţile de acces
de parcelă, tâmplăria golurilor de vitrină sau a celor de la etajele superioare, trebuie să răspundă cerinţelor
categoriei de intervenţii în care este încadrat imobilul respectiv.5

PARTEA III.
ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ
CAPITOLUL 8
PRINCIPII DE ZONIFICARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 8.1. PRINCIPIILE ZONIFICĂRII FUNCŢIONALE PROPUSE
Principiile urmărite în cadrul zonificării teritoriului mun. Brăila sunt:
1) prezervarea zonelor urbane patrimoniale în spiritul documentelor europene privind protejarea integrată a
patrimoniului cultural urban – atât a fondului edificat, cât şi a valorilor peisagistice, a siturilor industriale,
arheologice şi a valorilor peisajului imaterial. Zonele protejate propuse prin prezentul RLU sunt reglementate în
spiritul respectului faţă de diversitatea culturală probată istoric a Brăilei şi al sporirii importanţei patrimoniului în
viaţa comunităţii, în vederea unei dezvoltări cu adevărat durabile a oraşului.
Zona centrală protejată a oraşului se suprapune peste limita definită prin PUZ- Centrul istoric al Mun. Brăila, acesta
avand statut de monument istoric.6 Alături de acesta, în scopul protejării integrate a patrimoniului urban al oraşului
sunt propuse şi alte zone patrimoniale care necesită diferite măsuri privind modul de construire. În cadrul zonei
centrale – aşa cum a fost ea definită prin PUZ – centrul Istoric al Mun. Brăila7 şi a tuturor celelalte documente cu
caracter legislativ ce structurează activitatea în domeniul patrimoniului arheologic - este diferenţiată pe de o parte
subzona centrală protejată ce conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură înscrise în lista
monumentelor şi pe de altă parte, subzona de protecţie a zonei centrale protejate, conţinând locuinţe şi servicii
complementare, clădiri administrative şi de cult si subzona sitului arheologic Brăiliţa8, care are un caracter protejat
în condiţiile legii privind patrimoniului arheologic9.

2) completarea zonei centrale cu funcţiuni cu caracter central, configuraţi în poli de interes, situaţi în prelungirea
zonei centrale sau dispersaţi în cadrul oraşului şi ierarhizaţi în funcţie de poziţia ocupată faţă de centrul istoric (poli
principali, secundari şi terţiari). Această formulă de zonificare a centralităţilor în cadrul oraşului este una bazată pe
caracterul structurii urbane care oferă un suport ierarhizat: atât trama stradală, parcelarul, cât şi clusterii de
centralitate existenţi oferă condiţii prielnice acestor centre de diferite facturi / profile, care compun, în final, un
sistem policentric ierarhizat şi armonic.

3) încurajarea mixităţii funcţionale conducând la întărirea reprezentativităţii pe toate arterele carosabile de mare
capacitate, pe bulevardele principale şi pe intrările în oraş, precum şi în zonele care au deja manifestă o funcţiune/
dotare de interes public. Zona mixtă astfel definită se caracterizează prin flexibilitate în acceptarea diferitelor
funcţiuni de interes public, alături de cele rezidenţiale, care sunt acceptate în proporţie redusă. Zona este
constituită predominant din instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii
manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerţ, hoteluri, restaurante, recreere), mici
activităţi manufacturiere şi locuinţe. Totodată, zona mixtă prelungeşte zona centrală şi principalii poli urbani,
conturează mai puternic punctele de concentrare a locuitorilor (gări, autogări, zone de activităţi etc.) şi
completează funcţiunea centrelor de cartier.
Diferenţierea zonei mixte s-a realizat în funcţie de:

5
Conform RLU -PUZ CP Centrul istoric al Mun. Braila, elaborator URBAN PROIECT, sef proiect_ arh. Aurora JELEA, 2008
6 in baza Lista monumentelor istorice din România – cap. « Judeţul Brăila » publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 670 bis din 1
octombrie 2010, în baza Ordinului nr. 2361 / 2010 al Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru modificarea anexei nr. 1 la
OMCC nr. 2314 / 2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice.
7 Cf. PUZ - Centrul Istoric al Mun. Braila, proiectant General:INCD URBANPROIECT BUCURESTI, 2008.
8
Pentru această subzonă ( denumită ZIR 5 în PUZ - Centrul Istoric al Mun. Brăila) s-a optat pentru păstrarea zonificării
propuse anterior prin PUZ - Centrul Istoric al Mun. Brăila.
9
Legea 258 din 23 iunie 2006 (Legea 258/2006) pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000
privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional.
19
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- relaţia reprezentativităţii şi încărcării zonei mixte cu tipul/gabaritul şi importanţa la nivel orăşenesc a

arterei adiacent căreia se dezvoltă;
- relaţia zonei mixte cu caracterul şi dominanta spaţială a cartierului căruia i se adresează;
- relaţia zonei mixte cu tipul de parcelar–suport pe care se dezvoltă: constituit/ structurat/ ordonat sau
neconstituit /destructurat/ dezordonat;
- relaţia zonei mixte cu modul de apariţie al mixităţii - dacă presupune sau nu restructurări majore şi
reconversii funcţionale din funcţiuni industriale sau din alte funcţiuni.

4) diferenţierea zonelor rezidenţiale în funcţie de tipul de locuinţe (individuale/ colective), tipul parcelarului pe
care se dezvoltă (structurare/ granularitate/ vechime/ echipare) şi de înălţimile maxime admise. Noile ansambluri
de locuinţe sunt în general situate în areale cu parcelar de o factură extrem de precară, nepregătit la momentul
de faţă pentru a primi o locuire de calitate, astfel încât aceste zone sunt recomandate pentru a fi studiate prin
documentaţii speciale ( PUD sau PUZ, în funcţie de amploarea lor) în scopul Reglementării lor corespunzătoare.
5) diferenţierea zonelor industriale, cu menţinerea acelor unităţi cu producţie activă şi trecerea acelor unităţi
care prezintă premise de restructurare/ retehnologizare şi/sau absorbţie de noi capacităţi, în subzona parcurilor
de activităţi industriale şi depozitare (tehnopol). Această diferenţiere se face ţinând cont de situaţia multor zone
ex-industriale ale căror activităţi au cunoscut ample procese de transformare, astfel încât spaţiile existente au
devenit improprii. Noţiunea de tehnopol este dată în următorul sens:
Un tehnopol (denumit şi centru tehnologic, parc tehnologic sau parc ştiinţific) se referă la o zonă în care sunt
concentrate numeroase activităţi publice şi private care ţin de cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea tehnologiei, transfer de
tehnologie, învăţământ ştiinţific superior, servicii şi activităţi de producţie în domeniul high-tech. În numeroase cazuri,
tehnopolurile cuprind unul sau mai multe grupuri specializate de întreprinderi high-tech, incubatoare de debut, o firmă şi un
centru de inovaţii, grupuri de consultanţă. Principiile care guvernează tehnopolurile sunt realizarea de sinergii între diferiţii
factori interesaţi din cadrul tehnopolului (întreprinderi, activităţi R&D, debuturi, servicii etc.), alegerea activităţilor care vor fi
amplasate în zonă (de exemplu eliminarea depozitelor sau a activităţilor industriale poluante), promovarea şi sprijinirea de
către autorităţile publice (înlesnirea achiziţiei de terenuri şi dezvoltarea acestora, sprijin acordat activităţilor de cercetare şi
învăţământ etc.) şi în sfârşit asigurarea unui mediu de lucru remarcabil, care este important pentru imaginea întreprinderilor
şi organizaţiilor existente în zonă10.

6) diferenţierea zonelor plantate după o serie de criterii, urmărind, în principal, o mai bună înregistrare şi
gestiune, o mai nuanţată reglementare a lor astfel încât să fie mai clară incidenţa şi rolul acestora în viaţa urbană.
Criteriile de diferenţiere au fost:
- statutul juridic – spaţii plantate publice cu acces nelimitat/ spaţii plantate specializate cu acces public
controlat/ spaţii plantate în gestiune privată şi spaţii plantate private (gestionate prin cooperare/asociere de
persoane fizice).
- rolul lor în relaţie cu zona în care sunt amplasate, rezultând: a) spaţii plantate cu rol de protecţie (a unor
cursuri de apă, a versanţilor abrupţi, a drumurilor, a zonelor industriale, sau de protecţie împotriva expansiunii
urbane/ limitare); b) spaţii plantate cu rol de agrement, recreere, plimbare.
- gradul de specializare - spaţii plantate cu o organizare arhitectural – peisagistică simplă, dominând
vegetaţia, sau dominând amenajările tematice, traseele ghidate, amenajările minerale.
-
ARTICOLUL 8.2. DEFINIREA ZONELOR FUNCŢIONALE
Principalele zone funcţionale propuse pentru teritoriul administrativ al Brăilei sunt:
a) zona rezidenţială - L
b) zona funcţiunilor cu caracter central – C
c) zona funcţiunilor mixte - M
d) zona funcţiunilor de producţie industrială şi depozitare - I
e) zona funcţiunilor de gospodărie comunală G
f) zona spaţiilor plantate – V
g) zona unităţilor agricole – A
h) zona transporturilor - T
i) zona funcţiunilor cu destinaţie specială - S
j) zona situată în extravilan - EX

ARTICOLUL 8.3. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI ÎN ZONE, SUBZONE ŞI UTR-URI

10
Cf. CEMAT, Strasbourg, 17 mai 2006
[Link]
20
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Planul Urbanistic General al municipiului Brăila stabileşte următoarele zone, subzone funcţionale şi unităţi
teritoriale de referinţă

ZONA FUNCŢIONALĂ SUBZONA UTR DESCRIERE

FUNCŢIONALĂ

Subzona locuinţelor L1a Locuinţe individuale cu regim redus de

individuale pe parcelă cu înălţime (P-P+2 etaje) situate în ţesut urban
regim redus de înălţime constituit/ parcelar ordonat înafara zonei
L1 istorice protejate

Zona rezidenţială „L”

L1b Locuinţe individuale cu regim redus de
înălţime (P-P+2 etaje) situate în ţesut urban
slab constituit /parcelar destructurat

Subzona locuinţelor L2a Locuinţe colective cu înălţimi reduse (P+3-4

colective etaje) în ansambluri predominant rezidenţiale
L2
L2b Locuinţe colective cu înălţimi medii şi mari
(P+5-10 etaje) în ansambluri predominant
rezidenţiale

Subzona centrală istorică CIP1 Centru istoric Brăila cuprins între bd. Al. I.
protejată Cuza si faleza Dunării, incluzand
CIP subunitatile:
= SIR1a, SIR1b, SIR 1c, SIR 1d, SIR 1e, SIR 1f,
SIR1g, SIR1h, SIR1i, SIR1j, SIR1k, SIR1l,
SIR1m, SIR 1n, SIR1o, SIR1r, SIR1y
CIP2 Ansamblul str. M. Eminescu cupinde str.
(=ZIR2) M. Eminescu până la intersecţia cu str.
Zona funcţiunilor cu Griviţa
caracter central
CIP3 Ansamblul str. Eremia Grigorescu,
„C”
=ZIR3 cuprinde str. Eremia Grigorescu între bd.
Al. I. Cuza si str. Plevnei
CIP4 Zona de protecţie a sitului istoric Centru
=ZIR4- SIR istoric Brăila
4b si SIR 4c
CIP5 Monumente clasate situate dispersat,
=ZIR6 înafara limitei centrului istoric
Subzona centrală protejată CPF Terenurile aferente contactului zonei
aferentă falezei centrale istorice protejate cu malul
CPF Dunării, zonă restructurabilă de maximă
reprezentativitate viitoare(= SIR 4a, SIR1p,
SIR1u, SIR1v, SIR1s, SIR1t, SIR 1z)
Subzona protejată a sitului CSA Situl arheologic Brăiliţa cuprinde o gamă
arheologic Brăiliţa (=ZIR5) largă de funcţiuni urbane, regăsite în
CSA subzonele şi utr-urile PUG, cu anumite
condiţionări şi servituţi speciale legate de
statutul sitului arheologic, având un
caracter general protejat

21
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CS1 Funcţiuni cu caracter central situate pe un

parcelar urban constituit, predominant
instituţii, servicii, comerţ, administraţie cu
caracter reprezentativ, cu rol de întărire şi
prelungire a zonei centrale
Subzona cu funcţiuni cu
caracter central, situate CS2 Funcţiuni cu caracter central în zonele
înafara zonei istorice semicentrale (servicii terţiare,
protejate, în prelungirea administrative, dotări existente de
acesteia sau în locaţii învăţământ şi sănătate de nivel zonal)
dispersate situate pe un parcelar în curs de
CS constituire. (poli centrali secundari)
CS3 Funcţiuni cu caracter central în zonele
semicentrale şi periferice (servicii terţiare,
administrative, dotări de învăţământ,
cultură şi sănătate de nivel zonal -
centralităţi difuze
Subzona mixtă M1a Funcţiuni mixte - predominant servicii şi
corespunzătoare unui comerţ, cu accesibilitate mare şi
Zona cu funcţiuni ţesut urban constituit reprezentativitate ridicată - adiacent
mixte M1 arterelor/ pieţelor principale
“M”
M1b Funcţiuni mixte cu accesibilitate medie şi
reprezentativitate locală- în interiorul
insulelor urbane
Subzona mixtă M2a Funcţiuni mixte -predominant servicii şi
corespunzătoare unui comerţ cu accesibilitate medie şi bună, pe
ţesut urban slab constituit parcelar cu posibilităţi de re-parcelare
sau în curs de constituire
M2
M2b Funcţiuni mixte care necesită reconversie
funcţională, zone de restructurare şi de re-
inserare în ţesutul urban al oraşului (foste
zone industriale abandonate, foste unităţi
agricole, etc) (obligativitate PUZ)

Subzona activităţi Unităţi industriale existente care se

Zona industrială si industriale active în sistem I1 menţin/se retehnologizează în locaţii
de depozitare compact “tehnopol” concentrate
“I” I1
Subzona activităţi Parc industrial cu activităţi producţie
industriale şi servicii I2a industrială şi servicii de cercetare,
conexe - “parc industrial” management, depozitare, comercializare,
I2 etc
I2b Parc activităţi de producţie energie verde,
înglobând tehnologii avansate (fosta
platformă CET Brăila)
Subzona gospodărie G1 Cimitire
Zona gospodărie comunală
G1a Cimitire protejate cf. LMI 2010
comunala cimitir
“G” G1
Subzona gospodărie G2 Unităţi de gospodărie comunală
comunală dispersate, echipamente
G2 edilitare,salubritate

22
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Subzona spaţiilor verzi V1a Parcuri şi grădini amenajate pentru

publice cu acces nelimitat: relaxare şi agrement situate înafara zonei
parcuri, grădini, scuaruri, construite protejate
Zona spaţiilor libere fâşii plantate; V1b Parcuri şi grădini amenajate pentru
si plantate V1 relaxare şi agrement aflate în interiorul
“V” zona istorică protejată (include subzona
SIR1x din PUZ- CI)
V1c Spaţii verzi publice cu acces nelimitat
situate în cadrul ansamblurilorde locuinţe
colective, re-amenajabile pentru odihnă şi
activităţi cotidiene de relaxare
Subzona spaţiilor verzi V2a Spaţii plantate publice amenajate in regim
publice de folosinţă de parcuri tematice (gradini botanice si
specializată zoologice, muzee in aer liber, parcuri
V2 expozitionale, zone ambientale si de
agrement pentru animalele dresate in
spectacolele de circ).
V2b Spatii verzi aferente dotărilor publice:
creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau
de protecţie socială, instituţii, edificii de
cult, cimitire
Subzona spaţiilor verzi V3 Spaţii plantate publice amenajate pentru
pentru agrement sport şi agrement
V3 (terenuri de sport, construcţii şi instalaţii
pentru agrement, baze de agrement,
parcuri de distracţii, poli de agrement;
complexe şi baze sportive)
Subzona spaţiilor plantate V4a Spaţii plantate pentru protecţia cursurilor
de protecţie de apă, plantaţii de consolidare a
V4 versanţilor, plantaţii de însoţire a cursurilor
de apă
V4b Spaţii plantate de protecţie faţă de
drumuri, infrastructură tehnică şi sanitară
(aliniamente de arbori, plantaţii de
protecţie la limita dintre zone industriale şi
zone rezidentiale, plantaţii aferente
zonelor de protecţie sanitară – cimitire etc)
Păduri de agrement V5 Spații cu vegetație forestiera si/sau
spontană, partial lacustra, actualmente
folosite ca paduri de agrement
(constituite ca rezervă pentru dezvoltarea
viitorului port comercial al Brailei)

Subzona spaţiilor plantate V6 Unităţi agricole dispersate,

in sere şi pepiniere sere şi pepiniere

Subzona spaţiilor plantate Vx Spaţii plantate semipublice sau în

semipublice şi private, proprietatea privată a persoanelor fizice
propuse cu caracter sau juridice - grădini private, decorative
orientativ sau productive, în folosinţă individuală sau
Vx comunitară, pe terenuri aflate in
proprietate privata

23
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Zona unităţilor Subzona unităţilor agricole A1 Plantaţii agricole, grădini de legume,

agricole grupate în sistem de grădini experimentale, ferme agricole şi
“A” centură verde-galbenă ferme de permacultura
A1
Subzona transporturilor T1a Spaţii aferente transporturilor rutiere -
Zona transporturilor rutiere circulaţii carosabile efective, noduri de
„T” T1 circulaţie
T1b Spaţii aferente transporturilor rutiere -
parcaje de mari dimensiuni, unităţi de
gestiune şi control a transportului în
comun
Subzona transporturilor T2a Spaţii aferente transporturilor feroviare -
feroviare circulaţii feroviare efective şi zone de
T2 siguranţă ale acestora
T2b Spaţii aferente transporturilor feroviare-
gări, unităţi de gestiune şi control

Subzona transporturilor T3a Spaţii aferente transporturilor navale

navale fluviale - gări, spaţii acostare, unităţi de
T3 gestiune şi control naval, posibilitate
reconversie port de agrement
(restructurabile cf. PUZ)
T3b Spaţii aferente transporturilor navale
fluviale – parc industrial si logistic, zona
libera
Zona cu destinaţie Subzona funcţiunilor S1 Spaţii destinate unităţilor militare,
SPECIALĂ speciale- în interiorul securităţii, poliţiei, spaţii pentru
„S” zonei istorice protejate echipamentele şi construcţiile respective -
S1 în interiorul zonei istorice protejate
Subzona funcţiunilor S2 Spaţii destinate unităţilor militare,
speciale- înafara zonei securităţii, poliţiei, spaţii pentru
istorice protejate echipamentele şi construcţiile respective
S2 înafara zonei istorice protejate
(restructurabile cf. PUZ)
Subzona terenuri aflate EXh Oglinzi de apă, râuri, pârâuri, lacuri aflate
Zona permenent sub ape în extravilan
situată în EXh
extravilan/ ex-
Subzona terenuri ocupate EXt Terenuri aferente drumurilor naţionale,
administrativ
de drumuri şi căi ferate în judeţene, comunale şi căilor ferate din
„EX”
extravilan administraţia SNCFR
EXt

Subzona terenuri agricole EXa Terenuri agricole aflate în extravilan

in extravilan
EXa

Subzona spatii plantate si Exv

libere in extravilan
EXv

Subzona pădurilor şi Exp Plantaţii forestiere situate în extravilan,

plantaţiilor silvice din IMB împăduriri, propuse pentru intrare în
extravilan, Insula Mare A intravilan
Brăilei
ExpIMB

24
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PARTEA IV
PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCŢIONALE, SUBZONELOR
ŞI U.T.R.-URILOR DIN INTRAVILAN
CAPITOLUL 9
ZONA REZIDENŢIALĂ - „L”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI
Pentru zona „L” prezentul regulament are în vedere, pe de o parte, necesităţile funcţionale şi spaţial-
configurative majore ale Brăilei, iar pe de altă parte, asigurarea calităţii locuirii la standarde moderne,
valorificarea terenului urban, a fondului construit viabil şi a zonelor protejate, menţinerea valorii proprietăţilor,
asigurarea fără discriminare a dreptului fiecărui locuitor la însorire, luminare naturală, intimitate, spaţiu plantat,
acces la echipamente publice sociale şi tehnico-edilitare, securitate personală, protecţie faţă de poluare şi riscuri
tehnologice.
Totodată prin prezentul regulament, este urmărită contracararea tendinţei de expansiune necontrolată
a zonelor rezidenţiale de locuinţe de mici dimensiuni, în mod dispersat, pe terenuri periferice neechipate, prin
adoptarea unor Reglementări corespunzătoare, în scopul echilibrării şi armonizării dezvoltării urbane pe întreg
teritoriul intravilan al oraşului.
Zona rezidenţială din cadrul teritoriului administrativ al mun. Brăila se poate caracteriza din mai multe
puncte de vedere:
- mod de locuire (individual sau colectiv/semicolectiv)
- tipologia funcţională
- tipul de parcelar pe care se dezvoltă
- morfologia fronturilor, înălţimilor şi gabaritelor
- tipul de spaţiu public generat
- vechimea construcţiilor
- starea fondului construit
Datorită eterogenităţii sub primul aspect, considerat determinant – cel al modului de locuire - această
zonă „L” a fost subîmpărţita în 2 subzone, după cum urmează:
L1 - Subzona locuinţelor individuale pe parcelă cu regim redus de înălţime
L2 - Subzona locuinţelor colective

9.1. Subzona locuinţelor individuale pe parcelă cu regim redus de înălţime (L1)

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI
Caracterul acestei subzone este datorat, în primul rând tipologiei parcelarului, şi mai ales, evoluţiei
acestuia care a imprimat cartierelor oraşului o anumită personalitate.
Prezentul regulament, pe baza analizelor detaliate realizate în etapele anterioare, consideră esenţială
adoptarea unor Reglementări de natură a-i păstra caracterul, îmbunătăţind condiţiile locuirii şi ale dezvoltării
urbane în viitor.
Dat fiind necesitatea conturarii mai pregnante a caracterului zonei centrale protejate aferenet PUZ-CP
Braila, locuinţele individuale cu regim redus de înâlţime (P-P+2 etaje) situate în ţesut urban constituit / parcelar
ordonat situate în cadrul / incinta zonei istorice protejate, constituie obiectul reglementărilor în “Capitolul 10 /
Zona funcţiunilor cu caracter central – “C”.
Avand in vedere precizarea anterioara, la nivelul teritoriului Braila, se evidentiaza 2 mari tipologii de
parcelar pe care se dezvoltă subzona L1:

a) parcelar constituit în zonele semicentrale şi periferice, cu o eterogenitate la nivelul suprafeţelor şi formelor, dar
omogen sub aspectul morfogenezei şi al ocupării;
b) parcelar slab constituit, adesea de factură agricolă, situat în zonele urbane periferice, necesitând o pregătire
prealabilă urbanizării.
Acestea au generat 2 tipuri de utr-uri care compun subzona L1, după cum urmează:
L1a Locuinţe individuale cu regim redus de înălţime (P-P+2 etaje) situate în ţesut urban
constituit/ parcelar ordonat înafara zonei istorice protejate

25
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

L1b Locuinţe individuale cu regim redus de înălţime (P-P+2 etaje) situate în ţesut urban
slab constituit /parcelar destructurat.

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONA L1

- Modernizarea reţelei stradale
- Amenajarea de parcaje de proximitate, supraterane şi subterane
- Amenajarea de piste pentru biciclete în profilele străzilor
- Amenajarea de trasee pietonale către dotările de tip şcoală, grădiniţă, comerţ de proximitate
- Completarea cu dotări de proximitate şi cu locuri de joacă, spaţii comunitare, cămine de bătrâni, cluburi
sportive de cartier
- Completarea şi, după caz, realizarea plantaţiilor de aliniament
- Interzicerea panourilor publicitare amplasate pe faţadele locuinţelor
- Pentru parcelări noi în L1b, suprafaţa minimă a terenului necesar este de 10 000 mp.
- Suprafaţa minimă aferentă dotărilor cu caracter public din cadrul terenului destinat unei parcelări noi va fi de
min. 15%.

SECŢIUNEA I UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL [Link]ĂRI ADMISE
(1) În subzona L1 (L1a, L1b) sunt admise următoarele utilizări:
- locuinţe individuale cu maxim P+2 niveluri în regim de construire continuu (construcţii înşiruite) sau
discontinuu (construcţii cuplate sau izolate pe parcelă);
- echipare edilitară corespunzătoare densităţii locuitorilor;
- circulaţii carosabile şi pietonale corespunzătoare densităţii;
- parcaje publice de max. 30 locuri – la sol;
- parcaje publice subterane /supraterane supraetajate;
- parcuri, grădini, scuaruri publice - cf. normelor de specialitate.

ARTICOLUL [Link]ĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) Se admite mansardarea clădirilor existente; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui
nivel curent.
(2) Se admit funcţiuni complementare locuiri – comerţ de proximitate, dotări de învăţământ sănătate, servicii şi
mici activităţi manufacturiere, nepoluante, cu următoarele condiţii:
- suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC;
- să nu genereze transporturi grele;
- să nu atragă mai mult de 5 autoturisme;
- să asigure parcare a min. 3 autoturisme;
- să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
- să nu aibă program prelungit peste orele 22,00;
- activitatea sa se desfăşoare numai în interiorul clădirii;
- să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie.
(3) Funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi activităţile manufacturiere nepoluante cu
suprafaţa desfăşurată peste 250 mp se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii PUD
pentru detalierea organizării pe parcelă.
(4) Orice lucrări de extindere la clădirile de locuit aflate pe loturi sub 150 mp, fără racordare la reţele publice de
apă şi canalizare, fără încăperi sanitare în clădire, şi aflate în zone cu risc hidro-geologic, se pot admite numai pe
baza unui act notarial prin care, în caz de expropriere pentru cauză de utilitate publică, proprietarul acceptă să
fie despăgubit numai pentru valoarea clădirii dinainte de extindere, stabilită prin expertiză tehnică.
(5) L1b - realizarea locuinţelor noi în aceste UTR-uri este condiţionată de existenţa unui P.U.Z. pe o suprafaţă
minimă de 10000mp, aprobat conform legii, care să reglementeze: noua tramă stradală de deservire,
operaţiunile de parcelare/ reparcelare – acolo unde este cazul, echiparea edilitară, asigurare cu echipamente şi
dotări publice.

ARTICOLUL [Link]ĂRI INTERZISE

(1) În subzona L1 (L1a, L1b) se interzic următoarele utilizări:
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, generează un trafic
important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00, produc poluare;

26
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de
transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie, prin
deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00;
- realizarea unor false mansarde;
- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţii provizorii;
- instalarea în curţi a panourilor pentru reclame;
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectură şi deteriorând finisajul acestora;
- depozitare en-gros;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi productive care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice;
- staţii de betoane;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- spălătorii chimice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

SECŢIUNEA II. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

ARTICOLUL [Link] PARCELELOR
L1a + L1b: Se consideră construibile parcelele care îndeplinesc următoarele condiţii cumulate:
(1) - adâncimea parcelei să fie mai mare sau cel puţin egală cu lăţimea acesteia.
(2) - dimensiuni minime ale parcelelor:

Regim Dimensiune minimă* Dimensiune minimă*

de construire L1a L1b
Suprafaţă Front Suprafaţă Front
mp. m. mp. m.
Înşiruit 150 8 200 10
Cuplat 200 12 300 12
Izolat 250 14 500 15
Parcelă de Reducere cu 50 mp.
colţ Reducere front cu 25% pentru fiecare faţadă

* toate dimensiunile minime sunt acceptate cu o toleranţă de +10%

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) În zonele constituite în utr L1a - clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică
străzii respective.
(2) La intersecţia dintre străzi, aliniamentul parcelelor va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea
unghiului dintre străzi. Această latură teşita va avea o lungime de minim 8,0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi
de 5,0 metri pe străzi de categoria a III-a.
(3) Se stabilesc următoarele retrageri minime obligatorii pentru construcţiile noi în subzona L1 (L1a, L1b) :

L1a L1b
inşiruit cuplat izolat inşiruit cuplat izolat
Retragerea 4,0m- la străzi de categoria III,
minimă faţă de 3,0m IV 4,0m 5,0m
aliniament
pentru 5,0m – la străzi de categoria I,II
construcţii noi
(4) Condiţii suplimentare care se aplică cumulat faţă de punctul (2):
- se admite micşorarea acestei retrageri minime faţă de aliniament doar dacă astfel se respectă o
caracteristică a străzii respective, evidentă pe toată lungimea străzii.
27
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- noile construcţii în regim înşiruit sau cuplat să fie amplasate astfel încât să nu se lase calcane vizibile.
- banda de construibilitate a clădirilor cu regim de construire continuu nu va depăşi adâncimea de 15.0 m
de la alinierea clădirilor.
- în fâşia non aedificandi dintre aliniament şi linia de retragere a alinierii clădirilor nu se permite nici o
construcţie cu excepţia împrejmuirilor, aleilor de acces şi platformelor de maxim 0,40 metri înălţime faţă de cota
terenului anterioară lucrărilor de terasament.

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Unde: H= înaltimea la cornişă a construcţiei celei mai înalte
(1) În cazul loturilor cu adâncime mai mică 15 m se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei
numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea noii
construcţii respectă înălţimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul anexelor şi
garajelor.
(2) Garajele se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu
depăşească 2,2 m. Garajele se vor retrage cu cel puţin 5,0m faţă de limitele posterioare ale parcelei.

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

L1a, L1b
(1) Distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai
înalte (D=H), dar nu mai puţin de 5,0m.
L1a L1b
înşiruit cuplat izolat înşiruit cuplat izolat

Retrageri faţă de limitele min.3,0m H/2 , min.3,0m H/2 , min.3,0m

laterale

Retragere faţă de limita min.3,0m min.5,0m min.5, min.3,0 min.5,0 min.5,0

posterioară 0m m m m

ARTICOLUL [Link]ŢII ŞI ACCESE

L1a, L1b
(1) Orice parcelă este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 4.0 metri lăţime dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate.
(2) Locuinţele înşiruite vor avea asigurat un acces în partea posterioară a parcelei de minim 2,5 metri.
(3) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul de
siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului sau
al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime si
4,20 m inaltime.

ARTICOLUL [Link]ŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

L1a, L1b
(1) Staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice.
(2) În situaţiile care prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi
dimensionat prin însumarea parcajelor necesare tuturor funcţiunilor în parte.
(3) Pentru degrevarea presiunii de parcare pe zona centrală istoric, se va implementa sistemul Park&Ride,
în locaţii intermodale, la limita zonei centrale, unde vor fi construite parcaje de mari dimensiuni, preferabil
subterane.
(4) Pentru suplimentarea numărului de locuri de parcare în zonele dense, se vor organiza parcaje în lungul
arterelor colectoare şi secundare de circulaţie, astfel încât să nu fie stânjenie fluxurile principale de circulaţie şi
nici plantaţiile de aliniamente stradale.

28
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 9.1.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR

L1a L1b
inşiruit cuplat izolat inşiruit cuplat izolat
Inălţimea P+2, P+1+M, P+1+R, D+P+M, D+P+R P+2, P+1+M, P+1+R, D+P+M, D+P+R
maximă la
cornisă (sau atic)
10,0m 10,0m

Inălţimea
maximă la 12,0 m 12,0 m
coamă (sau aticul
ultimului nivel)

(1) M se referă la posibilitatea construirii unui nivel mansardat înscris în volumul acoperişului, în suprafaţă de
maxim 60% din aria construită (M);
(2) R se referă la posibilitatea construirii unui nivel retras în suprafaţă de maxim 60% din aria construită;
(3) D se referă la posibilitatea construirii unui demisol locuibil (H îngropat = min.0,9m);
(4) Se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul regimului de
construire înşiruit sau cuplat;
(5) Se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul intersecţiilor în care cel puţin una dintre străzi
este de categoria a ii-a (14 metri);
(6) In cadrul prezentului RLU, înălţimea clădirilor este definită în raport cu cota trotuarului fiecărei clădiri.

ARTICOLUL [Link] EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

L1a, L1b:
(1) clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi
se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje;
(2) se interzice realizarea unor mansarde false;
(3) garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea
principală;
(4) se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor,
garajelor şi anexelor;
(5) se interzice amplasarea de reclame de mari dimensiuni pe faţadele construcţiilor de locuinţe.

ARTICOLUL 9.1.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) Toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în baza de date a
Cadastrului edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU.
(2) La clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare
pentru a se evita producerea gheţii.
(3) Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare.
(4) Toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat; se interzice dispunerea
antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor
CATV.
(5) În L1b – se poate admite autorizarea executării construcţiilor cu echipare edilitară în sistem individual pentru
locuinţe individuale, numai în următoarele condiţii:
a) realizarea de soluţii de echipare în sistem individual trebuie să respecte normele sanitare şi de protecţie
a mediului;
b) parcela minimă pentru soluţii de echipare edilitară în sistem individual să fie de minim 2000mp, front
minim la stradă de 25,0m şi are acces la un drum public modernizat;
c) beneficiarul se obligă să racordeze construcţia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reţeaua
centralizată publică, atunci când aceasta se va realiza.

ARTICOLUL 9.1.13. SPAŢII LIBERE ŞI PLANTATE

(1) Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă.
(2) Spaţiile neconstruite dintre construcţie şi aliniamentul parcelei vor fi plantate cu min. 60% din suprafaţa
respectivă cu plantaţii arboricole înalte sau medii.
(3) Pentru fiecare arbore matur tăiat în condiţiile prezentului regulament se vor planta, preferabil în interiorul
aceleiaşi parcele, minimum trei arbori, din specia căreia i-a aparţinut arborele tăiat. Dacă în interiorul parcelei
29
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

respective nu se poate realiza acest lucru, atunci se poate găsi, de comun acord cu administraţia publică, în
intravilanul oraşului, o altă suprafaţă pe care să poate fi realizate plantaţiile de compensare respective.
(4) Pe fiecare parcelă, spaţiile verzi vor ocupa minim 30% din suprafaţa totală.
(5) Eliminarea vegetaţiei înalte mature este interzisă, cu excepţia situaţiilor unde aceasta reprezintă un pericol
iminent pentru siguranţa persoanelor sau bunurilor.
(6) Spaţiile plantate din zonele posterioare ale parcelelor foarte adânci se recomandă a fi tratate în comun pe
întreaga insulă, ca grădini pentru relaxare, terapeutice, livezi sau grădini de legume.

ARTICOLUL 9.1.14. ÎMPREJMUIRI L1a, L1b

(1) împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 şi o parte
transparentă dublată cu gard viu;
(2) gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.50 metri.

SECŢIUNEA III. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 9.1.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

L1a L1b

inşiruit cuplat izolat inşiruit cuplat izolat

POTmax
60% 45% 40% 60% 45% 35%

ARTICOLUL 8.1.16. COEFICIENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

L1a L1b
CUTmax inşiruit cuplat izolat inşiruit cuplat izolat

2,0 1,4 1,3 2,0 1,3 1,2

9.2. Subzona locuinţelor colective (L2)

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Caracterul acestei subzone este datorat tiparelor de edificare a acestor ansambluri caracteristice
perioadei anilor 1965-1985, această subzonă fiind alcătuită (cu mici excepţii) dintr-un fond construit datând din
acea perioadă.
Principala diferenţiere în cadrul acestei subzone se datorează înălţimilor construcţiilor din aceste
ansambluri, precum şi modului lor de dispunere faţă de principalele artere de circulaţie: fie în sistem “placare”
formând linearităţi pe traseele arterelor, fie în sistem “alveolar”, dezvoltate în adâncimea teritoriului, comasând
o serie de spaţii plantate şi artere de deservire de capacitate redusă.
Astfel, distingem 2 tipuri de utr-uri care compun subzona L2, după cum urmează:
L2a Locuinţe colective cu înălţimi reduse (P+3-4 etaje) în ansambluri rezidenţiale cu structura
predominant alveolară
L2b Locuinţe colective cu înălţimi medii şi mari (P+5-10 etaje) în ansambluri situate adiacent unor
artere majore de circulaţie

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

- Modernizarea reţelei stradale - în principal a arterelor secundare de deservire a ansamblurilor
- Amenajarea de parcaje de proximitate, supraterane şi subterane
- Amenajarea de piste pentru biciclete înglobate în profilele străzilor
- Amenajarea de trasee pietonale în relaţie cu dotările de tip şcoală, grădiniţă, comerţ de proximitate
- Completarea cu dotări de proximitate şi cu locuri de joacă, spaţii comunitare, cămine de bătrâni, cluburi
sportive de cartier
- Completarea şi, după caz, realizarea plantaţiilor de aliniament
- Interzicerea panourilor publicitare amplasate pe faţadele locuinţelor
- Suprafaţa minimă aferentă dotărilor cu caracter public din cadrul terenului destinat unui ansamblu sau
microansamblu de locuinţe colective va fi de min. 15%.

30
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- Suprafaţa minimă aferentă spaţiilor plantate din cadrul terenului destinat unui ansamblu sau microansamblu de
locuinţe colective va fi de min. 20%.
- Pentru noile ansambluri rezidenţiale se vor realiza operaţiuni urbanistice pe baza unor Planuri Urbanistice
Zonale cu următoarele recomandări:
(a) realizarea pe bază de parteneriat public-privat, sectorului public revenindu-i responsabilităţi privind
operaţiunile funciare prealabile, lucrările principale de infrastructură, echipamentele publice, locuinţele
sociale şi amenajările plantate publice precum şi garantarea calităţii generale a operaţiunii în care intră
bani publici;
(b) mărimea unei operaţiuni să nu depăşească un număr de maxim 1000 locuinţe;
(c) locuinţele sociale să fie integrate într-o pondere de 20% în orice operaţiune de construire a
locuinţelor.

SECŢIUNEA II. UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL [Link]ĂRI ADMISE - L2a, L2b
(1) Sunt admise următoarele utilizări:
- locuinţe colective şi semi-colective în regim de construire continuu sau discontinuu
- echipare edilitară aferentă
- circulaţii carosabile şi pietonale
- parcaje publice de max. 30 locuri – la sol
- parcaje publice comune subterane /supraterane supraetajate
- parcuri, grădini, scuaruri publice.

ARTICOLUL [Link]ĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI - L2a, L2b

(1) Se admit funcţiuni complementare locuiri – comerţ de proximitate, dotări de învăţământ, întreţinere
corporală, sănătate, servicii casnice, cu următoarele condiţii:
a) suprafaţa acestora să nu depăşească 250 mp ADC;
b) să nu genereze transporturi grele;
c) să nu atragă mai mult de 5 autoturisme;
d) să asigure parcare a min.3 autoturisme;
e) să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală;
f) să nu aibă program prelungit peste orele 22,00;
g) activitatea să se desfăşoare numai în interiorul clădirii;
h) să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare şi producţie;
i) funcţiunile comerciale, serviciile complementare locuirii şi micile activităţi manufacturiere cu
suprafaţa desfăşurată peste 250 mp. se pot admite cu condiţia elaborării şi aprobării unor documentaţii
PUD pentru detalierea organizării în cadrul ansamblului.
(2) În cazul existenţei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se recomandă:
- dispensarele de la parterul blocurilor să aibă un acces separat de cel al locatarilor;
- creşele şi grădiniţele să aibă un acces separat de cel al locatarilor şi să dispună în utilizare
exclusivă de o suprafaţă minimă de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
- se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor, indiferent de amplasare, numai pentru
categoriile de funcţiuni cuprinzând activităţi pentru servicii specializate şi practică profesională
private cu grad redus de perturbare a locuirii şi program de activitate de 12 ore pe zi (între 8 şi 20),
de exemplu: cabinete medicale, birouri de avocatură, notariale, consultanţă, asigurări, proiectare,
reprezentanţe, agenţii imobiliare etc.;
(3) Se permite schimbarea destinaţiei apartamentelor de la parterul locuinţelor pentru categoriile descrise mai
sus, precum şi pentru cele cu caracter comercial, cum ar fi comerţ cu produse alimentare şi nealimentare,
farmacii, librării, frizerii, studiouri foto, case de schimb valutar etc.;
(4) Lucrările ample de remodelare a faţadelor, acceselor sau spaţiilor publice pot fi aprobate numai în condiţiile
promovării unor proiecte vizând transformarea funcţională a unui întreg tronson de clădire, respectiv
apartamentele deservite de cel puţin o scară comună;
(5) Se admite mansardarea clădirilor existente; suprafaţa nivelului mansardei va fi de maxim 60% din aria unui
nivel curent.

ARTICOLUL [Link]ĂRI INTERZISE - L2a, L2b

(1) În subzona L2 se interzic următoarele utilizări:
- funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, generează un trafic
important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după orele 22.00 şi produc poluare;

31
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule de
transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi producţie,
prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00;
- realizarea unor false mansarde;
- realizarea unor anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţiile provizorii;
- depozitarea en-gros;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane cu excepţia celor ecologice şi dotate cu sisteme de
preselactare;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi productive de mare capacitate;
- staţii de betoane;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- spălătorii chimice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

SECŢIUNEA II. CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CONSTRUCŢIILOR

ARTICOLUL [Link] PARCELELOR - L2a, L2b

(1) Clădirile colective de locuit pot fi dispuse fiecare pe un lot propriu având acces direct dintr-o circulaţie
publică sau pot fi grupate pe un teren utilizat în comun cu accesele asigurate din circulaţia publică prin
intermediul unor circulaţii private.
(2) Pentru situaţia a doua descrisă anterior, se va folosi termenul de „cvartal” ca expresie a parcelarului aferent
locuinţelor colective de acest tip.

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT - L2a, L2b

(1) În zonele constituite - clădirile vor respecta retragerea de la aliniament care este caracteristică străzii
respective.
(2) În cazul fronturilor continue cu clădiri dispuse pe aliniament, inserţiile noi vor respecta regula străzii sau a
ansamblului.
(3) Clădirile se vor retrage de la aliniament cu minim 4.0 metri pe străzi de categoria III şi 6.0 metri pe străzi de
categoria II şi I, dar nu cu mai puţin decât diferenţa dintre înălţimea construcţiilor (H) şi distanţa dintre
aliniamente (D);

Figura 1. Amplasarea clădirilor faţă de aliniament în L2a, L2b (H= înălţimea la cornişă a construcţiei celei mai înalte)

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

- L2a, L2b
(1) Pentru noile ansambluri de locuinţe colective - se recomandă întocmirea unor documente de urbanism de tip
PUZ, cu următoarele recomandări:
- clădirile izolate vor avea faţade laterale şi se vor retrage de la limitele parcelei la o distanţă cel puţin egală cu
jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren;
32
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- clădirile se pot cupla pe una dintre laturile laterale ale parcelei pe o adâncime de maxim 15.0 metri de la
aliniament, fiind retrase faţă de cealaltă limită laterală cu o distanţă cel puţin egală cu jumătate din înălţimea la
cornişă a clădirii măsurată în punctul cel mai înalt faţă de teren;
- clădirile care se înscriu în regim de construire continuu se alipesc pe o adâncime de maxim 15.0 metri de
calcanele situate pe limitele laterale ale parcelelor, cu excepţia parcelelor de colţ unde se va întoarce faţada în
condiţiile de aliniere ale străzii laterale;
- retragerea faţă de limita posterioară a parcelei va fi cel puţin egală cu înălţimea clădirii.

Figura 2. Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale ale unei parcele în L2a, L2b.

Fig. 2. Amplasarea clădirilor faţă de limitele laterale ale unei parcele în L2a, L2b (H= înălţimea la cornişă a
construcţiei celei mai înalte)
(2) În cazul loturilor cu adâncime mai mică 15 m se acceptă construirea clădirilor pe latura posterioară a parcelei
numai în cazul în care pe această limită există deja calcanul unei clădiri principale de locuit, iar adosarea noii
construcţii respectă înălţimea şi lăţimea calcanului acesteia, prevederea nefiind valabilă în cazul anexelor şi
garajelor.
(3) Garajele se vor putea alipi limitelor laterale ale parcelei, cu condiţia ca înălţimea calcanului rezultat să nu
depăşească 2,2 m. Garajele se vor retrage cu cel puţin 5,0m faţă de limitele posterioare ale parcelei.

ARTICOLUL [Link] CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ - L2a, L2b
(1) În zonele cu ansambluri de locuinţe colective existente la data intrării în vigoare a prezentului regulament, se
menţin distanţele existente între clădiri şi caracterul acestora.
(2) Pentru ansamblurile noi de locuinţe colective - conform P.U.Z., cu următoarele recomandări:
- distanţa minimă dintre clădirile de pe aceeaşi parcelă va fi egală cu înălţimea la cornişă a clădirii celei mai
înalte (D=H), dar nu mai puţin de 5,0m.
- între faţadele înspre care sunt orientate camere de locuit, distanţa dintre clădiri va fi egală cu înălţimea
clădirii celei mai înalte(D=H); distanţa se poate reduce la jumătate(D=H/2) în cazul în care pe faţadele opuse sunt
numai ferestre ale dependinţelor şi ale casei scării.

ARTICOLUL [Link]ţii şi accese- L2a, L2b

(1) Clădirile vor avea asigurat în mod obligatoriu accesul dintr-o circulaţie publică fie direct, fie, în cazul utilizării
terenului în comun de către mai multe clădiri, prin intermediul unei artere de servitute.
(2) Lăţimea carosabilului căilor de acces în ansamblurile noi de locuinţe colective va fi de min.5,0m pentru străzile
cu sens unic şi min.7,0m pentru străzile cu dublu sens.
(3) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul de
siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului sau
al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime si
4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 9.2.9 STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR - L2a, L2b

(1) Staţionarea autovehiculelor va fi asigurată în afara circulaţiilor publice.
Sunt interzise amenajări de spaţii de parcare în perimetrul spaţiilor plantate dintre imobilele de locuinţe
colective.
(2) Sunt permise amenajări de spaţii de parcare în lungul circulaţiilor, cu modelarea bordurilor şi a traversărilor
astfel încât să nu fie blocate accesele carosabile, pietonale sau pistele de biciclete.

33
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) Dimensionarea locurilor de parcare pentru imobilele de locuinţe colective se va face conform RGU şi a
normativelor în vigoare, în funcţie de numărul de locatari / apartament, de tipul de activităţi de la parterul
imobilelor respective, de standardul zonei, de indicele de motorizare al oraşului.
(4) Se recomandă realizarea de parcaje colective de cartier, în vederea ameliorării capacităţii de stocare a
autovehiculelor şi eliberării spaţiilor libere pentru amenajarea de spaţii verzi sau echipamente publice necesare,
după caz.
(5) Reorganizarea şi eficientizarea sistemului de circulaţii auto şi parcaje, pe baza unui proiect unitar la nivel de
UTR sau de cartier. Introducerea pistelor de biciclete pe străzile principale.
(6) Este interzisă construirea de garaje individuale.

ARTICOLUL 9.2.10. ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ A CLĂDIRILOR - L2a, L2b

L2a L2b
existent propus existent propus

Inălţimea P+4 P+4 P+10 P+10

maximă la (18m) (18m) (40m) (40m)
cornisă (sau
atic)

(1) Se admit depăşiri de 1-2 metri numai pentru alinierea la cornişa clădirilor învecinate în cazul regimului de
construire înşiruit sau cuplat.
(2) Se admite un nivel suplimentar la construcţiile de colţ în cazul intersecţiilor în care cel puţin una dintre străzi
este de categoria a II-a (14 metri).
(3) În cadrul prezentului RLU, înălţimea clădirilor este definită în raport cu cota trotuarului fiecărei clădiri.

ARTICOLUL 9.2.11. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR - L2a, L2b

(1) Clădirile noi sau modificările / reconstrucţiile de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi
se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje.
(2) Se interzice realizarea unor mansarde false.
(3) Garajele şi anexele vizibile din circulaţiile publice se vor armoniza ca finisaje şi arhitectură cu clădirea
principală.
(4) Se interzice folosirea azbocimentului şi a tablei strălucitoare de aluminiu pentru acoperirea clădirilor,
garajelor şi anexelor.
(5) Se interzice amplasarea de reclame de mari dimensiuni pe faţadele construcţiilor de locuinţe.

ARTICOLUL 9.2.12. CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) Toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în baza de date a
Cadastrului Edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU.
(2) La clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare
pentru a se evita producerea gheţii.
(3) Se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare.
(4) Toate noile branşamente pentru electricitate şi telefonie vor fi realizate îngropat; se interzice dispunerea
antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor
CATV.
(5) Platformele de gunoi se vor amenaja la distanţe de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile
de locuinţe şi se vor dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului şi a ritmului de evacuare a
acestuia; nu se recomandă proiectarea şi amenajarea de platforme prea mari, care implică ocuparea unor
suprafeţe de teren cu alte destinaţii (spaţii verzi etc.) şi care pot genera uşor disconfort şi insalubritate.

ARTICOLUL 9.2.13. SPAŢII LIBERE ŞI PLANTATE

(1) Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă.
(2) Orice intervenţie în cadrul cvartalului de locuinţe colective privind reorganizarea spaţiilor plantate, circulaţiilor
şi a parcajelor, se va face în baza PUD incluzând studiu peisagistic şi de iluminat public, cu condiţia păstrării cel
puţin a suprafeţei existente a spaţiilor plantate.
(3) Pentru fiecare arbore matur tăiat în condiţiile prezentului regulament se vor planta, preferabil în interiorul
aceleiaşi parcele, minimum trei arbori, din specia căreia i-a aparţinut arborele tăiat. Dacă în interiorul parcelei

34
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

respective nu se poate realiza acest lucru, atunci se poate găsi, de comun acord cu administraţia publică, în
intravilanul oraşului, o altă suprafaţă pe care să poate fi realizate plantaţiile de compensare respective.
(4) În ansamblurile de locuinţe colective se vor asigura spaţii amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul
câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor;
(5) În ansamblurile de locuinţe colective zonele verzi de folosinţă generală se vor proiecta luând în calcul
minimum 2 - 2,2 mp teren/locuitor (în afară parcurilor publice).
(6) Eliminarea vegetaţiei înalte mature este interzisă, cu excepţia situaţiilor unde aceasta reprezintă un pericol
iminent pentru siguranţa persoanelor sau bunurilor.

ARTICOLUL 9.2.14. ÎMPREJMUIRI- L2a, L2b

(1) Împrejmuirile spre stradă vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 şi o parte
transparentă dublată cu gard viu.
(2) Gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu înălţimi de maxim 2.50 metri.

SECŢIUNEA III. POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 9.2.15. PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI
L2a L2b
POTmax 30% 28%

ARTICOLUL 9.2.16. COEFICIENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI

L2a L2b
CUTmax 1,5 3.0

CAPITOLUL 10
ZONA FUNCŢIUNILOR CU CARACTER CENTRAL - „C”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI

Zona cu funcţiuni de tip central se referă la ansamblul terenurilor situate în interiorul sau înafară
perimetrului aferent zonelor construite protejate, în sistem compact sau dispersat, având ca element comun
atributul centralităţii. Centralitatea este aici definită astfel:
1) topologic, luând ca referinţă fie întreg teritoriul oraşului (în cazul zonei centrale istorice), fie nivelul
vecinătăţii/cartierului (în cazul nucleelor mai mici în zonele semicentrale sau periferice);
2) funcţional, luând ca referinţă poziţia şi influenţa funcţiunilor reprezentative la nivel de oraş (primărie,
universitate, teatru, catedrală, etc) sau la nivel de cartier (biserică, şcoală, poliţie, etc);
3) istoric şi patrimonial, luând ca referinţa nucleul istoric central ca “moment zero” al evoluţiei oraşului
şi raportând la acesta restul teritoriului urban;
4) socio-economic, luând ca referinţa atractivitatea acestor zone pentru cetăţenii ei, din punct de vedere
al locurilor de muncă oferite sau din punct de vedere al posibilităţilor de socializare şi recreere.
Principalul deziderat în privinţa zonei centrale a Brăilei este legat de însuşi elementul care i-a modelat
evoluţia: Dunărea. Ca urmare, prin prezentul RLU, zona centrală a Brăilei se va reorienta către Dunăre, fără însă a
uita de rolul ei polarizator pentru întregul oraş. Structurarea zonelor centrale ale Brăilei urmăreşte mai puţin o
segregare funcţională foarte strictă, ci mai mult o întărire a nucleului central istoric şi crearea unui sistem
coerent de centre secundare, satelitare, funcţionând în sistem policentric deschis.
Prin modul în care a fost reglementată zona centrală s-a urmărit articularea mai bună între centrele noi
şi cel vechi al Brăilei, creşterea atractivităţii nucleului central şi atragerea unei game de funcţiuni care sunt
deficitare în prezent - alimentaţie publică, comerţ, funcţiuni muzeale şi expoziţionale, servicii publice
reprezentative şi recreere în spaţii publice deschise, în relaţie cu Dunărea.
Zona cu funcţiuni de tip central e compusă dintr-o paletă largă de funcţiuni, între care cele
predominante sunt funcţiunile administrative de nivel supramunicipal, municipal şi local, financiar-bancare,
culturale (din categoria cărora fac parte şi monumentele disparate din afara siturilor şi ansamblurilor istorice
construite protejate ce constituie obiectul ZIR 6 în cadrul Planului Urbanistic Zonă Construită Protejată (PUZCP)
Centrul Istoric al Municipiului Brăila), de învăţământ, sănătate, religioase, comerciale şi servicii publice, iar cele
existente într-o proporţie şi redusă, funcţiunile de locuire, agrement, mica producţie şi funcţiunile speciale.

35
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

RECOMANDĂRI GENERALE LA NIVEL DE ZONĂ FUNCŢIONALĂ

(1) Pentru intervenţii cu efecte importante asupra organizării sau funcţionarii zonei cu funcţiuni de tip central se
va elabora în mod obligatoriu un Plan Urbanistic Zonal, cu respectarea următoarelor condiţii:
- teritoriul care urmează să fie reglementat prin Planul Urbanistic Zonal va fi suficient de mare
pentru a fi relevant în evaluarea impactului urbanistic şi peisagistic al intervenţiei. Se recomandă ca teritoriu
minim de Reglementări teritoriul adiacent căilor majore de circulaţie care servesc pe cel puţin două laturi zona
studiată.
- este interzisă limitarea teritoriului PUZ la parcela care generează PUZ;
- se vor include servituţile stabilite prin PUG, precum şi cele apărute ulterior sau a căror
necesitate reiese din intervenţia care generează PUZ;
- se vor include Reglementările PUG pentru zona în cauză spre a fi preluate şi detaliate de PUZ.
(2) După aprobarea PUZ, se poate solicita elaborarea unui PUD sau se pot autoriza lucrările de construire pe baza
PUZ, după caz.

(3) În situaţiile în care nu este necesară elaborarea PUZ, autorizarea lucrărilor care aduc modificări indicilor
urbanistici existenţi la nivel de parcelă sau înălţimii existente a clădirilor se va face în mod obligatoriu pe baza
unui Plan Urbanistic de Detaliu, aprobat conform legii. Acesta va asigura condiţiile de amplasare, dimensionare,
conformare şi servire edilitară a obiectivului, precizând următoarele aspecte:
a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;
b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;
c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;
d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi plantaţiilor;
e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.

Pe întregul teritoriu situat în zonele şi subzonele istorice protejate, indiferent de natura regimului de
proprietate asupra terenului (public sau privat), precum şi indiferent de modul de utilizare al acestuia (construit,
neconstruit sau amenajat), pentru orice intervenţie de construcţie (inclusiv pentru lucrări prilejuite de intervenţii
asupra reţelelor de utilităţi publice) atât sub nivelul terenului natural, cât şi sub nivelul de călcare actual al
subsolurilor sunt obligatorii următoarele măsuri de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic
potenţial si/sau, după caz, documentat existent în zona:
- realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea intervenţiilor propriu-zise;
- supravegherea arheologică pe întreaga durată efectuării săpăturilor de orice fel;
- acţionarea autorizată de specialitate în vederea eliberării de sarcină arheologică, în conformitate cu
actele normative în vigoare.
Având în vedere structura şi trăsăturile caracteristice zonei cu funcţiuni de tip central, aceasta s-a
descompus în subzone şi UTR-uri în modul următor:

Subzona UTR Descriere

Subzona centrală istorică protejată CIP1 Centrul istoric Brăila cuprins între bd. Al. I. Cuza
CIP şi faleza Dunării
= SIR1a, SIR1b, SIR 1c, SIR 1d, SIR 1e, SIR 1f,
SIR1g, SIR1h, SIR1i, SIR1j, SIR1k, SIR1l, SIR1m,
SIR 1n, SIR1o, SIR1r, SIR1y

CIP2 Ansamblul str. M. Eminescu cupinde str. M.

(=ZIR2) Eminescu până la intersecţia cu str. Griviţa
CIP3 Ansamblul str. Eremia Grigorescu, cuprinde str.
(=ZIR3) Eremia Grigorescu între bd. Al. I. Cuza şi str.
Plevnei
CIP4 Zona de protecţie a sitului istoric Brăila cu
(=ZIR4- SIR 4b şi scopul întregirii şi asigurării contiguităţii zonei
SIR 4c ) centrale
CIP5 Monumente clasate situate dispersat, înafara
(=ZIR 6) zonei istorice protejate

36
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Subzona centrală protejată aferentă CPF Terenurile aflate la contactul zonei centrale
falezei (= SIR 1p, SIR 1s, protejate cu faleza Dunării, zona
CPF SIR 1t, SIR 1u, SIR restructurabilă de maximă reprezentativitate
1v, 1y, 1z) viitoare

Subzona protejată a sitului CSA Cuprinde o gamă largă de funcţiuni urbane,

arheologic Brăiliţa (=ZIR5) regăsite în subzonele şi utr-urile PUG, cu
CSA anumite condiţionări şi servituţi legate de
statutul sitului arheologic, având un caracter
general protejat

CS1 Funcţiuni cu caracter central situate pe un

parcelar urban constituit, predominant
instituţii, servicii, comerţ, administraţie cu
caracter reprezentativ, cu rol de întărire şi
prelungire a zonei centrale

Subzona centrală situată înafara

zonei istorice protejate, în
prelungirea acesteia sau în locaţii CS2 Funcţiuni cu caracter central în zonele
dispersate semicentrale (servicii terţiare, administrative,
CS dotări existente de învăţământ şi sănătate de
nivel zonal) situate pe un parcelar în curs de
constituire (poli centrali secundari)

CS3 Funcţiuni cu caracter central în zonele

semicentrale şi periferice (servicii terţiare,
administrative, dotări de învăţământ, cultură şi
sănătate de nivel zonal - centralităţi difuze

10.1. Subzona centrală istorică protejată – „CIP”

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

Subzona centrală istorică protejată – „CIP” se suprapune ca perimetru şi Reglementări zonei construite
protejate aşa cum a fost ea definită în cadrul Planului Urbanistic pentru Zona Construită Protejată (PUZCP) al
Centrului Istoric al Municipiului Brăila, aflat în vigoare la data întocmirii prezentei documentaţii. Subzona centrală
istorică protejată – „CIP” se subîmparte, în baza aceluiaşi Regulament al PUZCP- Centrul Istoric mun. Brăila, în
Zone Istorice de Referinţă (ZIR) şi Subzone Istorice de Referinţă (SIR). Având în vedere schimbarea de scară la
care operează PUG (mai amplă decât scara PUZ) s-a considerat utilă păstrarea, în poziţia de ultime diviziuni
teritoriale (UTR) a zonelor istorice de referinţă (ZIR).

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Pentru această subzonă, prevederile prezentului RLU se vor corobora şi vor fi aplicate simultan cu
prevederile Regulamentului aferent PUZCP- Centrul Istoric mun. Brăila, cu toate precizările detaliate şi
Reglementările privind subzonele istorice de referinţă (SIR).
Pe întregul teritoriu situat în zonele şi subzonele istorice protejate, indiferent de natura regimului de
proprietate asupra terenului (public său privat), precum şi indiferent de modul de utilizare al acestuia (construit,
neconstruit sau amenajat), pentru orice intervenţie de construcţie (inclusiv pentru lucrări prilejuite de intervenţii
asupra reţelelor de utilităţi publice) atât sub nivelul terenului natural, cât şi sub nivelul de călcare actual al
subsolurilor sunt obligatorii următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice potenţiale şi documentate
existente în zonă:
- realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea intervenţiilor propriu-zise;
- supravegherea arheologică pe întreaga durată efectuării săpăturilor de orice fel;
- acţionarea autorizată de specialitate în vederea eliberării de sarcină arheologică, în conformitate cu
actele normative în vigoare.
37
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

A. REGLEMENTĂRI GENERALE DE UTILIZARE FUNCŢIONALĂ (cf. PUZCP- Centrul Istoric mun. Brăila)
a. Categorii de utilizări funcţionale admise
Pentru zonele istorice protejate, cu excepţia ZIR 5 (Brăiliţa) sunt admise următoarele categorii de
utilizării funcţionale ale imobilelor:
- imobile utilizate preponderent pentru locuire şi secundar pentru alte funcţiuni compatibile;
- imobile utilizate pentru activităţi mixte, în care pe lângă funcţiunea de locuire se întâlnesc funcţiunile de comerţ,
servicii, alimentaţie sau mici spaţii de birouri;
- imobile utilizate pentru activitatea instituţiilor publice, de cultură, de sănătate sau culte;
- imobile utilizate preponderent sau total ca spaţii verzi amenajate pentru promenadă şi sport în aer liber.
Utilizările funcţionale sus menţionate generează atât modul de ocupare al parcelei şi tipologia fondului
construit, cât şi structurarea unei zone/subzone istorice de referinţă.
Acest criteriu a stat la baza împărţirii teritoriului în Zone Istorice de Referinţă (ZIR). Acestea, la rândul lor
au fost subdivizate în Subzone Istorice de Referinţă (SIR) ce reprezintă una din particularităţile ce trebuie susţinute
prin reglementări de intervenţie propuse pentru conservarea, punerea în valoare şi protecţia valorilor culturale.

b. Utilizări admise
În fiecare din Z.I.R / S.I.R. se conservă caracterul general al zonei/subzonei, inclusiv prin păstrarea
utilizărilor funcţionale existente în măsura în care acestea reprezintă o caracteristică a Z.I.R./S.I.R. din care face
parte.
Trebuie stimulată dezvoltarea funcţiunilor cu caracter comercial care prin modul de organizare, de
desfăşurare a activităţii, prin calitatea serviciilor pot reprezenta un grad de atracţie publică atât la nivelul de
interes al comunităţii locale cât şi o atracţie de interes municipal şi/sau de interes turistic. Vor fi susţinute
prioritar funcţiunile comerciale, îndeosebi a celor cu caracter de lux (cum ar fi: anticariate, consignaţii, galerii de
artă ş.a.), a celor de alimentaţie (cum ar fi: cafenele, ceainării, baruri, cofetării, mici restaurante specializate,
cluburi ş.a.), a celor pentru turism (mici hoteluri, pensiuni ş.a.) sau pentru servicii (cum ar fi: media, edituri,
agenţii, servicii profesionale şi personale, sedii ale unor asociaţii ş.a.), inclusiv a activităţilor manufacturiere
compatibile cu statutul zonei atractive pentru turismul cultural.
Se admit modificări ale funcţiunilor actuale, astfel încât să se respecte următoarele condiţii, considerate
minimale, pentru schimbarea funcţiunilor existente:
- să se realizeze prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- să corespundă specificului şi statutului pe care îl deţine imobilul şi Z.I.R./S.I.R. din care face parte;
- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilul;
- să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor în raport cu disfuncţiile generate de lipsa spaţiilor de parcare.
În ceea ce priveşte imobilele care sunt utilizate în prezent pentru activităţi ale instituţiilor publice, de
cultură, de sănătate sau de culte acestea trebuie să-şi conserve strict aria de desfăşurare şi să urmărească
îmbunătăţirea calităţii serviciilor în raport cu disfuncţiile actuale datorate spaţiilor de parcare reduse.
În acelaşi context se interzice realizarea clădirilor destinate exclusiv pentru birouri, precum şi schimbarea în
exclusivitate pentru birouri a oricăror funcţiuni actuale ale clădirilor existente.
Spaţiile publice care în prezent sunt amenajate ca spaţii verzi şi sunt utilizate ca grădini publice, se vor
conserva cel puţin în perimetrul actual de amenajare, analizând eventualele posibilităţi de dezvoltate ale acestei
utilizări funcţionale în limitele în care este asigurată şi conservarea caracterului pe care îl are Z.I.R./S.I.R. din care
face parte. În ceea ce priveşte posibilitatea de utilizare funcţională a spaţiilor publice amenajate ca spaţii verzi cu
caracter de parc - grădină publică, trebuie evidenţiat şi susţinut caracterul public al acestora prin modalitatea de
relaţionare şi de percepere în raport cu circulaţia publică şi prin modul de organizare al activităţilor din
vecinătatea acestora, inclusiv în ceea ce priveşte relaţia vizuală.
În cazul spaţiilor publice amenajate peisager ca grădini publice sunt permise doar acele activităţi
specifice (cum ar fi: promenadă, recreere, loisir ş.a.) care presupun o utilizare publică a acestora, strict în limitele
asigurate de amenajările peisajere. În aceste spaţii publice poate fi acceptată doar amplasarea elementelor de
mobilier urban şi de for public, fără a fi permise alte construcţii indiferent de destinaţie sau de caracterul
temporar sau permanent al acestora.
În cazul imobilelor utilizate în prezent pentru activităţi mixte, în care pe lângă funcţiunea de locuire se
întâlnesc funcţiunile de comerţ, servicii, alimentaţie sau mici spaţii de birouri se poate accepta o modificare a
ponderii dintre funcţiunile existente în următoarele condiţii considerate minimale:
- să se păstreze o pondere a funcţiunii de locuire care să reprezinte minimum 50% din aria construită desfăşurată
a imobilului;
- să se realizeze doar prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
- să corespundă specificului şi statutului pe care îl deţine imobilul şi Z.I.R./S.I.R. din care face parte;
38
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilului;

- să nu inducă relaţii de incompatibilitate între funcţiunile existente;
- să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor în raport cu disfuncţiile generate de lipsa spaţiilor de parcare.
În cazul imobilelor utilizate în prezent preponderent pentru locuire şi secundar pentru alte funcţiuni
compatibile, precum şi în cazul imobilelor utilizate în prezent exclusiv pentru locuire se poate accepta o modificare
a ponderii dintre funcţiunea de locuire şi celelalte funcţiuni în următoarele condiţii considerate minimale:
- să se păstreze o pondere a funcţiunii de locuire care să reprezinte minimum 75% din aria construită desfăşurată
a imobilului în care se solicită schimbarea de funcţiune;
- să se realizeze doar prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
- să corespundă specificului şi statutului pe care îl deţine imobilul şi Z.I.R./S.I.R. din care face parte;
- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilului;
- să se păstreze tipologia existentă a fondului construit şi să nu se inducă relaţii de incompatibilitate între
funcţiuni;
- să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor în raport cu disfuncţiile generate de lipsa spaţiilor de parcare.

c. Utilizări admise cu condiţionări

În cazurile admise pentru intervenţiile de asanare-dezvoltare, pentru restructurare a fondului construit
sau pentru restructurare urbană, proiectul de intervenţie trebuie să respecte următoarele condiţii:
- funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate;
- să asigure spaţii de parcare în interiorul suprafeţei pe care este propusă intervenţia, cel puţin pentru necesarul
normat generat de funcţiunile şi dimensiunile intervenţiei propuse;
- să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze calităţile prin care asigură o
mai bună integrare în raport cu caracterul particular al zonei.
Este posibilă schimbarea funcţiunii actuale a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice, cu
condiţia ca funcţiunea propusă să respecte următoarele condiţii:
- să nu stânjenească vecinătăţile;
- să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului / elementelor valoroase ale
interiorului;
- să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de aliniament, spaţiile plantate de pe
parcelele private;
- să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe domeniul public.

d. Utilizări interzise
Sunt interzise în perimetrul centrului istoric al municipiului Brăila orice activităţi care prin natura lor:
- sunt incompatibile cu statutul de zonă protejată;
- pot conduce sau provocă degradarea sitului istoric sau imobilelor clasate şi a celor care deţin o valoare culturală
semnificativă identificată prin studiile preliminare.
Sunt interzise activităţile care generează poluare, cele care prezintă risc tehnologic, cele care presupun o
sporire a traficului carosabil, precum şi cele care conduc la realizarea de construcţii provizorii de orice natură
(cum ar fi: chioşcuri, garaje, depozite, barăci ş.a.).
Exceptie fac constructiile provizorii cu mesaj artistic- instalatii de arta urbana, paviloane destinate unor
evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural.
Sunt interzise activităţile care au ca obiect de bază:
- activităţi productive de materiale de construcţie;
- depozitarea şi/sau vânzarea de substanţelor inflamabile sau toxice;
- depozitarea şi/sau colectarea, inclusiv pe platforme, a materialelor refolosibile sau a deşeurilor urbane, precum
şi depozitarea de orice natură pe terenurile vizibile din zonele accesibile public.
Sunt interzise amplasarea pe faţadele clădirilor sau pe construcţiile specializate de susţinere a
echipamentelor vizibile din zonele accesibile public:
- aparate de aer condiţionat, antene (T.V. satelit, telefonie mobilă ş.a.), contoare, cablaje (CATV, telefonie fixă
ş.a.), ţevi, puncte de transformare;
- panouri publicitare şi de afişaj indiferent de dimensiunea şi modalitatea lor de montare.
Se interzice tranzitarea cu trafic greu în zona centrului istoric.

B. REGLEMENTĂRI GENERALE DE CONSTRUIRE în subzona CIP (cf. PUZCP- Centrul Istoric mun. Brăila)
a. Caracteristicile parcelelor
Se păstrează trama stradală precum şi alinierea construcţiilor după traseul străzilor. Alături de trama
stradală, structura parcelarului existent reprezintă o componentă importantă a valorii sitului centru istoric, ceea
39
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ce determină obligativitatea conservării actualei structurii a parcelarului, indiferent de natura regimului de

proprietate asupra terenului (public sau privat) sau a modul de utilizare al acestuia.
Se pot accepta modificări ale structurii parcelarului doar în cazurile în care se demonstrează
imposibilitatea rezolvării unei soluţii de intervenţie adecvată funcţional şi/sau structural, prin păstrarea actualei
parcelării, concomitent cu îndeplinirea următoarelor condiţii:
- conservarea elementelor cu valoare semnificativă identificate prin studii istorice de obiect pentru fondul
construit existent pe terenurile implicate în operaţiunea de schimbare a parcelării;
- conservarea tipologiei de construire specifică parcelarului care urmează să fie modificat şi zonei cu care
se învecinează;
- conservarea unei informaţii minimale referitoare la structura parcelarului care urmează să fie modificat
(de exemplu: preluarea în expresia arhitecturală a faţadelor a lungimilor de aliniamente sau marcarea prin
tratarea pavimentului a limitelor de parcele).
Orice schimbare - admisibilă în condiţiile de mai sus - pentru structura parcelarului existent, poate fi
realizată (în conformitate cu actele normative în vigoare) doar printr-o documentaţie de urbanism, care trebuie
fundamentată pe concluziile unui studiu istoric elaborat pentru toate imobilele implicate în operaţiunea de
modificare a parcelării, şi supus avizării conform legislaţiei în vigoare.
Se interzic unificările de parcele în vederea construirii de clădiri agabaritice (de dimensiuni mult mai mari
faţă de cele învecinate n.n).

b. Modul de ocupare şi de utilizare al parcelelor - amplasarea clădirilor pe parcelă

În cazul părţilor de imobil fără valoare culturală, identificate şi prezentate explicit prin studiile istorice, se
poate interveni, ţinând cont de valoarea culturală a zonei învecinate imobilului, prin protecţia, punerea în valoare şi
conservarea următoarelor elemente caracteristice:
- modului de aşezare al clădirilor pe parcelă;
- alinierea clădirii spre aliniamentul parcelei;
- regimului de înălţime al clădirilor;
- compoziţia de volume a clădirilor;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri indiferent dacă acestea se află pe aceeaşi parcelă sau pe
parcele diferite;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri şi limitele parcelei, accesele carosabile şi pietonale în clădiri şi
pe parcelă, precum şi alte elemente caracteristice care conduc implicit atât la definirea suprafeţei edificabile a
parcelei, în raport cu limitele sale şi cu caracteristicile imobilelor învecinate, cât şi la o valoare a procentului de
ocupare a terenului (P.O.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente în zonă;
- modul de rezolvare al sistemului de acoperire al clădirii, precum şi alte elemente caracteristice care
conduc implicit atât la definirea volumului edificabil în raport cu caracteristicile imobilelor învecinate, cât şi la o
valoare a coeficientului de utilizare a terenului (C.U.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente în
zonă.

c. Spaţiul public
Se urmăreşte refacerea caracterului sitului centru istoric al municipiului Brăila, reconstituirea autenticităţii şi
îmbunătăţirea calităţii spaţiului urban, prin:
- desfiinţarea construcţiilor parazite (construcţii provizorii, anexe gospodăreşti) vizibile din spaţiul public;
- refacerea stratului de uzură ale trotuarelor şi înlocuirea asfaltului cu dale din piatră naturală sau artificială,
piatră, cărămidă, clincher, etc, realizate din elemente mici, cu rosturi de respiraţie naturală între ele şi cu
racord la construcţii;
- coborârea nivelului de călcare ale principalelor căi de comunicaţie: str. Mihai Eminescu, str. Galaţi, Calea
Călăraşilor şi Piaţa Traia;
- refacerea plantaţiilor de aliniament – str. M. Eminescu, străzi cu plantaţii înalte incomplete – şi a plantaţiilor
din curţi;
- păstrarea şi refacerea golurilor, funcţionalităţii şi materialelor tâmplăriilor din faţade aşa cum au fost iniţial şi
cum reiese din documentarul (cercetarea) imobilului;
- refacerea împrejmuirilor iniţiale, transparente, din garduri din fier forjat;
- refacerea elementelor de faţadă (grilaje, balcoane, cornişe, frontoane etc.) aşa cum au fost iniţial, refăcute
după documentarul imobilului. (faţadele aparţin spaţiului public)
- se vor folosi tencuieli lise / drişcuite/ cu mortar de var nisip cu zugrăveli de apă în culori pastelate, tradiţionale;
- construcţiile noi vor respecta parcelarul, amplasarea pe teren a imobilului, înălţimea la cornişă, ritmul de plin
/gol, tipul de tâmplărie, învelitoare şi materialele de finisaj ale faţadelor exprimate în construcţiile dominante
în ZIR/SIR din care face parte.

40
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Se interzic:
 folosirea unor materiale precum:
- imitarea materialelor naturale / ex: piatră, lemn / simulări de paramente cu excepţia celor istorice-artistice, placări
cu gresie / faianţă pe socluri şi faţade;
- utilizarea tâmplăriei metalice, din aluminiu sau plastic – pentru uşi, ferestre / cu excepţia celor istorice-artistice;
- înlocuirea tâmplăriei de lemn cu tâmplărie de lemn cu dimensiuni, secţiuni, împărţiri şi sens de deschidere
nespecifice;
- folosirea geamurilor reflectorizante, metalizate, etc.;
- folosirea unor elemente de marchetărie din materiale care strălucesc;
- utilizarea neacoperită a unor materiale care trebuie tencuite sau acoperite cu parament / cărămizi, plăci b.c.a., etc. ;
Se interzice amplasarea grilajelor de protecţie fixe sau mobile la exteriorul golurilor cu excepţia celor istorice-artistice.
- se interzice înlocuirea acoperişurilor existente cu acoperire în terasă;
- nu se vor utiliza, vizibile din exterior, materiale pentru construcţii provizorii, azbociment, materiale plastice, etc.;
- prezenţa agresivă a unor elemente specifice echipării edilitare.
 realizarea de pastişe arhitecturale;
 realizarea de anexe gospodăreşti şi construcţii provizorii (exceptie fac constructiile provizorii cu mesaj artistic-
instalatii de arta urbana, paviloane destinate unor evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si
cultural).
Intervenţiile în spaţiul public pentru amenajarea de ansamblu, marcarea diferitelor delimitări funcţionale
(pietonal, carosabil, parcaje ş.a.), modul de distribuţie şi de amplasarea echipamentului şi mobilierului urban,
precum şi pentru realizarea de detaliu referitoare la cromatică, textură, materialele, gabaritele sau formele,
propuse pentru realizarea pavimentului sau a elementelor de mobilier urban se vor face în bază unor
documentaţii urbanistice aprobate conform legii.

d. Aspectul exterior al clădirilor

Toate intervenţiile care presupun lucrări de echipare, întreţinere şi/sau amenajare şi care afectează
finisajele exterioare în ceea ce priveşte cromatica, textura, materiale învelitorilor, precum şi împrejmuirile, porţile
de acces pe parcelă, tâmplăria golurilor de vitrină sau a celor de la etajele superioare, trebuie să răspundă
cerinţelor categoriei de intervenţii în care este încadrat imobilul respectiv.
- restaurarea sau transformarea vizează, atât realizarea amenajărilor necesare satisfacerii condiţiilor
normale de locuire, cât şi consolidarea, punerea în valoare a construcţiilor existente, ameliorarea aspectului lor şi
restituirea echilibrului alterat prin modificări ca : supraînălţări, demolări, străpungeri, blocări de goluri, rupturi
sau alterări ale modenaturilor existente.
- clădirile cu valoare de monument sau ambientală trebuie să reprimească aspectul şi caracterul original
prin suprimarea adăugirilor, mai puţin cele cu valoare istorică, arheologică sau arhitecturală intrinsecă. În acest
ultim caz, ele se vor restaura în acelaşi regim cu clădirea.
Se vor suprima reţelele şi conductele parazite.
Se va respecta compoziţia şi concepţia originală prin revenirea la forma iniţială a decoraţiilor, golurilor şi
profilelor tâmplăriei exterioare precum şi a acoperişurilor.
- descoperirea în timpul lucrărilor a fragmentelor de arhitectură veche / arce, basoreliefuri, muluri,
elemente de lemn / şi/sau a vestigiilor arheologice necunoscute la data eliberării autorizaţiei, crează
obligativitatea anunţării forurilor autorizate pentru a decide menţinerea şi restaurarea lor.
- zidăriile din piatră sau elemente de piatră de talie / placaje la socluri sau la elemente de structură,
elemente de modenatură : cornişe, bandouri, subasmente /, se vor trata conform situaţiei iniţiale. Dacă aceste
elemente au suferit acoperiri cu tencuieli sau zugrăveli ele vor fi degajate de acoperiri şi repuse în starea
originală. Elementele deteriorate vor fi înlocuite prin elemente de aceeaşi culoare, profil şi mărime ca cele
originale.
- tencuielile şi zugrăvelile vor fi în tente naturale sau colorate. Ele se vor executa din mortar de var şi
nisip în tonalităţi inspirate din cele vechi conservate sau restaurate de specialişti. Tencuiala va lăsa aparente
elemente de decor arhitectural, ancadramente, care vor trebui restaurate.
- golurile în ziduri vor fi dimensionate şi proporţionate corelat cu golurile existente la aceeaşi clădire sau
la cele vecine urmărind logica statică a construcţiilor.
- în clădirile cu valoare de monument sau ambientală, refacerea tâmplăriei se va face identic atunci când
există elemente martor; când nu există, refacerea se va face după un model relevat pe o construcţie de acelaşi tip
şi din aceeaşi epocă.
- se vor folosi uşi exterioare de lemn ale căror compoziţii, proporţii şi desen vor fi compatibile cu
specificul clădirii. Lemnul va fi tratat sau vopsit, urmărind caracterul de epocă al edificiului.
- se interzic următoarele materiale la acoperişuri:
- azbociment;
41
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- materiale plastice;
- carton asfaltat;
- acoperişurile vor trebui să conserve materialele şi forma originală. Pantele vor determina alegerea
materialului adecvat, fiind recomandabilă ţigla solzi de formă, culoarea şi dimensiunile celor existente. Coamele
se vor realiza cu ţigle speciale prinse cu mortar de var.
Se interzice înlocuirea acoperişurilor existente cu acoperişuri terasă.
- lucarnele se vor conserva în forma în care există şi se vor restaura, fără a fi înlocuite cu lucarne
nespecifice şi netradiţionale.
- părţile metalice ale acoperişurilor şi racorduri pentru scurgerea apelor pluviale se vor executa din tablă
de zinc lăcuită în tente de culoare închisă, din tablă de cupru sau arămită.
- se va urmări poziţionarea cât mai adecvată a elementelor de scurgere aparenta, şi se va reduce
numărul acestora prin regrupări. Se interzic coturi sau coborâri oblice pe planul faţadei.
- coşurile de fum şi de ventilaţie se vor restaura şi se vor realiza după modele existente. Coşurile originare
din cărămidă aparenţă se vor rostui cu mortar, iar cele tencuite vor relua aspectul faţadelor de acelaşi tip.
Coronamentele şi capacele se vor face la fel cu vechile modele.
- se interzic: coşuri de fum din beton aparent, coronamente metalice sau din beton şi diverse sisteme de
ventilaţie aparenţe. Elementele de îmbunătăţire a tirajului se vor amplasa discret, invizibile din domeniul public.
- elemente secundare: lucrările vechi de feronerie se vor conservă şi restaura / grilaje, balcoane,
decoraţii, etc. - modelele noi se vor apropia cât mai mult de cele existente.
- la imobilele existente nu se admite crearea de balcoane care avansează în spaţiul public.
- se vor suprima adaosurile create ulterior construcţiilor originale, cu prilejul lucrărilor de restaurare sau
refacere a faţadelor.
- curţile de serviciu, spaţii gospodăreşti sau locuri de depozitare a pubelelor se vor amplasa în locuri
nevizibile din spaţiu public.
- faţade comerciale - vitrine.- Pentru imobilele vechi cu goluri la parter, vechile străpungeri / goluri vor fi
conservate sau reconstituite cu ocazia operaţiunilor de amenajare. Se interzice comasarea golurilor.
- firmele, materialele şi culorile vor fi supuse autorizării conform prevederilor legale. Firmele vor putea fi
paralele sau perpendiculare pe faţada. Aspectul general va fi în acord cu arhitectură imobilului sau a imobilelor
vecine.
- se recomandă materiale de calitate, grafisme tradiţionale care figurează simbolic activitatea, efecte de
transparentă şi decupaj.
- se recomandă dimensiuni mici, discrete, respectarea compoziţiei faţadei precum şi elementele de decor,
bosaje, etc. a căror logică nu trebuie încălcată prin modul de amplasare a firmei.
- Se interzic :
- dispozitive sclipitoare, stridente sau cu iluminat agresiv;
- inscripţii luminoase moderniste;
- inscripţii pe balcoane, cornişe sau acoperişuri;
- însemnele paralele cu faţada se vor limita la lungimea vitrinei, respectând trama parcelară dacă mai multe
parteruri de clădiri alipite sunt unificate prin aceeaşi funcţiune.
d. Zone non-aedificandi
Pentru punerea în valoare, protecţia şi conservarea valorilor culturale constituite, de unghiurile şi
culoarele de vizibilitate, sunt interzise intervenţiile arhitectural-urbanistice de construire supraterană pe toate
suprafeţele de teren ocupate în prezent de:
- plantaţii sau amenajări peisagere publice sau private;
- circulaţii carosabile şi parcaje publice la nivelul terenului;
- circulaţii pietonale publice.

În baza prezentului RLU - Subzona centrală istorică protejată – „CIP” cuprinde următoarele UTR-uri:
Subzona UTR Descriere
Subzona centrală CIP 1 Centrul istoric Brăila cuprins între bd. Al. I. Cuza
istorică protejată (SIR 1a, SIR 1b, SIR 1c, SIR 1d, SIR şi faleza Dunării
CI 1e, SIR 1f, SIR 1g, SIR 1h, SIR 1j,
SIR 1k, SIR 1l, SIR 1m, SIR 1n,
SIR1o, SIR 1r din cadrul ZIR 1)
CIP 2 Ansamblul str. M. Eminescu cuprinde str. M.
(=ZIR 2) Eminescu până la intersecţia cu str. Griviţa

42
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CIP 3 Ansamblul str. Eremia Grigorescu, cuprinde str.

(=ZIR 3) Eremia Grigorescu între bd. Al. I. Cuza şi str.
Plevnei
CIP 4 Zona de protecţie a sitului istoric Brăila cu
(=SIR 4b şi SIR 4c) scopul întregirii şi asigurării contiguităţii zonei
centrale
CIP 5 Monumente situate dispersat (înafara limitei
(=ZIR 6: SIR 6a, SIR 6b, SIR 6c, SIR zonei istorice protejate)
6d)
SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 10.1.1. - UTILIZĂRI ADMISE - CIP1, CIP2, CIP3, CIP4, CIP5

CIP 1=(SIR 1a, SIR 1b, SIR 1c, SIR 1d, SIR 1e, SIR 1f, SIR 1g, SIR 1h, SIR 1j, SIR 1k, SIR 1l, SIR 1m, SIR 1n, SIR1o, SIR 1r
din cadrul ZIR 1)
- bănci, birouri de dimensiuni medii;
- cluburi, bibliotecti, cafenele
- săli de expoziţie;
- funcţiuni cu caracter comercial, servicii sau alte categorii destinate publicului;
- locuinţe individuale şi semicolective.
(1) Se menţin neschimbate acele utilizări iniţiale ale clădirilor care corespund cerinţelor actuale. Se admit
conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de arhitectură
şi din centrul istoric se avizează conform legii.
(2) Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor
pentru: funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ,
funcţiuni terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism,
locuinţe.
(3) În CIP1 se admite extinderea vadurilor comerciale pe toate străzile adiacente şi utilizarea pentru
funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor, a subsolurilor şi a mansardelor.

Figura 3. Repartiţia spaţială a componentelor subzonei centrale istorice protejate - CIP 1 în relaţie cu limitele stabilite prin
PUZ - CP - Centrul istoric Brăila; exceptie fac UTR-urile care reprezintă importante spaţii plantate amenajate (grădini,
parcuri, promenadă) cuprinse în zona centrală istorică protejată si care, prin prezentul RLU PUG, sunt cuprinse in Zona
Verde a oraşului - subzona V1- UTR V1b- spaţii plantate publice protejate.

43
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(4) Se recomandă o specializare a străzilor, mai ales pietonale, prin predominanţa fie a unui comerţ de
obiecte de artă, artizanat din zona Brailei, etc., fie a unor cafenele, ceainării, mici restaurante specializate,
distracţii, mici hoteluri, pensiuni, cluburi, sedii ale unor asociaţii, spaţii pentru comunitate, etc.
(5) Se admite acoperirea cu sticlă a curţilor închise sau în formă de U, în vederea transformării lor în spaţii
funcţionale interioare.
(6) Se vor menţine activităţile productive manufacturiere compatibile cu statutul zonei centrale protejate şi
atractive pentru turismul cultural; activităţile incompatibile vor face obiectul unor programe de conversie sau
relocare.
(7) În cazul conversiei şi extinderii funcţiunilor din clădirile actuale, ca şi în cazul introducerii unor noi
funcţiuni şi al reconstrucţiei unor clădiri fără valoare, vor fi dispuse la parterul clădirilor şi, eventual, în curţi,
acele funcţiuni care permit accesul liber al locuitorilor şi turiştilor.

ARTICOLUL 10.1.2. - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI - CIP1, CIP2, CP3, CIP4, CIP5
(1) Sunt admise funcţiuni cu caracter comercial şi servicii în următoarele condiţii:
- funcţiunea să nu stânjenească vecinătăţile
- funcţiunea să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a
caracterului/elementelor valoroase ale interiorului - în subzonele cu grad de protecţie maxim
- să nu afecteze vegetaţia existentă în curţi sau pe domeniul public
- să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe
domeniul public
- ponderea acestor funcţiuni să fie egală cu ponderea locuinţelor.
([Link]- Centrul istoric Brăila)
(2) Se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni numai în cazul menţinerii unei ponderi a acestora de minim
30% din aria construită desfăşurată, atât pe ansamblul subzonei, cât şi pe fiecare operaţiune urbanistică - de
exemplu, de reabilitare / asanare / restructurare a unei insule.
(3) Se admit restaurante de orice tip care comercializează pentru consum băuturi alcoolice numai la o distanţă
de minim 100 metri de instituţiile publice supramunicipale şi municipale şi de lăcaşurile de cult.
(4) Se admit fronturi în care la parter publicul să nu aibă acces cu condiţia ca lungimea unor astfel de segmente
să nu depăşească 40 metri şi să grupeze cel mult două construcţii adiacente.
(5) Se admit funcţiuni de servicii publice de tipul notariat, birouri, reprezentanţe firme non-comercial, birouri de
avocatură, etc., cu condiţia ca prezenţa lor să nu genereze prin alăturare, o specializare pe strada respectivă
pe o lungime de front mai mare de 100m, pentru a nu conduce la scăderea atractivităţii străzii respective
pentru publicul larg.
(6) Se admit extinderi sau reconstrucţii ale clădirilor existente lipsite de valoare cu următoarele două condiţii:
a. - funcţiunea propusă să nu stânjenească vecinătăţile sau, în caz contrar proiectul să
demonstreze eliminarea sursei de incomodare sau poluare;
b. - proiectul să asigure ameliorarea aspectului construcţiei şi amenajărilor şi o mai bună integrare
în zona protejată;
c. - să asigure spaţii de parcare în interiorul suprafeţei pe care este propusă intervenţia, cel puţin
pentru necesarul normat generat de funcţiunile şi dimensiunile intervenţiei propuse.
(7) Este posibilă schimbarea funcţiunii actuale a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice, cu condiţia ca
funcţiunea propusă să respecte următoarele condiţii:
- să nu stânjenească vecinătăţile;
- să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului / elementelor
valoroase ale interiorului;
- să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisagere, plantaţiile de aliniament, spaţiile plantate
de pe parcelele private;
- să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe domeniul
public.
(8) Clădirile şi amenajările pentru diferite activităţi din parcurile şi grădinile publice cuprinse în CIP, se admit cu
condiţia de a nu avea separări fizice care să impună interdicţia liberei circulaţii.
(9) Sunt admise doar constructiile provizorii cu mesaj artistic - instalatii de arta urbana, paviloane destinate unor
evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural
(10)
ARTICOLUL 10.1.3. - UTILIZĂRI INTERZISE
Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări suplimentare:
(1) În CIP1, CIP2, CIP3, CIP4, CIP5 - se interzic următoarele utilizări:

44
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

-activităţi care pot provoca degradarea clădirilor protejate sau sunt incompatibile cu statutul de zonă
protejată;
-activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
-construcţii provizorii de orice natură;
- dispunerea pe faţade a antenelor TV satelit, a cablurilor CATV vizibile şi a antenelor pentru telefonie
mobilă;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu grinzi
cu zăbrele) pe terasele clădirilor dacă acestea nu au caracter tehnic;
-dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura clădirilor şi deteriorând
finisajul acestora;
-depozitare en-gros;
-depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din
instituţiile publice;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
(2) În CI1, CI2, CI3, CI4, CIP5 - se interzice realizarea clădirilor destinate exclusiv pentru birouri, precum şi
schimbarea în exclusivitate pentru birouri a oricăror funcţiuni actuale ale clădirilor existente.

SECŢIUNEA II - CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFORMARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 10.1.4. - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări suplimentare:
În CIP1, CIP2, CIP3, CIP4, CIP5 - se consideră construibile parcelele având minim 150 mp şi un front la stradă de
minim 8.0 m în cazul construcţiilor înşiruite dintre două calcane laterale şi de minim 12.0 metri în cazul
construcţiilor cuplate şi izolate; parcelele sub 150 mp pentru a deveni construibile, este necesar să se comaseze
cu una dintre parcelele adiacente;
- în cazul comasării parcelelor din zona protejată se vor menţine amprentele vechii lotizări prin tratarea
arhitecturală şi prin amenajările din curţi - dalaje, parapete, jardiniere fixe, plantaţii etc.;
- în cazuri speciale, în zone cu parcelări protejate, în vederea menţinerii caracterului specific al parcelării
pot fi considerate construibile parcelele sub 150 mp. pe baza unor documentaţii de urbanism PUD însoţite de
ilustrare de temă arhitecturala şi desfăşurări stradale.

ARTICOLUL 10.1.5. - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila.
Vezi tabelul cumulativ prezentat mai jos.

ARTICOLUL 10.1.6. - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila.
Vezi tabelul cumulativ prezentat mai jos.

UTR PUG UTR PUZCP Amplasare fata Amplasare faţă de Distanţe laterale
(subzona de aliniament aliniament
PUZCP)
CIP 1 SIR 1a
(= ZIR1) SIR 1b Hcornisa /2 La calcan
Pe aliniament min.5,0m
SIR 1c Poziţionarea construcţiilor faţă de limitele
SIR 1d laterale se va face în conformitate cu
SIR 1e Pe aliniament, tipologia de ocupare tradiţională de
SIR 1f cu excepţia ocupare a terenului în zona
SIR 1g situaţiilor amplasamentului, caracterizată – de regulă
SIR 1h precizate în - de alipirea clădirii propuse la limita
SIR 1i planşa de laterală a parcelei.
SIR 1j Reglementări Alipire la calcan - in situaţia calcanului
SIR 1k existent pe limita de prop. (front inchis)

45
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

SIR 1l Retragere min.3,0 m- in celelalte situaţii

SIR 1m
SIR 1n
SIR 1o
SIR 1r
SIR 1y Pe aliniament
CIP 2 ansamblul str. Pe aliniament
(= ZIR 2) M. Eminescu
CIP 3 ansamblul str. Pe aliniament
(=ZIR 3) Eremia
Grigorescu
CIP 4 SIR 4b Pe aliniament
(=SIR 4b, 4c)
SIR 4c Pe aliniament

CIP 5 Nu este cazul

ARTICOLUL 10.1.7. - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, astfel, cu următoarele precizări:
(1) - se menţin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor din zona protejata
(2) - asezarea cladirilor se va face pe aliniament, in regim continuu sau discontinnuu, in functie de specificul
fiecarei subzone (SIR)
(3) - clădirile de colţ vor fi racordate şi retrase
(4) - faţă de limita posterioarã, clãdirile se vor retrage la o distantã de cel putin jumãtate din înãltimea
clãdirii mãsuratã la cornişa dar nu mai putin de 5.0 metri.
(5) în cazul părţilor de imobil fără valoare culturală, identificate şi prezentate explicit prin studiile istorice,
se poate interveni, ţinând cont de valoarea culturală a zonei învecinate imobilului, prin protecţia, punerea în
valoare şi conservarea elementelor caracteristice (mod aşezare pe parcelă, aliniere, regim înălţime, compoziţie,
distanţe între clădiri);
(6) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişă a celei mai înalte
dintre ele (D=H/2); distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime (D=H/4) numai în cazul în care faţadele prezintă
calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită
lumină naturală;
(7) curţile închise vor avea o suprafaţă de minim 30,0 mp. cu condiţia ca cel puţin una din dimensiunile în
plan ale curţii să fie de minim H/2.

ARTICOLUL 10.1.8. - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) În UTR CIP1 în perimetrul de mobilitate controlată, conform Planşei de Reglementări care face parte
integrantă din RLU - circulaţia autovehiculelor va fi restricţionată şi redusă la minimul necesar pentru accesul
locuitorilor riverani, aprovizionarea unităţilor comerciale, accesul salariaţilor şi salubritate, acces care se va face
controlat, în anumite intervale orare. În restul perioadei diurne, accesul va fi destinat pietonilor, transportului în
comun şi bicicletelor.
(2) Se va urmări implementarea în etape a planului de pietonizare pentru nucleul indicat în Planşa de
Reglementări. Se recomandă studiu de trafic detaliat pentru întreg CIP pentru stabilirea soluţiei optime de
pietonizare şi măsuri privind siguranţa traficului.
(3) Pentru toate terenurile aflate în CIP1, inclusiv cele dinafară perimetrului de mobilitate controlată, se
recomandă adoptarea unor măsuri privind posibilitatea utilizării spaţiului public în sistem partajat („share-
street”), astfel încât nu fie perturbată funcţionarea unităţilor economice existente în zonă.
(4) Perimetrul de mobilitate controlată se va implementa pe zona cuprinsă între străzile: (sud)- Str. Radu
Campiniu, Calea Călăraşilor, str. Danubiului, (est)- str. Anghel Saligny, (nord)- [Link], Str. Grădinii Publice,
Str. Goleşti, (vest)- Str. Goleşti, str. ana Aslan.
(5) Zona pietonizată aferentă CI1 se va extinde în Piaţa Traian şi Piaţa Poligon, pe străzile Împăratul Traian,
Belvedere, [Link], Bolintineanu, Rubinelor, Braşoveni, Cojocari.
(6) Traseele pietonale vor fi contigue şi conectate cu promenada aferentă falezei şi zonei dintre faleză şi Grădina
Mare şi cu amenajarea din zona Esplanadă. Amenajarea traseului pietonal promenadei în zona falezei şi în zona
dintre faleză şi Grădina Mare va acorda prioritate conservării spaţialităţii tradiţionale existente în zonă, definită

46
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

prin modul de organizare urbanistică / ocupare a terenului datorită caracterului reprezentatuv al acestora în
raport cu funcţiunile tradiţionale din zonă, ele însele reprezentative la scara întregului oraş şi a istoriei sale.
(7) CIP1, CIP2, CIP3, CIP4, CIP5- este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate
sau cu dificultăţi de deplasare.
(8) Orice parcelă este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o
circulaţie publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate.
(9) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul de
siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului sau
al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime si
4,20 m inaltime.
(10) În cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj
care să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor.
(11) Se recomandă amplificarea circulaţiei pietonale prin crearea pasajelor şi deschiderea curţilor cu funcţiuni
atractive pentru pietoni.

ARTICOLUL 10.1.9. - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări:
(1) - staţionarea autovehiculelor se admite numai în spaţiile special amenajate;
(2) - staţionarea vehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice; în cazul în
care nu există spaţiu suficient pentru asigurarea locurilor de parcare normate, se va demonstra, prin prezentarea
formelor legale, amenajarea unui parcaj propriu sau în cooperare, ori concesionarea locurilor necesare; aceste
parcaje se vor situa la distanţa de maxim 150 metri de funcţiunea generatoare;
(3) – se recomandă ca, pe baza unor parteneriate public-privat, la limitele zonei centrale protejate, în punctele de
intermodalitate propuse prin PUG, să se realizeze parcaje publice colective (subterane sau supraterane
multietajate, de tip park&ride) pentru deservirea non-motorizată a interiorului acestei zone.

ARTICOLUL 10.1.10. - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

Pentru toate UTR-urile şi subdiviziunile acestora (SIR), se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul
istoric Brăila.- vezi tabelul sintetic de mai jos

ARTICOLUL 10.1.11. - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări:
(1) orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea
realiza numai în condiţiile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a
structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura iniţială a faţadelor;
(2) arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, înscriinduse, înainte de toate, în
scara, tipologia de ocupare tradiţională de ocupare a terenului, volumetria, contextul cromatic si compozitional
definite de cladirile existente.
(3) se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitaţiile de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafeţe metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente;
(4) se interzice desfigurarea arhitecturii faţadelor şi deteriorarea finisajelor prin tratarea vitrinelor şi a registrului
parterului sau prin instalarea firmelor şi a panourilor de afişaj, inclusiv a sistemelor de iluminare a acestora;
(5) elementele de mobilier urban vor respecta valoarea zonei protejate şi arhitectura clădirilor;
(6) în cazul utilizării funcţionale a mai multor parcele pentru o nouă construcţie, se va menţine exprimarea
în plan şi în arhitectura faţadelor a amprentelor parcelarului iniţial.
(7) Se impune prin prezentul RLU respectarea unui mod specific de acoperire a clădirilor noi: cu sarpante cu
pante uzuale pentru aceasta zonă şi învelitoare din olane ceramice.
(8) Se recomanda o configurare expresivă a dotărilor tehnice supraterane (de tipul posturilor de transformare,
puncte termice, etc)

ARTICOLUL 10.1.12. - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări:
(1) toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în baza de date a
Cadastrului edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU;
(2) se recomandă la clădirile dispuse pe aliniament ca racordarea burlanelor la canalizarea pluvială să fie făcută
pe sub trotuare pentru a se evita producerea gheţii;
se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare;
47
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
(4) se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea
dispunerii vizibile a cablurilor TV;
(5) se interzice amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii şi gaze pe faţadele
principale ale clădirilor;
(5) se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul
în care ele se deschid către curţi de onoare.
(6) se interzice amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze, precum şi a
contoarelor / posturilor de reglare măsurare pe fatadele principale ale cladirilor

ARTICOLUL 10.1.13. - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila, cu următoarele precizări:
(1) spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă;
(2) spaţiile neconstruite şi neocupate de accese şi trotuare de gardă vor fi înierbate şi plantate cu un arbore la
fiecare 100 mp;
(3) se recomandă ca pentru îmbunătăţirea microclimatului şi pentru protecţia construcţiei să se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
(4) se va urmări plantarea întregii subzone în aşa fel încât circulaţiile pietonale majore şi pistele de biciclete să
beneficieze de trasee umbrite.

ARTICOLUL 10.1.14. – ÎMPREJMUIRI

(1) Gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un
soclu opac de circa 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din metal (fier forjat sau plasă
metalică din sarma ondulata) sau lemn şi vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare
gardurile vor fi opace şi vor avea înălţimea minimă de 2.00 metri.
(2) Este obligatorie conformitatea expresivităţii împrejmuirii cu cadrul spaţial existent în zonă, precum şi cu
arhitectura clădirii principale situate sau propuse pe parcela respectivă.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 10.1.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila

ARTICOLUL 10.1.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Se aplică Reglementările conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila
Tabel sintetic al principalelor elemente de regulament preluate din PUZCP- pentru UTR CIP1, CIP2, CIP3, CIP 4,
CIP5.
UTR PUG UTR PUZCP Regim de Grad de POT CUT max Hmax admis*
(subzona construire protecţie* max admis*
PUZCP) admis* admis*
CIP 1 SIR 1a continuu maxim 80% 2,5 = H existent**
(= ZIR1)* SIR 1b continuu maxim 40% 1,5 =H existent**
SIR 1c discontinuu ridicat 55% 2,0 =12m***
SIR 1d discontinuu ridicat 50% 1,0 =.10m***
SIR 1e discontinuu ridicat 50% 1,5 =12m***
SIR 1f discontinuu ridicat 50% 1,0 =.10m***
SIR 1g discontinuu ridicat 50% 1,0 =10m***
SIR 1h discontinuu ridicat 55% 1,1 =.10m***
SIR 1i discontinuu ridicat 65% 1,3 =10m***
SIR 1j discontinuu ridicat 45% 0,9 =10m***
SIR 1k discontinuu mediu 65% 1,3 =10m***
SIR 1l discontinuu mediu 45% 0,9 =.10m***
SIR 1m discontinuu mediu 55% 1,1 =10m***
SIR 1n discontinuu mediu 50% 1,0 =10m***
SIR 1o discontinuu mediu 35% 0,7 =.10m***
SIR 1r discontinuu mediu 45% 2,25 =10m***
SIR 1y discontinuu ridicat 80%-[Link] 1.0 =.10m***
cu S>200mp

48
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

40%-
[Link] cu
S<200mp

CIP 2 ansamblul str. continuu maxim 80% 2,5 =H existent**

(= ZIR 2) M. Eminescu
CIP 3 ansamblul str. continuu maxim 80% 2,5 =H existent**
(=ZIR 3) Eremia
Grigorescu
CIP 4 SIR 4b discontinuu mediu 50% 2,5 =15m***
(=SIR4b, 4c) SIR 4c discontinuu ridicat 70% 2,1 Min.7m-
max.15m***
CIP 5 SIRa discontinuu mediu Se va stabili prin PUZ/ studiu istoric
(=ZIR6) fabrica de bere
R. H. Muller,
str. Pevnei
nr.173
SIR b, c, d,e, f, - - Se vor mentine indicatorii de construire
g,h,i,j,k,l,m,n,o, existenti
p,r

* Toate valorile şi Reglementările din acest tabel sunt preluate din PUZCP- centrul Istoric Brăila.
** Se păstrează înălţimile existente, preluându-se cotele clădirilor învecinate; în punctele recomandabile (intersecţii, capete
de perspectivă) se pot propune înălţimi mai mari, verificate prin studii.
*** Peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m faţă de planul vertical al faţadei.
Înălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor existente învecinate. Se
admite realizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă verticală (10 m), desfăşurat pe cel
mult o treime din lungimea faţadei.
Conform PUZCP- Centrul Istoric:
Grad de protecţie maxim = se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural în
ansamblul lor: trama stradală, fondul construit, caracterul şi valoarea urbanistică; sunt permise intervenţii care
conservă şi potenţează valorile existente.
Grad de protecţie ridicat = se protejează valorile arhitectural - urbanistice, istorice şi de mediu natural care au o
pondere ridicată: trama stradală, caracterul, parcelarul, modul şi tipologia tradiţională de ocupare a parcelelor.
Sunt permise intervenţii care conservă trama stradală şi întăresc caracterul existent prin ameliorarea fondului
construit şi a valorii urbanistice.
Grad de protecţie mediu = se protejează valorile arhitectural - urbanistice şi de mediu natural. Sunt permise
intervenţii care întăresc caracterul existent prin ameliorarea fondului construit şi a valorii urbanistice.

10.2. Subzona centrală protejată aferentă falezei – CPF

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Această subzonă este determinată în primul rând de trăsăturile ţesutului tipic portuar al Brăilei, cu străzi
orientate paralel cu malul apei generând insule rectangulare, înguste şi lungi. Totodată, subzona se distinge şi
prin topografia terenului (prezenţa cornişei) având un rol constituant în configurarea şi expunerea oraşului
către Dunăre. Această subzonă, făcând parte din zona centrală protejată, este un element fundamental în
evoluţia oraşului, evidenţiindu-i calităţile şi purtând amprenta particularităţilor epocilor şi utilizărilor prin care
acesta a trecut.
Având un fond construit în mare parte de factură industrială/depozitare în relaţie cu portul, completat
izolat cu clădiri cu alte funcţiuni, pe o tramă stradală şi un parcelar complet diferite de cele din subzona CIP,
această subzonă va fi reglementată coroborând prevederile Regulamentului de urbanism aferent PUZCP-
Centrul Istoric al Mun. Brăila cu precizări suplimentare legate de statutul ei în cadrul oraşului. Actualul PUG,
prin viziunea şi strategia formulate, consideră această subzonă ca având cel mai important potenţial în re-
lansarea Brăilei - atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere al potenţialului de amenajare
peisagistică, de re-configurare a unei imagini reprezentative şi de re-conectare a vieţii oraşului la Dunăre.

49
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Subzona CPF, ca parte a PUZCP- Centrul Istoric Brăila ZIR 1 şi ZIR 4, este compusă din următoarele sub-UTR-uri:
SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z)
Toate aceste sub-utr-uri au în comun situarea la contactul cu faleza Dunării şi, faţă de restul teritoriilor
reglementate prin ZIR1 şi ZIR 4 în PUZCP- Centrul Istoric Brăila, sunt particulare atât ca ţesut cât şi ca statut în
cadrul oraşului.
Pentru toate aceste terenuri se instituie interdicţie temporară de construire – până la desfăşurarea
unui concurs inter/naţional de urbanism şi peisagistică, în urma căruia, soluţia câştigătoare se va implementa
urmărind soluţionarea tuturor problemelor legate de circulaţie, funcţionalitate, regim spaţial, regim juridic,
echipare edilitară, compoziţia spaţială şi imagine/font către apă. Concursul se va desfăşura în baza unei teme
de proiectare întocmită în conformitate cu concluziile Studiului istoric aferent PUZCP- Centrul Istoric Braila si
ale prezentului RLU, aprobat in conditiile legii. La concurs vor participa numai colective ce integrează arhitecţi
experţi şi/sau specialişti atestaţi în domeniul protejării monumentelor istorice/urbanismului istoric şi al
proiectării intervenţiilor asupra monumentelor istorice/zonelor istorice protejate.
Pe întregul teritoriu cuprins în CPF, indiferent de natura regimului de proprietate asupra terenului
(public său privat), precum şi indiferent de modul de utilizare al acestuia (construit, neconstruit sau amenajat),
pentru orice intervenţie de construcţie (inclusiv pentru lucrări prilejuite de intervenţii asupra reţelelor de
utilităţi publice) atât sub nivelul terenului natural, cât şi sub nivelul de călcare actual al subsolurilor sunt
obligatorii următoarele măsuri de conservare a valorilor arheologice potenţiale şi documentate existente în
zonă:
- Realizarea de sondaje arheologice înainte de începerea intervenţiilor propriu-zise;
- Supravegherea arheologică pe întreaga durată efectuării săpăturilor de orice fel;
- Acţionarea autorizată de specialitate în vederea eliberării de sarcină arheologică, în conformitate cu
actele normative în vigoare.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 10.2.1 - UTILIZĂRI ADMISE
CPF (=SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- Se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) Sunt admise următoarele categorii de utilizări funcţionale ale imobilelor:
- Preponderent locuire şi secundar alte funcţiuni compatibile;
- Activităţi mixte: locuire + comerţ, servicii, alimentaţie publică sau mici spaţii de birouri;
- Instituţii publice, administraţie, cultură, învăţământ, sănătate sau culte;
- Spaţii plantate şi amenajate pentru promenadă şi sport în aer liber;

Figura 4 Delimitarea şi poziţionarea subzonei CPF în cadrul Centrului Istoric Brăila

- Circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la
activităţile permise;
50
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- Drumuri de halaj din care se asigură - prin dimensionare corespunzătoare - accesul direct din drumuri
publice la Dunăre;
- Mobilier urban adecvat statutului de protecţie al zonei;
- Amenajări de mici dimensiuni pentru odihnă, agrement, joc şi sport, debarcadere; anexe sanitare, mici
puncte de alimentaţie publică specifice programului de parc;
- Instalatii si lucrari de arta urbana, paviloane destinate unor evenimente culturale, amenajari provizorii in
scop educativ si cultural.
- Adăposturi, grupuri sanitare, spaţii pentru administrare şi întreţinere.
(2) Utilizările funcţionale sus menţionate generează atât modul de ocupare al parcelei şi tipologia fondului
construit, cât şi structurarea unei zone/subzone istorice de referinţă. Utilizările funcţionale admise sunt în
concordanţă cu zonificarea prevăzută în PUG în vigoare.
(3) Se admit conversii ale funcţiunilor în condiţiile în care orice schimbare de destinaţie a clădirilor monument de
arhitectură şi din zona protejată a centrului istoric Brăila se avizează conform legii.
(4) Se admit conversii funcţionale compatibile cu caracterul zonei şi cu statutul de protecţie al clădirilor pentru:
funcţiuni publice de interes supramunicipal şi municipal, administrative, culturale, de învăţământ, funcţiuni
terţiare superioare, media, edituri, agenţii, comerţ, servicii profesionale şi personale, recreere şi turism, locuinţe.
(5) Se admite utilizarea pentru funcţiuni atractive pentru turism a curţilor clădirilor, a subsolurilor şi a
mansardelor.

ARTICOLUL 10.2.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

PF (=SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- Se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) Se admit modificări ale funcţiunilor actuale, astfel încât să se respecte următoarele condiţii, considerate
minimale, pentru schimbarea funcţiunilor existenţe:
- să se realizeze în condiţiile conservării şi / sau, după caz, restaurării şi punerii în valoarea adecvate a
reperelor de spaţialitate istorică reprezentative / semnificative ale imobilului şi zonei funcţional – urbane;
- să se realizeze prin intervenţii specializate elaborate, avizate şi aprobate în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
- să corespundă specificului şi statutului pe care îl deţine imobilul şi Z.I.R./S.I.R. din care face parte;
- să reprezinte o revenire la funcţiunea destinată iniţial imobilul;
- să conducă la îmbunătăţirea calităţii serviciilor în raport cu disfuncţiile generate de lipsa spaţiilor de
parcare.
(2) Pentru intervenţiile de asanare-dezvoltare, pentru restructurarea fondului construit sau pentru
restructurare urbană, proiectul de intervenţie trebuie să respecte următoarele condiţii:
- funcţiunile propuse trebuie să fie compatibile cu funcţiunile existente în vecinătate;
- să asigure spaţii de parcare în interiorul suprafeţei pe care este propusă intervenţia, cel puţin pentru
necesarul normat generat de funcţiunile şi dimensiunile intervenţiei propuse;
- să asigure ameliorarea aspectului construcţiilor şi amenajărilor şi să demonstreze calităţile prin care
asigură o mai bună integrare în raport cu caracterul particular al zonei.
(3) Este posibilă schimbarea funcţiunii actuale a imobilelor clasate în Lista Monumentelor Istorice, cu condiţia
ca funcţiunea propusă să respecte următoarele condiţii:
- să nu stânjenească vecinătăţile;
- să nu implice nici un fel de modificare a arhitecturii exterioare sau a caracterului / elementelor valoroase
ale interiorului;
- să nu afecteze vegetaţia existentă din amenajările peisajere, plantaţiile de aliniament, spaţiile plantate de
pe parcelele private;
- să nu implice amenajarea unor locuri suplimentare de parcare în interiorul parcelei sau pe domeniul
public.

ARTICOLUL 10.2.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

CPF (=SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- Se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) Sunt interzise în perimetrul centrului istoric al municipiului Brăila orice activităţi care prin natura lor:
- sunt incompatibile cu statutul de zonă protejată;
- pot conduce sau provoca degradarea sitului istoric sau imobilelor clasate si a celor care deţin o valoare
culturala semnificativa identificata prin studiile istorice preliminare, întocmite de experţi şi specialişti atestaţi
de către Ministerul Culturii în domeniul protejării monumentelor istorice pentru întocmirea acestui tip de
documentaţii;”

51
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) Sunt interzise activităţile care generează poluare, cele care prezintă risc tehnologic, cele care presupun o
sporire a traficului carosabil, precum şi cele care conduc la realizarea de construcţii provizorii de orice natură
(cum ar fi: chioşcuri, garaje, depozite, barăci ş.a.).
(3) Sunt interzise activităţile care au ca obiect de bază:
- activităţi productive de materiale de construcţie;
- depozitarea şi/sau vânzare substanţelor inflamabile sau toxice;
- depozitarea şi/sau colectarea, inclusiv pe platforme, a materialelor refolosibile sau a deşeurilor urbane,
precum şi depozitarea de orice natură pe terenurile vizibile din zonele accesibile public.
(4) Sunt interzise amplasarea pe faţadele clădirilor sau pe construcţiile specializate de susţinere a
echipamentelor vizibile din zonele accesibile public:
- aparate de aer condiţionat, antene (T.V. satelit, telefonie mobilă ş.a.), contoare, cablaje (CATV, telefonie fixă
ş.a.), ţevi, puncte de transformare;
- panouri publicitare şi de afişaj indiferent de dimensiunea şi modalitatea lor de montare.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 10.2.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1z, din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- Se aplică Reglementările conţinute în
PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) Se pastreaza si se conserva structura istorică tradiţională a parcelarului şi, după caz, se restaurează /
reconstituie această structură istorică, indiferent de natura regimului de proprietate asupra terenului
(public sau privat) sau a modul de utilizare al acestuia.
(2) Se vor identifica soluţiile adecvate, coerente, în raport cu identitatea istorică a zonei malului Dunării pentru
cazul noii clădiri a Căpităniei, ca şi pentru restaurarea frontului istoric atestat prin imagini fotografice de
epocă în zona intersecţiei Str. Împăratul Traian cu Str. Anghel Saligny, ca şi în zona Str. Faţa Portului.
(3) se interzice Orice schimbare a structurii parcelarului existent, care se impune conservat sau, după caz,
restaurat în perspectiva elementelor lui istorice valoroase / semnificative, identificate prin studii istorice
întocmite numai de către experţi de referinţă atestaţi de către Ministerul Culturii pentru domeniile
urbanismului istoric şi al proiectării intervenţiilor în zone istorice protejate cu valoare de monument istoric.
(4) Se interzic unificările de parcele în vederea construirii de clădiri agabaritice.
(5) În CPF (SIR 1u, SIR 1v) se acceptă modificări ale parcelarului iniţial, în sensul fragmentării lui, pe zonele ex-
industriale, dacă se demonstreză imposibilitatea rezolvării pe parcelarul iniţial a unei soluţii de intervenţie
adecvată funcţional şi/sau structural; aceste modificări se pot face doar în baza unei documentaţii de
urbanism de tip PUZ+ ilustrare de arhitectură şi studiu istoric.

ARTICOLUL 10.2.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) În cazul părţilor de imobil fără valoare culturală, identificate şi prezentate explicit prin studiile istorice, se
poate interveni, ţinând cont de valoarea culturală a zonei învecinate imobilului, prin protecţia, punerea în
valoare şi conservarea următoarelor elemente caracteristice:
- modului de aşezare al clădirilor pe parcelă;
- alinierea clădirii spre aliniamentul parcelei;
- regimului de înălţime al clădirilor;
- compoziţia de volume a clădirilor;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri indiferent dacă acestea se află pe aceeaşi parcelă sau pe
parcele diferite;
- relaţiile şi distanţele minime dintre clădiri şi limitele parcelei, accesele carosabile şi pietonale în clădiri
şi pe parcelă, precum şi alte elemente caracteristice care conduc implicit atât la definirea suprafeţei edificabile
a parcelei, în raport cu limitele sale şi cu caracteristicile imobilelor învecinate, cât şi la o valoare a procentului
de ocupare a terenului (P.O.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente în zonă.
- modul de rezolvare al sistemului de acoperire al clădirii, precum şi alte elemente caracteristice care
conduc implicit atât la definirea volumului edificabil în raport cu caracteristicile imobilelor învecinate, cât şi la o
valoare a coeficientului de utilizare a terenului (C.U.T.) corespunzătoare caracteristicilor morfologice existente
în zonă.
(2) amplasarea clădirilor se va face pe aliniament în zonele constituite şi cu grad ridicat/maxim de protecţie
şi/sau retras în celelalte utr-uri în funcţie de caracterul străzii şi al soluţiei de intervenţie.

ARTICOLUL 10.2.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
52
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(1) în cazul în care pe una din limitele laterale ale parcelei există calcanul unei construcţii învecinate, noua
clădire se va alipi la acest calcan;
(2) în cazul în care parcelă se învecinează cu clădiri retrase fată de limitele laterale ale parcelei, noua clădire se
va retrage obligatoriu fată de limita laterală ale parcelei la o distanţă de min. 3,0 metri;
(3) clădirile se vor retrage fată de limita posterioară la o distantă de cel puţin jumătate din înălţimea clădirii
măsurată la cornişă (D=H/2) dar nu mai puţin de 6,0 metri;
(4) se vor respecta indicaţiile conţinute în Planşa „Reglementări” care face parte integrantă din prezentul
Regulament.

ARTICOLUL 10.2.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu jumătate din înălţimea la cornişă a celei mai înalte dintre ele
(D=H/2);
(2) distanţa se poate reduce la 1/4 din înălţime (D=H/4) numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau
ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie de locuit, fie pentru alte activităţi ce necesită lumină
naturală;
(3) se vor respecta indicaţiile conţinute în Planşa „Reglementări” care face parte integrantă din prezentul
Regulament.

ARTICOLUL 10.2.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila
(2) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie
publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
(3) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificultăţi de deplasare;
(4) se vor respecta indicaţiile conţinute în Planşa „Circulaţii şi mobilitate durabilă” care face parte integrantă
din prezentul Regulament.
(5) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul
de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile
interioare neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la
nivelul terenului sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata
de aceste circulatii, a acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu
gabarit de min.3,80m latime si 4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 10.2.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări suplimentare:
(1) se vor respecta indicaţiile conţinute în Planşa „Circulaţii şi mobilitate durabilă” care face parte integrantă
din prezentul Regulament;
(2) pentru noile funcţiuni admise în UTR SIR 1u, SIR 1v, rezolvarea parcajelor se va face ţinând cont de indicele
de motorizare la momentul respectiv.

ARTICOLUL 10.2.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila
- vezi tabelul de mai jos

ARTICOLUL 10.2.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila cu următoarele precizări:
(1) orice intervenţie asupra monumentelor de arhitectură declarate sau propuse a fi declarate, se va putea
realiza numai în condiţiile legii. Prin restaurarea clădirilor existente (inclusiv prin măsurile de consolidare a
structurilor), se va păstra sau se va reveni la (dacă este cazul) arhitectura iniţială a faţadelor;
(2) arhitectura noilor clădiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei, înscriindu-se, înainte de toate,
în scara definită de clădirile existente;

53
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) se interzic suprafeţe vitrate de mari dimensiuni (perete cortină), imitaţiile de materiale sau utilizarea
improprie a materialelor (placaje ceramice sau suprafeţe metalice strălucitoare), utilizarea culorilor stridente.

ARTICOLUL 10.2.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila:
- toate construcţiile vor fi racordate la reţelele edilitare publice;
- se va asigura în mod special evacuarea rapidă şi captarea apelor meteorice în reţeaua de canalizare şi buna
funcţionarea a acesteia prin întreţinerea ei destinată împiedicării pierderilor de apă şi a umezirii terenului
Loessoid sensibil la umezire;,
- toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat;
- se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circulaţiile publice şi se recomandă evitarea
dispunerii vizibile a cablurilor TV;
- se interzice amplasarea firidelor de branşament pentru electricitate, telecomunicaţii şi gaze pe faţadele
principale ale clădirilor;
- se interzice montarea aparatelor de aer condiţionat pe faţadele către stradă, sau pe cele laterale în cazul în
care ele se deschid către curţi de onoare;
- se interzice depozitarea gunoaielor în spaţii neamenajate.
Fiecare unitate va dispune de un spaţiu interior parcelei (eventual integrat în clădire) destinat colectării
deşeurilor evacuate prin intermediul serviciului urban de salubritate, accesibilă din spaţiul public.

ARTICOLUL 10.2.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila:

(1) se va urmări în soluţiile viitoare de restructurare a terenurilor din subzonele SIR 1v, SIR 1u, ca spaţiile
plantate să alcătuiască un sistem coerent - contiguu, prin utilizarea unor specii de plante adaptate locului;
(2) se va urmări reiterarea particularităţii Brăilei tradiţionale, de configurare a spaţiului public în formule de tip
piaţă publică plantată, de formă regulată, cu rol reprezentativ şi de articulare la nivelul ţesutului urban;
(3) soluţiile spaţiale de plantare vor avea capacitatea de evocare a identităţii istorice a spaţiului urban, în
conformitate cu documentele fotografice de epocă existente/ păstrate şi / sau publicate;
(4) se va urmări plantarea întregii subzone în aşa fel încât circulaţiile pietonale majore şi pistele de biciclete să
beneficieze de trasee umbrite.

ARTICOLUL 10.2.14 – ÎMPREJMUIRI

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila
- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de maxim 2.00 metri; gardurile vor avea un soclu
opac de circa 0.60 m., partea superioară fiind transparentă realizată din metal (fier forjat/plasă metalică) sau
lemn şi vor putea fi dublate de gard viu; pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea
înălţimea minimă de 2.00 metri.
- este obligativitorie asigurarea unei expresivităţi reprezentative a imprejmuirilor în raport cu spaţialitatea
istorică a zonei şi stilul architectural al clădirilor situate sau propuse spre realizare pe parcelă.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 10.2.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila vezi tabelul de mai jos

ARTICOLUL 10.2.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CPF (SIR 1p, SIR1s, SIR 1t, SIR 1u, SIR 1v, SIR 1z din PUZ CP Centrul Istoric Brăila)- se aplică Reglementările
conţinute în PUZCP- Centrul istoric Brăila vezi tabelul de mai jos

Tabel sintetic al principalelor elemente de regulament preluate din PUZCP- pentru subzona CPF cu UTR-urile respective.
UTR PUG UTR PUZCP Regim de Grad de POT CUT max Hmax admis*
(subzona construire protecţie* max admis* admis*
PUZCP) admis*
CPF SIR 1p discontinuu ridicat 60% 2,5 H existent*

54
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

SIR 1s discontinuu mediu 35% 1,0 max 12m

SIR 1t discontinuu mediu 50% 1,5 max 12m
SIR 1u discontinuu ridicat 50% 1,5 max 12m
SIR 1v discontinuu ridicat 50% 1,5 max 12m
SIR 1z discontinuu mediu 50% 2,5 H existent**

* peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m faţă de planul vertical al
faţadei. Înălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor
existente învecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă
verticală (10 m), desfăşurat pe cel mult o treime din lungimea faţadei.
** se păstrează înălţimile existente, preluându-se cotele clădirilor învecinate (cu eventuale jocuri de 1-2 etaje,
realizate poate după introducerea unei articulaţii). În punctele recomandabile (anumite intersecţii sau/si capete
de perspectivă) se pot propune înălţimi mai mari (accente locale de maxim P+4) verificate prin studii istorice si
numai cu luarea în considerare a spaţialităţii istorice a zonei în sensul asigurării conservării, restaurării şi punerii
ei în valoare în autenticitatea ei ca şi a relaţiei tradiţionale armoniase – marcate de scara umană - cu cadrul
natural dominat de Dunăre. Se vor evita modificări radicale sau violente ale raportului istoric dintre oraş şi
Dunăre.

10.3. Subzona centrală protejată a sitului arheologic Brăiliţa „CSA”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Situl arheologic Brăiliţa este declarat monument istoric pentru că în conformitate cu Legea 378/2001
art. 2 lit. f şi art. 2 lit. h, întregul sit arheologic de la Brăiliţa este zonă de patrimoniu arheologic cunoscut şi
cercetat în care, ca urmare a cercetării arheologice, s-au descoperit bunuri din categoria patrimoniu arheologic
şi din categoria patrimoniu cultural naţional.
Întrucât, conform Legii 378/2001 art. 4 (1) “bunurile de patrimoniu arheologic sunt parte integrantă a
patrimoniului cultural naţional şi pot fi clasate şi protejate”, bunurile ce încă sunt păstrate de pământ în zona
sitului arheologic Brăiliţa pot fi protejate numai dacă situl de la Brăiliţa este clasat în LMI ca monument istoric;
acest lucru este legal pentru că, în conformitate cu Legea 422/2001 art. 3 lit. c monument istoric este şi un sit
arheologic ori un teren ce cuprinde “creaţii umane în cadrul lor natural, care sunt mărturii cultural – istorice
semnificative din punct de vedere … arheologic”.

Figura 5. Delimitarea sitului arheologic Brăiliţa conform PUZCP- Centrul istoric al Mun. Brăila si alocarea functionala
(UTR) sub conditiile de construibilitate specifice siturilor arheologice- " orice intervenţie la nivelul solului şi în subsol
planificată în perimetrul sitului arheologic Brăiliţa va putea demara numai după descărcarea prealabilă a
terenului de sarcină arheologică".

Aşa cum precizează OG 43/2000 art. 5 (3), protecţia zonelor cu potenţial arheologic cunoscut şi
cercetat este reglementat de legislaţia referitoare la monumentele istorice. De aceea, pentru a proteja situl
arheologic de la Brăiliţa, el a fost clasat în categoria monumentelor istorice în LMI 2004 la poziţia BR-I-s-B-
55
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

0249, iar această decizie a instituţiilor abilitate cu clasarea monumentelor istorice a fost publicată în Anexa la
Ordinul nr. 2314/2004 al Ministrului Culturii şi Cultelor, care a apărut în Monitorul Oficial Nr. 64 bis/16 iulie
2004.
În concluzie11, orice intervenţie la nivelul solului şi în subsol planificată în perimetrul sitului arheologic
Brăiliţa va putea demara numai după descărcarea prealabilă a terenului de sarcină arheologică (OG 43/2000
art. 5 (1)), prin intermediul cercetărilor arheologice preventive/de salvare (OG 43/2000 art. 2 (c 2)). Pe baza
rezultatelor cercetării arheologice preventive/de salvare, şi a raportului arheologic întocmit de colectivul
arheologic, Ministerul Culturii şi Cultelor, în urma consultării Comisiei Naţionale de Arheologie, va emite
certificatul de descărcare de sarcină arheologică (OG 43/2000 art. 5 (31)).
LISTA SITURILOR ARHEOLOGICE ŞI ISTORICE ALE MUNICIPIULUI BRĂILA propusă prin Studiul de
Fundamentare privind evoluţia oraşului şi a patrimoniului construit12
- la nord de Vadul Schelei, până în B-dul Al. I. Cuza se află situl arheologic reprezentat cronologic de
Necropola creştină nr. 1 a oraşului Brăila (sec. XIII – XIV), suprapusă perfect de Cetatea construită de turci
(1540);
- la sud de Vadul Schelei şi până la intersecţia Calea Călăraşilor – str. Malului, având la vest ca delimitare
Necropola creştină nr. 2 a oraşului Brăila (sec. XV), se află situl arheologic Vatra medievală a oraşului Brăila,
care a evoluat uşor şi spre V-SV în veacurile XVI – XVIII;
- al treilea sit arheologic distinct îl reprezintă Mitropolia Proilaviei, ruptă odată cu terasa Dunării în
1846, dar care a lăsat între capătul str. Malului, spre Dunăre, Moara Violatos, străzile Orientului şi Calea
Călăraşilor, o imensă necropolă (Necropola creştină nr. 3 a oraşului Brăila).

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) Pentru întreaga subzona a sitului arheologic Brăiliţa se instituie restricţie de construibilitate cu condiţia
obţinerii, pentru orice investiţie de construire subterană sau supraterană, a Certificatului de descărcare de
sarcină arheologică, în condiţiile legii.
(2) Autorităţile locale sunt obligate să precizeze în cadrul Certificatelor de Urbanism faptul că aceste terenuri
cuprinse în subzona CSA sunt în limita sitului arheologic Brăiliţa şi înscrierea explicită a nevoii de a se obţine
certificatului de descărcare arheologică anterior demarării lucrărilor de construcţie.
(3) Se recomandă ca autoritatea locală să informeze birourile notariale, birourile de arhitectură şi de cadastru
imobiliar despre statutul juridic al terenurilor din limitasitului arheologic Brăiliţa, pentru a uşura circuitul
terenurilor şi pentru a veni în ajutorul celor care doresc să construiască.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 10.3.1 - UTILIZĂRI ADMISE
(1) Funcţiunile admise în subzona CSA sunt cele corespunzătoare următoarelor categorii de zone funcţionale
cuprinse în acest perimetru:
Locuire – subzonele L1a, L2a
Funcţiuni mixte – subzonele M1b, M2a, M2b
Zone cu funcţiuni cu caracter central dispersate – subzonele CS2, CS3
Echipare edilitară - E
Spaţii plantate publice – V1a
Spaţii plantate în proprietate privată - V1d
Spaţii plantate de protecţie a infrastructurilor - V3b
(2) Pentru fiecare din aceste subzone cuprinse în CSA sunt valabile funcţiunile admise specificate la fiecare
subzonă în parte, în cadrul prezentului Regulament.

ARTICOLUL 10.3.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) Pentru fiecare din aceste subzone cuprinse în CSA sunt valabile funcţiunile admise cu condiţionările
specificate la fiecare subzonă în parte, în cadrul prezentului Regulament.

ARTICOLUL 10.3.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

în L1a, L2a, CS2, CS3, M1b, M2a, M2b sunt interzise următoarele funcţiuni:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau care sunt incomode prin traficul generat (vehicule
de transport greu sau peste 5 autovehicule mici pe zi), prin utilizarea incintei pentru depozitare şi
producţie, prin deşeurile produse ori prin programul de activitate prelungit după orele 22.00;

11 Dr. Stănică PANDREA - Cercetător ştiinţific gr. II la Muzeul Brăilei, in cadrul Studiului de fundamentare PUG Brăila privind evoluţia oraşului si a
patrimoniului construit, Muzeul Brăilei, 2012.
12 Cândea, I, 2012, Studiu de fundamentare privind evoluţia oraşului şi a patrimoniului construit, Muzeul Brăilei.

56
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- realizarea unor false mansarde;

- anexe pentru creşterea animalelor pentru producţie şi subzistenţă;
- construcţii provizorii, cu exceptia celor cu mesaj artistic (instalatii de arta, paviloane destinate unor
evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural)
- depozitare en-gros;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi productive de mare capacitate
- staţii de betoane;
- autobaze;
- staţii de întreţinere auto cu capacitatea peste 3 maşini;
- spălătorii chimice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe
parcelele adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedică evacuarea şi colectarea rapidă a apelor meteorice.

În plus, în L1a, L2a sunt interzise şi următoarele funcţiuni: - funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care
depăşesc suprafaţă de 250 mp ADC, generează un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit
după orele 22.00, produc poluare;
În V1a, V1d, V3b, E sunt valabile precizările Regulamentului pentru fiecare subzonă în parte.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 10.3.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.
(2) Se recomandă ca măsură suplimentară pentru prezervarea şi asigurarea condiţiilor cercetării preventive a
siturilor arheologice, să nu se permită subdivizări masive de terenuri în zona CSA.
(3) Orice operaţiune de parcelare sau re-parcelare în subzona CSA se va aproba doar pe baza unei documentaţii
de urbanism de tip PUZ, în condiţiile legii.

ARTICOLUL 10.3.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.
(2) Se va urmări mobilarea fronturilor arterelor importante cu construcţii dispuse la aliniament sau retras în
funcţie de gabaritul străzii şi al înălţimii maxime admise în zona respectivă.

ARTICOLUL 10.3.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.
(2) Se aplică prevederile conţinute în Planşa de Circulaţii şi mobilitate durabilă, care face parte integrantă
din prezentul regulament.
(3) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din
Normativul de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile
interioare neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul
terenului sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste
circulatii, a acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de
min.3,80m latime si 4,20 m inaltime.

57
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 10.3.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) Staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice.
(2) În situaţiile care prevăd funcţiuni diferite în interiorul aceleiaşi parcele, necesarul de parcaje va fi
dimensionat prin însumarea parcajelor necesare tuturor funcţiunilor în parte.
(3) Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra /
subterane sau în parcaje amenajate la sol
(4) Parcajele la sol vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini şi vor fi înconjurate cu gard viu de 1,20 m.
înălţime;
(5) În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori
concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanţa de
maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10.3.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi
Reglementările conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.
(2) Se recomandă ca amenajările spaţiilor plantate în subzona CSA să se facă urmărind integrarea zonelor
active arheologic în programul de parc.

ARTICOLUL 10.3.14 – ÎMPREJMUIRI

- gardurile spre stradă vor fi transparente, vor avea înălţimea de 2,00 m, vor avea un soclu opac de circa 0,60 m,
partea superioară fiind realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor fi dublate de gard viu; pe limitele
laterale şi posterioare gardurile vor fi opace cu înălţimi de maxim 2,50 metri.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 10.3.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi Reglementările
conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

ARTICOLUL 10.3.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Se aplică Regulamentul cu precizările corespunzătoare fiecărei subzone funcţionale în parte şi Reglementările
conţinute în planşa de Reglementări care face parte integrantă din prezentul Regulament.

10.4. Subzona funcţiunilor cu caracter central situată înafara zonei istorice protejate, în
prelungirea acesteia sau în locaţii dispersate – „CS”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona conţine acele funcţiuni care, prin importanţa pe care o au la nivel de zonă/ cartier, prin
acumularea de activităţi cu randament economic pregnant şi prin atractivitatea publică pe care o generează,
asigură o echilibrare funcţională şi noi calităţi estetic-configurative în zonele dinafară nucleului istoric central.
SubZona CS este compusă din centralităţi de ranguri şi valori diferite, cu profile funcţionale diferite,
întregind şi îmbogăţind zona centrală istoric constituită şi alcătuind, împreună cu aceasta, imaginea policentrică
a Brăilei. Această „imagine” este însă expresia unui sistem dinamic, acoperind întreg teritoriul urbanizat al

58
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

oraşului, astfel încât accesul, prestigiul, deservirea funcţională, dar şi impactul de imagine şi de viaţă urbană
generate/susţinute de aceşti poli urbani să fie corect şi echitabil distribuite.

Figura 6. Repartiţia subzonei CS (CS1+CS2+CS3) în cadrul teritoriului mun. Brăila.

Subzona CS alături de CIP alcătuieşte sistemul policentric al Brăilei, bazat pe relaţiile de

complementaritate, concurenţă, co-atractivitate, diversificare funcţională şi co-functionare dintre acestea,
principiul fiind acela al echilibrului dinamic şi al flexibilităţii spaţiale.
Diferenţierile în cadrul subzonei au fost dictate de:
- natura parcelarului şi gradul lui de coerenţa /constituire
- funcţiunea predominantă
- poziţia faţă de centrul istoric protejat
- poziţia faţă de zona/cartierul deservit
- gradul de „acoperire” cu dotări de utilitate publică a zonelor rezidenţiale
- posibilităţile de extindere a centrelor existente

Diviziunea subzonei CS în UTR-uri:

Subzona UTR Definire

CS1 Funcţiuni cu caracter central situate pe un parcelar urban

constituit, predominant instituţii, servicii, comerţ,
administraţie cu caracter reprezentativ, cu rol de întărire şi
Subzona funcţiunilor cu caracter prelungire a zonei centrale
central situată înafara zonei istorice CS2 Funcţiuni cu caracter central în zonele semicentrale (servicii
protejate, în prelungirea acesteia terţiare, administrative, dotări existente de învăţământ şi
sau în locaţii dispersate sănătate de nivel zonal) situate pe un parcelar în curs de
constituire (poli centrali secundari)
CS CS3 Funcţiuni cu caracter central în zonele semicentrale şi
periferice (servicii terţiare, administrative, dotări de
învăţământ, cultură şi sănătate de nivel zonal - centralităţi
difuze)

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) Subzona CS este considerată prin prezentul Regulament, teritoriu destinat restructurării în sensul
consolidării caracterului central; atât în zonele cu un parcelar constituit, cât şi în cele cu parcelar în curs de
constituire (sau care necesită reorganizare) se urmăreşte configurarea viitoare a polilor de atractivitate şi
reprezentativitate, apte a deservi funcţional cartierul/zonă la care se referă şi care, în cadrul sistemului
policentric asigura funcţionarea echilibrată a oraşului.

59
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) În subzonele CS1, CS3 - pentru orice noi intervenţii, pentru terenurile cu suprafaţa de mai mare de 3000 mp,
se recomandă întocmirea şi aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, în condiţiile legii.
(3) În subzonele CS2, dat fiind parcelarul neconstituit, pentru autorizarea noilor lucrări de construcţii, pentru
toate terenurile, se recomandă întocmirea şi aprobarea unui Plan Urbanistic Zonal, în condiţiile legii, zona
reglementată minimă fiind unitatea teritorială de referinţă.
(4) Pentru toate noile intervenţii din CS, orice documentaţie de urbanism (PUZ, PUD) va fi însoţită de o ilustrare
de arhitectură care să convingă asupra configurării caracterului central, ilustrare inclusă ca temă de proiectare
a obiectelor de arhitectură viitoare.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 10.4.1 - UTILIZĂRI ADMISE

(1) În UTR CS1, CS2 sunt admise cu precădere instituţii şi servicii publice supramunicipale şi municipale.
(2) În UTR CS3 sunt admise cu precădere instituţii şi servicii publice cu caracter local (de deservire zona/
cartier).
(3)Domeniile de activităţi şi funcţiuni care pot cuprinde aceste instituţii şi servicii:
- administraţie publică şi servicii descentralizate
- financiar-bancare şi asigurări
- sănătăţie publică, servicii medicale şi de întreţinere
- cultură (centru cultural, expoziţii în incinte sau în aler liber, bibliotecă, etc)
- alimentaţie publică
- poşta şi telecomunicaţii, IT
- management, proiectare
- cercetare-dezvoltare
- învăţământ preşcolar, primar, gimnazial, liceal, universitar şi formare continuă
- media, presă, comunicare
- turism (hoteluri, pensiuni)
- recreere în spaţii acoperite (săli de conferinţe, spectacole şi cinema
- locuinţe cu partiu special pentru profesiuni liberale, locuinte colective in imobile punctuale/ insertii
- spaţii pietonale cu amenajări de tip piaţă urbană reprezentativă, cu conexiuni pietonale în zonele
plantate adiacente.

ARTICOLUL 10.4.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI / CS1, CS2, CS3

(1) Se admit funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului, cu condiţia ca, la nivelul parterului şi
mezaninului, frontul spre stradă să fie destinat unor spaţii accesibile locuitorilor şi turiştilor - comerţ, expoziţii,
restaurante, recreere, servicii publice
(2) În CS1- se admit la parterul clădirilor funcţiuni care nu permit accesul liber al publicului numai cu condiţia ca
acestea să nu reprezinte mai mult de 30% din frontul străzilor şi să nu se grupeze mai mult de două astfel de
clădiri (cca. 40.0 metri desfăşurare de front);
(3) Se admit locuinţe la nivelurile superioare ale clădirilor având alte funcţiuni
(4) Se admit locuinţe colective in imobile punctuale (nu in ansambluri), insertii in zone cu functiuni mixte
(5) Se admit restaurante de orice tip cu condiţia ca unităţile care comercializează pentru consum băuturi
alcoolice să fie situate la o distanţă de minim 100 metri de instituţiile publice reprezentative şi de lăcaşele de
cult;
(6) Funcţiunile comerciale nu vor ocupa suprafeţe desfăşurate mai mari de 1500 mp.
(7) Elemente aferente infrastructurii tehnico-edilitare sunt permise cu condiţia amplasării acestora în subteran
sau în afara spaţiului public.
(8) Sunt permise garaje publice sau private sub- şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele cu condiţia de
a nu ocupa un front mai lung de 30m spre spaţiul public, iar accesul autovehiculelor să se realizeze din străzi cu
circulaţie redusă, astfel încât să nu perturbe traficul.
(9) Sunt permise activităţi de mică producţie, cu următoarele condiţii:
- să fie parte a unei activităţi de tip comercial – producţia să fie desfăcută preponderent în această
locaţie
- spaţiile de producţie să nu fie dispuse spre spaţiile publice
- nivelul de poluare să se încadreze în limitele admise pentru această zonă

ARTICOLUL 10.4.3 - UTILIZĂRI INTERZISE/ CS1, CS2, CS3

(1) Sunt interzise următoarele funcţiuni:

60
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- orice alte activităţi care nu corespund caracterului zonei şi prin aceasta prezintă riscul îndepărtării
investitorilor interesaţi;
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii. Exceptie fac constructiile provizorii cu mesaj artistic- instalatii de arta, paviloane
destinate unor evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural.
- depozitare en-gros;
- locuințe colective în ansambluri de dimensiuni mari
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- lucrări de terasament de natură să afecteze utilizarea terenurilor învecinate;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care
împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 10.4.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

(1) În CS1 - Se recomandă menţinerea parcelarului existent iar dacă noile construcţii se dezvoltă pe parcele
comasate, se recomandă păstrarea amprentei parcelarului anterior.
(2) În CS2, CS3 – se recomandă efectuarea operaţiunilor de re-parcelare în mod integrat, la demararea
investiţiei pentru noua funcţiune.
(3) În CS1, CS2, CS3 - Operaţiile de sub-divizare de parcele sunt permise doar cu condiţia ca parcelele rezultate
să îndeplinească fiecare în parte următoarele condiţii: a) să aibă front la stradă min.15m, b) adâncimea să fie
mai mare decât frontul la stradă, c) suprafaţa fiecărei parcele să fie min. 400mp, d) să nu dea naştere la
servituţi de trecere.

ARTICOLUL 10.4.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (Da)

(1) CS1 - Aliniamentul existent al parcelelor se va păstra, cu excepţia situaţiilor prevăzute în Planşa de
Reglementări (lărgiri de artere, re- alinieri)
(2) CS2, CS3 - pentru operaţiuni pe terenuri libere sau în curs de constituire a parcelarului, retragerea clădirilor
publice va fi de 10.0 metri (Da=10m)
(3) CS1, CS2, CS3- Amplasarea pe aliniament este posibilă în cazul în care înălţimea maximă la cornişe nu
depăşeşte distanţa dintre aliniamentele
(4) CS1, CS2, CS3- Retragerile de la aliniament se vor stabili prin PUZ/PUD, cu condiţia ca distanţa dintre
alinierile clădirilor (la aliniament sau retrase de la aliniament) să fie egală cu înălţimea maximă a clădirilor în
planul faţadei
(5) CS1, CS2, CS3 - Clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va
depăşi 20,0 metri;

ARTICOLUL 10.4.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(Dl, Dp)
(1) În subzona CS (CS1, CS2, CS3), clădirile se vor retrage de la limitele laterale la o distanţă egală cu 1/3 din
înălţime, dar nu cu mai puţin de 5,0 metri ( Dl= h/3, min.5m)
(2) Clădirile se vor retrage faţă de limita posterioară a parcelei la o distanţă de cel puţin jumătate din înălţimea
clădirii măsurată la cornişă, dar nu mai puţin de 5,0 metri
(Dp= h/2, min.5m);
(3) clădirile care vor alcătui fronturi continue se vor alipi de calcanele clădirilor învecinate.

ARTICOLUL 10.4.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ (Di)
(1) În subzona CS (CS1, CS2, CS3), clădirile vor respecta între ele distanţe egale cu înălţimea la cornişă a celei mai
înalte dintre ele (Di=H).
(2) Distanţa se poate reduce la jumătate din înălţime, dar nu mai puţin de 6,0 metri numai în cazul în care
faţadele prezintă ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi pentru alte activităţi permanente ce
necesită lumină naturală.
(3)
ARTICOLUL 10.4.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE
(1) Conform P.U.Z. cu următoarele condiţii:
- parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil direct dintr-o circulaţie publică sau ca
drept de trecere obtinut legal

61
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- în cazul fronturilor continue la stradă se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj
dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste
pasaje, măsurată pe aliniament, nu va depăşi 30.0 metri;
- în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificultăţi de deplasare.
(2) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul
de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului
sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime
si 4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 10.4.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) Staţionarea autovehiculelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circulaţiilor publice;
(2) Locurile de parcare se dimensionează conform normelor specifice şi se dispun în construcţii supra /
subterane sau în parcaje amenajate la sol care vor fi plantate cu minim un arbore la 4 maşini;
(3) În cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) amenajarea pe un alt amplasament a unui parcaj propriu sau în cooperare, ori
concesionarea locurilor necesare într-un parcaj comun multietajat; aceste parcaje vor fi situate la distanţa de
maxim 150 metri.

ARTICOLUL 10.4.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

CS1 CS2 CS3

Înălţimea Min. 10,0 m- P+2* Min. 18,0 m- P+4* Min. 10,0 m- P+2*
admisă
Max. 18,0 m – P+4* Max. 40,0 - P+10* Max. 18,0 m – P+4
(la atic)
*inaltimea minima este orientativa - prioritara este respectarea principiului preluarii inaltimii corpurilor de
cladiri invecinate (preluarea corniselor).
** peste înălţimea admisă se acceptă realizarea unui singur nivel (3 m) retras la 1,5 m faţă de planul vertical al
faţadei. Înălţimea noilor construcţii nu va putea depăşi, totodată, cu mai mult de 3 m înălţimea clădirilor
existente învecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural care poate depăşi cu 3 m înălţimea maximă
verticală (10 m), desfăşurat pe cel mult o treime din lungimea faţadei.

ARTICOLUL 10.4.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) Orice intervenţie asupra faţadelor existente în subzona C1, ca şi modul de realizare al unor noi construcţii,
completări sau extinderi, elemente de mobilier urban ori de reclamă, va respecta caracterul zonei şi tipul de
program; nu se admit pastişe; nu se admit materiale perisabile sau de proastă calitate.
(2) Arhitectura noilor clădiri se va subordona cerinţelor de coerenţă a ţesutului urban şi va participa la punerea
în valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia.
(3) Arhitectura noilor clădiri în zona centrală C1 va ţine seama de caracterul zonei în ceea ce priveşte:
volumetria, arhitectura faţadelor, materialele de construcţie, cromatică.
(4) Se interzic imitaţii stilistice după arhitecturi străine zonei, realizarea unor false mansarde, imitaţii de
materiale sau utilizarea improprie a materialelor, utilizarea culorilor stridente sau strălucitoare.

ARTICOLUL 10.4.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) Toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în baza de date a
Cadastrului edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului RLU.
(2) La clădirile dispuse pe aliniament racordarea burlanelor la canalizarea pluvială va fi făcută pe sub trotuare
pentru a se evita producerea gheţii.
(3) Se va asigura evacuarea rapidă a apelor meteorice din spaţiile accesibile publicului la reţeaua de canalizare.
(4) Toate noile branşamente pentru electricitate şi telecomunicaţii vor fi realizate îngropat; se interzice
dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă.

ARTICOLUL 10.4.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) Spaţiile libere vizibile din circulaţiile publice vor fi tratate ca grădini de faţadă.
(2) Curţile interioare accesibile publicului vor fi tratate cu pavaje decorative, elemente de mobilier urban,
plantaţii decorative, inclusiv pe faţade.

62
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(4) Elementele fixe de mobilier urban din spaţiile accesibile publicului se vor subordona caracterului zonei,
necesitând aceleaşi avize de specialitate ca şi construcţiile.
(5) Se vor asigura spaţii libere publice (spaţii verzi şi plantate, scuaruri, piaţete urbane, grădini urbane), în
proporţie minimă conform HG 525/1996, anexa 6 şi RLU aferent PUG, Cap. 10.

tip de funcţiune componentă a subzonei spaţiu plantat

CS (suprafaţa minimă necesară pentru
investiţiile noi)
administraţie, finanţe, bănci 7% din suprafaţa parcelei
comerţ, alimentaţie publică 7% din suprafaţa parcelei
culte 30% din suprafaţa parcelei
sănătate 10-15mp/bolnav
învăţământ Conform normativelor de specialitate,
dar nu mai puţin de 20% din suprafaţa
parcelei
turism 20% din suprafaţa parcelei
locuire 15% din suprafaţa parcelei

(6) Pentru situaţii în care se prevăd mai multe dintre utilizările de mai sus în interiorul aceleiaşi parcele, se vor
asigura spaţii verzi în proporţie minimă de 15% din suprafaţă parcelei.

ARTICOLUL 10.4.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) Gardurile spre stradă vor avea înălţimea de minim 2.00 metri din care un soclu opac de 0.60 m., partea
superioară fiind transparentă realizată din fier forjat sau plasă metalică şi vor putea fi dublate de gard viu;
poate fi autorizată o înălţime diferită în cazul reconstrucţiei sau restaurării unei împrejmuiri existente sau
pentru a permite racordarea la o împrejmuire existentă;
- stâlpii de susţinere în cazul în care nu sunt metalici, se vor armoniza cu finisajul clădirii principale şi al
gardurilor alăturate; porţile se vor armoniza cu împrejmuirea.
(2) Pe limitele laterale şi posterioare gardurile vor fi opace şi vor avea înălţimea maximă de 2.50 metri; această
înălţime permite mascarea faţă de vecinătăţi a garajelor, serelor etc.
(3) Construcţiile publice vor putea face excepţie ca dimensiuni şi calitate a decoraţiei gardurilor şi porţilor de
intrare care se vor armoniza cu arhitectură clădirii.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 10.4.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
U.T.R. POTmax
CS1 70%*
CS2 80%
CS3 60%

* În UTR CS1, în zonele cu parcelar constituit, se va menţine POT existent.

ARTICOLUL 10.4.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

U.T.R. CUTmax**
CS1 2,5*
CS2 3,0**
CS3 2,0

* În UTR CS1, în zonele cu parcelar constituit, se va menţine CUT existent.

** În zonele unde pe planşa de Reglementări aferentă prezentului PUG există indicaţia de „accent vertical”, CUT
se poate majora pe baza unui PUZ însoţit de ilustrare de arhitectură. CUT-ul propus va fi adaptat la conditiile
locale de preluare a inaltimilor (corniselor) cladirilor de pe parcelele invecinate.

CAPITOLUL 11
ZONA FUNCŢIUNILOR MIXTE - “M”

63
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI „M”

Zona mixtă a Brăilei se caracterizează printr-un puternic dinamism, atât la nivel funcţional cât şi spaţial,
urmare a unei dinamici accentuate şi la nivel economic; zona mixtă se constituie din două tipuri majore de
subzone, diferenţiate după:
- natura ţesutului urban: constituit (stabil), sau în curs de constituire/neconstituit (care necesită
restructurare)
- natura funcţiunilor predominante şi funcţiunea corelată
- natura fondului construit existent (necesitatea restructurării lui pentru dezvoltări urbane viitoare)
- gradul de accesibilitate în raport cu trama majoră a oraşului
În ansamblul ei, zona mixtă formează un sistem flexibil care are particularitatea de a cuprinde locuirea în
componenta ei, în proporţie considerabilă (între 25% şi 55%), alături de diferitele funcţiuni de interes general şi
public. Ca structurare spaţială, zona mixtă se prezintă sub două mari tipuri caracteristice: a) tipul linear, cu
caracter comercial şi de servicii de-a lungul arterelor principale carosabile şi b) tipul enclavă, dezvoltate în jurul
unui nucleu comercial preexistent, în zonele de vad ale cartierelor.
Ambele tipuri structurale ale zonei mixte se comportă ca un element-liant pentru polarităţile
reprezentate de centrul istoric şi de polii centrali secundari, conturând zonele cu caracter intermodal, punctele
de concentrare a locuitorilor (zone comerciale, servicii, etc.), zonele de schimburi comerciale (port). Tipurile de
funcţiuni asociate zonei mixte sunt: instituţii, servicii şi echipamente publice, servicii publice de interes general,
mici activităţi productive nepoluante şi locuinţe.
Cele două subzone ce alcătuiesc zona mixtă sunt:
- “M1”- Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban constituit
- “M2” - Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban slab constituit sau în curs de constituire

Fig. 7. Repartiţia zonei mixte (M1:M1a,M1b şi M2:M2a, M2b) în cadrul teritoriului mun. Brăila.

11.1. Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban constituit - “M1”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Tipologia ţesutului urban pe care se dezvoltă zona mixtă M1 este determinată de un parcelar în cea mai
mare parte constituit/ stabil, cu tendinţa de subîmpărţire a loturilor - mai ales în situaţia în care acestea au
deschideri la o circulaţie importantă. Funcţie de cele două tipuri spaţiale enunţate anterior (linear şi enclava), se
diferenţiază două UTR-uri care corespund, a) unei zone mixte dezvoltate în lungul unor artere importante sau în
jurul unor pieţe principale şi b)unei zone mixte dezvoltate în profunzimea ţesutului urban, în interiorul insulelor
urbane, de regulă adiacent unei artere de grad [Link].
Pe cale de consecinţă, criteriul de reprezentativitate intervine în diferenţierea celor 2 tipuri de UTR-uri,
astfel încât în primul caz, zona mixtă beneficiază de o mai amplă expunere şi de o reprezentativitate sporită,
având potenţial mai mare de ocupare, iar în al doilea caz, fiind vorba despre funcţiuni cu rol de deservire micro-
local, reprezentativitatea acestui tip este mai scăzută şi utilizarea terenurilor mai mică.
64
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Cele două componente ale subzonei M1 sunt:

M1a Funcţiuni mixte - predominant servicii şi comerţ, cu accesibilitate mare şi
reprezentativitate ridicată - adiacent arterelor/ pieţelor principale

M1b Funcţiuni mixte cu accesibilitate medie şi reprezentativitate locală în interiorul

insulelor urbane

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) Subzona mixtă M1 permite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, condiţionat de menţinerea ponderii
acestora de cel puţin 30% din ADC.
(2) Se permite completarea fronturilor existente cu spaţii comerciale şi servicii, doar pe baza Planuri Urbanistice
de Detaliu în condiţiile legii.
(3) Servituţile impuse de necesitatea realizării unor obiective de utilitate publică sau alte restricţii sunt
evidenţiate în PUG - planşa nr. 3 „Reglementări Urbanistice – Unităţi Teritoriale de Referinţă” (servituţile de
utilitate publică).

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 11.1.1 - UTILIZĂRI ADMISE
(1) M1a, M1b - sunt admise următoarele utilizări:
- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector şi de cartier;
- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în
diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;
- lăcaşuri de cult;
- comerţ cu amănuntul;
- activităţi manufacturiere;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;
- sport şi recreere în spaţii acoperite;
- parcaje la sol şi multietajate;
- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaţii plantate - scuaruri, gradini;
- locuinţe cu partiu obişnuit;
- locuinţe cu partiu special.

ARTICOLUL 11.1.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) M1a, M1b - sunt admise cu condiţionări următoarele utilizări:
- activităţile în care accesul publicului nu este liber să nu reprezinte mai mult de 30% din lungimea străzii incluse
în zona mixtă şi să nu formeze segmente de astfel de fronturi mai lungi de 40 metri;
- restaurantele care comercializează băuturi alcoolice sunt obligate sa respecte o distanta de min. 100 metri de
biserici, scoli, grădiniţe, licee;
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;
- în zonele existente, se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii
locuinţelor în proporţie de minim 30 % din ADC;
- se admite completarea cu clădiri comerciale în interspaţiile dintre blocuri cu condiţia să se menţină accesele
carosabile şi trecerile pietonale necesare, vegetaţia existentă şi să se respecte cerinţele de protecţie a clădirilor
de locuit din imediata vecinătate;
- instalaţiile exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) sunt admise cu condiţia ca în
funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor;
- garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:
- să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract
dedicat altor funcţiuni)
- accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă /
secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul.

65
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- activităţi de tip terţiar ale locatarilor sunt obligate sa se desfăşoare în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt
să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul
regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu următoarele condiţii:
- să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
- suprafaţa utilă ocupată de acestea să nu depăşească 50 mp
- să implice maximum 5 persoane
- să aibă acces public limitat (ocazional)
- să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
- activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei.

ARTICOLUL 11.1.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) M1a, M1b - se interzic următoarele utilizări:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură; exceptie fac constructiile provizorii cu mesaj artistic - instalatii de arta,
paviloane destinate unor evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural.
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura şi deteriorând finisajul
acestora;
- depozitare en-gros;
- staţii de întreţinere auto şi curăţare auto cu capacitate de peste 5 maşini;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare şi producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile
publice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 11.1.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(1) M1a, M1b - Se consideră construibile direct parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- suprafaţa minimă a parcelei - 300 mp.
- să aibă front la stradă min. 18 m pentru construcţii dispuse izolat/cuplat, 12 m pentru construcţii
înşiruite
- adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă
(2) M1a, M1b - În cazul parcelelor ce nu îndeplinesc condiţiile enumerate mai sus, construibilitatea acestora va
putea fi demonstrată prin PUD aprobat în condiţiile legii.

ARTICOLUL 11.1.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (Da)

(1) M1a, M1b - pentru situaţiile situaţiile în care există alinieri definite (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe
cel puţin patru parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu
aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
(2) clădirile şi echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu o distanţă de 5,0m sau vor fi dispuse pe
aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii şi de normele existente;
(3) Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
(4) clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăşi 20 m.

ARTICOLUL 11.1.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(Dl, Dp)
izolat cuplat înşiruit
Dl Dp Dl Dp Dl Dp
M1a min.5,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0
M1b min.5,0 min.5,0 min.5,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0

ARTICOLUL 11.1.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ (Di)
(1) În cazul noilor dezvoltări urbanistice, distanţa între clădirile amplasate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu
jumătate din înălţimea celei mai înalte (Di=H/2); distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu mai puţin de 6.00

66
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

metri, numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie
de locuit, fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală.
(2) în toate situaţiile se va urmări ca prin retragerile faţă de limitele laterale să nu rămână vizibile calcanele
clădirilor învecinate.

ARTICOLUL 11.1.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) o parcelă este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de min. 3,5 m lăţime dintr-o circulaţie
publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
(2) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj
dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste
pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30.00 metri;
(3) se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;
(4) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificultăţi de deplasare.
(5) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul
de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului
sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime
si 4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 11.1.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei,
deci în afara circulaţiilor publice;
(2) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un
parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zonă adiacentă la o distanţă de
maxim 250 metri;
(3) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse
astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje
supraetajate.

ARTICOLUL 11.1.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR/ M1a, M1b

Hmax global Lăţimea străzii Hmax.
la nivel de utr între aliniamente(m) diferenţiat
Metri (etaje) / profile standard actuale (etaje)
M1a 40 < 12,00 metri P-P+2
(P+10) 12,01 – 14,00 P+2-P+3
14,01 – 24,00 P+3-P+5
24,01 – 32,00 P+5-P+7
32,01 – 37,00 P+7-P+9
37,01 – 40,00 P+10
< 12,00 metri P-P+2
M1b 20 12,01 – 14,00 P+2
(P+5) 14,01 – 24,00 P+3
24,01 – 32,00 P+4
32,01 – 37,00 P+5

(2) M1a, M1b - se admite un număr de niveluri suplimentare cu următoarele condiţii:

- la străzi de categ. [Link]- se admit max. 2 niveluri retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi
tangentă la 45o la acesta;
- la clădirile de colţ se admit max. 2 niveluri în planul faţadei pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase în
interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangentă la 45o la acesta.
(3) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
(4) pentru punctele care sunt precizate în Planşa de Reglementări cu semnul „accent vertical” - autorizarea
construcţiilor se fac face pe bază de P.U.Z. cu ilustrare de arhitectură.

67
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 11.1.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR/ M1a, M1b -

(1) la clădirile existente se interzice modificarea aspectului exterior prin tratarea diferită a finisajului parterului
de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la primul nivel;
(2) aspectul exterior al clădirilor va fi corelat programului arhitectural răspunzând diversităţii funcţionale şi
exprimării economice
(3) în toate situaţiile este obligatorie, pentru noile investiţii, preluarea particularităţilor sitului, racordarea la
caracterul general al zonei şi la arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
(4) pentru firme, afişaj şi mobilier urban se va asigura coerenţa pe arterele principale pe baza unor studii şi
avize suplimentare coordonate de autoritatea locală.

ARTICOLUL 11.1.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) M1a, M1b – Toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în
baza de date a Cadastrului edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului
RLU.
(2) alimentarea cu apă şi canalizarea:
- toate clădirile vor fi racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi la sistemul de canalizare
- urgentarea reparării tronsoanelor cu pierderi din sistemul de distribuţie al alimentării cu apă
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii
competente care administrează resursele de apă;
- se va asigura eliberarea spaţiilor pietonale şi carosabile de apele meteorice şi preluarea lor în spaţii
plantate
- se vor prevedea puncte de alimentare cu apă din reţeaua publică
(3) alimentarea cu energie electrică
- toate construcţiile vor fi branşate la sistemul de alimentare cu energie electrică
- în zonele adiacente unor artere importante şi în zonele cu circulaţie pietonală intensă (pieţe publice,
zone comerciale)se impune studiu de iluminat public coordonat de autoritatea locală
(4) telecomunicaţii:
- se va asigura posibilitatea racordării clădirilor la sistemele moderne de telecomunicaţii
- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă şi
dispunerea vizibilă a cablurilor TV
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu
grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.
(5) sisteme de încălzire şi termoficare:
- se vor căuta soluţii corelate descentralizării sistemului de termoficare
- pentru noile investiţii cu ACD>800mp este obligatorie existenţa unor soluţii tehnice (parţiale sau
totale) de utilizare a energiilor neconvenţionale
(6) alimentarea cu gaze naturale
- extinderea sistemului public de alimentare cu gaze naturale se va face corelat cu cuantumul
investiţiilor în zonele neechipate
(7) evacuarea deşeurilor
- fiecare clădire va avea un spaţiu (integrat în clădire sau exterior, în imediata vecinătate) accesibil din
spaţiul public, destinat colectării deşeurilor ce vor fi evacuate prin intermediul serviciului urban de
salubritate
- se interzice depozitarea deşeurilor in spaţii neamenajate corespunzator.

ARTICOLUL 11.1.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

- eliminarea arborilor maturi (peste 4.00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.00 cm) este interzisă, cu
excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor
sau ar împiedica realizarea construcţiilor.
- în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte;
- terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un
arbore la fiecare 100 mp;
- se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie
amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate;
- parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20
metri înălţime;
- în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la
umiditate a terenului de fundare.

68
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

tip de funcţiune componentă a subzonei M1 spaţiu plantat

suprafaţa minimă
administraţie, finanţe, bănci, 10% din suprafaţa parcelei
comerţ, alimentaţie publică
culte 50% din suprafaţa parcelei
sănătate 10-15mp/bolnav
invăţământ Conform normativelor de
specialitate
turism 25% din suprafaţa parcelei
locuire 15% din suprafaţa parcelei

ARTICOLUL 11.1.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) M1a, M1b- spre spaţiul public, împrejmuirile vor avea înălţimea maximă de 2,20 m din care 0,80 m un soclu
opac şi restul o parte transparentă (metalic sau similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi
pătrunderea vegetaţiei).
(2) Împrejmuirile spre limitele laterale ale parcelelor vor fi opace şi vor avea max.2,20 m.
(3) Funcţiunile comerciale şi serviciile publice larg accesibile publicului pot fi lipsite de gard, putând fi separate
cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 11.1.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
(1)
U.T.R. POTmax

M1a 50%
M1b 60%

ARTICOLUL 11.1.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

(1)
U.T.R. CUTmax

M1a 3.5*
M1b 2.5*

(2) În zonele unde pe planşa de Reglementări aferentă prezentului PUG există indicaţia de „accent vertical”,
CUT se poate majora pe baza unui PUZ însoţit de ilustrare de arhitectură.
* CUT-ul propus va fi adaptat la conditiile locale de preluare a inaltimilor (corniselor) cladirilor de pe parcelele
invecinate.

11.2. Subzona mixtă corespunzătoare unui ţesut urban slab constituit sau în curs de
constituire - M2

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona M2 a fost definită astfel pe baza caracteristicilor ţesutului urban pe care se dezvoltă, dominat
de un parcelar în cea mai mare parte neconstituit sau parţial constituit, cu discrepanţe foarte mari între loturi
învecinate (foarte mari/ foarte mici), cu o vizibilă tendinţă de subîmpărţire - mai ales în situaţia în care acestea
au deschideri la o circulaţie importantă sau pentru parcelări de locuinţe în zonele periferice. Alături de parcelar,
trama stradală este una care necesită intervenţii consistente, fiind în cea mai mare parte alcătuită din frânturi
de artere lipsite de gabarite corespunzătoare, lipsite de conectivitate şi ierarhizare. Fondul construit este de
asemenea slab constituit, în sensul unei incoerenţe la nivelul fronturilor, a gabaritelor construcţiilor, a
dispunerii accentelor, iar starea acestui fond construit prezintă de asemenea discrepanţe puternice (construcţii
noi/ stare bună, construcţii foarte vechi, stare precară).
În totalitate, această subzonă este una cu un grad sporit de instabilitate şi vulnerabilitate spatio -
funcţională datorat acestor trăsături ale ţesutului urban, la care se adăugă poziţia acestor zone în cadrul
oraşului – de regulă zone periferice, sau în vecinătatea unor limite structurale puternice.

69
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Funcţie de gradul de fragmentare (actual şi previzionabil) al parcelarului (granularitatea ţesutului13), de

accesibilitatea carosabilă la nivelul oraşului şi de poziţia în cadrul teritoriului urban, au fost evidenţiate 2 tipuri
de Unităţi Teritoriale de Referinţă:
- tipul 1- subzone situate în poziţii cu o bună accesibilitate carosabilă, cu o structură a ţesutului urban
care permite direct trecerea la profilul de subzonă mixtă, având un parcelar care, deşi neconstituit din
punct de vedere urbanistic, prezintă totuşi caractere favorabile pentru inserţia noilor funcţiuni
- tipul 2- subzone situate în poziţii cu o accesibilitate redusă, cu o structură a ţesutului urban care nu
permite trecerea directă la profilul de subzonă mixtă, având un parcelar care necesită ample operaţiuni
de re-parcelare/comasare (provenit din foste zone industriale, agricole, etc).

Astfel, cele două UTR-uri cuprinse în subzona M2 sunt:

M2a- Funcţiuni mixte - predominant servicii şi comerţ cu accesibilitate medie şi bună, pe parcelar cu posibilităţi
de re-parcelare.
M2b- Funcţiuni mixte care necesită reconversie funcţională, zone de restructurare şi de re-inserare în ţesutul
urban al oraşului (foste zone industriale abandonate, foste unităţi agricole, etc).

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) Pentru ambele utr-uri cuprinse în subzona mixtă M2 se instituie, pentru autorizarea construcţiilor pe terenuri
ce depăşesc suprafaţa de 1000 mp, obligativitatea întocmirii unei documentaţii de tip PUZ.
(2) Amplasamentele exacte ale obiectivelor de utilitate publică şi servituţile de utilitate publică datorate
restructurării tramei stradale, infrastructurii edilitare, spaţiilor verzi, etc se vor stabili prin PUZ pe baza avizului de
oportunitate.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 11.2.1 - UTILIZĂRI ADMISE
(1) M2a, M2b - sunt admise următoarele utilizări:
- instituţii, servicii şi echipamente publice de nivel supramunicipal, municipal, de sector şi de cartier;
- sedii ale unor companii şi firme, servicii pentru întreprinderi, proiectare, cercetare, expertizare, consultanţă în
diferite domenii şi alte servicii profesionale;
- servicii sociale, colective şi personale;
- sedii ale unor organizaţii politice, profesionale etc.;
- lăcaşuri de cult;
- comerţ cu amănuntul;
- activităţi manufacturiere;
- depozitare mic-gros;
- hoteluri, pensiuni, agenţii de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;
- sport şi recreere în spaţii acoperite;
- parcaje la sol şi multietajate;
- spaţii libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spaţii plantate - scuaruri;
- locuinţe cu partiu obişnuit;
- locuinţe cu partiu special.

ARTICOLUL 11.2.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) M2a, M2b - sunt admise cu condiţionări următoarele utilizări:
- în zonele existente, se admite conversia locuinţelor în alte funcţiuni, cu condiţia menţinerii ponderii
locuinţelor în proporţie de minim 30 % din ADC;
- restaurantele care comercializează băuturi alcoolice sunt obligate să respecte o distanţă de min. 100 metri de
biserici, şcoli, grădiniţe, licee.
- pentru orice utilizări se va ţine seama de condiţiile geotehnice şi de zonare seismică;
- instalaţiile exterioare (de climatizare, de încălzire, pompe de căldură etc) sunt admise cu condiţia ca în
funcţionare acestea să producă un nivel de zgomot care să fie inaudibil la nivelul ferestrelor vecinilor.
- garaje publice sau private sub şi supraterane în clădiri dedicate cu următoarele condiţii:

13
granularitatea parcelarului a fost analizată în etapa II a PUG şi a relevant predispoziţia parcelarului către anumite tipuri
de investiţii în funcţie de gradul său de fragmentare în prezent şi de tendinţele de fragmenetare viitoare.

70
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- să nu ocupe frontul spre spaţiul public (să fie amplasate în interiorul parcelei, în spatele unui tract
dedicat altor funcţiuni)
- accesul autovehiculelor să se realizeze acolo unde este posibil din străzi cu circulaţie redusă /
secundare şi să fie organizat astfel încât să nu perturbe traficul
- activităţi de tip terţiar ale locatarilor sunt obligate să se desfăşoare în interiorul locuinţelor, fără ca acest fapt
să implice o conversie funcţională – servicii profesionale sau
manufacturiere, conform Anexei 1 la prezentul regulament, prestate numai de proprietari/ocupanţi, cu
următoarele condiţii:
- să se desfăşoare în apartamentul în cauză în paralel cu funcţiunea de locuire
- suprafaţa utilă ocupată de acestea să nu depăşească 50 mp
- să implice maximum 5 persoane
- să aibă acces public limitat (ocazional)
- să nu producă poluare fonică, chimică sau vizuală
- activitatea (inclusiv depozitarea) să se desfăşoare numai în interiorul locuinţei

ARTICOLUL 11.2.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) M2a,M2b - se interzic următoarele utilizări:
- activităţi productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
- construcţii provizorii de orice natură; exceptie fac constructiile provizorii cu mesaj artistic- instalatii de arta
urbana, paviloane destinate unor evenimente culturale, amenajari provizorii in scop educativ si cultural.
- dispunerea de panouri de afişaj pe plinurile faţadelor, desfigurând arhitectura si deteriorând finisajul
acestora;
- depozitare en-gros;
- staţii de întreţinere auto si curatare auto cu capacitate de peste 5 masini;
- depozitări de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deşeurilor urbane;
- depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de substanţe inflamabile sau toxice;
- activităţi care utilizează pentru depozitare si producţie terenul vizibil din circulaţiile publice sau din instituţiile
publice;
- lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice si construcţiile de pe parcelele
adiacente;
- orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine sau care împiedică
evacuarea si colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 11.2.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(1) M2a, M2b - Se consideră construibile direct parcelele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- suprafaţa minimă a parcelei - 300 mp.
- să aibă front la stradă min. 18 m pentru constructii dispuse izolat/cuplat, 12 m pentru constructii
insiruite
- adâncimea să fie mai mare decât frontul la stradă
(2) pentru parcele cu suprafata cuprinsa intre 300 mp si 1000 mp, autorizarea constructiilor se face doar pe
baza de PUD

ARTICOLUL 11.2.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (Da)

(1) M2a, M2b - pentru situaţiile în care există alinieri definite (aceeasi retragere faţă de aliniament pe cel puţin
patru parcele alăturate si învecinate pe acelasi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu aceeasi
distanţă faţă de aliniament ca si clădirile alăturate.
(2) cladirile si echipamentele publice vor fi retrase de la aliniament cu o distanta de min. 5,0m sau vor fi dispuse
pe aliniament în funcţie de caracterul străzii, de profilul activităţii si de normele existente;
(3) Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.
(4) clădirile care alcătuiesc fronturi continue vor avea o adâncime faţă de aliniament care nu va depăsi 25 m.

ARTICOLUL 11.2.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(Dl, Dp)
izolat cuplat inşiruit
Dl Dp Dl Dp Dl Dp
M2a min.5,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0

71
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

M2b min.5,0 min.5,0 min.5,0 min.5,0 min.3,0 min.5,0

ARTICOLUL 11.2.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ (Di)
(1) În cazul noilor dezvoltări urbanistice, distanta între clădirile amplasate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu
jumătate din înălţimea celei mai înalte (Di=H/2); distanţa se poate reduce la jumătate, dar nu mai puţin de 6.00
metri, numai în cazul în care faţadele prezintă calcane sau ferestre care nu asigură luminarea unor încăperi fie
de locuit, fie pentru alte activităţi permanente care necesită lumină naturală.
(2) în toate situaţiile se va urmări ca prin retragerile faţă de limitele laterale să nu rămână vizibile calcanele
clădirilor învecinate

ARTICOLUL 11.2.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) o parcelă este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de min. 3,5 m lăţime dintr-o circulaţie
publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
(2) în cazul fronturilor continue la stradă, se va asigura un acces carosabil în curtea posterioară printr-un pasaj
dimensionat astfel încât să permită accesul autovehiculelor de stingere a incendiilor; distanţa dintre aceste
pasaje măsurată pe aliniament nu va depăşi 30.00 metri;
(3) se pot realiza pasaje şi curţi comune, private sau accesibile publicului permanent sau numai în timpul
programului de funcţionare precum şi pentru accese de serviciu;
(4) în toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului în spaţiile publice a persoanelor handicapate sau cu
dificultăţi de deplasare.
(5) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul
de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului
sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime
si 4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 11.2.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) staţionarea autovehiculelor necesare funcţionării diferitelor activităţi se admite numai în interiorul parcelei,
deci în afara circulaţiilor publice;
(2) în cazul în care nu se pot asigura în limitele parcelei locurile de parcare normate, se va demonstra (prin
prezentarea formelor legale) realizarea unui parcaj în cooperare ori concesionarea locurilor necesare într-un
parcaj colectiv; aceste parcaje vor fi situate în cadrul centrului de cartier sau în zonă adiacentă la o distanţă de
maxim 250 metri;
(3) se recomandă ca gruparea prin cooperare a parcajelor la sol să se facă în suprafeţe dimensionate şi dispuse
astfel încât să permită ulterior, odată cu creşterea gradului de motorizare, construirea unor parcaje
supraetajate.

ARTICOLUL 11.2.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

M2a, M2b
Lăţimea străzii
Hmax global Hmax. diferenţiat
între aliniamente(m)
la nivel de utr (etaje)
/ profile standard actuale
Metri (etaje)
M2a 32 < 12,00 metri P-P+2
(P+8) 12,01 – 14,00 P+2-P+3
14,01 – 24,00 P+3-P+5
24,01 – 32,00 P+5-P+8
< 12,00 metri P-P+2
M2b 18 12,01 – 14,00 P+2
(P+4) 14,01 – 24,00 P+3
24,01 – 32,00 P+4

(2) M2a, M2b - se admite un număr de niveluri suplimentare cu următoarele condiţii:

- la străzi de categ. [Link]- se admit max. 2 niveluri retrase în interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi
tangentă la 45o la acesta

72
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- la clădirile de colţ se admit max. 2 niveluri în planul faţadei pe o lungime de maxim 15 metri, apoi retrase în
interiorul unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri şi tangentă la 45o la acesta
(3) în toate cazurile în care construcţiile au acoperiş cu pante de peste 45 grade se admite mansardarea.
(4) pentru punctele care sunt precizate în Planşa de Reglementări cu semnul „accent vertical” - autorizarea
construcţiilor se fac face pe bază de P.U.Z. cu ilustrare de arhitectură.

ARTICOLUL 11.2.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) M2a, M2b - la clădirile existente se interzice modificarea aspectului exterior prin tratarea diferită a
finisajului parterului de cel al nivelurilor superioare sau acoperirea cu firme a parapetului ferestrelor de la
primul nivel;
(2) aspectul exterior al clădirilor va fi corelat programului arhitectural răspunzând diversităţii funcţionale şi
exprimării economice
(3) în toate situaţiile este obligatorie, pentru noile investiţii, preluarea particularităţilor sitului, racordarea la
caracterul general al zonei şi la arhitectura clădirilor din vecinătate cu care se află în relaţii de co-vizibilitate;
(4) pentru firme, afişaj şi mobilier urban se va asigura coerenţa pe arterele principale pe baza unor studii şi
avize suplimentare coordonate de autoritatea locală

ARTICOLUL 11.2.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI EVACUAREA DEŞEURILOR

(1) M2a, M2b – Toate clădirile noi vor fi racordate la reţelele tehnico-edilitare publice şi vor fi înregistrate în
baza de date a Cadastrului edilitar, obligatoriu a se realiza în max. 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului
RLU.
(2) alimentarea cu apa şi canalizarea:
- toate clădirile vor fi racordate la sistemul de alimentare cu apă potabilă şi la sistemul de canalizare;
- urgentarea reparării tronsoanelor cu pierderi din sistemul de distribuţie al alimentarii cu apă;
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii
competente care administrează resursele de apă;
- se va asigura eliberarea spaţiilor pietonale şi carosabile de apele meteorice şi preluarea lor în spaţii
plantate;
- se vor prevedea puncte de alimentare cu apă din reţeaua publică.
(3) alimentarea cu energie electrică
- toate construcţiile vor fi branşate la sistemul de alimentare cu energie electrică;
- în zonele adiacente unor artere importante şi în zonele cu circulaţie pietonală intensă (pieţe publice,
zone comerciale)se impune studiu de iluminat public coordonat de autoritatea locală.
(4) telecomunicaţii:
- se va asigura posibilitatea racordării clădirilor la sistemele moderne de telecomunicaţii;
- se interzice dispunerea pe faţade a antenelor TV-satelit şi a antenelor pentru telefonia mobilă şi
dispunerea vizibilă a cablurilor TV;
- cu excepţia telecomunicaţiilor speciale, se interzice dispunerea de piloneţi zăbreliţi (tripozi uniţi cu
grinzi cu zăbrele) pe terasele clădirilor care nu sunt tehnice sau industriale.
(5) sisteme de încălzire şi termoficare:
- se vor căuta soluţii corelate descentralizării sistemului de termoficare;
- pentru noile investiţii cu ACD>800mp este obligatorie existenta unor soluţii tehnice (parţiale sau
totale) de utilizare a energiilor neconvenţionale.
(6) alimentarea cu gaze naturale
- extinderea sistemului public de alimentare cu gaze naturale se va face corelat cu cuantumul
investiţiilor în zonele neechipate.
(7) evacuarea deşeurilor
- fiecare clădire va avea un spaţiu (integrat în clădire său exterior, în imediata vecinătate) accesibil din
spaţiul public, destinat colectării deşeurilor ce vor fi evacuate prin intermediul serviciului urban de
salubritate;
- se interzice depozitarea deşeurilor în spaţii neamenajate corespunzător.

ARTICOLUL 11.2.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) este interzisă eliminarea arborilor maturi (peste 4.00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.00 cm) cu
excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor
sau ar împiedica realizarea construcţiilor;
(2) în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte;
(3) terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un
arbore la fiecare 100 mp;
73
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(4) se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie
amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate;
(5) parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20
metri înălţime;
(6) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la
umiditate a terenului de fundare.

tip de funcţiune componentă a subzonei M1 spaţiu plantat

suprafaţa minimă
administraţie, finanţe, bănci, 10% din suprafaţa parcelei
comerţ, alimentaţie publică
culte 50% din suprafaţa parcelei
sănătate 10-15mp/bolnav
învăţământ 15% din suprafaţa parcelei
turism 25% din suprafaţa parcelei
locuire 15% din suprafaţa parcelei

ARTICOLUL 11.2.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) M2a, M2b- spre spaţiul public, împrejmuirile vor avea înălţimea maximă de 2,20 m din care 0,80 m un soclu
opac şi restul o parte transparentă (metalic sau similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi
pătrunderea vegetaţiei).
(2) Împrejmuirile spre limitele laterale ale parcelelor vor fi opace şi vor avea max.2,20 m.
(3) Funcţiunile comerciale şi serviciile publice larg accesibile publicului pot fi lipsite de gard, putând fi separate
cu borduri sau cu garduri vii şi pot fi utilizate ca terase pentru restaurante, cafenele etc.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 11.2.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
(1)
U.T.R. POTmax

M2a 35%
M2b 50%

ARTICOLUL 11.1.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

(1)
U.T.R. CUTmax

M2a 3.0
M2b 2.5

CAPITOLUL 12
ZONA PRODUCŢIEI INDUSTRIALE ŞI DEPOZITĂRII – “I”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI „I”
Zona industrială în Brăila are o poziţie importantă în ansamblul activităţilor urbane, datorită rolului pe
care aceasta îl poate juca în viitor în re-echilibrarea şi re-lansarea economică a oraşului care, după 1989, a
pierdut multe din unităţile industriale active, glisând tot mai mult către sectorul terţiar. Activităţile aferente
aceste zone “I” se referă atât la producţia activă (producţie “concretă” conform CAEN), cât şi la activităţile
conexe şi de suport ale acestora (producţie “abstractă”- cercetare, management, depozitare, logistică,
transport, comercializare, etc.), atât la unităţi existente, cât şi la unităţi propuse.
Caracterul actual al zonei industriale este marcat (cu unele excepţii) de o puternică degradare a
unităţilor active în perioada comunistă (închiderea marilor platforme industriale) concomitent cu apariţia unor

74
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

noi unităţi private, de dimensiuni reduse, eficiente şi prestigioase, de producţie de bunuri destinate în special
consumului şi vieţii urbane.
Zona funcţională destinată producţiei şi depozitării se compune din terenurile care sunt în prezent
ocupate cu industrii active, stabile sau în curs de restructurare, dar şi din terenuri care, prin poziţia pe care o
ocupă în raport cu infrastructura şi prin dimensiunile lor, pot deveni atractive pentru investiţii în acest sector. O
tendinţă importantă preluată în recomandările prezentului RLU este aceea a înglobării tehnologiilor verzi în
aceste zone destinate producţiei, dat fiind necesităţile de racordare la cerinţele europene şi internaţionale.
Caracterul propus al acestei zone se va datora întregirii subzonei de producţie activă actuală, constând
din unităţi compacte (parţial restructurate în cadrul fostelor platforme industriale) dar organizate în sistem
“tehnopol”14, cu o nouă subzonă de un alt tip, mai puţin compact, organizată în sistem parc industrial15,
incluzând activităţile legate de producerea energiei verzi, utilizând surse regenerabile.

În consecinţă, zona “I” se compune din:

Subzona activităţi industriale active în sistem compact “tehnopol”- I1

Subzona activităţi industriale şi servicii conexe - “parc industrial” - I2

având în componenţă UTR-urile:
- I2a- parc industrial cu activităţi producţie industrială şi servicii de cercetare, management,
depozitare, comercializare, etc
- I2b- parc activităţi de producţie energie verde, înglobând tehnologii avansate (fosta
platformă CET Brăila)
RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU ZONA „I”
(1) Pentru toate subzonele şi UTR-urile de tip „I” situate pe terenuri libere sau în zone restructurate din foste
platforme industriale sunt necesare documentaţii P.U.Z. avizate conform legii.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 12.1 - UTILIZĂRI ADMISE

(1) I1, I2a, I2b - sunt admise acele utilizări compatibile cu cerinţele şi caracteristicile de funcţionare pentru
diferitele tipuri de unităţi productive şi/sau de depozitare.
(2) I1, I2a, I2b - sunt admise următoarele utilizări:
- activităţi productive complexe nepoluante
- servicii conexe: management, cercetare, formare profesională, depozitare, transport şi logistică
- expoziţii, târguri
- comercializare produse proprii
- facilităţi pentru angajaţi şi clienţi
- parcare pentru angajaţi, accese auto
- spaţii manevră încărcat / descărcat
- spaţii plantate
- amenajări pentru sport şi întreţinere
ARTICOLUL 12.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI
(1) I1, I2- în cazul utilizării spaţiilor din fostele platforme industriale se recomandă adaptarea şi conversia
funcţional a clădirilor industriale abandonate;
(2) I2b - se admit numai activităţi de producţie de energie verde, cu utilizarea resurselor regenerabile (parc
eolian, parc voltaic);

14
definiţia Tehnopolului în conformitate cu documentul CEMAT, Bratislava, 2006: „o zonă în care sunt concentrate
numeroase activităţi publice şi private care ţin de cercetare şi dezvoltare, dezvoltarea tehnologiei, transfer de tehnologie,
învăţământ ştiinţific superior, servicii şi activităţi de producţie în domeniul high-tech.. În numeroase cazuri, tehnopolurile
cuprind unul sau mai multe grupuri specializate de întreprinderi high-tech, incubatoare de debut, o firmă şi un centru de
inovaţii, grupuri de consultanţă. Principiile care guvernează tehnopolurile sunt realizarea de sinergii între diferiţii facto ri
interesaţi din cadrul tehnopolului (întreprinderi, activităţi R&D, debuturi, servicii etc.), alegerea activităţilor care vor fi
amplasate în zonă (de exemplu eliminarea depozitelor sau a activităţilor industriale poluante), promovarea şi sprijinirea de
către autorităţile publice (înlesnirea achiziţiei de terenuri şi dezvoltarea acestora, sprijin acordat activităţilor de cercetare
şi învăţământ etc.) şi în sfârşit asigurarea unui mediu de lucru remarcabil, care este important pentru imaginea
întreprinderilor şi organizaţiilor existente în zonă“
[Link]
15
definiţia Parcului industrial: „O zonă delimitată în care se desfăşoară activităţi economice, de cercetare ştiinţifică
şi/sau de dezvoltare tehnologică în vederea valorificării potenţialului uman şi material al zonei“ cf. OG 65 /2001 privind
constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale citat în „Ghid termeni de specialitate“, AMTRANS 1A01, 2001.

75
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) I1- continuarea, extinderea sau conversia activităţilor actuale vor fi permise în cu condiţia diminuării
semnificative a poluării actuale în termen de 3 ani;
(4) I1, I2- sunt admise activităţi de cercetare – dezvoltare, depozite şi complexe vânzări en-gros cu excepţia
celor care utilizează substanţe explozive sau toxice conform prevederilor legale;
(5) I1, I2 - se admite comerţ în suprafaţă maximă de 3000 mp ADC (1500 mp. suprafaţă de vânzare) per unitate
şi/sau amplasament.

ARTICOLUL 12.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) I1, I2- se interzic toate utilizările şi activităţile care nu sunt specifice profilului descris al zonei „I” sau pot
incomoda şi prejudicia funcţionarea acesteia.
(2) I1, I2 – se interzic activităţilor poluante de orice tip şi care prezintă risc tehnologic.
(3) I1, I2 – se interzice amplasarea unităţilor de învăţământ preşcolar, şcolar şi gimnazial, a serviciilor publice
sau de interes general şi a spaţiilor pentru sport în interiorul limitelor în care poluarea depăşeşte CMA.
(4) I1, I2 - se interzice funcţiunea rezidenţială, cu excepţia locuinţelor de serviciu şi acestea limitate la o
suprafaţă de max. 1000mp

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 12.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Conform PUZ, cu următoarele condiţii:
(1) I1 - pentru a fi construibile pentru funcţiuni de producţie industrială, parcelele vor avea o suprafaţă minimă
de 3000 mp. In caz contrar este necesara demonstrarea functionalitatii unitatii industriale prin PUZ.
(2) I1- În cazul unor parcele cu dimensiuni mai mici decât cele specificate anterior, este necesară demonstrarea
prin PUZ a existenţei unei grupări de parcele cu activităţi similare.
(3) I2 - pentru a fi construibile pentru funcţiuni de producţie industrială în sistem parc industrial şi de activităţi
conexe, parcelele vor avea un front la stradă minim de 25 m si o suprafaţă minimă de 8000 mp, din care min.35
% spatiu plantat.
(4) I2- pentru a face parte dintr-un parc industrial, parcelele vor trebui fie să se comaseze, fie să stabilească un
protocol de funcţionare utilizând în comun anumite părţi ale proprietăţii

ARTICOLUL 12.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (Da)

Conform PUZ, cu următoarele condiţii:
(1) I1, I2 - pentru situaţiile situaţiile în care există alinieri definite (aceeaşi retragere faţă de aliniament pe cel
puţin patru parcele alăturate şi învecinate pe acelaşi front cu parcela în cauză), clădirile se vor retrage cu
aceeaşi distanţă faţă de aliniament ca şi clădirile alăturate.
(2) clădirile aferente activităţilor de producţie vor fi retrase de la aliniament cu o distanţă variind între 6,0m şi
10,0m, în funcţie de gabaritul străzii
(3) Pentru parcelele de colţ, retragerea se va realiza faţă de ambele aliniamente.

ARTICOLUL 12.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
Conform PUZ, cu următoarele condiţii:
(1) I1, I2 - clădirile se pot amplasa în regim continuu (cuplat/alipit sau înşiruit) faţă de construcţiile de pe
parcelele alăturate cu funcţiuni similare, doar în cazul în care acestea nu generează incompatibilităţi sau
incomodări
(2) I1, I2 - în toate celelalte cazuri, clădirile se dispun izolat pe parcelă cu următoarele distanţe: Dl=Dp=H/2, min
6.00 metri;
(3) Nu se admite amplasarea, pe faţadele laterale orientate spre alte unităţi teritoriale de referinţă (în special
servicii publice şi locuinţe) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90 metri de la nivelul solului.

ARTICOLUL 12.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Conform PUZ, cu următoarele condiţii:
(1) I1,I2 - distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de
6,00 metri (Di= H/2, min.6m)
(2) I1,I2 - distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire
şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;
(3) I1,I2 - în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice
specifice.

ARTICOLUL 12.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

76
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

Conform PUZ, cu următoarele condiţii:

(1) I1, I2 - acces carosabil obligatoriu de minim 4.00 m dintr-o circulaţie publică sau prin servitute de trecere
legal instituită
(2) I1, I2 - accesele în parcele, din străzile de categoria I şi II se vor asigura dintr-o dublură a căilor principale de
circulaţie - artera colectoare - realizată pe terenul unităţii industriale
(3) I1- în cazul fostelor platforme industriale, restructurabile şi/sau în curs de reconversie funcţională, se vor
respecta indicaţiile privind străpungerile cu artere carosabile noi, de legătură la nivel orăşenesc, în vederea
reintegrării acestor terenuri în ţesutul urban, conform planşelor de Reglementări - UTR şi Reglementări –
Circulaţii, care fac parte din prezentul RLU.
(4) terenurile accesibile pe cale ferată industrială vor fi utilizate pentru activităţi productive şi de depozitare
care necesită acest mod de transport pentru materia primă şi produse.
(5) în cazul defectării liniilor de cale ferată industrială, se vor căuta soluţii de reintegrare a terenurilor respective
în circuitul funciar al oraşului.
(6) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul
de siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului
sau al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime
si 4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 12.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) I1, I2- staţionarea vehiculelor se va face în afara drumurilor publice, deci în interiorul parcelei asigurându-se
spaţii de circulaţie, parcare, încărcare/descărcare şi întoarcere;
(2) I1, I2- în spaţiul de retragere faţă de aliniament, maxim 40% din teren poate fi rezervat parcajelor pentru
angajaţi sau vizitatori
ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
(1) I1, I2- înălţimea pe străzile interioare ale zonei industriale nu va depăşi distanţa între aliniamente;

Hmax Hmax.
(metri) (etaje)
I1 20 P+5-6

I2a 18 P+4
I2

I2b conform normelor tehnologice

ARTICOLUL 12.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) se va urmări o tratare a clădirilor astfel încât să nu se producă un contrast puternic faţă de vecinătăţi;
(2) se va urmări o dispunere a golurilor pe faţadele către zonele publice astfel încât să se armonizeze cu clădirile
învecinate şi să nu incomodeze viaţa urbană.

ARTICOLUL 12.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ şi COLECTARE A DEŞEURILOR

(1) toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura pre-epurarea apelor
uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din parcaje, circulaţii
şi platforme exterioare;
(2) în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează
resursele de apă.

ARTICOLUL 12.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) I2a, I2b- pentru asigurarea caracterului de parc, se impune un procent de min. 35% spatiu plantat din
supfarata parcelei destinate activitatilor industriale.

77
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) este interzisă eliminarea arborilor maturi (peste 4.00 metri înălţime şi diametrul tulpinii peste 15.00 cm) cu
excepţia situaţiilor în care aceştia reprezintă un pericol iminent pentru siguranţa persoanelor sau a bunurilor
sau ar împiedica realizarea construcţiilor;
(3) în grădinile de faţadă ale echipamentelor publice minim 40% din suprafaţă va fi prevăzută cu plantaţii înalte;
(4) terenul care nu este acoperit cu construcţii, platforme şi circulaţii va fi acoperit cu gazon şi plantat cu un
arbore la fiecare 100 mp;
(5) se recomandă ca minim 75% din terasele neutilizabile şi 10% din terasele utilizabile ale construcţiilor să fie
amenajate ca spaţii verzi pentru ameliorarea microclimatului şi a imaginii oferite către clădirile învecinate;
(6) parcajele vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare şi vor fi înconjurate cu un gard viu de 1,20
metri înălţime;
(7) în zona cu terenuri contractile se vor evita speciile care prin tipul de rădăcină pot mări sensibilitatea la
umiditate a terenului de fundare.

ARTICOLUL 12.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) I1,I2a, I2b - spre spaţiul public, împrejmuirile vor avea înălţimea maximă de 2,20 m din care 0,80 m un soclu
opac şi restul o parte transparentă (metalic sau similar care permite vizibilitatea în ambele direcţii şi
pătrunderea vegetaţiei);
(2) Împrejmuirile spre limitele laterale ale parcelelor vor fi opace şi vor avea max.2,20 m ;
(3) Excepţie de la prevederile de mai sus fac activităţile industriale ale ale căror specificaţii tehnice prevăd un
mod special de împrejmuire.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 12.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
(1)
POT max
(%)
I1 80
I2a 50
I2b conform normelor tehnologice
I2

ARTICOLUL 12.6 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

(1)
CUT max
I1 4,5
I2a 2,5
I2b conform normelor tehnologice
I2

CAPITOLUL 13
ZONA GOSPODĂRIEI COMUNALE - “G”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI
Zona “G” este reprezentată de funcţiunile care asigură servirea populaţiei cu echipare edilitară (la nivel
orăşenesc, local şi individual), salubritate şi cimitire.
În prezent, caracterul acestei zone este dominat de lipsa de întreţinere a acestor spaţii şi echipamente,
de lipsa de eficienţă în activităţile de servire a populaţiei, de necesitatea restructurării şi înglobării de noi
tehnologii, în baza unei viziuni pe termen lung.
În mod special, cimitirele din Brăila, numeroase şi beneficiind de amplasamente cu bună accesibilitate,
unele aflate pe lista monumentelor şi siturilor istorice (2010), sunt expresia structurii multi-etnice a populaţiei,
emblemă a peisajului cultural, cu deosebită valoare antropologică şi urbanistică. Caracterul acestei zone se va
articula în măsura în care aceste spaţii şi echipamente se vor integra oraşului, păstrându-şi (sau regăsindu-şi)
caracterul original.
Această zonă e compusă din incinte specifice (G), dar dispune şi de diferite sedii / birouri şi spaţii
funcţionale, inserate în interiorul altor zone (C, M, I), respectând regulamentul acestora.
Zona “G” este alcătuită din următoarele subzone şi utr-uri.

78
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

G1 - subzona cimitirelor
utr G1- cimitire şi servicii asociate
utr G1a- cimitire protejate
G2 - subzona construcţiilor şi amenajărilor pentru gospodărie comunală - echipare edilitară şi salubritate

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU ZONĂ

(1) în zona „G” sunt permise intervenţii de amenajare şi construire directă, sub condiţia ca acestea să nu
depăşească o suprafaţă mai mare de 1500 mp.
(2) pentru intervenţii pe suprafeţe mai mari de 1500 mp se vor întocmi studii de specialitate de tip PUD sau
PUZ, în baza avizului de oportunitate, conform legii.
(3) organizarea spaţială şi funcţională a cimitirelor se va realiza doar pe baza unui PUD pentru corecta
reglementare a densităţii, circulaţiilor carosabile şi pietonale, zonelor de grupare, precum şi organizarea
peisagistică a vegetaţiei, potrivit tipului de ambianţa.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 13.1 - UTILIZĂRI ADMISE
G1- cimitire, spaţii anexă, amenajări complementare:
- cimitire;
- capelă mortuară;
- pavilion pentru administraţie, depozitare şi anexe sanitare.
- mausoleu - osuar;
- circulaţii carosabile;
- parcaje;
- circulaţii pietonale;
- plantaţii;
G2 - construcţii, instalaţii şi amenajări pentru gospodăria comunală:
- incinte tehnice /clădiri şi instalaţii pentru sistemul de alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu
energie electrică şi termică, transportul public urban, salubritate;
- incinte şi amenajări pentru întreţinerea spaţiilor plantate;
- birouri.

ARTICOLUL 13.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) G1 - conform cu normativele în vigoare/ se va asigura o zonă de protecţie de 50.0 metri pe tot perimetrul
cimitirului, plantată cu vegetaţie înaltă.
(2) pentru cimitirele care permit restructurare şi pentru cele noi, se va asigura între 7.5 mp şi 10,0 mp. teren
brut pentru un loc de veci.
(3) G1a - cimitirele protejate (incluse în Lista Monumentelor şi siturilor istorice/2010) sunt interzise orice lucrări
care afectează traseele amenajărilor iniţiale, construcţiile funerare monumente de arhitectură şi artă, precum şi
plantaţiile perimetrale şi interioare.
(4) G2 - se vor asigura zonele de protecţie conform cu normativele în vigoare.
(5) G2- În zonele de vecinătate cu locuinţe, se vor asigura măsuri suplimentare pentru reducerea la minim a
poluării.

ARTICOLUL 13.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) G1 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor şi distrugerea vegetaţiei din lungul
acestora sau a celei perimetrale.
(2) G2 - pentru incintele situate în zone rezidenţiale se interzic orice activităţi care prezintă risc tehnologic şi
produc poluare prin natura activităţii sau prin transporturile pe care le generează.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 13.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(1) G1a - se vor păstra forma şi dimensiunile existente ale parcelei cimitirului protejat.
(2) G2 - parcelele aferente echipamentelor edilitare situate în cadrul cvartalelor de locuinţe colective (puncte
termice) vor fi reduse la minimum necesar, iar spaţiul câştigat va fi alocat spaţiilor plantate, parcajelor.
(3) G2 - pentru birouri şi servicii de gospodărie comunală – parcela minimă este de 300mp.

ARTICOLUL 13.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT (Da)

79
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(1) G1 - clădirile care compun zona de intrare în cimitire se vor dispune la aliniament sau retras de la
aliniamentul parcelei cu min. 5,00 m, în funcţie de caracterul străzii.
(2)G1 - la intersecţia dintre străzi aliniamentul va fi racordat printr-o linie perpendiculară pe bisectoarea
unghiului dintre străzi, având o lungime de minim 12.0 metri pe străzi de categoria I, a II-a şi de 6.0 metri pe
străzi de categoria a III-a.
(3) G2 - clădirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament sau se vor retrage la o distanţă
de minim 5.0 m în funcţie de caracterul străzii.
(4) G2 - pentru incintele tehnice situate în zone de activităţi industriale, de servicii şi depozitare, pe parcele mai
mari de 500 mp se impun retrageri ale clădirilor de la aliniament la o distanţă de minim 7.0 m.

ARTICOLUL 13.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(1) G1, G2 - distanţele clădirilor faţă de limitele laterale şi posterioară ale parcelelor va fi egală cu jumătate din
înălţimea clădirii, dar nu mai puţin de 6m.( Dl=Dp=H/2, min 6.00 m);
(2) G1, G2 - se interzice alipirea clădirilor cu funcţiuni tehnice de calcanele clădirilor cu funcţiuni publice şi de
locuit.

ARTICOLUL 13.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

(1) G1, G2 - distanţa între clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin
de 6,00 metri (Di= H/2, min.6m);
(2) G1, G2 - distanţa de mai sus se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în clădire
şi/sau dacă nu sunt ferestre care să lumineze încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente;
(3) G1, G2 - în toate cazurile se va ţine seama de condiţiile de protecţie faţă de incendii şi de alte norme tehnice
specifice.

ARTICOLUL 13.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) G1, G2 – orice parcelă este construibilă dacă poate asigura un acces carosabil obligatoriu de minim 4.00 m
dintr-o circulaţie publică sau prin servitute de trecere legal instituită.

ARTICOLUL 13.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) G1 – se va asigura un număr corespunzător de locuri de parcare în incintă sau în vecinătatea accesului în
cimitir - în funcţie de capacitatea acestuia, conform normativelor în vigoare;
(2) G1, G2 - locurile de parcare vor fi asigurate în afara circulaţiilor publice;
(3) G1, G2 - parcajele vor fi plantate cu un arbore la 4 locuri de parcare.

ARTICOLUL 13.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

(1) G1, G2 - înălţimea clădirilor nu va depăşi înălţimea maximă admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu
excepţia instalaţiilor şi a coşurilor; pentru clădirile de tip hală, biserici, capele se recomandă o înălţime maximă
de 12.0 metri - la cornişă/atic.

ARTICOLUL 13.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) G1 - se va ţine seama de caracterul sobru al funcţiunii.
(2) G1a - se va păstra (sau se va reveni la) plastica originală a cimitirului în ceea ce priveşte decoraţia
construcţiilor, împrejmuirilor, capelei, bisericii.
(3) G2 - volumele construite se vor armoniza cu caracterul zonei şi cu vecinătăţile imediate.

ARTICOLUL 13.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI COLECTARE A DEŞEURILOR

(1) G1, G2 - toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura pre-epurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, din
parcaje, circulaţii şi platforme exterioare.
(2) G1,G2- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care
administrează resursele de apă.
(3) G1- se vor asigura toalete publice, spaţii de depozitare a deşeurilor.
(4) G1, G2- se va asigura colectarea şi evacuarea rapidă la reţeaua publică de canalizare a apelor meteorice.

ARTICOLUL 13.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU.
(2) G1 - se vor asigura plantaţii înalte pe aleile principale şi pe limitele exterioare ale incintei – 1 arbore/max.
4ml.
(3) G1a - se va păstra şi întreţine caracterul original al plantaţiei.
80
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(4) G2 – incintele tehnice vor fi amenajate şi plantate astfel încât să nu altereze aspectul general al localităţii.
(5) G1, G2- suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie
de minim 40%.
(6) G1, G2- către zona construită, parcajele vor fi protejate cu un gard viu şi vor fi plantate cu 1 arbore / 4
locuri de parcare.
(7) G1, G2- suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un
arbore la fiecare 200 mp.

ARTICOLUL 13.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) G1, G2 - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de
0.60 m., şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă
dublarea spre interior la 2.50 metri distanţă cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri înălţime, între
cele două garduri fiind plantaţi arbori şi arbuşti.
(2) G1 - împrejmuirea din zona accesului în cimitire se va trata arhitectural în relaţie cu vecinătăţile.
(3) G2- în scopul de a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice cu trafic intens şi cu transport în comun,
porţile de intrare vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea vehiculelor tehnice înainte
de admiterea lor în incintă.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 13.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
POT max
(%)
G1 G1 20
(inclusiv alei şi constructii)

G1a Se va pastra POT existent

50
G2

ARTICOLUL 13.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CUT max

G1 G1 0,15
G1a Se va pastra CUT
existent
1,5
G2

CAPITOLUL 14
ZONA SPAŢIILOR PLANTATE - “V”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI
Caracterul zonei „V” rezumă în mare parte, tipologia diversa a întregului peisaj urban al Brăilei, fiind
definit de ansamblul spaţiilor verzi publice cu acces nelimitat sau specializate, de interes supramunicipal,
municipal sau districtual, de spaţiile pentru sport şi agrement, spaţiile plantate de protecţie şi pădurile de
diferite tipuri. Caracterul actual al acestei zone este dominat de fragmentare şi lipsa de contiguitate a acestor
fragmente, fapt care conduce la scăderea efectelor benefice ale prezenţei acestei zone asupra mediului şi vieţii
urbane. Caracterul urmărit prin prezentul regulament este de a conferi claritate în tipologia amplă a acestor
spaţii libere şi plantate şi de a le reglementa corespunzător destinaţiei, utilizării, locaţiei, reprezentativităţii,
echipării şi specializării de care acestea dispun.
Principalele criterii de diferenţiere în cadrul zonei „V” sunt:
- statutul juridic (public sau privat)
- gradul de protecţie/includerea în zone protejate

81
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- teritoriul de referinţă căruia i se adresează (zona, cartier, oras)

- destinaţia şi activităţile dominante
- tipul de amenajare şi ambianţa dominante
- gradul de reprezentativitate
- potentialul de constituire a unor rezerve de dezvoltare

În funcţie de aceste criterii zona „V” cuprinde următoarele subzone şi utr-uri:

Subzona spaţiilor verzi publice cu acces V1a Parcuri şi grădini amenajate pentru relaxare şi agrement
nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii situate înafara zonei construite protejate
plantate;
V1b Parcuri şi grădini amenajate pentru relaxare şi agrement
V1
aflate în interiorul zona istorică protejată (include subzona
SIR1x din PUZ- CI)
V1c Spaţii verzi publice cu acces nelimitat situate în cadrul
ansamblurilorde locuinţe colective, reamenajabile pentru
odihnă şi activităţi cotidiene de relaxare
Subzona spaţiilor verzi publice de V2a Spaţii plantate publice amenajate in regim de parcuri
folosinţă specializată tematice (gradini botanice si zoologice, muzee in aer liber,
V2 parcuri expozitionale, zone ambientale si de agrement
pentru animalele dresate in spectacolele de circ).
V2b Spatii verzi aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe,
şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii,
edificii de cult, cimitire
Subzona spaţiilor verzi pentru agrement V3 Spaţii plantate publice amenajate pentru sport şi agrement
V3 (terenuri de sport, construcţii şi instalaţii pentru agrement,
baze de agrement, parcuri de distracţii, poli de agrement;
complexe şi baze sportive)
Subzona spaţiilor plantate de protecţie V4a Spaţii plantate pentru protecţia cursurilor de apă, plantaţii
V4 de consolidare a versanţilor, plantaţii de însoţire a cursurilor
de apă
V4b Spaţii plantate de protecţie faţă de drumuri, infrastructură
tehnică şi sanitară (aliniamente de arbori, plantaţii de
protecţie la limita dintre zone industriale şi zone
rezidentiale, plantaţii aferente zonelor de protecţie sanitară
– cimitire ,etc)
Subzona pădurilor de agrement V5 Spații cu vegetație forestiera si/sau spontană, partial
V5 lacustra, actualmente folosite ca paduri de agrement
(constituite ca rezervă pentru dezvoltarea viitorului port
comercial al Brailei)
Subzona spaţiilor plantate in sere şi V6 Unităţi agricole dispersate,
pepiniere sere şi pepiniere
V6
Subzona spaţiilor plantate semipublice şi Vx Spaţii plantate semipublice sau în proprietatea privată a
private, propuse cu caracter orientativ persoanelor fizice sau juridice - grădini private, decorative
Vx sau productive, în folosinţă individuală sau comunitară, pe
terenuri aflate in proprietate privata

RECOMANDĂRI GENERALE LA NIVEL DE ZONĂ

(1) Amenajarea şi organizarea tuturor spaţiilor plantate noi se vor face doar pe baza unor documentaţii de tip PUD
sau PUZ aprobate conform legii, urmate de proiecte tehnice de peisagistică.
(2) Suprafeţele definitive ale tuturor spaţiilor plantate publice se vor determina pe baza unor ridicări topografice
speciale, urmând a fi înregistrate în Registrului local al spaţiilor verzi, cf. Legii 24/2007, Art. 18 şi cf. Normelor
tehnice de aplicare a Legii 24/2007.
(3) Toate suprafetele de spatiu plantat public se vor regasi in sistemul GIS aferent prezentei documentatii
(4) În subzona V1- spaţii plantate publice - accesul publicului se consideră a fi nelimitat, fiind posibile doar
restricţionările legate de programul de funcţionare a unor echipamente şi servicii specifice zonei, precum şi de
costurile de utilizare a acestora.
(5) În subzona V2- prin spaţii plantate de protecţie se înţelege plantaţie arboricolă de talie medie şi mare, specii
locale.

82
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(6) În subzona V3 – prevederile regulamentului sunt cu titlu orientativ şi de recomandare şi nu conduc la schimbări
directe ale statutului juridic al terenurilor reglementate.
(7) În subzona V5 – prevederile regulamentului sunt cu titlu indicativ si se vor adapta in viitor la strategia de
dezvoltare a orasului
(8) V1-V6 - spaţiile plantate existente se menţin şi se îngrijesc corespunzător destinaţiei lor, fiind interzise orice
intervenţii care contravin legilor şi normelor în vigoare legate de statutul şi funcţionarea spaţiilor plantate.
(9) Se interzice tăierea arborilor fără autorizaţia autorităţii locale abilitate.
(10) Se va urmări realizarea obiectivului de extindere, administrare, protejare şi întreţinere a spaţiilor plantate publice
prin următoarele măsuri:
a) protecţia şi conservarea spaţiilor plantate pentru menţinerea biodiversităţii
b) menţinerea şi dezvoltarea funcţiilor de protecţie a spaţiilor plantate privind apele, solul, schimbările
climatice, menţinerea peisajelor în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, protecţiei mediului şi asigurării
calităţii vieţii;
c) regenerarea, extinderea, ameliorarea compoziţiei şi a calităţii spaţiilor plantate
d) elaborarea şi aplicarea unui complex de măsuri privind aducerea şi menţinerea spaţiilor plantate în
starea corespunzătoare funcţiilor lor;
e) identificarea zonelor deficitare şi realizarea de lucrări pentru extinderea suprafeţelor acoperite cu
vegetaţie;
f) extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii plantate, prin includerea în categoria spaţiilor plantate publice
a terenurilor cu potenţial ecologic sau sociocultural.
(11) Măsurile de împădurire constituie obiective de utilitate publică. Este interzisă autorizarea executării
altor construcţii sau amenajări pe terenurile delimitate prin PUG pentru destinaţia „împădurire”.
(12) Terenurile înscrise în cartea funciara ca fiind în categoria curti - constructii, terenuri ce se afla în
proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spatii verzi decât
dupa îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislatiei în domeniu.- cf. Legii 135 /2014, pentru
completarea art. 18 din Legea nr. 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzidin intravilanul
localitatilor

14.1. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE PUBLICE – “V1”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona V1 este compusă din totalitatea spaţiilor plantate publice existente şi propuse, inclusiv păduri
şi suprafeţe destinate împăduririi, în suprafaţa intravilanului mun. Brăila, urmărindu-se prin regulament, pe de
o parte, statutarea spaţiilor plantate existente ca entităţi inalienabile în cadrul acestui teritoriu, şi pe de altă
parte, crearea, prin completarea acestui fond plantat, a unui sistem de spaţii publice plantate, relaţionate cu
sistemul circulaţiilor pietonale şi al pistelor de biciclete, şi relaţionat în mod special, cu promenada plantată
aferentă falezei Dunării şi cu spaţiile plantate de prestigiu din centrul istoric.
Funcţie de: situarea în cadrul sau înafară limitei zonei centrale istorice, tipul de amenajare, tipul de
utilizare predominant, profilul funcţional, tipul de activităţi cotidiene şi teritoriul de deservire, subzona V1 se
compune din următoare utr-uri:

Subzona spaţiilor verzi publice cu V1a Parcuri şi grădini amenajate pentru relaxare şi
acces nelimitat: parcuri, grădini, agrement situate înafara zonei construite protejate
scuaruri, fâşii plantate; V1b Parcuri şi grădini amenajate pentru relaxare şi
V1 agrement aflate în interiorul zona istorică protejată- -
(Grădina publică şi alte spaţii verzi publice din subzona
SIR1x din PUZ- CI)
V1c Spaţii verzi publice cu acces nelimitat situate în cadrul
ansamblurilorde locuinţe colective, reamenajabile
pentru odihnă şi activităţi cotidiene de relaxare

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 14.1.1 - UTILIZĂRI ADMISE
(1) V1a - sunt admise numai funcţiunile de spaţiu plantat public constând în:
- spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă;
- amenajări pentru odihnă, promenadă, sport, joc pentru copii (echipat şi dimensionat pe vârste);
- circulaţii pietonale si velo;

83
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;
- drumuri de halaj cu lăţime min.3,5m;
- mobilier urban;
- construcţii (inclusiv temporare) deschise publicului - pentru expoziţii, evenimente, activităţi culturale (spaţii
pentru spectacole şi biblioteci în aer liber, pavilioane cu utilizare flexibilă sau cu diferite tematici);
- alimentaţie publică de mici dimensiuni;
- grupuri sanitare publice;
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje.
(2)V1b - se mentine neschimbata destinatia actuala
- nu se admit nici un fel de intervenţii care depreciază calitatea peisagistică spaţiului plantat protejat sau
modifică proiectul iniţial.
- această categorie de spaţii plantate constituie obiectul abordării şi evaluării prin Studii de specialitate în
domeniul protejării şi punerii în valoare a monumentelor istorice şi a peisajului cultural specific oraşului,
intocmite de colective multidisciplinare de experţi atestaţi în domeniul urbanismului istoric, peisagisticii,
horticulturii etc. si finalizate prin evidenţierea contribuţiei acestei categorii de spaţii la conservarea /
restaurarea /punerea în valoare a monumentelor istorice / zonelor istorice protejate (situri, ansambluri şi / sau
zone de protecţie a unor monumente) a căror parte integrantă sunt.
(3) V1c - sunt admise următoarele utilizări:
- spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă
- amenajări pentru odihnă, promenadă, sport, joc pentru copii (echipat şi dimensionat pe vârste)
- circulaţii pietonale si velo
- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;
- mobilier urban,
- grupuri sanitare publice
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje.

ARTICOLUL 14.1.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) V1a
- construcţiile pentru activitati cultural- recreative precum si constructiile pentru alimentaţie publică nu
vor conduce la defrisari si afectari ale vegetatiei existente
- grupurile sanitare publice vor fi constructii cu caracter definitiv, din materiale ecologice si se vor amplasa
in mod corespunzator, in relatie cu accesele principale, fara a afecta vizual amenajarile peisagistice
(2) V1a - se admit noi clădiri pentru cultură, sport, recreere şi anexe, cu condiţia ca suprafaţa acestora
însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile şi a
platformelor mineralizate, să nu depăşească 15% din suprafaţa totală a parcului.
(3) V1b - nu sint admise alte functiuni decit cele mentionate mai sus
(4) utilizările admise în parcurile şi spaţiile plantate protejate vor fi condiţionate de limitarea la acele areale
deja existente, conform proiectului iniţial şi care funcţionează în acest scop.
- pentru introducerea unei alte funcţiuni în zonele plantate protejate este necesar un studiu peisagistic +
PUZ, pe întreg utr-ul din care face parte terenul respectiv, având ca temă de referinţă restaurarea urbană a
respectivului UTR”
- se impune marcarea identitatii istorico - culturale a spaţiilor din categoria V1b prin montarea de panouri
de informare cu un design şi amplasamente stabilite în urma unor concursuri de specialitate, iar colectivele
de proiectare vor integra specialişti în domeniul protejării monumentelor istorice atestaţi de către
Ministerul Culturii.
(5) V1c - se admit mici construcţii pentru activităţi social-comunitare si culturale limitate la zonele lipsite de
vegetaţie sau la cele deja existente, sau în zonele plantate noi – conform proiectului. Se permit doar acele
funcţiuni care nu conduc la disconfort şi incomodare pentru locuinţele aflate în proximitate.

ARTICOLUL 14.1.3 - UTILIZĂRI INTERZISE: V1a, V1b, V1c

(1) se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice
(2) V1b- se interzic orice utilizari care nu conduc la conservarea spaţiilor, construcţiilor şi plantaţiei valoroase
existente
(3) se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;
(4) se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme
flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al
amenajării peisagistice a malurilor;
84
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(5) se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre;
(6) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente
trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;
(7) V1b - Nu se admit nici un fel de funcţiuni sau intervenţii de amenajare care pot conduce la alterarea
caracterului iniţial al zonei protejate

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.1.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(1) V1a, V1b – zonele plantate protejate existente şi propuse (Parcul „Monument”), înregistrate pe planşa de
Reglementări îşi păstrează inalienabile limitele şi formele parcelelor.
(2) nu se admit sub- fragmentari sau sub-divizari ale parcelelor spatiilor plantate din subzona V1.
(3) V1c – parcelele exacte ale spaţiilor plantate şi amenajate pentru odihnă şi activităţi cotidiene de relaxare,
situate în cadrul ansamblurilor de locuinţe colective, se vor stabili în baza unor ridicări topo dedicate şi a
alcătuirii cadastrului tuturor spaţiilor plantate publice. Se va defini „cvartalul” ca element al parcelarului
locuinţelor colective, care include locuinţele propriu-zise, accesele, circulaţiile de deservire, parcajele,
dotările de proximitate şi spaţiile plantate.

ARTICOLUL 14.1.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) V1a/b/c/ - conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic.

ARTICOLUL 14.1.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(1) V1a/b/c/ - conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic.

ARTICOLUL 14.1.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

(1) V1a/b/c/ - conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic

ARTICOLUL 14.1.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE- V1a/b/c/

(1) circulaţia pietonală este prioritară;
(2) se va asigura accesul din circulaţiile publice pentru aleile ocazional-carosabile (pentru întreţinere,
aprovizionare, drum de halaj) a căror lăţime va fi de min.3,5m;
(3) se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri;
(4) pistele de biciclete se vor amplasa pe cât posibil perimetral parcului, în aşa fel încât să nu stânjenească
circulaţia pietonală principală;
(5) se vor asigura, în zonele de acces pietonal principale şi secundare, zone amenajate corespunzător pentru
aşteptare şi odihnă („zone de regrupare”);
(6) V1b- soluţiile tehnice şi de design al pavimentelor si mobilierului afarent corculatiilor vor fi stabilite în urma
unor concursuri de specialitate între colective de proiectare care vor integra experţi în domeniul protejării
monumentelor istorice/grădinilor istorice atestaţi de către Ministerul Culturii.

ARTICOLUL 14.1.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) parcajele se vor dimensiona conform normelor specifice – vezi Anexa 2 la prezentul regulament.
(2) staţionarea autovehiculelor în interiorul zonei este permisă doar în limitele necesarului de parcaje ale
utilizărilor fiind interzisă amplasarea de parcaje pentru deservirea unor funcţiuni exterioare zonei.
(3) parcajele necesare zonelor cu activităţi se vor amplasa pe cât posibil în lungul circulaţiilor perimetrale, în
alveole special proiectate, tratate cu dale înierbate.
(4) se vor evita amenajările de mari suprafeţe betonate, destinate parcajelor.
(5) parcajele vor fi plantate cu min 1 arbore/ 4 locuri parcare şi, pe limitele parcajului, cu aliniamente de gard
viu de 1,20 metri înălţime;.

ARTICOLUL 14.1.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

(1) V1a/b/c: cu excepţia instalaţiilor din zonele de sport şi distracţii, înălţimea maximă a clădirilor nu va
depăşi P + 2 (10m).

ARTICOLUL 14.1.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) V1a/b/c- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ/PUD + studiu peisagistic.
(2) V1b- este obligatorie asigurărea unei expresivităţi reprezentative în raport cu spaţialitatea istorică a zonei
şi stilul arhitectural al clădirilor din zona amplasamentului.

85
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 14.1.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI COLECTARE A DEŞEURILOR

(1) toate construcţiile cu caracter permanent se vor racorda la reţelele edilitare publice.
(2) se interzice montarea aeriană a cablurilor electrice, telefonice, CATV;
(3) în cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:a) instalaţii de
alimentare cu apă potabilă; b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor; c) colectarea şi
îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să
evite poluarea factorilor de mediu;
(4) iluminatul public se va realiza conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat –
conform PUZ/PUD şi proiectului de specialitate;
(5) se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi
utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;

ARTICOLUL 14.1.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

V1a/b/c
(1) se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU;
(2) plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor şi tipologiilor specifice (izolat /aliniament/ grupare/
masiv);
(2) se va urmări ca vegetaţia înaltă să ofere umbră circulaţiilor pietonale principale;
(3) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore / 4locuri de parcare şi vor fi înconjurate
de un gard viu de 1,20 metri înălţime;
(4) V1c - spaţiile plantate aferente ansamblurilor de locuinţe vor trebui să respecte norma de min.1,3 mp
teren/ locuitor cf. ORDIN Nr. 536 / 1997, pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor
privind mediul de viaţă al populaţiei. Orice intervenţie în cadrul cvartalului de locuinţe colective, privind
reorganizarea spaţiilor plantate, circulaţiilor şi a parcajelor, se va face cu păstrarea cel puţin a
suprafeţei existente a spaţiilor plantate si se va stabili prin PUZ.

ARTICOLUL 14.1.14 – ÎMPREJMUIRI- V1a/b/c/

(1) se recomandă utilizarea sistemelor de împrejmuire care oferă transparenţă, utilizarea vegetatiei.
(2) pentru garduri: înălţime -2,00 metri înălţime, din care un soclu opac de 0,60 metri- din metal (fier forjat sau
plasa metalica) sau lemn
(3) scuarurile nu vor fi îngrădite, dar vor fi separate de trotuare fie prin parapet de 0,60 m înălţime, fie prin
borduri în lungul cărora, pe o distanţă de minim 0,5 metri terenul va fi coborât cu minim 0,10 metri sub
nivelul părţii superioare a bordurii pentru a împiedica poluarea cu praf provocată de scurgerea pământului
pe trotuare.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.1.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
utr POTmax (Sc/S teren utr*100). Sc include alei si platforme.
V1a 15%
V1b 15% / conform cu proiectul iniţial pentru spaţiile plantate existente)
V1c 10%

ARTICOLUL 14.1.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

utr CUT max (SD/S teren utr)
V1a 0,2
V1b 0,2/ conform cu proiectul iniţial pentru spaţiile plantate existente
V1c 0,1

14.2. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE PUBLICE DE FOLOSINTA SPECIALIZATA – “V2”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona V2 este compusa din totalitatea spaţiilor plantate publice existente şi propuse, în suprafaţa
intravilanului mun. Brăila, care se caracterizeaza prin faptul ca au o specializare a activitatilor pe care le
gazduiesc, pe langa functia implicita de odihna si relaxare. Aceasta folosinta specializata vine fie din activitati

86
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

culturale, educative, recreative, expozitionale, etc, care se desfasoara in spatiile plantate respective, constituind
o tematica specifica, fie din faptul ca aceste spatii sunt adiacente unor institutii care adapostesc activitati de
acest tip.
Prin regulament se urmareste pe de o parte diferentierea acestor spatii asa cum s-a descris mai sus, si
pe de alta parte, asigurarea specializarii lor ca element de atractivitate si valoare la nivel de zona si de oras,
incurajandu-se continuitatea si tematizarea acestor spatii in acord cu interesul public, in scop educativ si
cultural.
Subzona spaţiilor verzi publice de folosinţă specializată V2- se compunde din:

Subzona spaţiilor verzi publice de V2a Spaţii plantate publice amenajate in regim de parcuri
folosinţă specializată tematice (gradini botanice si zoologice, muzee in aer
V2 liber, parcuri expozitionale, zone ambientale si de
agrement pentru animalele dresate in spectacolele de
circ).
V2b Spatii verzi aferente dotărilor publice: creşe,
grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie
socială, instituţii, edificii de cult, cimitire

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 14.2.1 - UTILIZĂRI ADMISE

V2a, V2b. Sunt admise urmatoarele utilizari:
(1) - spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă;
- amenajări pentru odihnă, promenadă, sport, joc pentru copii (spatii echipate şi dimensionate pe vârste);
- circulaţii pietonale si velo;
- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;
- drumuri de halaj cu lăţime min.3,5m;
- mobilier urban;
- construcţii (inclusiv temporare) deschise publicului, specifice programului general de parc: spatii
(semi)acoperite pentru expoziţii, evenimente, activităţi culturale (spectacole, biblioteci, pavilioane cu utilizare
flexibilă / diferite tematici);
- construcii si amenajari dealimentaţie publică de mici dimensiuni (Sd< 250mp)
- grupuri sanitare publice
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje publice
(2) V2a : Suplimentar fata de alin. (1), sunt admise si:
- construcţii (inclusiv temporare) deschise publicului, cu program arhitectural specializat in functie de specificul
parcului, de ex. constructii specifice pentru gradini botanice (sere expozitionale, de cercetare /inclusiv mica
productie de plante si laborator, pentru gradiini zoologice (spatii de vizitare interioare si exterioare, adaposturi
pentru anumale, birouri, etc), pentru gradini terapeutice, parcuri tematice acvatice, arheologice, ecologice, etc.

ARTICOLUL 14.2.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(3) V2a, V2b: toate construcţiile existente si propuse in cadrul acestor subzone nu vor conduce la defrisari si
afectari ale vegetatiei existente
(4) - grupurile sanitare publice vor fi constructii cu caracter definitiv, din materiale ecologice si se vor amplasa
in mod corespunzator, in relatie cu accesele principale, fara a afecta vizual amenajarile peisagistice
(5) - utilizările admise ca specializare suplimentara nu vor afecta specializarea initiala a parcului.
(6) - orice schimbare de specializare in profilul existent al parcului/ gradinii se va face pe baza unui PUZ cu
studiu peisagistic, pe întreg utr-ul din care face parte terenul respectiv
(7) - pentru introducerea unei alte funcţiuni în zonele plantate protejate este necesar un studiu peisagistic +
PUZ, , având ca temă de referinţă restaurarea urbană a respectivului UTR”
(8) V2b - se admit mici construcţii pentru activităţi social-comunitare si culturale limitate la zonele lipsite de
vegetaţie sau la cele deja existente.
(9) V2a, V2b- se permit doar acele funcţiuni care nu conduc la disconfort şi incomodare pentru locuinţele
aflate în proximitate.

ARTICOLUL 14.2.3 - UTILIZĂRI INTERZISE: V2a, V2b

(1) se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate;
87
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;

(3) se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme
flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al
amenajării peisagistice a malurilor;
(4) se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre;
(5) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente
trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.2.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(1) V2a, V2b – zonele plantate existente şi propuse cu functie specializata se vor amenaja pe intreaga
suprafata a parcelei de care dispun, in baza unui proiect unitar.
(2) nu se admit sub- fragmentari sau sub-divizari ale parcelelor spatiilor plantate din subzona V2.

ARTICOLUL 14.2.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.2.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.2.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.2.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) in toate spatiile plantate apartinand zonei V, circulaţia pietonală este prioritară;
(2) se va asigura accesul din circulaţiile publice pentru aleile ocazional-carosabile (pentru întreţinere,
aprovizionare, drum de halaj) a căror lăţime va fi de min.3,5m;
(3) se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri;
(4) pistele de biciclete se vor amplasa pe cât posibil perimetral parcului, în aşa fel încât să nu stânjenească
circulaţia pietonală principală;
(5) se vor asigura, în zonele de acces pietonal principale şi secundare, zone amenajate corespunzător pentru
aşteptare şi odihnă („zone de regrupare”);
(6) pentru zonele specializate care, in cazul unor evenimente, produc aglomeratie de persoane, se recomanda
ca statiile de transport in comun sa fie plasate in proximitatea accesului.

ARTICOLUL 14.2.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) parcajele se vor dimensiona conform normelor specifice – vezi Anexa 2 la prezentul regulament.
(2) staţionarea autovehiculelor în interiorul zonei este permisă doar în limitele necesarului de parcaje ale
utilizărilor fiind interzisă amplasarea de parcaje pentru deservirea unor funcţiuni exterioare zonei.
(3) parcajele necesare zonelor cu activităţi se vor amplasa pe cât posibil în lungul circulaţiilor perimetrale, în
alveole special proiectate, tratate cu dale înierbate.
(4) se vor evita amenajările de mari suprafeţe betonate, destinate parcajelor.
(5) parcajele vor fi plantate cu min 1 arbore/ 4 locuri parcare şi, pe limitele parcajului, cu aliniamente de gard
viu de 1,20 metri înălţime;.

ARTICOLUL 14.2.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

- cu excepţia instalaţiilor din zonele de sport şi distracţii, sau din zonele cu activitati specializate (gradini
zoo, circ, etc) înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi P + 2 (10m).

ARTICOLUL 14.2.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ/PUD + studiu peisagistic.

ARTICOLUL 14.2.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI COLECTARE A DEŞEURILOR

(1) toate construcţiile cu caracter permanent se vor racorda la reţelele edilitare publice.
(2) se interzice montarea aeriană a cablurilor electrice, telefonice, CATV;

88
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) în cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:a) instalaţii de
alimentare cu apă potabilă; b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor; c) colectarea şi
îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să
evite poluarea factorilor de mediu;
(4) iluminatul public se va realiza conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat –
conform PUZ/PUD şi proiectului de specialitate;
(5) se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi
utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;

ARTICOLUL 14.2.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) se vor respecta prevederile menţionate în proiectul peisagistic al parcului
(2) plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor şi tipologiilor specifice
(3) se va urmări ca vegetaţia înaltă să ofere umbră circulaţiilor pietonale principale;
(4) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore / 4locuri de parcare şi vor fi înconjurate de
un gard viu de 1,20 metri înălţime;

ARTICOLUL 14.2.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) se recomandă utilizarea sistemelor de împrejmuire care oferă transparenţă si utilizarea vegetatiei.
(2) pentru garduri: înălţime -2,00 metri înălţime, din care un soclu opac de 0,60 metri- din metal (fier forjat sau
plasa metalica) sau lemn

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.2.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

utr POTmax (Sc/S teren utr*100). Sc include alei si platforme.
V2a 20%
V2b 15%
A
ARTICOLUL 14.2.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

utr CUT max (SD/S teren utr)

V2a 0,2
V2b 0,15

14.3. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE PENTRU AGREMENT SI SPORT - “V3”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona V3 se refera la totalitatea spaţiilor plantate publice sau private, existente şi propuse, în
suprafaţa intravilanului mun. Brăila, care se caracterizeaza prin faptul ca sunt destinate si cuprind cu precadere
amenajari specifice practicarii sportului si agrementului. Diferentierea acestei subzone se face in special in baza
criteriului legat de accesibilitate - dat fiind ca aceasta subzona poate presupune un acces public restrictionat,
conditionat de programul activitatilor sportive sau de agrement si de gestiunea acestora.
Prin regulament se urmareste intarirea profilului de sport si agrement, incurajarea performantei
sportive si asigurarea conditiilor urbanistice pentru perfectionarea si dezvoltarea acestor activitati in acord cu
normele specifice.
Subzona V3 poate cuprinde:
- sport: complexe şi baze sportive, teren de sport, stadion, patinoar, sali gimnastica, construcţii şi
instalaţii pentru sport in aer liber si in spatii semi-acoperite, spatii anexe de cercetare si gestiune (birouri),
spatii anexe tehnice, spatii de cazare pentru sportivi, antrenori si invitati.
- agrement: baza de agrement (complex cu spatii acoperite si descoperite), parc de distracţii, parc
tematic de agrement public

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 14.3.1 - UTILIZĂRI ADMISE
- spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă;
- amenajări pentru odihnă, promenadă, joc pentru copii (spatii echipate şi dimensionate pe vârste);

89
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- constructii si amenajări pentru sport, inclusiv de performanta - complexe şi baze sportive, teren de sport,
stadion, patinoar, sali gimnastica, construcţii şi instalaţii pentru sport in aer liber si in spatii semi-acoperite,
- circulaţii pietonale si velo;
- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la activităţile permise;
- drumuri de halaj
- construcii si amenajari de alimentaţie publică de mici dimensiuni (Sd< 250mp)
- construcii si amenajari pentru agrement public - complex cu spatii acoperite si descoperite), parc de distracţii,
parc tematic de agrement public
- constructii anexe de cercetare si gestiune (birouri),
- constructii anexe tehnice ale spatiilor destinate sportului, administrare şi întreţinere;
- constructii cu spatii de cazare pentru sportivi, antrenori si invitati.
- mobilier urban;
- grupuri sanitare publice
- parcaje publice sub/ supraterane

ARTICOLUL 14.3.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) in complexele sportive existente, se admit noi clădiri pentru sport si agrement, cu condiţia ca suprafaţa
acestora însumată la suprafaţa construită existentă şi menţinută, la cea a circulaţiilor de toate categoriile
şi a platformelor mineralizate, să nu depăşească 30% din suprafaţa totală a parcului.
(2) toate construcţiile existente si propuse in cadrul acestor subzone nu vor conduce la defrisari si afectari ale
vegetatiei existente
(3) grupurile sanitare publice vor fi constructii cu caracter definitiv, din materiale ecologice si se vor amplasa
in mod corespunzator, in relatie cu accesele principale, fara a afecta vizual amenajarile peisagistice

ARTICOLUL 14.3.3 - UTILIZĂRI INTERZISE: V2a, V2b

(6) se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi destinate sportului si agrementului
(7) se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale;
(8) se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă
(9) se interzice poziţionarea de platforme flotante sau constructii pe piloţi în interiorul oglinzii de apa
(10) se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre;
(11) se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente
trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.3.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
(3) zonele destinate sportului si agrementului existente şi propuse se vor amenaja pe intreaga suprafata a
parcelei de care dispun, in baza unui proiect unitar.
(4) nu se admit sub- fragmentari sau sub-divizari ale parcelelor destinate acestor activitati

ARTICOLUL 14.3.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.3.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.3.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ + studiu peisagistic pentru
interventiile noi.

ARTICOLUL 14.3.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(7) in toate spatiile plantate apartinand zonei V, circulaţia pietonală este prioritară;
(8) se va asigura accesul din circulaţiile publice pentru aleile ocazional-carosabile (pentru întreţinere,
aprovizionare, drum de halaj) a căror lăţime va fi de min.3,5m;
(9) se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri;
(10) pistele de biciclete se vor amplasa pe cât posibil perimetral parcului, în aşa fel încât să nu stânjenească
circulaţia pietonală principală;

90
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(11) se vor asigura, în zonele de acces pietonal principale şi secundare, zone amenajate corespunzător pentru
aşteptare şi odihnă („zone de regrupare”);
(12) pentru complexele sportive de mari dimensiuni se va asigura un numar suficient de accese si spatii de
afluiere, asigurandu-se fluenta in cazul aglomerarii la evenimente
(13) se recomanda ca statiile de transport in comun sa fie plasate in proximitatea acceselor principale ale
zonelor mai ample de sport si agrement.

ARTICOLUL 14.3.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(6) parcajele se vor dimensiona conform normelor specifice – vezi Anexa 2 la prezentul regulament.
(7) staţionarea autovehiculelor în interiorul zonei este permisă doar în limitele necesarului de parcaje ale
utilizărilor fiind interzisă amplasarea de parcaje pentru deservirea unor funcţiuni exterioare zonei.
(8) parcajele necesare zonelor cu activităţi se vor amplasa pe cât posibil în lungul circulaţiilor perimetrale, în
alveole special proiectate, tratate cu dale înierbate.
(9) se vor evita amenajările de mari suprafeţe betonate, destinate parcajelor.
(10) parcajele vor fi plantate cu min 1 arbore/ 4 locuri parcare şi, pe limitele parcajului, cu aliniamente de gard
viu de 1,20 metri înălţime;.

ARTICOLUL 14.3.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

- înălţimea maximă a clădirilor nu va depăşi 15m, cu excepţia unor instalaţii speciale din zonele de sport şi
distracţii/ agrement.

ARTICOLUL 14.3.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

- conform cu proiectul de amenajare peisagistică iniţial sau în baza PUZ/PUD + studiu peisagistic.

ARTICOLUL 14.3.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ ŞI COLECTARE A DEŞEURILOR

(6) toate construcţiile cu caracter permanent se vor racorda la reţelele edilitare publice.
(7) se interzice montarea aeriană a cablurilor electrice, telefonice, CATV;
(8) în cadrul amenajării şi dotării zonelor destinate odihnei şi recreerii trebuie să se asigure:a) instalaţii de
alimentare cu apă potabilă; b) W.C.-uri publice şi locuri pentru colectarea deşeurilor; c) colectarea şi
îndepărtarea apelor uzate prin instalaţii de canalizare, locale sau zonale, a căror construcţie şi exploatare să
evite poluarea factorilor de mediu;
(9) iluminatul public se va realiza conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat –
conform PUZ/PUD şi proiectului de specialitate;
(10) se recomandă extinderea sistemului de colectare a apelor meteorice în bazine decorative pentru a fi
utilizate pentru întreţinerea spaţiilor plantate;

ARTICOLUL 14.3.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(5) se vor respecta prevederile menţionate în proiectul peisagistic al parcului
(6) plantaţiile înalte se vor dispune conform normelor şi tipologiilor specifice
(7) se va urmări ca vegetaţia înaltă să ofere umbră circulaţiilor pietonale principale;
(8) toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore / 4locuri de parcare şi vor fi înconjurate de
un gard viu de 1,20 metri înălţime;

ARTICOLUL 14.3.14 – ÎMPREJMUIRI

(3) se recomandă utilizarea sistemelor de împrejmuire care oferă transparenţă si utilizarea vegetatiei.
(4) pentru garduri: înălţime -2,00 metri înălţime, din care un soclu opac de 0,60 metri- din metal (fier forjat sau
plasa metalica) sau lemn

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.1.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

utr POTmax (Sc/S teren utr*100). Sc include alei si platforme.
V3 30%

AARTICOLUL 14.1.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

utr CUT max (SD/S teren utr)

V3 0,5

91
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

14.4. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE DE PROTECŢIE – “V4”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona V4 este compusă din totalitatea spaţiilor plantate cu rol de protecţie a diferite funcţiuni urbane
care necesită acest lucru. Caracterul dominant rezultă din continuitatea acestor spaţii plantate fiind, în general,
de formă liniara, însoţind limite şi elemente edificate longitudinale.
Funcţie de entităţile pe care le protejează, subzona V4 se subîmparte în următoarele utr-uri:

Subzona spaţiilor plantate de V4a Spaţii plantate pentru protecţia cursurilor de apă, plantaţii
protecţie de consolidare a versanţilor
V4 V4b Spaţii plantate de protecţie faţă de drumuri, infrastructură
tehnică şi sanitară (perdele de protecţie faţă de circulaţii
majore, plantaţii de protecţie la limita dintre zone
industriale şi zone mixte sau rezidentiale, plantaţii aferente
zonelor de protecţie sanitară – cimitire, statie epurare, etc)

RECOMANDĂRI GENERALE LA NIVEL DE SUBZONĂ

(1) Zonele de protecţie sunt instituite pe baza prevederilor legale şi a normelor tehnice în vigoare.
(2) Autorizarea oricăror construcţii, amenajări, instalaţii sau panouri publicitare în interiorul Zonelor de
protecţie V4a, V4b se va face cu avizul administratorului infrastructurii care generează zona de protecţie.
(3) V4a - Zonele plantate de protecţie a apelor sunt instituite pe baza Legii 107/1996 (Legea apelor),
actualizată, Art. 40, privind instituirea zonelor de protecţie în lungul cursurilor de apă şi a lacurilor.
Zona de protecţie a apelor (la care se adaugă zona de protecţie ecologică) se măsoară de la limita albiei
inferioare, cf. legii, după cum urmează:
Dunărea – 50 m.
Lacul Sărat – 15 m.
Pârâuri, canale, izvoare şi alte cursuri minore de apă – 5 m.
(4) Subzona V4a include și (conform Legii nr. 54/ 2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic)
- ”zone special amenajate pentru activitatile de picnic - zonele apartinand domeniului public ori
privat al statului si/sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dotate cu utilitati si facilitati pentru
desfasurarea activitatilor de picnic si in care aprinderea focului este permisa”;
- ”zone indicate pentru activitatile de picnic - zonele indicate in planurile de zonificare ale parcurilor
aflate in intravilanul localitatilor, precum si zonele limitrofe padurilor situate in intravilanul
localitatilor, in care sunt permise activitati de picnic, cu exceptia aprinderii focului.
Aceste zone sunt indicate cu un simbol pe ”Planul de reglementari - zonificare functionala si Unitati
teritoriale de referinta”, care face parte integranta din prezentul regulament.

(5) V4b - Zonele plantate de protecţie faţă de drumuri, cale ferata, infrastructura tehnică şi sanitară (perdele de
protecţie faţă de circulaţii majore, plantaţii de protecţie la limita dintre zone industriale şi zone mixte,
plantaţii aferente zonelor de protecţie sanitară -cimitire, staţie epurare, etc) se stabilesc în funcţie de
normativele în vigoare aferente fiecărui element care trebuie protejat în parte, de exemplu:
- pentru drumurile aflate în intravilan - zona verde cu rol de protecţie se stabileşte în baza Ordonanţei
43/1997, republicată în 2010 şi a H.G. 36/1996 privind administrarea drumurilor publice;
- pentru calea ferată - zona de protecţie a infrastructurii feroviare publice se stabileşte în baza
OUG12/1998 (max.100m din axul CF de o parte şi de alta a liniei);
- pentru cimitire - zonele de protecţie sanitară sunt de 50m pe tot perimetrul cimitirului - cf. OM Nr. 536
din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei;
- pentru staţie de epurare ape orăşeneşti – zona de protecţie sanitară este de 300m - cf. OM Nr. 536 din
23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al
populaţiei;
- pentru autobaze servicii de salubritate - zona de protecţie sanitară este de 200m;
- pentru linii şi staţii electrice - zona de protecţie sanitară se stabileşte în baza ORDINULUI Nr. 4 din 9
martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
aferente capacităţilor energetice.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

92
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 14.4.1 - UTILIZĂRI ADMISE

(1) V4a - Sunt admise următoarele funcţiuni:
- spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă;
- amenajări pentru odihnă, sport şi joc în spaţii descoperite, promenadă;
- circulaţii pietonale;
- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate;
- drumuri de halaj cu lăţime min.3,5m;
- mobilier urban, construcţii temporare;
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje.
- V4a-1 activitati de picnic, in spatii dotate cu utilitati si facilitati pentru desfasurarea activitatilor de picnic si in
care aprinderea focului este permisa
- V4a-2- activitati de picnic, cu exceptia aprinderii focului
(2) V4b - Sunt admise următoarele funcţiuni:
- spaţii plantate cu vegetaţie înaltă, medie sau joasă;
- lucrări, construcţii sau amenajări ce vizează extinderea, modernizarea, traversarea sau întreţinerea reţelelor
de infrastructură;
- circulaţii pietonale;
- circulaţii pietonale ocazional - carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate;
- drumuri de halaj cu lăţime min.3,5m;
- mobilier urban;
- parcaje, garaje şi staţii de alimentare cu carburanţi şi resurse de energie (inclusiv funcţiunile lor
complementare: magazine, restaurante etc.);
- construcţii şi instalaţii aferente drumurilor publice, de deservire, de întreţinere şi de exploatare;
- conducte de alimentare cu apă şi de canalizare, sisteme de transport gaze, ţiţei sau alte produse petroliere,
reţele termice, electrice, de telecomunicaţii şi alte instalaţii sau construcţii de acest gen.

ARTICOLUL 14.4.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) V4a amenajările şi construcţiile pentru joc şi sport sunt permise în procent de max. 10 % din suprafaţa utr-
ului din care fac parte.
(2) - activitati de picnic, cu exceptia aprinderii focului
(3) V4b- Autorizarea oricăror construcţii, amenajări, instalaţii sau panouri publicitare în interiorul oricăror
zone de protecţie se va face cu avizul administratorului infrastructurii care generează zona de protecţie.

ARTICOLUL 14.4.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) - Se interzic orice schimbări în conformarea şi amplasarea zonelor plantate de protecţie fără avizul
ministerului de resort;
(2) V4a - se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme
flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al
amenajării peisagistice a malurilor;
(3) V4a-2- activitati de picnic care presupun aprinderea focului
(4) V4b - se interzic orice amenajări care să atragă locuitorii în spaţiile de protecţie faţă de infrastructură
tehnică reprezentată de circulaţii majore şi de reţele de transport a energiei electrice, petrolului şi gazelor;
(5) V4a, V4b - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate
adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi;
(6) Sunt interzise lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe
parcelele adiacente;
(7) Sunt interzise orice amenajări care pot determina scurgerea apelor meteorice pe parcelele adiacente.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.4.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

(1) V4a, V4b - Conform normelor în vigoare.
(2) - În situaţia în care zonele de protecţie se întind pe terenuri proprietate privată a persoanelor fizice sau
juridice, este necesară exproprierea pentru cauză de utilitate publică a acestor suprafeţe, pentru
constituirea zonei de protecţie faţă de elementul respectiv (curs de apă, drumuri, infrastructură, sanitare,
etc), conform legislatiei in vigoare

93
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 14.4.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- Conform normelor în vigoare doar pentru funcţiunile şi construcţiile permise prin regulament.

ARTICOLUL 14.4.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.4.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.4.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.4.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) Parcajele se vor dimensiona conform normelor specifice – vezi Anexa 2 la prezentul regulament.
(2) Staţionarea autovehiculelor în interiorul zonei de protecţie este permisă conform cerinţelor tehnice pentru
fiecare tip de zonă de protecţie.

ARTICOLUL 14.4.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.4.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(1) – construcţiile şi instalaţiile tehnice vor fi amplasate astfel încât să poate fi mascate de vegetaţia din zona
de protecţie.
(2) - pentru spaţiile cu acces public - tratarea arhitecturală va ţine cont de contextul local în care se
amplasează.

ARTICOLUL 14.4.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.4.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(1) Se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU.
(2) - se recomandă utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile
specifice.

ARTICOLUL 14.4.14 – ÎMPREJMUIRI

- Conform normelor în vigoare.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.4.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

utr POTmax
(Sc/S teren utr*100)
include platforme, circulatii,
alei, constructii
V4a 15%
V4b 5%

ARTICOLUL 14.4.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

utr CUT max

(SD/S teren utr)

V4a 0,2
V4b 0,1

14.5. SUBZONA PADURILOR DE AGREMENT - “V5”

94
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI si RECOMANDARI

Subzona V5 este compusă din totalitatea spaţiilor plantate de tip forestier, cu vegetatie spontana sau
cultivata, din intravilanul mun. Braila, care sunt destinate unor activitati de agrement ocazional ale populatiei
sau/si sunt rezervate unor dezvoltari viitoare, de maxima importanta pentru oras.
În baza prezentului regulament, subzona V5este mentinuta ca padure cu functie de agrement ocazional
dar in acelasi timp este indicata pentru pentru amenajarea unui viitor port comercial al orașului, în concordanță
cu standardele și cerințele actuale ale unei astfel de funcțiuni complexe. Aceasta recomandare rezulta din
planuri strategice de rang superior (PATZ- zona periurbana Braila, PATZ- Sistem urban Braila - Galati) avându-se
în vedere pozitia acestui teritoriu intravilan adiacent malului Dunarii, la nord de zona liberă. Această intenție a
fost materializată și în PUGul anterior aprobat al orașului și se menține ca propunere indicativa și în actuala
documentație, sub condiția realizării unor documentatii specifice necesare unei astfel de dezvoltări și a unor
studii integrate. De asemenea, se va avea în vedere corelarea la nivel strategic între PATZperiurban Brăila, PUG
Galați, precum și cu obiectivele conținute în Strategia Dunării, dat fiind ca prezența la Brăila a unui port
comercial operativ la standarde europene implică o coordonare strategică la nivelul întregului trafic fluvial si
maritim pe Dunare.
În acest sens, prezentul regulament instituie această subzonă ca zona de rezervă orientată către
menținerea posibilității creării unui viitor port al orașului, estimând beneficii atât în plan identitar (Brăila s-a
născut ca oraș- port la Dunăre), dar și în plan economic, al vizibilității Brăilei la nivel european.
Zona, actualmente parțial plantată cu o vegetație forestieră de factură spontană, teritoriu inundabil în
cea mai mare parte a anului și utilizat sporadic pentru activități de agrement (plajă, camping), este necesar a fi
studiată în integralitatea ei, evaluându-se toate riscurile și oportunitățile de dezvoltare, atât în plan economic,
cât și în plan ecologic, social și peisagistic. Decizia în vederea utilizării optime a acestui teritoriu - extrem de
valoros pentru Brăila prin situarea sa adiacentă Dunării, este posibil de luat doar după exprimarea si dezbaterea
transparentă a tuturor punctelor de vedere privind dezvoltarea orașului pe termen lung.
Prezentul RLU aferent PUG are un orizont de timp limitat la 10 ani, timp în care ar fi posibilă demararea
dezbaterii privind acest subiect, astfel încât el se limitează la aceste recomandări generale.
În baza prezentului regulement NU este permisă autorizarea directă a niciunui tip de construcții pe acest
teritoriu, impunându-se cu strictețe elaborarea unui STUDIU COMPLEX DE EVALUARE ȘI DE OPORTUNITATE
PRIVIND POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE A VIITORULUI PORT COMERCIAL AL BRAILEI.

14.6. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE IN SERE ŞI PEPINIERE - “V6”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI
Subzona V6 este compusă din totalitatea spaţiilor plantate in sere si pepiniere - propuneri cu caracter
orientativ- in baza necesitatii ca aceste spatii sa intregeasca sistemul plantat al orasului, aducandu-si totodata
aportul la o mai buna functionare a aprovizionarii orasului cu produse agricole locale.
Prezenta acestor sere si pepiniere in zonele limitrofe orasului, adiacent centurii si in zona nordica, pe
terenuri joase si greu construibile, este benefica din mai multe puncte de vedere:
- economic (atat pentru investitorii si administratorii privati, cat si pentru institutiile publice - primarie,
ANAF, etc), aducad un aport semnificativ la bunastarea orasului.
- turistic- prin posibilitatea de a include produse locale in circuitul mai larg al produselor specifice Brailei,
al turismului culinar si cultural
- ecologic- prin constituirea unei bariere verzi in zona limitrofa tesutului urban, participand la conturarea
unei centuri verzi- galbene, cu rol in limitarea cresterii orasului si a protejarii calitatilor de mediu.
- social- prin implicarea locuitorilor in activitati de cultivare a plantelor si formarea, prin asocierea
necesara in vederea unor productii mai performante, a unui spirit comunitar
- cultural - prin recuperarea unor traditii rurale, agrare.

RECOMANDĂRI GENERALE LA NIVEL DE SUBZONĂ

Se recomanda ca aceste terenuri sa fie cultivate in sistem asociativ, iar gestiunea serelor si a pepinierelor sa se
faca in baza unui suport din partea autoritatilor locale, in parteneriate public- privat.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 14.6.1 - UTILIZĂRI ADMISE
Sunt admise următoarele funcţiuni:
- spaţii plantate de tip livada, pepiniera, vie, gradina de legume, gradini de plante aromatice si farmaceutice
- sere cu caracter provizoriu sau permanent
- amenajări pentru odihnă, sport şi joc în spaţii descoperite, promenadă;

95
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- circulaţii pietonale;
- circulaţii pietonale ocazional-carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate;
- drumuri de halaj cu lăţime min.3,5m;
- mobilier urban, construcţii temporare;
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje.
- mobilier urban;

ARTICOLUL 14.6.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) toate amenajările şi construcţiile vor respecta limitarile de gabarit si conditionarile impuse de normativele
in vigoare

ARTICOLUL 14.6.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) Sunt interzise lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice sau de pe
parcelele adiacente;
(2) Sunt interzise orice amenajări care pot determina scurgerea apelor meteorice pe parcelele adiacente.
(3) sunt interzise activitati care produc poluarea solului, aerului si apelor

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.6.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

-Parcajele se vor dimensiona conform normelor specifice – vezi Anexa 2 la prezentul regulament.

ARTICOLUL 14.6.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

pentru constructii de tip sera- max P+2 (10m)

ARTICOLUL 14.6.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR

(3) - pentru spaţiile cu acces public - tratarea arhitecturală va ţine cont de contextul local în care se
amplasează.

ARTICOLUL 14.6.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

- Conform normelor în vigoare.

ARTICOLUL 14.6.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

(3) Se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU.
(4) - se recomandă utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile faunei antropofile
specifice.

ARTICOLUL 14.6.14 – ÎMPREJMUIRI

- Conform normelor în vigoare.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.6.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

96
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

utr POTmax
(Sc/S teren utr*100)
include platforme, circulatii,
alei, constructii
V6 15% - pepiniere
60% - sere

ARTICOLUL 14.6.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

utr CUT max

(SD/S teren utr)

V6 0,2- pepiniere
1,0- sere

14.7. SUBZONA SPAŢIILOR PLANTATE SEMIPUBLICE ŞI PRIVATE, PROPUSE CU CARACTER

ORIENTATIV “Vx”

DEFINIREA CARACTERULUI SUBZONEI

Subzona Vx se constituie din totalitatea spaţiilor plantate semipublice şi private
amenajate/neamenajate în prezent ca grădini private, decorative sau productive, în folosinţă individuală sau
comunitară. Această subzonă a fost generată de observaţiile asupra naturii parcelarului în zonele rezidenţiale (a
tipului de parcelar cu loturi foarte lungi, de factură agricola - ex, în Brăiliţa) şi a modului de folosinţă a acestuia,
denotând predispoziţia pentru utilizarea în comun a spaţiului aferent limitei posterioare a parcelei, fie în scop
agricol, fie în scop de agrement, relaxare, odihnă.
În acest sens, prezentul regulament vine să încurajeze şi să orienteze conformarea spaţială de acest tip şi chiar
să o reitereze în zonele rezidenţiale care se vor dezvolta ulterior, considerând-o un pattern valoros, parte a
identităţii Brăilei.
Subzona Vx se defineşte prin caracterul ei orientativ, în sensul în care prezentul regulament nu instituie
reglementaţi definitive, ci stabileşte o serie de locaţii şi reguli urbanistice, urmărind ca acest pattern de
organizare spaţiului plantat “interior” insulelor rezidenţiale să se poate transforma, în timp şi doar prin aspiraţia
şi acordul locuitorilor/proprietarilor acestor terenuri, în grădini rezidenţiale în folosinţă semipublică şi privată,
decorative sau productive, în folosinţă individuală sau comunitară.

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) Pentru autorizarea construcţiilor în subzona Vx este obligatorie întocmirea unui PUZ aprobat în condiţiile
legii.
(2) În subzona VX prevederile regulamentului sunt cu titlu orientativ şi de recomandare şi nu conduc la
schimbări directe ale statutului juridic al terenurilor reglementate.
(3) Caracterul orientativ al spaţiilor plantate Vx în zonele de urbanizare viitoare, se referă la posibilitatea
stabilirii ulterioare a geometriei şi poziţiei sale exacte, prin PUZ realizat pe întreaga suprafaţă a UTR-ului
delimitat, aprobat în condiţiile legii.
(4) Reglementările aferente subzonei Vx sunt aplicabile cu excepţia situaţiilor în care terenul este supus unei
cauze de utilitate publică şi propus pentru expropriere.
SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ
ARTICOLUL 14.7.1 - UTILIZĂRI ADMISE
Sunt admise:
- spaţii plantate;
- circulaţii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru întreţinerea spaţiilor plantate şi accesul la
activităţile permise;
- mobilier urban, amenajări pentru joc şi odihnă,oglinzi de apă, fântâni, cişmele cu apă potabilă ş.a.
- construcţii pentru relaxare cotidiană, pavilioane cu utilizare flexibilă;
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- parcaje.
ARTICOLUL 14.7.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

97
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(1) Sunt admise anexele gospodăreşti aferente locuinţelor limitrofe cu condiţia ca acestea să nu genereze
poluare şi să nu intervină negativ în organizarea spaţială a insulei.
(2) Sunt admise funcţiuni de tip mic comerţ cu produse locale, alimentaţie publică cu condiţia ca aceasta să nu
depăşească o suprafaţă desfăşurată de max. 100mp.
ARTICOLUL 14.7.3 - UTILIZĂRI INTERZISE
(1) se interzice ocuparea limitelor posterioare ale parcelelor cu imobile de locuit pe parcele noi, obţinute prin
subdivizarea lotului iniţial şi acces prin servitute de trecere.
(2) se interzice menţinerea spaţiului aferent limitei posterioare a parcelei ca spaţiu neutilizat sau ca depozitare
de deşeuri.
(3) se interzic utilizări care produc poluare, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat.
(4) se interzic funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţa de 100 mp ADC, generează
un trafic important de persoane şi mărfuri, au program prelungit după ora 22.00.
(5) se interzic: depozitare en-gros; staţii de întreţinere auto, depozitări de materiale refolosibile; platforme de
precolectare a deşeurilor urbane; creşterea animalelor, depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari de
substanţe inflamabile sau toxice; staţii de betoane.
(6) se interzic orice lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile
de pe parcelele adiacente şi orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.
(7)
SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 14.7.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

(1) pentru parcelele cu raportul laturilor l (lăţime) /L(lungime) <1/4 se recomandă şi se încurajează comasarea
porţiunii posterioare a loturilor destinate locuinţelor şi funcţiunilor mixte pentru utilizarea mai eficientă în
comun a terenului astfel obţinut, pentru amenajarea de spaţii plantate cu rol utilitar sau de agrement.
(2) pentru parcelele cu raportul laturilor l (lăţime) /L(lungime) <1/4 se interzic subdivizări în scopul construirii de
imobile noi de locuinţe, cu acces prin servitute de trecere.

ARTICOLUL 14.7.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

- nu este cazul.
ARTICOLUL 14.7.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- nu este cazul.
ARTICOLUL 14.3.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
- nu este cazul.

ARTICOLUL 14.3.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) În situaţia amenajării spaţiului plantat aferent limitei posterioare a parcelei şi utilizării în comun a acestuia
prin comasarea a mai mult de 3 parcele, este necesar un acces carosabil ocazional cu lăţime de min. 3,0 m
pentru pompieri.
ARTICOLUL 14.7.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR
(1) se recomandă ca spaţiul aferent limitei posterioare a parcelei, în situaţia utilizării în comun a acestuia prin
comasarea a mai mult de 3 parcele, să nu fie folosit integral ca parcaj auto.
ARTICOLUL 14.7.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
(1) pentru construcţiile premise conform art. 14.3.1. - H max= 5,0 m.
ARTICOLUL 14.7.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
(1) se recomandă o subordonare a expresiei plastice arhitecturale la caracterul şi tipul vegetaţiei utilizate în
amenajarea grădinii.
ARTICOLUL 14.7.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ
- conform legislaţiei în vigoare.
ARTICOLUL 14.7.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
(1) se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU.
(2) se recomandă ca aceste spaţii aferente limitei posterioare ale parcelelor foarte lungi în ţesutul existent,
precum şi spaţiile plantate propuse orientativ în zonele noi de dezvoltări rezidenţiale propuse prin PUG să fie
menţinute plantate într-o pondere de min.30% în zonele rezidenţiale şi min. 20 % în zonele mixte.
ARTICOLUL 14.7.14 – ÎMPREJMUIRI
(1) se recomandă renunţarea la gardurile spre limitele separative dintre parcelele care participă la amenajarea
de „grădinii interioare comunitare” sau transformarea lor în elemente vegetale (arbori, arbuşti).
(2) gardurile către limitele posterioare ale parcelelor care nu au disponibil un spaţiu de grădină vor putea fi
opace cu înălţimi de maxim 2,50 metri pentru a masca spre vecini garaje, sere, anexe.
98
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 14.7.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
utr POTmax
(Sc/S teren utr*100)

Vx 10% (inclusiv circulatii,

platforme, constructii
provizorii)
ARTICOLUL 14.7.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
utr CUT max
(SD/S teren utr)

Vx 0,1 (inclusiv circulatii,

platforme, constructii
provizorii)

CAPITOLUL 15
ZONA UNITĂŢILOR AGRICOLE - “A”
DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI
Caracterul zonei unităţilor agricole “A” este datorat necesităţii sistematizării prezentei spatial-
functionale a activităţilor legate de cultivarea terenului în scop productiv, activitate care reprezintă o parte
importantă a vieţii urbane a Brailei, atât în sens economic, cât şi ca un element pivot al evoluţiei sale culturale.
De asemenea, regulamentul aferent acestei zone are un caracter strategic în dezvoltarea Brăilei, fiind în
concordanţă cu planurile de amenajarea a teritoriului periurban şi judeţean.
În sensul principiilor dezvoltării durabile, apropierea şi integrarea armonioasă a activităţilor agricole la
viaţa urbană este o necesitate şi o măsură a sustenabilităţii dezvoltării oraşului. Astfel, prezentul RLU vizează
configurarea coerentă a multiplelor forme de manifestare a activităţilor agricole în teritoriul urban, ţinând cont
de:
- natura ţesutului urban (gradul de fragmentare, natura parcelarului, accesibilitatea);
- nevoia de integrare a activităţilor de mică producţie agricolă la viaţa urbană , mai ales a producţiei şi
desfacerii fructelor şi legumelor proaspete, în ofensivă împotriva importului excesiv de produse agricole de acest
tip de pe alte pieţe;
- prefigurarea unor oportunităţi viitoare, de recâştigare de către administraţia mun. Brăilei, a unei
porţiuni a Insulei Mări a Brăilei;
- necesitatea conturării teritoriului urban construibil al Brăilei printr-o zonă periferică-tampon, de
descurajare a investiţiilor imobiliare ample, în intenţia orientării acestora către oraş, mai ales către zona falezei.
Zona unităţilor agricole are în componentă:
A1 - Subzona unităţilor agricole grupate în sistem de centură verde-galbenă

RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU SUBZONĂ

(1) se interzice scoaterea din circuitul agricol a terenurilor productive cu valoare economică ridicată din
intravilanul mun. Brăila.

99
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) la schimbarea de destinatie a unor terenuri existente in zona A1 se recomanda mentinerea unui procent de
spatii plantate de min.30% din suprafata parcelei
(3) se recomandă revenirea unor terenuri care au fost scoase abuziv din circuitul agricol la caracterul iniţial, în
funcţie de poziţia acestora în cadrul subzonei, pe baza unui studiu de specialitate în cadrul PUZ.
(4) sunt posibile si indicate impaduririle in zona A, in conformitate cu legislatia in vigoare

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 15.1 - UTILIZĂRI ADMISE/ A1, A2:
(1) Sunt admise următoarele utilizări:
- producţie agricolă (cerealieră, legumicolă, viticolă, etc) în culturi în aer liber şi acoperite (sere, solarii);
- producţie agricolă experimentală şi de cercetare;
- servicii profesionale conexe producţiei agricole;
- depozitare a recoltelor;
- desfacere şi comercializare a produselor agricole de mici dimensiuni;
- cazare turistică în unităţi relaţionate cu fermele agricole/ eco/agroturism
- împăduriri;
- pepiniere;permacultura
- spaţii plantate de protecţie şi de odihnă;
- circulaţii carosabile şi pietonale.
- parcare auto si utilaje

ARTICOLUL 15.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) unităţile de cazare aferente fermelor nu vor depăşi capacitatea de primire a turiştilor de max. 10 camere;
(2) unităţile de comercializare a produselor agricole din producţie proprie nu vor depăşi suprafaţa desfăşurată
de 100 mp;
(3) unităţile piscicole se vor aproba în urma unui studiu de specialitate şi a PUZ;
(4) împăduririle în suprafeţe mai mari de 3 ha se vor realiza doar pe baza unui studiu la nivelul întregii zone
“A”.
ARTICOLUL 15.3 - UTILIZĂRI INTERZISE
(1) se interzic utilizări care produc poluare, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
(2) se interzic funcţiuni comerciale şi servicii profesionale care depăşesc suprafaţa de 100 mp ADC şi
generează un trafic important de persoane şi mărfuri;
(3) se interzic: depozitare en-gros; staţii de întreţinere auto, depozitări de materiale refolosibile; platforme de
precolectare a deşeurilor urbane; creşterea animalelor, depozitarea pentru vânzare a unor cantităţi mari
de substanţe inflamabile sau toxice; staţii de betoane;
(4) se interzic orice lucrări de terasament de natură să afecteze amenajările din spaţiile publice şi construcţiile
de pe parcelele adiacente şi orice lucrări de terasament care pot să provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care împiedică evacuarea şi colectarea apelor meteorice.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 15.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI
(5) suprafaţa minimă pentru funcţiunile permise în zona A este de 3,0 ha;
(6) A1, A2 - se interzice fragmentarea suplimentară a terenului pentru lotizări pentru locuinţe;
(7) pentru parcelele existente (divizate în vederea construirii de locuinţe pe parcelă) pentru care nu mai există
o documentaţie de urbanism aprobată şi valabilă, se recomandă comasarea în vederea desfăşurării de
activităţi agricole permise şi încurajate, pe baza unui PUZ aprobat conform legii.

ARTICOLUL 15.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

(1) min. 10 m de la aliniamentul parcelelor.

ARTICOLUL 15.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
(1) Clădirile se vor retrage faţă de limitele laterale ale parcelelor cu o distanţă minimă egală cu jumătatea
înălţimii lor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 5 m;
(2) Clădirile se vor retrage faţă de limitele posterioare ale parcelelor cu o distanţă minimă egală cu jumătatea
înălţimii lor, măsurată la cornişa superioară sau atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin decât 5 m.

ARTICOLUL 15.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

(3) Distanţa minimă dintre două clădiri aflate pe aceeaşi parcelă va fi egală cu 1/2 din înălţimea clădirii mai
înalte (D= H/2), măsurată la cornişă /atic în punctul cel mai înalt, dar nu mai puţin de 5,0 m.
100
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 15.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

(1) Se vor respecta prevederile capitolului 3: Condiţii generale privitoare la construcţii şi cerinţele tehnice
specifice funcţiunii;
(2) Se recomandă realizarea acceselor la parcelele cu funcţiuni agricole prin artere colectoare de dublare a
arterelor principale de circulaţie (lăţime minimă 3,5 m).

ARTICOLUL 15.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

(1) În zonele de acces carosabil pe parcelă, se va asigura, în afara circulaţiilor publice, spaţiul necesar staţionării
şi manevrării autovehiculelor care aşteaptă intrarea pe parcelă;
(2) Numărul de parcaje se va stabili conform normativelor în vigoare specifice fiecărei activităţi în parte.
ARTICOLUL 15.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
(1) Clădirile nu vor depăşi înălţimea de 15,0 m. Fac excepţie instalaţiile tehnice specifice funcţiunii şi elementele
de susţinere a panourilor publicitare.
ARTICOLUL 15.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
(1) Arhitectura clădirilor va exprima tipul de activitate desfăşurată şi va urmări o înscriere armonioasă în
peisajul agricol în care se află
(2) În zone cu un context arhitectural existent, noile intervenţii vor urmări preluarea unor elemente din
vecinătate (în volumetrie, plastica faţadelor, etc)
ARTICOLUL 15.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ
(1) Toate construcţiile existente şi cele noi se vor racorda la reţelele edilitare publice de alimentare cu apă,
canalizare şi energie electrică;
(2) În cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează
resursele de apă;
(3) Se vor respecta normele de protecţie a mediului privind gestionarea apelor uzate şi a deşeurilor provenite
din întreţinerea instalaţiilor şi din procesele tehnologice aferente funcţiunii;
(4) Se interzice conducerea apelor meteorice spre parcelele vecine.
ARTICOLUL 15.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
(1) Se vor respecta prevederile menţionate în Capitolul 7, Art. 7.2 din prezentul RLU;
(2) Suprafeţele libere din spaţiul de retragere faţă de aliniament vor fi plantate cu arbori în proporţie de minim
40% formând de preferinţă o perdea vegetală pe tot frontul incintei;
(3) Suprafeţele libere neocupate cu circulaţii, parcaje şi platforme funcţionale vor fi plantate cu un arbore la
fiecare 200 mp;
(4) Se vor prevedea plantaţii înalte în lungul limitelor incintelor care reprezintă totodată linii de separaţie faţă
de alte subzone şi unităţi teritoriale de referinţă.

ARTICOLUL 15.14 – ÎMPREJMUIRI

(1) Împrejmuirile spre stradă vor fi transparente, cu înălţimi de minim 2.00 metri din care un soclu de 0.60 m., şi
vor fi dublate cu un gard viu. În cazul necesităţii unei protecţii suplimentare se recomandă dublarea spre
interior la 2.50 metri distanţă, cu un al doilea gard transparent de 2.50 m înălţime, între cele două garduri
fiind plantaţi arbori şi arbuşti.
(2) Porţile de intrare în incintele fermelor agricole vor fi retrase faţă de aliniament pentru a permite staţionarea
vehiculelor tehnice şi pentru a nu incomoda circulaţia pe drumurile publice.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 15.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

utr POTmax
(Sc/S teren utr*100)

A1 30% (inclusiv circulaţii,

platforme, construcţii)

ARTICOLUL 15.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

101
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

utr CUT max

(SD/S teren utr)

A1 0,5

CAPITOLUL 16
ZONA TRANSPORTURILOR „T”

DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI

Caracterul zonei transporturilor este corelat pe de o parte necesităţii eficientizării tehnice a deplasărilor
prin conformarea şi functionalizarea tuturor amplasamentelor acestor subzone, într-un sistem coerent, şi pe de
altă parte, este obligat să răspundă cerinţei estetice, întrucât aspectul general al oraşului este puternic influenţat
de imaginile oferite către principalele căi de acces rutier, feroviar şi naval.
Întrucât terenul aferent acestei subzone este în cea mai mare parte domeniul public sau domeniul privat al
municipiului Brăila, caracterul şi gradul de organizare al acestei subzone reflectă în cea mai mare măsură
eficienţa şi capacitatea administraţiei publice.
Zona T trebuie să rrăspundă cerintei estetice, intrucat aspectul general al orasului este puternic
influenţat de imaginile oferite catre principalele cai de acces rutier, feroviar si naval. Astfel, pentru zona celor 5
intrari rutiere in oras (indicate in plansa de Reglementari) se recomanda intocmirea unor documentatii de tip PUZ
cu precizari asupra modului de realizare a pavimentelor, mobilare, plantare, iluminare, afisaj/advertising.
Zona „T” are următoarea componenţă:
T1 Subzona transporturilor rutiere
Utr T1a Spaţii aferente transporturilor rutiere - circulaţii carosabile efective, noduri de circulaţie
Utr T1b Spaţii aferente transporturilor rutiere - parcaje de mari dimensiuni, unităţi de gestiune şi
control a transportului în comun, noduri intermodale şi platforme logistice
T2 Subzona transporturilor feroviare
Utr T2a Spaţii aferente transporturilor feroviare - circulaţii feroviare efective şi zone de siguranţă ale
acestora
Utr T2b Spaţii aferente transporturilor feroviare - gări, unităţi de gestiune şi control
T3 Subzona transporturilor navale
Utr T3a Spaţii aferente transporturilor navale fluviale şi maritime, unităţi de gestiune şi control naval,
port comercial
Utr T3b Zone portuare gări, spaţii acostare, port de agrement (inclusiv zone libere)
RECOMANDĂRI GENERALE PENTRU ZONĂ
(1) Se va acorda o deosebită atenţie căilor principale de circulaţie din structura urbană a Brăilei:
- arterelor secante de intrare în oraş: Calea Călăraşilor, Sos. Râmnicu Sărat, Sos. Focşani, Sos.
Baldovineşti, Calea Galaţi;
- arterelor de delimitare a frontului către Dunăre (DN22b, [Link]ţei, Str. Anghel Saligny, Str.
Faţa Portului, str. Fabricilor, Str. Mecanizatorilor);
- centurii rutiere, zonelor aferente viitoarelor poduri şi bretelelor acestora;
- bulevardelor circulare: Ioan Cuza, Independenţei, Dorobanţilor, Comună din Paris, bulevard periferic
propus cf. Planşei de Reglementări.
(2) Spaţiul aferent penetraţiei feroviare în Brăila - carte de vizită pentru oraş - va fi tratat în baza unui studiu de
specialitate în cadrul unui PUZ care va reglementa întreaga subzonă, urmărind ca în zonele unde există risc
de poluare fonică pentru locuinţele din imediată vecinătate a căii ferate să se impună măsuri antifonice.
(3) Pentru corecta reglementare a tuturor aspectelor ţinând de organizarea, mobilarea, semnalizarea, tratarea
şi designul de detaliu al elementelor construite în spaţiul public aferent zonei „T” , se recomandă

102
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

întocmirea unor planuri urbanistice zonale cu studiu de imagine şi iluminat public în punctele şi pe traseele
semnificative pentru imaginea urbană (conform Planşei de Reglementări - aferentă prezentului RLU).
(4) Pentru toate extinderile şi noile construcţii cu funcţiuni admise în subzonele din zona ”T” (T1, T2, T3) se
impune realizarea şi aprobarea în prealabil a unui:
- PUZ - pentru parcele cu suprafaţa mai mare de 3000 mp
- PUD – pentru parcele cu suprafaţa mai mică de 3000 mp.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 16.1 - UTILIZĂRI ADMISE
(1) T1 - Sunt permise activităţi legate de transporturi la distanţă pe căi rutiere pentru călători şi mărfuri.
T1a - spaţii pentru circulaţia rutieră şi transportul cu autovehicule rutiere al călătorilor şi mărfurilor, în
intravilan.
T1b - autogări şi alte construcţii şi amenajări pentru gararea şi întreţinerea mijloacelor de transport
rutiere, pentru transportul de călători şi mărfuri, precum şi serviciile anexe aferente (producţie şi
asamblare, depozitări, birouri, telecomunicaţii, moteluri, restaurante, destindere; vamă).
(2) T2 - Sunt permise activităţi legate de transporturi la distanţă pe calea ferată pentru călători şi mărfuri:
T2a - spaţii pentru circulaţia feroviară în intravilan şi zonele de siguranţă ale acesteia, amenajări adiacente,
lucrări de terasamente şi infrastructură, spaţii necesare funcţional şi pentru asigurarea securităţii
transportului feroviar; lucrări de protecţie împotriva poluării (ziduri antifonice etc.).
T2b - staţii de călători, de mărfuri şi de triaj cu instalaţii, construcţii, depozite şi amenajări necesare
funcţionării serviciilor feroviare; servicii publice şi de interes general compatibile cu funcţionarea serviciilor
feroviare;
(3) T3 - Sunt permise activităţi legate de transporturi la distanţă pe calea fluvială (cf. Art.3.3. Cap.3 din prezentul
RLU).
T3a - spaţii pentru circulaţia fluvială pe Dunăre, amenajări adiacente, lucrări de terasamente şi
infrastructură, spaţii necesare funcţional şi pentru asigurarea securităţii transportului naval, instalaţii
specifice de dirijare şi protecţie, servicii portuare comerciale, încărcare-descărcare, operaţiuni de vamă în
regim special, zone libere.
T3b – spaţii portuare cu regim comercial special, operaţiuni vamale/ zone libere.
(4) T1,T2,T3- Sunt permise:
- spaţii verzi amenajate pe suprafeţele libere rezultate din modul de organizare a incintelor, necesare
îmbunătăţirii calităţii mediului şi aspectului peisagistic;
- circulaţii carosabile şi pietonale;
- circulaţii velo şi parcaje aferente pentru biciclete;
- parcaje pentru salariaţi şi pentru călători.

ARTICOLUL 16.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

(1) T1,T2,T3:
- pentru toate construcţiile, instalaţiile şi amenajările aferente se vor obţine avizele / acordurile de protecţie
specificate prin R.G.U. şi legislaţia în vigoare;
- spaţiile de parcare se vor dimensiona şi amplasa conform prevederilor din: R.G.U. - art. 33 şi Anexă Nr. 5:
Normativul pentru proiectarea parcajelor de autoturisme în localităţi urbane – Indicativ P 132-93; Normativul
pentru proiectarea, execuţia, exploatarea şi postutilizarea parcajelor etajate pentru autoturisme – indicativ NP
24 – 1997.
(2) T1:- lucrările, construcţiile, amenajările amplasate în zonele de protecţie ale drumurilor publice trebuie să
respecte următoarele condiţionări:
- să nu prezinte riscuri în realizare sau exploatare şi surse de poluare (sisteme de transport gaze, ţiţei,
produse petroliere, energie electrică şi alte lucrări de acelaşi gen);
- să nu afecteze desfăşurarea optimă a circulaţiei (capacitate, fluenţă, siguranţă);
- să nu afecteze negativ imaginea oferită în lungul căii de circulaţie.
(3) T2:
- construcţiile şi amenajările amplasate în zona de protecţie a infrastructurii feroviare se vor autoriza numai cu
avizul R.A. SNCFR şi a Ministerului Transporturilor – conform art. 20 din R.G.U. modificat;
- depozitele şi anexele C.F. vor respecta măsurile şi normele admisibile de poluare şi de asigurare împotriva
riscurilor de incendiu şi explozie.
(4) T3:
- construcţiile şi amenajările amplasate în zonele portuare se vor autoriza numai cu avizul Ministerului
Transporturilor – conform art. 20 din R.G.U. modificat;
- zonele libere din cadrul T3b vor respecta condiţionările impuse de legislaţia în vigoare;
103
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- zonele comerciale şi cu servicii publice din spaţiile adiacente falezei vor fi amenajate astfel încât să faciliteze
promenada pietonală şi circulaţia cu mijloace nemotorizate.

ARTICOLUL 16.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

(1) T1 - în zona de siguranţă şi protecţie aferentă principalelor circulaţii carosabile în intravilan (categ.I, II) sunt
interzise orice construcţii, instalaţii, plantaţii sau amenajări care prin amplasare, configuraţie sau exploatare
afectează negativ bună desfăşurare a traficului sau prezintă riscuri de accidente.
(2) T2 - în zonele de siguranţă şi protecţie aferente infrastructurii feroviare publice este interzisă (conform OUG
nr. 12/1998) autorizarea următoarelor lucrări:
- construcţii, fie şi cu caracter temporar;
- depozitarea de materiale sau înfiinţarea de plantaţii care împiedică vizibilitatea liniei sau a semnalelor
feroviare;
- orice lucrări care, prin natura lor, ar putea provoca alunecări de teren, surpări sau afectarea stabilităţii
solului (inclusiv prin tăierea copacilor sau arbuştilor ori extragerea de materiale de construcţii) sau
modificarea echilibrului freatic;
- depozitarea necorespunzătoare de materiale, substanţe sau deşeuri care contravin normelor de
protecţie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii feroviare.
(3) T3 – în vecinătatea terenurilor aferente porturilor (industriale, comerciale, de agrement) stabilite conform
planşei de Reglementări din prezentul RLU, este interzisă:
- amplasarea de lucrări, construcţii sau instalaţii care prin natura lor sau datorită procesului de funcţionare
pot periclita siguranţa deplasărilor pe apă;
- instalarea de sisteme de iluminat care să perturbe acostarea navelor şi ambarcaţiunilor la cheu;
- amplasarea de construcţii a căror destinaţie este incompatibilă cu vecinătatea porturilor şi a zonelor libere
- conform prevederilor Anexei Nr. 1 a RGU şi a normativelor în vigoare referitoare la funcţionarea zonelor
libere.
(4) T1,T2,T3:
- se interzic orice utilizări care afectează bună funcţionare şi diminuează posibilităţile ulterioare de modernizare
sau extindere;
- se interzic orice construcţii sau amenajări pe terenurile rezervate pentru:
- lărgirea unor străzi sau realizarea străzilor propuse, lărgirea arterei de centură şi completarea
traseului acesteia, realizarea sistemului de autostrăzi (de centură şi penetraţiile în municipiu);
- modernizarea intersecţiilor;
- realizarea pasajelor supra şi subterane;
- realizarea spaţiilor de parcare;
- modernizarea / realizarea traseelor de cale ferată şi a staţiilor C.F. aferente;
- modernizarea /realizarea podurilor aferente căii ferate;
- modernizarea /extinderea zonelor portuare, comerciale sau de agrement existente;
- pe terenurile vizibile din circulaţiile publice rutiere, feroviare şi aeriene (inclusiv în aria vizibilă la aterizare şi
decolare) se interzic: depozitări de materiale, piese sau utilaje degradate, amenajări de şantier abandonate,
platforme cu suprafeţe deteriorate, construcţii degradate, terenuri lipsite de vegetaţie, gropi de acumulare a
apelor meteorice, depozite de deşeuri etc.;

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 16.4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)
T1,T2,T3 - pentru noile construcţii de birouri şi servicii publice conexe activităţilor de transport, parcela minimă
construibilă este de 400 mp, cu un front la stradă de minim 15 metri.
ARTICOLUL 16.5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT
- conform PUD sau PUZ.
ARTICOLUL 16.6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- conform PUD sau PUZ.
ARTICOLUL 16.7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ
- conform PUD sau PUZ.
T1,T2,T3 - pentru clădiri de birouri sau pentru incinte pentru care nu sunt norme specifice, distanţa minimă
dintre clădiri va fi egală cu jumătate din înălţimea la cornişă a clădirii celei mai înalte, dar nu mai puţin de 6.0
metri; distanţa de mai sus dintre clădiri se poate reduce la jumătate dacă pe faţadele opuse nu sunt accese în
clădire şi nu sunt ferestre care luminează încăperi în care se desfăşoară activităţi permanente.
ARTICOLUL 16.8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE
(1) parcela este construibilă numai dacă are asigurat un acces carosabil de minim 3.0 metri dintr-o circulaţie
publică în mod direct sau prin drept de trecere legal obţinut prin una din proprietăţile învecinate;
104
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(2) Pentru toate circulatiile si accesele publice exisente si propuse se vor respecta prevederile din Normativul de
siguranta la foc a constructiilor- 118-99, Art.2.9.5. privind asigurarea obligatorie, la toate curtile interioare
neacoperite cu aria mai mare de 600mp si inchise pe toate laturile de constructii, situate la nivelul terenului sau
al circulatiilor carosabile adiacente, ori la o diferenta de nivel mai mica de 0,50m fata de aceste circulatii, a
acceselor carosabile pentru autospecialele de interventie in caz de incendiu, cu gabarit de min.3,80m latime si
4,20 m inaltime.

ARTICOLUL 16.9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

T1,T2,T3 - staţionarea autovehiculelor se va asigura în afara circulaţiilor publice;
- în cazul străzilor cu transport în comun şi a arterelor de penetrare în oraş, staţionarea autovehiculelor pentru
admiterea în incintă se va asigura în afara spaţiului circulaţiei publice;
- în spaţiul de retragere de la aliniament se poate rezerva maxim 60% din teren pentru parcaje ale salariaţilor
şi clienţilor.
ARTICOLUL 16.10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
- conform PUD sau PUZ.
T1,T2,T3 - înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea maximă
admisă în unităţile de referinţă adiacente, cu excepţia instalaţiilor tehnice.
ARTICOLUL 16.11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
T1 + T2 + T3 – arhitectura noilor construcţii sau a extinderilor se va armoniza cu caracterul zonei/ ţesutului urban
din proximitate şi din vecinătate în care se înserează.
- pentru traseele şi punctele semnificative indicate în Planşa de Reglementări aferentă prezentului RLU, se vor
realiza studii de specialitate urmărind un tratament unitar şi de calitate a spaţiului public.
- soluţiile de acoperire a clădirilor va ţine seama de faptul că acestea pot fi percepute din clădirile înconjurătoare
mai înalte.
T1 - în cazul autogărilor noi din proximitatea locuinţelor, zonelor comerciale şi a polilor urbani, se
recomandă soluţionări care să permită acoperirea şi închiderea spaţiilor de parcare şi îmbarcare în autobuze
pentru reducerea disconfortului utilizatorilor clădirilor învecinate.
T2 - în arhitectura construcţiilor noi se va ţine cont de necesitatea protecţiei la zgomot a funcţiunilor în zonele
din proximitatea căii ferate.
T3 - zonele portuare vor avea o arhitectură specifică programelor funcţionale compatibile, urmărind în principal
relaţionarea spaţiului interior cu cel exterior/promenada şi cu apa;
- arhitectura noilor construcţii în zonele portuare va ţine cont de integrarea lor la întreg frontul către apă al
oraşului, evitând accentele şi contrastul excesiv, urmărind armonia întregii siluete.
- arhitectura clădirilor noi şi / sau vechi care nu este conformă cerinţelor de mai sus şi / sau, după caz a suferit
alterări ale autenticităţii imaginii istorice, va constitui obiectul unei reconsiderări în sensul constituirii
conformităţii cu exigenţele anterior menţionate, ale optimizării prezenţei / imaginii lor urbane şi arhitecturale
sau, după caz, ale restaurării / reconstituirii calităţilor expresiv - urbanistice şi - arhitecturale tradiţionale /
autentice.

ARTICOLUL 16.12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

T1,T2,T3 - toate clădirile vor fi racordate la reţelele publice de apă şi canalizare şi se va asigura pre-epurarea
apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din parcaje, circulaţii şi platforme exterioare.
- în cazul alimentării cu apă în sistem propriu se va obţine avizul autorităţii competente care administrează
resursele de apă.

ARTICOLUL 16.13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE

T1,T2,T3 – amenajarea peisagistică a spaţiilor libere şi a plantaţiilor din aceste subzone se subordonează
exigenţelor de calitate a imaginii oraşului, fiind “porţile” reprezentative de intrare.

ARTICOLUL 16.14 – ÎMPREJMUIRI

T1,T2,T3 - împrejmuirile spre stradă vor fi transparente cu înălţimi de maxim 2,00 metri, din care un soclu opac
de 0.60 m. şi vor fi dublate cu gard viu; în cazul necesităţii unei protecţii suplimentare, se recomandă dublarea
spre interior, la 2,50 m distanţă, cu un al doilea gard transparent, sau de opacitatea necesară, de 2,20 m înălţime,
între cele două garduri fiind plantaţi dens arbori şi arbuşti.
T3- se recomandă ca pentru funcţiunile cu acces public, comerciale, culturale sau de agrement, împrejmuirea
parcelei să se realizeze din elemente de mobilier urban, adaptate pentru odihnă şi relaxare.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

105
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

ARTICOLUL 16.15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

subzona utr POTmax

(Sc/S teren utr*100)
T1 T1a 10% (inclusiv platfome, circulaţii, construcţii)
T1b 70%
T2 T2a 10% (inclusiv platfome, circulaţii, construcţii)
T2b 50%
T3 T3a 10% (inclusiv platfome flotante, circulaţii, construcţii)
T3b cf. normelor specifice

ARTICOLUL 16.16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

subzona utr CUT max

(SD/S teren utr)

T1 T1a 0,1 (inclusiv platofme, circulaţii, construcţii)

T1b 3,0
T2 T2a 0,1 (inclusiv platofme, circulaţii, construcţii)
T2b 2,5
T3 T3a 0,1 (inclusiv platforme flotante, construcţii lacustre)
T3b cf. normelor specifice

CAPITOLUL 17
ZONA FUNCŢIUNILOR CU DESTINAŢIE SPECIALĂ - “S”

DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI

Zona funcţiunilor cu destinaţie SPECIALĂ se compune din terenuri aparţinând Ministerului Apărării
Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului de Externe, SPP, SIE şi
altor instituţii similare, prin unităţi de nivel municipal, judeţean sau central.
Ministerul Apărării Naţionale are in administrare pe teritoriul administrativ al Brailei (Incluzand
Statiunea Lacul Sarat si platforma Chiscani) un numar de 13 imobile in suprafata de 230,23 ha, din care 117,96
ha in intravilan si 112,27 in extravilan. In aceste zone orice interventie / constructie este permisa doar cu avizul
Statului Major General.
Dat fiind tendinţa generală observată atât în Brăila cât şi în alte oraşe de talie similară, se poate estima o
dinamică a acestor zone care admit conversii funcţionale, restructurări şi mutări de amplasamente, alături de
retehnologizări ale sistemelor de comunicaţie, implicând alte necesităţi de organizare spaţială.
Zona funcţiunilor speciale cuprinde:

S1 Subzona funcţiunilor cu destinaţie SPECIALĂ în interiorul zonei istorice protejate

S2 Subzona funcţiunilor cu destinaţie SPECIALĂ înafara zonei istorice protejate (restructurabile cf. PUZ)
S2a Subzona funcţiunilor cu destinaţie SPECIALĂ înafara zonei istorice protejate propusa pentru
amenajarea unui cimitir militar

RECOMANDĂRI GENERALE
(1) S1: pentru autorizarea construcţiilor noi sau a a extinderilor în interiorul limitei zonei centrului istoric se
instituie obligaţia realizării unui PUZ pentru întreaga suprafaţă a utr-ului respectiv, aprobat în condiţiile legii.
(2) S2: pentru autorizarea construcţiilor noi sau a a extinderilor se instituie obligaţia realizării şi aprobării unui
PUZ sau PUD.
(2) S2, S2a: în situaţia în care se intenţionează conversia funcţională pentru alte utilizări decât destinaţie
SPECIALĂ, se recomandă organizarea de concursuri de soluţii urbanistice, supervizate de administraţia publică şi
de Registrul Urbaniştilor din România.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 17.1 - UTILIZĂRI ADMISE

106
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(1) S1+S2: Sunt admise:

- activităţi, echipamente şi construcţii specifice unităţilor militare, ale securităţii, poliţiei, jandarmeriei, s.a de
acest tip;
- servicii specifice, inclusiv servicii deschise publicului, expoziţii;
- cercetare, educaţie, training, servicii manageriale şi tehnice specifice unităţilor speciale;
- circulaţii carosabile şi pietonale;
- platforme de antrenament;
- parcaje;
- plantaţii de protecţie şi de agrement.

ARTICOLUL 17.2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

Conform legislaţiei în vigoare, respectiv Ordinul MLPAT, MApN, MI, Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, STS, SPP nr.
3376/MC/M3.556/2102/667/C1/4093/2012/14083/D-821 din 1996 pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a
construcţiilor cu caracter militar.

ARTICOLUL 17.3 - UTILIZĂRI INTERZISE

Conform legislaţiei în vigoare, respectiv Ordinul MLPAT, MApN, MI, Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, STS, SPP nr.
3376/MC/M3.556/2102/667/C1/4093/2012/14083/D-821 din 1996 pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a
construcţiilor cu caracter militar.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 17.4 - 17.14
Conform PUZ/PUD şi legislaţiei în vigoare, respectiv Ordinul MLPAT, MApN, MI, Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, STS,
SPP nr. 3376/MC/M3.556/2102/667/C1/4093/2012/14083/D-821 din 1996 pentru aprobarea condiţiilor de
autorizare a construcţiilor cu caracter militar.

SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI

ARTICOLUL 17.15 - 17.16 - Conform PUZ/PUD şi legislaţiei în vigoare, respectiv Ordinul MLPAT, MApN, MI,
Ministerul Justiţiei, SRI, SIE, STS, SPP nr. 3376/MC/M3.556/2102/667/C1/4093/2012/14083/D-821 din 1996
pentru aprobarea condiţiilor de autorizare a construcţiilor cu caracter militar.

PARTEA V
107
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN

EXTRAVILAN SI EX-ADMINISTRATIV
Sunt prezentate în continuare principalele prevederi urbanistice pentru teritoriul situat în extravilanul
mun. Brăila, teritoriu care este parţial în interiorul limitei administrative a mun. Brăila şi parţial, în exteriorul
acesteia, făcând obiectul unor litigii sau neclarităţi administrative/de graniţă, în curs de soluţionare, dar care,
fiind importante pentru dezvoltarea Brăilei sunt luate în considerare şi reglementate din punct de vedere
urbanistic prin prezentul RLU.
În această situaţie se află şi teritoriul aflat pe malul estic al Dunării, între canalul Filipoiu, Dunărea Veche
şi dig, care în baza HCM 1108/196816 privind delimitarea administrativ-teritorială a municipiilor, oraşelor şi
comunelor, este teritoriul administrativ al Brăilei (deşi actualmente este în comună Chiscani - Insulă Mare a
Brăilei).

DEFINIREA CARACTERULUI ZONEI

Zona este compusă astfel:
Exh - Subzona terenuri aflate permanent sub ape: cursuri şi oglinzi de apă, pârâuri, lacuri şi canale aflate în
extravilan
Ext - Subzona terenuri ocupate de drumuri şi căi ferate în extravilan: circulaţii de călători şi mărfuri aferente
drumurilor naţionale, judeţene, comunale şi căilor ferate din administraţia SNCFR
EXv - Subzona spatii plantate si libere in extravilan - terenuri libere sau / si plantate, cu vegetatie spontana sau
amenajate pentu activitati de recreere ocazionale
EXa - Subzona terenuri agricole in extravilan
Exp - Subzona pădurilor şi plantaţiilor silvice din extravilan: plantaţii forestiere situate în extravilan, împăduriri
ExpIMB - Subzona pădurilor şi plantaţiilor silvice din extravilan, Insulă Mare A Brailei: plantaţii forestiere
situate în extravilan, împăduriri, propuse pentru intrare în intravilan.

RECOMANDĂRI GENERALE
(1) Reglementările aferente acestor subzone din cadrul zonei “EX” au un caracter strategic, chiar dacă nu sunt
imediat operabile, reprezentând în cea mai mare parte materializarea viziunii de dezvoltare a oraşului pe termen
mediu şi lung, prin prezervarea şi utilizarea sustenabila a tuturor resurselor de care acesta dispune.
(2) În zona “EX”, autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor pe terenurile agricole din extravilan este
permisă pentru funcţiunile şi în condiţiile stabilite de lege: construcţii, care, prin natura lor, pot genera efecte
poluante factorilor de mediu, construcţiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, adăposturile
pentru animale, construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de
importanţă deosebită, liniile electrice de înalta tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente
exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a
apelor şi realizarea de surse de apă.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale vor urmări, la emiterea autorizaţiei de construire, gruparea
suprafeţelor de teren afectate construcţiilor in extravilan, spre a evita prejudicierea activităţilor agricole.
(4) Pentru construcţiile şi amenajările de la alin. (2) nu se vor constitui trupuri ale localităţii.
(5) Introducerea de terenuri agricole în intravilan, altele decât cele introduse prin PUG se va face numai pentru
se va face numai în cazuri temeinic fundamentate şi în considerarea interesului public, pe baza unor Planuri
urbanistice zonale aprobate şi condiţionat de asigurarea realizării prealabile a infrastructurii, asigurarea accesului
la reţelele edilitare şi, atunci când este cazul, de asigurarea obiectivelor de utilitate publică.
(6) ExpIMB Această subzonă are un caracter aparte privind Reglementările urbanistice. Este vorba despre un
areal de o bogăţie naturală deosebită şi cu un potenţial important pentru dezvoltarea turistică a oraşului. Există
necesitatea imediată a amenajării acestei suprafeţe pentru corectă să utilizare, prezervarea cadrului natural
deosebit şi potenţarea sa ca areal turistic. Sistematizarea întregii zone trebuie sa fie gândită în ansamblu, ca cea a
unui parc agro-turistic fluvial, imaginându-se posibilitatea realizării sale în etape în vederea extinderii ulterioare
pe suprafeţele adiacente adecvate integrării într-o amenajare de anvergură mai mare care sa vizeze şi alte
obiective strategice aflate în zonă. Această sistematizare ar putea fi la rândul ei subiectul unui concurs naţional

16
documentaţie transmisă către Primarul mun. Brăila la data de 30.08.2012 prin adresa Secretariatului General al
Guvernului nr. 32245

108
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

sau internaţional, asemeni celui propus pentru amenajarea falezei oraşului, sau ar putea fi chiar parte a acestui
concurs, dată fiind relaţia clară de utilizare complementară şi conectare dintre cele două zone.
S-ar putea lua în considerare clasificarea acestui areal ca zonă naturală protejată şi aplicarea asupra ei a
normativelor în vigoare pentru astfel de zone.
De asemeni trebuie luată în considerare posibilitatea includerii acestui sit local în trasee turistice mai ample ce
includ areale similare ca Piatra Fetei, Blasova, sau de interes naţional cum ar fi Rezervaţia Munţii Măcin, Cetatea
Troesmis, Arubium, mănăstirile din nordul Dobrogei, Cramele tradiţionale Niculiţel şi chiar Delta Dunării.

SECŢIUNEA I: UTILIZARE FUNCŢIONALĂ

ARTICOLUL 1 - UTILIZĂRI ADMISE
Exh - cursuri şi oglinzi de apă, pârâuri, lacuri şi canale aflate în extravilan, construcţii şi amenajări hidrotehnice
Ext - circulaţii de călători şi mărfuri aferente drumurilor naţionale, judeţene, comunale şi căilor ferate din
administraţia SNCFR
Exp - plantaţii forestiere situate în extravilan, împăduriri
ExpIMB – funcţiune de agrement pentru locuitorii oraşului şi turişti, de observare şi cercetare a naturii, atât
pentru specialişti cât şi pentru locuitorii şi turiştii interesaţi.
În acest scop este permisă realizarea de:
- construcţii uşoare pentru turism şi agrement, mobilier urban, construcţii temporare;
- amenajări pentru refacerea fostei plaje a Brăilei;
- centre de cercetare şi informare asupra zonei, anexe ale Muzeului de Ştiinţe Naturale şi ale Instituţiilor cu rol
de cercetare şi administrare a Bălţii Mici a Brăilei;
- construcţii necesare întreţinerii pădurilor, exploatărilor silvice şi culturilor forestiere;
- spaţii pentru administrare şi întreţinere;
- debarcadere, puncte de acostarea ale ambarcaţiunilor;
- piste de biciclete şi accese pietonale.
În afara Reglementărilor pentru utilizările admise în zonă ce privesc intervenţiile construite trebuiesc avute
în vedere acţiuni necesare în ceea ce priveşte cadrul natural. În acest scop sunt necesare propuneri de valorizare
prin revitalizare, refunctionare şi remodelere integrată a sitului inundabil adiacent canalelor, bălţilor, japşelor şi
privalurilor, din situl delimitat de malul drept al Dunării, dig, canalul Corotisca şi canalul Filipoiu.
Mai precis, în zona Corotisca este necesară refacerea stăvilarelor de la malul Dunării şi din zonele de
joncţiune cu bălţile şi canalele tradiţionale în scopul stabilizării şi controlării nivelului hidrografic. (Stăvilarele din
imediata vecinătate a albiei majore a cursului Dunării făceau posibilă păstrarea oglinzilor de apă între sezoanele
cu debite ridicate ale Dunării cu alimentare prin canalul Corotisca şi deversare prin canalul Filipoiu)
În cea ce priveşte Bălţile Veriga şi Ochiul Boului sunt necesare lucrări de renaturare pentru eliminarea
efectelor provocate de depunerile aluvionare şi sedimente pe traseul canalelor naturale de drenare care au fost
afectate şi de intervenţii antropice. În acest scop se propun şi împăduriri cu specii autohtone sălbatice sau de
cultură, revizuirea gropilor de împrumut apărute la realizarea digului dar şi desfiinţarea sistemului de exploatare
şi amenajărilor pentru pescuit.

ARTICOLUL 2 - UTILIZĂRI ADMISE CU CONDIŢIONĂRI

Conform legislaţiei şi normativelor în vigoare pentru fiecare subzonă.
ExpIMB – Circulaţia şi activităţile turistice se vor desfăşura conform marcajelor turistice şi spaţiilor special
destinate, accesul în zonă făcându-se sub observaţia personalului de administrare.
Construcţiile existente îşi vor păstra funcţiunea şi amplasarea actuală, cu condiţia încadrării în prevederile
viitoarei sistematizări a zonei.

ARTICOLUL 3 - UTILIZĂRI INTERZISE

Orice utilizări care nu se înscriu în cele precizate la Art. 18.1.
Se vor respecta prevederile cuprinse în Cap. 3 al prezentului RLU.
ExpIMB – Se interzic următoarele utilizări:
- activităţi care pot provoca degradarea mediului natural;
- activităţi productive, altele decât cele agricole existente în zonă adiacentă din interiorul digului care ar
putea fi înglobată pe viitor în extinderea parcului;
- activităţi de locuire;
- activităţi forestiere altele decât cele de întreţinere a fondului forestier ;
- activităţi de păşunat liber;
- activităţi de pescuit, nereglementate;

109
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

- dispunerea de panouri de afişaj sau alte amenajări cu rol de semnalizare cu excepţia celor utilizate de
Administraţia zonei;
- activităţi de depozitare;
- platforme de colectare a deşeurilor.

SECŢIUNEA II: CONDIŢII DE AMPLASARE, ECHIPARE ŞI CONFIGURARE A CLĂDIRILOR

ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEŢE, FORME, DIMENSIUNI)

Se vor respecta prevederile cuprinse în Cap. 3 al prezentului RLU.
Este interzisa subdivizarea terenurilor in vederea construirii de ansambluri de locuinte sau locuinte izolate.
ExpIMB – La amplasarea constructiilor se va avea în vedere dezafectarea unei suprafeţe cât mai mici din cultura
forestieră.

ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE ALINIAMENT

Se vor respecta prevederile cuprinse in Cap. 3 al prezentului RLU şi normativele specifice.
ExpIMB – Construcţiile cu caracter permanent, din materiale mai solide, se vor amplasa în special
adiacent digului. În zona inundabilă construcţiile şi amenajările, vor fi în general de tip lacustru şi vor avea
caracter temporar sau uşor de refăcut în urma posibilelor inundaţii.
În zona inundabilă se poate avea în vedere, totuşi, prezervarea unor platforme neinundabile (pe
amplasamentele unor foste amenajări similare, dispărute în prezent, cum este cazul fostului complex Corotisca)
pentru realizarea unor construcţii durabile, în care să poată funcţiona amenajări de tip popas turistic.

ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR FAŢĂ DE LIMITELE LATERALE ŞI POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Se vor respecta prevederile cuprinse în Cap. 3 al prezentului RLU şi normativele specifice.

ARTICOLUL 7 - AMPLASAREA CLĂDIRILOR UNELE FAŢĂ DE ALTELE PE ACEEAŞI PARCELĂ

Se vor respecta prevederile cuprinse în Cap. 3 al prezentului RLU şi normativele specifice.
ExpIMB – Se va avea în vedre crearea de nuclee funcţionale compactate, punctuale, pentru a nu ocupa o
suprafaţă prea mare din arealul natural.

ARTICOLUL 8 - CIRCULAŢII ŞI ACCESE

Se vor respecta prevederile cuprinse în Cap. 3 al prezentului RLU şi normativele specifice
ExpIMB – Accesul în zonă, din oraş se va face ca şi până acum din punctul de trecere bac existent, cu precizarea
ca această trecere trebuie să se facă diferenţiat faţă de accesul cu caracter agricol şi productiv spre restul Insulei
Mări a Brăilei. De asemeni se propun şi alte puncte posibile de trecere, care trebuiesc luate în considerare în
viitoarea sistematizare a zonei. Acestea sunt, unul în zona actualului port de agrement al oraşului, care ar face
legătura directă cu plaja Brăilei, ce urmează a fi reamenajată, vizavi, chiar de primăria oraşului, şi al doilea, din
satul Smârdan, peste braţul vechi al Dunării, punct de trecere ce ar face posibilă integrarea acestei zone într-un
circuit turistic mai mare, în directă conexiune cu Dobrogea.
Accesul auto va fi limitat în zona punctului de trecere a Dunării, şi va fi accesibil pe digul existent, propus
spre reabilitare, doar pentru personalul de administrare. Transportul vizitatorilor zonei se va face pe dig doar cu
vehicule uşoare.
Se va avea în vedre crearea de piste pentru biciclete paralel cu digul şi pe un traseu proiectat în restul zonei.
Accesul pietonal va fi şi el produs al unui studiu atent de sistematizare şi va fi permis doar pe traseele şi în
locurile special amenajate. Se vor proiecta şi marca trasee de plimbare, agrement, drumeţie sau pentru studii
ecologice pe cărări şi podeţe din lemn, de-a lungul canalelor şi bălţilor.
De asemeni se va controla şi accesul cu ambarcaţiuni (de mici dimensiuni şi fără motor) în zonă, în
apropierea zonei şi pe cursurile de apă din incintă.

ARTICOLUL 9 - STAŢIONAREA AUTOVEHICULELOR

ExpIMB – Parcajele se vor amenaja adiacent digului, singurul acces auto permis. Ele vor deservii clădirile cu
caracter permanent şi vor fi utilizate exclusiv de personalul de administrare şi angajat al parcului.
Parcaje se vor amenaja şi în imediata apropiere a punctelor de trecere a Dunării pentru vizitatori.

ARTICOLUL 10 - ÎNĂLŢIMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR

(1) Înălţimea clădirilor în planul faţadei nu va depăşi distanţa dintre aliniamente şi nici înălţimea maximă
admisă în unităţile de referinţă adiacente.
(2) Exh, Ext- H max – 10 m cu excepţia instalaţiilor specifice.

110
 ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL – MUNICIPIUL BRĂILA
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

(3) ExpIMB – 5m, cu excepţia construcţiilor tip belvedere, din materiale uşoare, care să permită observarea
zonei şi care vor fi folosite doar în acest scop.
ARTICOLUL 11 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
(1) Arhitectura noilor construcţii sau a extinderilor se va armoniza cu caracterul zonei/ ţesutului urban din
proximitate şi din vecinătate în care se înserează.
(2) În zonele cu construcţii lacustre destinate activităţilor de agrement sezoniere, precum şi pentru zonele de
plajă se recomandă adoptarea unor soluţii arhitecturale cu materiale şi tehnici locale de edificare.
(3) Construcţiile ce urmează să fie realizate în această zonă vor face obiectul unui studiu prealabil de ansamblu,
parte din sistematizarea generală a zonei, care va genera o tipologie specifică de construcţii. Se vor folosi
materiale naturale locale, pentru a se integra în cadrul natural al zonei.

ARTICOLUL 12 - CONDIŢII DE ECHIPARE EDILITARĂ

(1) conform studiilor de specialitate avizate conform legii. Se vor asigura: alimentarea cu apă, colectarea apelor
uzate, telefonie fixă şi iluminat public conform cerinţelor funcţionale ale fiecărei categorii de spaţiu plantat
în care este admis accesul publicului.
ARTICOLUL 13 - SPAŢII LIBERE ŞI SPAŢII PLANTATE
(1) Ext: plantaţiile înalte de aliniament se vor dispune conform normelor specifice, fără a împiedica vizibilitatea
în traficul rutier sau feroviar
(2) Exa, Exh, Ext, Exv, EXp: toate parcajele vor fi obligatoriu plantate cu cel puţin un arbore la patru locuri de
parcare şi vor fi delimitate de un gard viu de 1,20 metri înălţime.
(3) Exa, Exh, Ext, Exv, Exp: se recomandă utilizarea speciilor locale adaptate condiţiilor climatice şi favorabile
faunei antropofile specifice
(4) ExpIMB: Se recomandă administrarea fondului forestier asemeni unui parc dendrologic, cu intervenţii
specifice de întreţine a vegetaţiei existente şi plantare, atunci când este cazul, cu specii autohtone. Se
recomandă, de asemenea, împădurirea versanţilor digurilor de protecţie pentru consolidarea acestora şi
reglarea umidităţii solului, a malurilor canalelor de legătură între ochiurile de apă mai întinse pentru
marcarea traseului acestora, dar şi pe malurile canalelor de desecare şi irigaţii – măsură recomandată
pentru tot teritoriul IMB.
ARTICOLUL 14 – ÎMPREJMUIRI
Conform cerinţelor tehnice pentru fiecare funcţiune.
ExpIMB – Împrejmuirile pot fi realizate numai din vegetaţie / garduri vii.
SECŢIUNEA III: POSIBILITĂŢI MAXIME DE OCUPARE ŞI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 15 - PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

subzona POTmax
(Sc/S teren utr*100)

Exh - conform normelor tehnice

Ext 50%
Exv Nu este cazul
Exp Nu este cazul
ExpIMB Nu este cazul
ARTICOLUL 16 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

subzona CUTmax
(Sd/S teren utr)

Exh - conform normelor tehnice

Ext 1
Exv Nu este cazul
Exp Nu este cazul
ExpIMB Nu este cazul

Intocmit:
[Link]. Angelica Stan

111