Ministerul Educatiei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnica a Moldovei
Facultatea Tehnologie si Management in Industria Alimentara
Departamentul Procese,Masini si Aparate Industriale
Proiect
La disciplina Operatii Unitare in Industria Alimentara
Elaborat: Harea Mihail , [Link]. TAP-151
Coordonator: Chiaburu Vasile, lector superior
Chisinau 2017
Cuprins:
1. Bazele teoretice ale procesului3
2. Procedee de [Link] de functionare..6
3. Calculul termic al aparatului9
4. Bazele protectiei si securitatea muncii.
2
Bazele teoretice ale procesului.
Evaporarea este o reactie termica de separare partiala sau totala a solutiilor formate prin
dizolvarea substantelor nevolatile in dizolvanti volatili. Operatia consta in transformarea in vapori
a dizolvatului volatil urmata de indepartarea acestora din aparatul in care are loc operatia. In aceest
mod continutul dizolvantului in sol scade, iar concentratia solutiei in substanta nevolatila creste.
Transformarea dizolvatului in vapori se poate face prin fierbere sau prin vaporizare; evaporarea
se refera numai la transformarea dizolvatului in vapori prin fierbere (operatia se desfasoara la
temperature de firbere a solutiei, presiunea vaporilor dizolvatului fiind egala cu presiunea lor de
saturatie la temperatrura respective).
Prin evaporare, vaporii dizolvantului se obtin in stare practice pura, iar substanta nevolatila
(dizolvatul) de obicei un solid sau un lichid cu temperature ridicata de fierbere (acid sulfuric,
glicerina, etc.), ramane in stare concentrate in aparat sau se separa in stare solida prin operatii
auxiliare (cristalizarea).
Separarea totala in acelasi aparat, fara operatii auxiliare este posibila numai in cazul
substantelor nevolatile in stare lichida (glicerina) sau cand la temperature de evaporare substanta
lichida nevolatila se gaseste in stare topita (azotat de amoniu si hidrixid de sodiu).
Utilaje in care se realizeaza operatia de evaporare se numesc evaporatoare. Caldura
necesara evaporarii poate fi furnizata de purtatorii de caldura gazosi, lichizi sau vapori prin
incalzire directa si indirecta.
Incalzirea directa (fara perete despartitor) este utilizata rar in special la concentrarea
solutiilor corosive cu arzator afundat. Cel mai raspandit mod de transmitere a caldurii in
evaporatoare este incalzita indirect cu vapori de apa. Mai rar se utilizeaza incalzirea cu gaze de
ardere (obtinerea hidroxidului de sodiu solid) si uneori cu purtatori de caldura lichizi; incalzirea
electrica se utilizeaza foarte rar, vaporii de apa utiliozatri pentru incalzirea evaporatoarelor se
numesc vapori primari ( abur primar), iar vaporii rezultati in urma evaporarii dizolvantului se
numesc vapori secundari.
Factorii care influenteaza operatia de evaporare:
Acesti factori se refera atat la solutia initiala cat si la solutia concentrata, precum si la operatia
de evaporare in [Link] lor se poate manifesta asupra transferului termic, asupra
calitatilor, solutii finale, asupra eficientei instalatiei sau asupra costului operatiei de evaporare.
Dintre factorii referitori la solutia initiala o importanta deosebita o prezinta urmatorii:
- concentratia si natura solutiei
- constantele fizice ale solutiei
- presiunea de vapori
3
- sensibilitatea termica
- depunerea de cruste sau cristale
- formarea de spuma
Factorii referitori la solutia concentrate cuprind, in afara celor enumerate la solutia initiala,
concentratia solutiei finale si formarea acesteia (solutie, topitura sau cristale).
Dintre factorii referitori la operatia de evaporare in ansamblu o importanta deosebita o prezinta:
modul de functionare (continuu si discontinuu, circulatia solutiei in evaporator si in instalatie,
presiunea si temperature in evaporatoare, presiunea hidrostatica, parametrii aburului primar, durata
evaporarii si costul operatiei).
Cativa din acesti factori,a caror influenta trebuie neaparat avuta in vedere la alegerea tipurilor
constructive si la calculul instalatiilor de evaporare vor fi analizati mai indeaproape;o parte din
ceilalti vor fi considerati la prezentarea procedeelor de evaporare si a tipurilor de evaporatoare.
Temperatura de fierbere a solutiei intr-un evaporator t`este mai mare decat temperature de
fierbere a solventului pur t la presiunea sub care are loc [Link] temperaturii de
fierbere a solutiei se datoreste influentei substantei nevolatile dizolvate, presiuni hidrostatice din
evaporator si rezistenta hidraulica la trecerea vaporilor secundari.
Dizolvarea unei substante nevolatle intr-un dizolvant volatile are ca efect scaderea presiuni
de vapori a dizolvatului si ca urmare cresterea temperature de firbere a [Link]
temperaturii de fierbere a solutiei este cu atat mai mare cu cat este mai concentrata solutia
respective.
Sensibilitatea termica , unele substante in special organice prin mentinerea la o temperatura
mai ridicata se degradeaza adica se descompun chimic sau pierd anumite calitati ,privind aspectul
,mirosul sau [Link] este in functie de produsul dintre temperature t si durata de
ramanere la temperature respectiva.
Bilantul termic:
Pe baza bilantului termic se poate de obtinut formulele de calcul a cheltuelilor
[Link] alcatueste bilantul in conformitate cu legea conservarii a energiei prin egalarea
valorilor energiei degajate si acelei absorbite.
Deci,ecuatia bilantului termic in lipsa pierderilor sarcinii termice (caz ideal) va fi:
= +
Iar pentru cazul real :
= + +
Ecuatiile de transfer a energiei termice.
4
Pot fi explicate pe baza schemei simplificate a profilului de temperatura:fie doi agenti
termici in miscare,aflati in procesul de schimb de caldura prin suprafata termica. Fluxul de
energie este indreptat de la agent fierbinte spre acel rece datorita diferentei de potential
(diferentei sau saltului de temperatura a fiecarei trepte de transfer). Urmarind itinerarul
transferului,se poate usor de observat,ca in mediul agentului fierbinte energia se transporta spre
suprafata termica prin mecanism convectiv gratia deplasarilor transversali a macroformatiunilor
ale curentului, traversind suprafata termica prin mecanism
molecular si apoi trecind in mediul agentului rece iarasi prin mecanism convectiv, insa de la
suprafata termica spre agent rece.
Deci, fluxul de energie,degajat de catre agentul fierbinte si absorbit de catre agentul rece, poate fi
exprimat prin ecuatia de transfer convectiv :
degajat: ,
sau fluxul unitar: ;
si-absorbit : sau
Coeficientul caracterizeaza intensitatea transferului in limitele agentului termic, se
numeste coeficientul partial de transfer, si depinde de proprietatile fizice a mediului
si situatia hidrodinamica in sistem, A - aria suprafetii termice, .
Fluxul, format de mecanism molecular si trecut prin suprafata termica,se exprima prin
ecuatia de conductivitate ( legea lui Fourier)
sau prin fluxul unitar
in care: coeficientul de conductivitate termica, - grosimea suprafetii
termice(distanta intre izoterme si ), m, si -temperatura suprafetii termice
respectiv din partea agentului fierbinte si acelui rece, .
5
Cu scopul diminuarii pierderilor de energie termica utilaj termic se acopera cu un strat de
izolatie termica,care majoreaza rezistenta termica a suprafetii aparatului. Pentru protejare
peretelui aparatului de supraincalzire, stratul de izolatie se fixeaza pe partea interioara a
suprafetii aparatului.
Procedee de [Link] de functionare
Evaporarea simpla:
Acest procedeu realizeaza concentrarea solutiei intr-un singur evaporator, prin evaporarea
solutiei,pana la atingerea cocentratiei cerute evaporarea simpla pote fi continua sau discontinua
.Solutia initiala este continuu alimentata in [Link] urma evaporarii rezulta vapori secundari
si solutia concentrata .
Productivitatea evaporatorului depinde de parametrii aburului primar de diferenta intre
temperature acestuia si temperature solutiei de suprafatade incalzire de coficient total de transfer
[Link] secundari w1 sant fie evacuate in atmosfera fie condesati intr-un condensator fie
utilizati ca purtatori de caldura pentru incalzirea altor aparate .
Evaporarea simpla poate fi realizata sub presiune sau sub depresiune (vid).La evaporarea
sub vid depresiunea se realizeaza prin condensarea vaporilor secundari intr-un condensator special
si prin evacuarea gazelor necondensabile din spatial de fierbere cu ajutorul unei pompe de vid.
Evaporarea sub vid permite scaderii temperaturii de fierbere a solutiei putand fi astfel
utilizata pt concentrarea solutiilor [Link] avantaje ale evaporarii sub vid
sunt:posibilitatea mariri diferentei de temperature intre aburul primar si solutia de concentrat
micsorarea suprafetei de incalzire folosind aburul primar de presiune [Link] de metal
pentru reducerea grosimi peretilor evaporatorului.
Evaporarea sub presiune este mai rar utilizata in procedee de evaporare simpla deoarece ridica
temperature de fierbere a solutiei si deci necesita abur primar de presiune [Link] secundar
obtinut poate fi utilizat ca agent de incalzire sau in diferite scopuri tehnologice
Bilantul de materie a aparatului de evaporare:
Sa notam:
6
debitul de masa a solutiei diluate (la intrare in evaporator) -
debitul de masa a solutiei concentrate (dupa evaporare) - , ;
debitul vaporului secundar - ;
concentratia substantei dizolvate in solutie diluata -
concentratia substantei dizolvate in solutie concentrata
Utilizind acesti notatii, bilantul materiei va fi :
(bilantul global)
(bilantul partial)
Evaporarea cu efect multiplu:
Acest procedeu de evaporare urmareste realizarea unei economi de abur primar pentru
incalzire si de apa de racier pentru condensare prin utilizarea vaporilor dintr-un evaporator cu abur
de incalzire in evaporatorul imediat urmator al unei evaporari formata din mai multe aparate.
Primul evaporator se considera evaporatorul incalzit cu abur primar ultimul evaporator
este considerat evaporator ai carui vapori secundari nu mai sunt utilizati pentru incalzirea pentru
o instalatie de evaparae si sunt considerati sau sunt utilizati in alte scopuri.O instalatie cu efect
multiplu este formata dintr-un numar de eaporatoare ( de obicei 3-5)de cele mai multe ori identice
astfel dispuse incat sa se asigure circulatia solutiei intre evaporatoare iar vapori secundari produsi
intr-un evaporator sa poata comunica printr-o conducta de legatura cu spatial de incalzire al
evaporatorului [Link] evaporatoarelor se face in sensul circulatiei vaporilor de
incalzire.
.Dezavasntajul acestei scheme consta in aceea ca solutia de concentratie maxima deci cu
vascozitate mare se concentreaza in ultimul evaporator unde temperature este minima,adica in
conditiile cele mai defavorabile pentru transmiterea [Link] aceasta schema este cea mai des
utilizata ea este indicate pentru evaporari pana la concentrare finala darn u prea mari.
Avantaujul principal al schemei de circulatie a solutiei consta in aceea ca solutia pe masura
ce se concentreaza trece in evaporatoare cu temperature din ce in ce mai ridicata astfel incat
valoarea coeficientuluitotal de trasmitere a caldurii nu variaza mai mult de la ultimul la primul
evaporator.
7
Scema instalatiei cu trei corpuri: -debitul solutiei diluate si celor concentrate;
- debitul aburului de incalzit primar si celor secundari; -debitul aburului prelevat,
- debitul condensatului de abur de incalzit, .
Consumul specific a aburului primar
Cantitatea aparatelor in instalatie Klassen real
1 1 1,1
2 0,5 0,57
3 0,33 0,4
4 0,25 0,3
5 0,125 0,27
Din tabela prezentata e vazut ca economia aburului primar diminueaza destul de
considerabil cu cresterea numarului corpurilor in instalatie : la trecerea de la unu la doua
corpuri economia constituie 50%, iar la trecerea de la patru la cinci corpuri economia scade
pina la 10%, adica numarul corpurilor in instalatie nu poate fi admis arbitrar, dar necesita
optimizarea pe baza calculului tehnico-economic.
Bilantul de materie a instalatiei cu efect multiplu.
Analizind de exemplu instalatie cu trei corpuri, destul de usor se observa ca bilantul de
materie a acestei este absolut analog bilantului de materie a instalatiei cu un singur corp. Deci
capacitate de evaporare a instalatiei cu efectul multiplu
care, urmarind principiul lui Klassen si introducind in analiza aburul prelevat se
poate de prezentat prin prelevarile a aburului secundar
8
si deci
De aici venim la concluzie ca este mai avantajos de prelevat aburul secundar din ultimii corpuri a
instalatiei.
CALCULUL TERMIC A APARATULUI DE EVAPORARE
Date initiale: Debitul solutiei diluate 5 t/h cu concentratia 14%. Concentratia solutiei concentrate
50%. Depresiunea in aparat 0.5 at.
Presupunem ca evaporam suc de mere la presiunea de 2 at, iar produsul vine spre evaporare la
temperatura 20oC.
1. Calculam debitul aburului secundar dupa formula :
W =Gd( 1- Bd/Bc)
Unde : W-debitul aburului secundar [kg/s]
Gd-debitul solutiei diluate ,Gd=5t/h=1.38kg/s
Bd- concentratia solutiei diluate ,Bd=14%=0.14
Bc-concentratia solutiei concentrate , Bc=50%=0.5
W=1.38kg/s*(1-0.14/0.5)= 0.9936 kg/s
2. Determinam debitul solutiei concentrate:
Gc=Gd W=1.38kg/s-0.9936kg/s= 0.3864kg/s
3. Calculam cantitatea de energie consumata in process. Pentru aceasta e necesar de aflat
cantitatea de energie consumata pentru incalzirea produsului, pentru evaporarea apei
si pierderile de energie in mediul inconjurator:
= + +
= ( )
= 3%( + )
Unde: -cantitatea de energie consumata pentru evaporarea apei din produs
- cantitatea de energie consumata pentru incalzirea produsului
9
- pierderile de energie in mediu inconjurator
-capacitatea termica a solutiei diluate [J/kg*K] : = 4190(1 )
-temperatura de fierbere a solutiei
- temperatura initiala a solutiei
- caldura latenta de evaporare a solventului [J/kg], = 1
= 4190(1 0.14) = . []
Temperatura de fierbere pentru sucul de mere :
= + = + + +
= 80.9 + 0.5 + 2 + 1 = .
- temperatura de saturatie , = . 2
- cresterea temperaturii de fierbere a solutiei la depresiune , = .
- cresterea temperaturii de fierbere in stratul mediul al solutiei datorita efectului
hidrostatic, =
-cresterea temperaturii de fierbere a solutiei ca urmare a cresterii depresiunii hidraulice ,
=
= 1.38 3603.4 (84.4 20) = . W
= 0.9936 2307 103 = .
= 3%(320 241.36 + 2 292 235.2) = .
= 320 241.36 + 2 292 235.2 + 78 374.2 = .
4. Calculam debitul aburului de inclzire conform formulei:
1 , 2, 3
Procese si aparate in ingineria chimica, K.F. Pavlov, P.G. Romankov, A. A. Noscov pag 529
10
=
Unde:D- debitul aburului de inclzire,[kg/s]
Q- cantitatea de energie consumata in timpul procesului,[W]
- caldura latenta de condensare a aburului [J/kg], = 3
1
- titlul aburului, = =
100
.
= = . [kg/s]
1
5. Determinam valoare coeficientului global de transfer a caldurii:
1
k =
1 1
1 2
Unde: k-coeficientul global de transfer a caldurii, [/2 ]
, =
- conductibilitatea materialului din care e confectionat aparatul. In cazul dat inox,
= . [W/m K]4
1 , 2 - coeficientii partiali de transfer de cldur , se calculeaza dupa formulele empirice:
1/3
2
1 = 1.21 ( ) 1/3
2 1/3
2 = ( ) 2/3
5
Unde: -densitatea apei pe linia de saturatie, = [ ]
3
r- caldura latenta de condensare a aburului [J/kg], = 6
4
[Link]
57 8
, , Procese si aparate in ingineria chimica, K.F. Pavlov, P.G. Romankov, A. A. Noscov pag 517, tab 39
6
Procese si aparate in ingineria chimica, K.F. Pavlov, P.G. Romankov, A. A. Noscov pag 529, tab 57
11
g-acceleratia gravitationala, = . [2 ]
-viscozitatea dinamica , = . [Pa*s]7
H- inaltimea aparatului , H=4m
- conductibilitatea termica a apei in functie de presiune , = . [W/m K]8
1
9432 2208 103 9.81 3 1
1 = 1.21 68.6 102 ( ) 3 = . .
0.000231 4
b-coeficient ce se determina dupa formula :
2 2
3 1232 3
= 0.075 [1 + 10 ( 1) ] = 0.075[1 + 10 ( 1) = .
1.107
-densitatea produsului , = [3 ] 9
- densitatea aburului in functie de presiune , = . [3 ]
- conductibilitatea termica a produsului in functie de temperatura medie si concentratie,
= . [ ]10
-viscozitatea dinamica a produsului in functie de temperatura, = . [ 2 ]
- tensiunea superficiala a produsului, = . [] 11
9,10
.. ,.
,pag 130 ,tab200, fig 37
11
[Link]
12
-temperatura de fierbere a produsului, = . = .
1
(43.6 102 )2 1232 3 2
2 = 0.082 ( ) 3 = . .
0.09 102 71.2 103 354.4
1
=
1 1
+ . +
. . . .
6. Calculam fluxul termic:
Unde: -temperatura medie a produsului in procesul de evaporare
+ 84.4 + 20
= = = .
2 2
1
= .
1 1
+ +
. . . . .
.
=
. . + . + . .
Obtinem ecuatia:
. . + . + . . . =
Aceasta ecuatie se rezolva grafic dind valori lui q (y-reprezinta partea stinga a ecuatiei).
Pentru a determina ordinul de marime a marimii cautate q, se considera orientativ valoarea lui
W
= 1200 [2 ]. In acest caz 62000 [m2 ]
W
Din tab.4-7 si fig. 4-17 la y=0 il gasim pe q=57300[m2], deci putem sa calculam cu exactitate
valoarea lui k:
57300
= = = . [/2 ]
52.2
7. Calculam suprafa termic a aparatului:
Unde:A- suprafa termic a aparatului, m2
13
-diferenta utila de temperatura:
= +
-temperatura aburului in functie de presiune, = . 12
= . + . = .
.
= = . 2
. .
12
Procese si aparate in ingineria chimica, K.F. Pavlov, P.G. Romankov, A. A. Noscov pag 517, tab 39
14
Bazele protectiei si securitatea muncii
[Link] :
1.1. Exploatarea conductelor termice trebuie s asigure: funcionarea acestora la parametrii
stabilii prin proiect (presiune , temperatur) fiind interzis depirea lor supravegherea
functionrii armturilor, sistemelor de susinere i a strii izolaiei termice ntreinerea, revizia i
repararea n vederea meninerii n permanent n stare de bun funcionare efectuarea tuturor
manevrelor precum i a lucrrilor de ntreinere, revizie i reparaie n condiii de deplin
securitate a muncii
1.2 Urmrirea comportrii instalaiei termice este activitatea sistematic de culegere i
valorificare a informaiilor rezultate din observare i msurri asupra unor fenomene ce
caracterizeaz proprietile instalaiei termice n procesul de interaciune cu mediul ambiant
natural i cu sine nsi. Proprietile de comportament i fenomenele ce caracterizeaz, sunt
alese astfel nct cu ajutorul unor criterii de apreciere legate de instalaia termic i al unor
condiii de calitate corespunztoare, s permit aprecierea aptitudinii lor pentru exploatare
respectiv a realizrii calitilor care o fac s corespuns cerintelor. Scopul urmririi comportrii
instalaiei termice const n:
- asigurarea aptitudinii pentru exploatare pe durar de serviciu normat, prin aplicarea la timp a
msurilor de ntreinere i reparaie;
- prevenirea accidentelor de instalaie, printr-o exploatare corect i prin depistarea deficienelor
din faza recipient i luarea msurilor necesare.
- generalizarea experienei pozitive, prin mbuntirea proiectelor, a tehnologiilor de ntreinere
i reparaii.
[Link] n funciune a instalaiei :
La punerea n funciune a instalaiei termice se vor acorda o atenie deosebit asigurrii unei
nclziri uniforme i progresive a acestora, pentru a se evita apariia eventualelor ocuri
hidraulice sau termice, asigurndu-se o drenare i o aerisire corespunztoare .Toate manevrele la
organele de nchidere se vor efectua cu atenie, deschiderea acestora se face lent i progresiv. n
tot timpul ct se efectueaz umplerea, robinetele de golire sunt n poziia nchis iar robinetele
de aerisire n poziia deschis pn prin acestea va curge jet de ap, moment n care se vor
nchide.
[Link] instalaiei :
Exploatarea instalaiei se va face astfel nct s se asigure realizarea obiectivului propus .Pentru
asigurarea unei exploatri n condiii de eficien i siguran maxim se impune ca periodic s
se efectueze reviziile, lucrrile curente de ntreinere sau de remediere. Personalul de ntreinere
va fi instruit n acest scop de ctre ntreprinderea beneficiar. n timpul funcionrii instalaiilor
nu este admis efectuarea de lucrri (repararea prin sudare, strngerea unor suruburi, tenuirea
unor pori, etc.), la elementele acestora.
15
Bibliografie:
1. Procese si aparate in ingineria chimica, K.F. Pavlov, P.G. Romankov, A. A. Noscov
2. ..
,.
3. [Link]
4. [Link]
5. [Link]
[Link]
16