Cuprins

1 Trigonometrie sferica 1
1.1 Geometria sferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
1.2 Biunghi sferic. Triunghi sferic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
1.3 Proprietati ale triunghiurilor sferice . . . . . . . . . . . . . . . . 6
1.3.1 Egalitatea triunghiurilor sferice . . . . . . . . . . . . . . 6
1.3.2 Triunghiuri sferice polare . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.3.3 Relatii de ordine ntre elementele unui triunghi sferic . 8
1.4 Formulele fundamentale ale trigonometriei sferice . . . . . . . 8
1.5 Formule deduse din formulele fundamentale . . . . . . . . . . . 9
1.6 Rezolvarea triunghiurilor sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.6.1 Rezolvarea triunghiurilor sferice dreptunghice . . . . . 13
1.6.2 Rezolvarea triunghiurilor sferice oarecare . . . . . . . . 15
1.7 Alte probleme privind triunghiurile sferice . . . . . . . . . . . . 16
1.8 Poligoane sferice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
1.9 Legatura ntre trigonometria sferica si trigonometria plana . . 18
1.10 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

2 Aplicatiile trigonometriei sferice 25

2.1 Geometria analitica a sferei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
2.2 Coordonate geografice si probleme de geodezie . . . . . . . . . 27
2.3 Navigatie maritima si aeriana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
2.4 Astronomie sferica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
2.5 Exercitii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31

1
2 CUPRINS
Capitolul 1

Trigonometrie sferica

1.1 Geometria sferei

Definitia 1.1. Se numeste suprafata sferica (sau sfera) locul geome-
tric al punctelor din spatiu egal departate de un punct fix C numit centrul
sferei.

Spatiul marginit de suprafata unei sfere se numeste bila sau glob, iar daca
nu exista pericol de confuzie se va numi tot sfera.
Segmentul de dreapta care uneste centrul sferei cu orice punct de pe
suprafata ei se numeste raza a sferei, iar segmentul de dreapta care uneste
doua puncte de pe suprafata sferei si trece prin centrul acesteia se numeste
diametru.
Fie o sfera de raza R cu centrul n punctul C(a, b, c). Impunand conditia
ca un punct oarecare M (x, y, z) de pe suprafata sferei sa fie la distanta R de
centrul C se obtine:

(x a)2 + (y b)2 + (z c)2 = R2

care se numeste ecuatia sferei. In cazul particular n care centrul este chiar
originea O(0, 0, 0) gasim ecuatia

x2 + y 2 + z 2 = R 2 .

Pozitia relativa a dreptelor si sferelor

Dreptele pot avea cu o suprafata sferica un punct comun, doua puncte
comune sau niciun punct comun. O secanta intersecteaza suprafata sferei n
doua puncte. Partea dintr-o secanta cuprinsa n interiorul sferei se numeste
coarda. Coarda cea mai lunga este diametru al sferei, iar centrul sferei se
afla la jumatatea diametrului.

1
2 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Tangenta la o sfera este o dreapta care intersecteaza sfera ntr-un singur

punct. Prin orice punct al unei sfere se pot duce o infinitate de tangente,
toate fiind coplanare si formand planul tangent n acel punct. Raza sferei
corespunzatoare acestui punct este perpendiculara pe planul tangent.
Pozitia relativa a planelor si sferelor
Un plan si o suprafata sferica pot avea n comun un cerc, un punct, sau
niciun punct. In primul caz, centrul cercului de intersectie ntre plan si sfera
este piciorul perpendicularei din centrul sferei pe plan. Daca centrul sferei C
este inclus n plan, atunci centrul cercului de intersectie este chiar C.
Un plan intersecteaza o sfera dupa un cerc atunci cand distanta h de
la centrul sferei la acel
plan este mai mica decat raza R. Raza cercului de
intersectie este r = R2 h2 , deci ia valoarea maxima R atunci cand h = 0,
asadar planul contine centrul sferei. Daca h = R atunci planul este tangent
la sfera (deci intersectia este formata dintr-un singur punct), iar daca h > R
planul nu intersecteaza sfera.

Prin orice doua puncte A si B care sunt situate pe o sfera si nu sunt

diametral opuse, se poate duce un fascicol de plane, care intersecteaza sfera
dupa un fascicol de cercuri. Dintre acestea, cel mai mic cerc (ca lungime)
este cel care are diametrul AB, iar cel mai mare are centrul chiar n centrul
sferei. Acesta din urma, a carui raza coincide cu raza sferei se numeste cerc
mare al sferei, iar toate celelalte sunt numite cercuri mici.
Arcul AB de pe cercul mare al sferei care trece prin aceste puncte este cel
mai scurt drum (pe sfera) dintre punctele A si B, deci este corespondentul n
geometria sferica a segmentului de dreapta din geometria plana. Acest arc
se numeste linie geodezica pe sfera, iar lungimea lui se numeste distanta
sferica ntre cele doua puncte de pe sfera.
Prin oricare doua puncte de pe o sfera (care nu sunt diametral opuse)
trece un unic cerc mare al sferei. Oricare doua cercuri mari ale unei sfere
se intersecteaza n doua puncte diametral opuse. Un plan care intersecteaza
o sfera dupa un cerc (mare sau mic) mparte suprafata sferica n doua ca-
1.1. GEOMETRIA SFEREI 3

lote sferice, si sfera (globul) n doua segmente sferice. Aceste calote si

segmente sunt egale daca planul trece prin centrul sferei.
Doua plane paralele delimiteaza dintr-o sfera o zona sferica. O zona
sferica este marginita de doua cercuri de pe sfera, dintre care cel mult unul
poate fi cerc mare. Doua cercuri mari delimiteaza dintr-o sfera patru pene
sferice. Zona dintr-o sfera delimitata de o suprafata conica circulara cu
varful n centrul sferei se numeste sector sferic.

Fie o sfera cu centrul n origine si de raza R, si M (x, y, z) un punct de

pe sfera. Notam cu M proiectia lui M pe planul xOy, cu unghiul dintre
OM si planul xOy, si cu unghiul dintre OM si Ox. Atunci avem:

x = R cos cos



y = R cos sin ,




z = R sin
care se numesc ecuatiile parametrice ale sferei.
Unghiul [1800 , 1800 ] se numeste longitudine, unghiul [900 , 900 ]
se numeste latitudine, iar mpreuna (, ) se numesc coordonate sferice.
Curbele de pe sfera obtinute prin fixarea uneia dintre cele doua coordo-
nate sferice sunt:

= constant: semicercuri mari numite meridiane

= constant: cercuri numite paralele. In particular, = 0 este un

cerc mare numit ecuator.

Suprafata de ecuatie
x2 y 2 z 2
+ + =1
a2 b 2 c 2
4 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

se numeste elipsoid de semiaxe a, b, c. Daca toate semiaxele sunt egale

ntre ele se obtine o sfera. Daca doar doua semiaxe sunt egale, elipsoidul se
numeste elipsoid de rotatie. Astfel, un elipsoid de rotatie n jurul axei Oz
are ecuatia
x2 y 2 z 2
+ + =1
a2 a2 b2
In geodezie Pamantul este considerat un elipsoid de rotatie cu raza ecua-
toriala a 6378 km si raza polara b 6357 km. In realitate forma Pamantului
este neregulata si se numeste geoid, dar abaterile de la o forma care se pre-
teaza calculelor matematice sunt mici n raport cu marimile care intervin n
aceste calcule. Intr-o prima aproximare, Pamantul poate fi considerat o sfera
(glob) de raza medie R = 6371, 221 km.

1.2 Biunghi sferic. Triunghi sferic

Toate distantele dintre puncte aflate pe o sfera se masoara prin arce de cercuri
mari. Daca raza sferei este foarte mare, aceste distante pot fi aproximate prin
segmentele de dreapta dintre punctele respective. Lungimea arcului de cerc
_
mare AB dintre doua puncte A si B depinde de marimea razei R si de unghiul
la centru :
_ =R= R
lAB
180
dupa cum este masurat n radiani sau grade sexagesimale.
Doua cercuri mari se intersecteaza n doua puncte diametral opuse N si
S care se numesc poli. Portiunea din suprafata sferei marginita de doua arce
de cerc mare cu extremitatile n polii N si S se numeste biunghi sau fus
sferic.
Orice plan perpendicular pe diametrul N S intersecteaza planele celor
doua cercuri mari dupa cate o dreapta, unghiul dintre aceste doua drepte
fiind egal cu unghiul diedru dintre planele celor doua cercuri mari. Tangentele
ntr-un pol la ambele cercuri mari sunt perpendiculare pe diametrul N S, deci
formeaza acelasi unghi .
In cartografie sunt folosite fusuri (biunghiuri) sferice ale caror unghiuri
sunt de 60 , numite benzi meridiane Gauss-Kruger. Daca aria sferei de
raza R este 4R2 si corespunde la un unghi la centru de 2 radiani (sau
3600 ), atunci aria fusului sferic corespunzator unghiului este:

R2
A = 2 R2 =
90
1.2. BIUNGHI SFERIC. TRIUNGHI SFERIC 5

dupa cum este masurat n radiani sau grade sexagesimale. O banda meri-
diana Gauss-Kruger are aria

R2 60 R2
A= = = 8.501.665 km2
900 15

Fie o sfera de centru O si raza R, iar pe aceasta sfera fie cercul mare C (cu
centrul n O si de raza R). Dreapta care trece prin O si este perpendiculara pe
planul cercului mare C intersecteaza suprafata sferei n doua puncte diametral
opuse N si S care se numesc polii cercului mare considerat C. Cercul C se
numeste polara punctelor N si S (sau ecuator pentru polii N si S). Daca
se alege un sens de parcurgere pe cercul C, se pot deosebi polii: un pol drept
si unul stang, sau pol nord si pol sud.
Cum distanta dintre doua puncte de pe o sfera se masoara n grade sau
radiani pe arcul de cerc mare ce trece prin aceste puncte, gasim ca toate
punctele de pe cercul mare C sunt la aceeasi distanta (900 ) fata de polii N
si S. Arcul de cerc mare care uneste polul unui cerc de pe sfera cu un punct
al cercului este constant (900 ) si se numeste raza polara sau raza sferica
a cercului.
Intersectia dintre suprafata sferei si un alt plan perpendicular pe N S
(altul decat cel ecuatorial) este un cerc mic cu centrul pe N S si de raza

r = R cos

unde este latitudinea corespunzatoare paralelei .

Biunghi sferic Triunghi sferic

Definitia 1.2. Se numeste triunghi sferic portiunea de pe suprafata unei

sfere marginita de trei arce de cerc mare (numite laturile triunghiului sfe-
ric), care se intersecteaza doua cate doua n trei puncte numite varfurile
triunghiului sferic.
6 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Fiind date trei puncte A, B si C pe o sfera astfel ncat sa nu fie doua

diametral opuse si nici toate trei pe acelasi cerc mare al sferei, exista trei
cercuri mari care unesc cate doua din aceste puncte si se intersecteaza si n
punctele diametral opuse A , B si C . Suprafata sferei este astfel mpartita
n opt parti, fiecare marginita de cate trei arce de cerc mare de masura mai
mica de 1800 , numite triunghiuri sferice euleriene.
Unghiurile unui triunghi sferic sunt unghiurile diedre dintre planele cer-
curilor mari corespunzatoare. Intr-un triunghi sferic eulerian, atat laturile
(notate cu a, b, c) cat si unghiurile (notate cu A, B, C) sunt mai mici de
1800 .
Planele cercurilor mari corespunzatoare triunghiului sferic ABC se inter-
secteaza n centrul O al sferei si formeaza unghiul triedru OABC. Un
triunghi sferic poate fi obtinut prin intersectia suprafetei sferei cu un trie-
dru cu varful n O. Unghiurile triunghiului sferic sunt egale cu unghiurile
diedre ale triedrului corespunzator, iar laturile triunghiului sferic sunt egale
cu unghiurile plane ale triedrului. Intersectia a doua sfere concentrice cu
acelasi triedru sunt doua triunghiuri sferice asemenea ale caror elemente
(exprimate n unitati de unghi) sunt egale.
Un biunghi sferic este mpartit printr-un arc de cerc mare n doua triun-
ghiuri sferice numite triunghiuri conjugate sau suplementare. Un triunghi
sferic se numeste dreptunghic daca are cel putin un unghi de 900 . Un tri-
unghi sferic se numeste quadratic (sau rectilater) daca are cel putin o
latura de 900 .

1.3 Proprietati ale triunghiurilor sferice

1.3.1 Egalitatea triunghiurilor sferice
Spunem ca doua triunghiuri sferice situate pe aceeasi sfera sunt egale (con-
gruente) daca sunt la fel asezate si au egale cate:

1. doua laturi si unghiul cuprins ntre ele (cazul L.U.L.)

2. o latura si cele doua unghiuri alaturate (cazul U.L.U.)

3. trei laturi (cazul L.L.L.)

4. trei unghiuri (cazul U.U.U.)

Observatie: Ultimul caz apare n plus fata de triunghiurile plane deoarece

pe suprafata sferei atat distantele cat si unghiurile se masoara n grade sau
radiani.
1.3. PROPRIETATI ALE TRIUNGHIURILOR SFERICE 7

1.3.2 Triunghiuri sferice polare

Definitia 1.3. Fie triunghiul sferic ABC. Se considera pe sfera suport punc-
tele A1 , B1 , C1 astfel ncat :

A1 este pol al arcului de cerc mare BC

B1 este pol al arcului de cerc mare CA

C1 este pol al arcului de cerc mare AB

Triunghiul sferic A1 B1 C1 se numeste triunghi sferic polar n raport cu

triunghiul ABC.

Observatie:
Se poate arata ca si invers, triunghiul ABC este polar n raport cu triun-
ghiul A1 B1 C1 .

Teorema 1.1. 1. Suma dintre un unghi al triunghiului sferic ABC si

latura corespunzatoare a triunghiului sau polar A1 B1 C1 este egala cu
1800 .

2. Suma dintre o latura a triunghiului sferic ABC si unghiul corespunzator

al triunghiului sau polar A1 B1 C1 este egala cu 1800 .

Daca notam cu a1 , b1 , c1 si A1 , B1 , C1 laturile, respectiv unghiurile triun-

ghiului polar A1 B1 C1 , atunci avem:

a1 + A = 1800 a + A1 = 1800
b1 + B = 1800 si b + B1 = 1800
c1 + C = 1800 c + C1 = 1800

Triunghiuri sferice polare

8 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Observatie:
Triunghiul sferic din stanga are laturile mai mici decat 900 , de aceea este
situat n interiorul triunghiului sau polar A1 B1 C1 . Daca triunghiul ABC are
laturi mai mari decat 900 , cele doua triunghiuri reciproc polare se intersec-
teaza (cazul din dreapta).

1.3.3 Relatii de ordine ntre elementele unui triunghi

sferic
Laturile a, b, c verifica inegalitatile:

a < b + c, b < c + a, c < a + b (1.1)

a > b c, b > c a, c > a b (1.2)

Daca se noteaza cu s = a+b+c

2 semiperimetrul triunghiului sferic, atunci

s > a, s > b, s > c

Laturile a, b, c verifica

00 < a + b + c < 3600

Scriind inegalitatea anterioara pentru triunghiul sferic polar, obtinem

1800 < A + B + C < 5400 (1.3)

Diferenta dintre suma unghiurilor unui triunghi sferic si 1800 se numeste

excesul sferic al triunghiului si se noteaza cu

= A + B + C 1800 (00 , 3600 ) (1.4)

Scriind inegalitatile (1.1) pentru triunghiul polar, se obtine

B + C A < 1800 , C + A B < 1800 , A + B C < 1800 (1.5)

1.4 Formulele fundamentale ale trigonometriei

sferice
Formulele lui Gauss-Euler pentru cosinusurile laturilor:

cos a = cos b cos c + sin b sin c cos A (1.6)

cos b = cos c cos a + sin c sin a cos B (1.7)
cos c = cos a cos b + sin a sin b cos C (1.8)
1.5. FORMULE DEDUSE DIN FORMULELE FUNDAMENTALE 9

Formulele lui Gauss-Euler pentru cosinusurile unghiurilor:

cos A = cos B cos C + sin B sin C cos a (1.9)
cos B = cos C cos A + sin C sin A cos b (1.10)
cos C = cos A cos B + sin A sin B cos c (1.11)
Teorema sinsurilor din trigonometria sferica:
sin a sin b sin c
= = =K (1.12)
sin A sin B sin C
unde K se numeste modulul triunghiului sferic si este definit prin
1 cos2 A cos2 B cos2 C 2 cos A cos B cos C
K2 =
sin2 A sin2 B sin2 C
Laturilor egale ntr-un triunghi sferic li se opun unghiuri egale si reciproc;
In orice triunghi sferic, unghiului mai mare i se opune latura mai mare si
reciproc.
Triunghiurile sferice care au doua laturi egale se numesc isoscele, tri-
unghiurile sferice care au toate laturile egale se numesc echilaterale, iar
triunghiurile care nu sunt isoscele sau echilaterale se numesc scalene.
Triunghiurile sferice cu o latura de 900 se numesc quadratice, triunghiu-
rile sferice cu doua laturi de 900 se numesc biquadratice, iar triunghiurile
sferice cu toate laturile de 900 se numesc triquadratice.
Triunghiurile sferice cu un unghi de 900 se numesc dreptunghice, tri-
unghiurile sferice cu doua unghiuri de 900 se numesc bidreptunghice, iar
triunghiurile sferice cu toate unghiurile de 900 se numesc tridreptunghice.
Un triunghi sferic fara unghiuri drepte se numeste oblic. Un triunghi
sferic oblic se numeste ascutit daca are toate unghiurile ascutite, respectiv
obtuz daca are cel putin un unghi obtuz.

1.5 Formule deduse din formulele fundamen-

tale
Din formulele (1.6)-(1.8) obtinem formulele celor cinci elemente ale lui
Gauss:
sin a cos B = sin c cos b sin b cos c cos A
sin a cos C = sin b cos c sin c cos b cos A
sin b cos C = sin a cos c sin c cos a cos B
(1.13)
sin b cos A = sin c cos a sin a cos c cos B
sin c cos A = sin b cos a sin a cos b cos C
sin c cos B = sin a cos b sin b cos a cos C
10 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Folosind teorema sinusurilor gasim

sin A cos B = sin C cos b sin B cos c cos A

sin A cos C = sin B cos c sin C cos b cos A
sin B cos C = sin A cos c sin C cos a cos B
(1.14)
sin B cos A = sin C cos a sin A cos c cos B
sin C cos A = sin B cos a sin A cos b cos C
sin C cos B = sin A cos b sin B cos a cos C

care se numesc formulele modificate ale celor cinci elemente.

Formulele celor patru elemente (sau formulele cotangentelor ale
lui Viete):
cos a cos B = ctg c sin a ctg C sin B
cos a cos C = ctg b sin a ctg B sin C
cos b cos C = ctg a sin b ctg A sin C
(1.15)
cos b cos A = ctg c sin b ctg C sin A
cos c cos A = ctg b sin c ctg B sin A
cos c cos B = ctg a sin c ctg A sin B
Ecuatia (1.6), prima egalitate din (1.12) si prima ecuatie din (1.13) pot
fi scrise compact sub forma matriceala

cos a cos c 0 sin c cos b

sin a sin B = 0 sin b sin A
1 0 (1.16)
sin a cos B sin c 0 cos c sin b cos A

care mpreuna cu permutarile circulare corespunzatoare se numesc formulele

lui Bessel.
Functiile trigonometrice ale jumatatii de unghi:

sin 2 =
A sin(sb) sin(sc)
cos 2 = sinsin
A s sin(sa)
sin b sin c b sin c

sin 2 =
B sin(sc) sin(sa)
cos 2 =
B sin s sin(sb) (1.17)
sin c sin a sin c sin a
sin C2 = sin(sa) sin(sb)
sin a sin b cos C2 = sinsin
s sin(sc)
a sin b

tg A2 = sin(sb) sin(sc)
= M
sin s sin(sa) sin(sa)

tg B2 = sin(sc) sin(sa)
= M (1.18)
sin s sin(sb) sin(sb)

tg C2 = sin(sa) sin(sb)
sin s sin(sc) = M
sin(sa)
1.5. FORMULE DEDUSE DIN FORMULELE FUNDAMENTALE 11

unde M = sin(sa) sin(sb)sin s
sin(sc)
.
Formulele de mai sus se numesc formulele lui Borda pentru unghiurile
unui triunghi sferic, iar invariantul M este egal cu tangenta razei cercului
sferic nscris n triunghiul sferic dat.
Functiile trigonometrice ale jumatatii de latura:

sin a2 = cossinSBcos(SA) cos a
= cos(SB) cos(SC)
sin C 2 sin B sin C

sin 2 =
b cos S cos(SB)
cos 2 =
b cos(SC) cos(SA) (1.19)
sin C sin A sin C sin A

sin 2c = cossinSAcos(SC)
sin B cos 2c = cos(SA) cos(SB)
sin A sin B

tg a2 = cos S cos(SA)
= cos(SA)
cos(SB) cos(SC) N

tg 2b = cos S cos(SB)
= cos(SB)
(1.20)
cos(SC) cos(SA) N

tg 2c = cos S cos(SC)
cos(SA) cos(SB) = cos(SC)
N

unde M = cos(SA) cos(SB)
cos S
cos(SC)
.
Formulele de mai sus se numesc formulele lui Borda pentru laturile
unui triunghi sferic, iar invariantul N este egal cu cotangenta razei sferice a
cercului circumscris triunghiului sferic.
Folosind formulele lui Borda pentru unghiurile triunghiului sferic polar,
gasim:
sin 2 sin(A 2 ) sin(B 2 ) sin(C 2 )
sin a2 = cos a2 =
sin B sin C sin B sin C
sin 2 sin(B 2 ) sin(C 2 ) sin(A 2 )
sin 2b = cos 2b = (1.21)
sin C sin A sin C sin A
sin 2 sin(C 2 ) sin(A 2 ) sin(B 2 )
sin 2c = sin A sin B cos 2c = sin A sin B

sin 2 sin(A 2 ) sin(A 2 )
tg =
a
2 sin(B 2 ) sin(C 2 )
=

Q
sin 2 sin(B 2 ) sin(B 2 )
tg =
b
2 sin(C 2 ) sin(A 2 )
= (1.22)

Q
sin 2 sin(C 2 ) sin(C 2 )
tg 2c = sin(A 2 ) sin(B 2 )
= Q

sin(A ) sin(B ) sin(C 2 )
unde Q = 2
sin 2
2
.
Formulele lui Delambre:

2 cos 2 = cos 2 cos 2

sin A+B c ab C

2 sin 2 = sin 2 cos 2

sin AB c ab C
(1.23)
2 cos 2 = cos 2 sin 2
cos A+B c a+b C

2 sin 2 = sin 2 sin 2

cos AB c a+b C
12 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

precum si cele obtinute prin permutari circulare;

Formulele lui Neper:

2 cos 2 = tg 2 cos 2
tg a+b A+B c AB

2 sin 2 = tg 2 sin 2
tg ab A+B c AB
(1.24)
2 cos 2 = ctg 2 cos 2
tg A+B a+b C ab

tg AB2 sin 2 = ctg 2 sin 2

a+b C ab

precum si cele obtinute prin permutari circulare.

Formulele de control ale lui Gauss:
tg A+B tg a+b
2
= 2
tg AB
2
ab
tg 2
tg B+C tg b+c
2
= 2
(1.25)
tg BC
2
bc
tg 2
tg C+A tg c+a
2
= 2
ca
tg CA
2
tg 2

Formulele lui Cagnoli pentru excesul sferic:

sin a2 sin 2b sin 2b sin 2c sin 2c sin a2

sin = sin C = sin A = sin B
2 cos 2c cos a2 cos 2b
(1.26)
sin s sin(s a) sin(s b) sin(s c)
sin =
2 2 cos a2 cos 2b cos 2c
Formulele lui LHuilier:

s sa sb sc
tg = tg tg tg tg
4 2
2 2 2
sb sc
tg 2 tg 2
tg ( ) =
A
2 4 tg 2s tg sa
2
(1.27)
B tg 2 tg 2
sc sa
tg ( ) =

2 4 tg 2s tg sb
2
tg sa sb
2 tg 2
tg ( ) =

C
2 4 tg 2s tg sc
2

1.6 Rezolvarea triunghiurilor sferice

Sunt considerate numai triunghiuri sferice euleriene, deci cu laturi si unghiuri
mai mici decat 1800 . Valorile acestora se obtin ca functii trigonometrice din
1.6. REZOLVAREA TRIUNGHIURILOR SFERICE 13

formulele fundamentale ale trigonometriei sferice si din cele deduse din aces-
tea. Cand rezulta mai multe valori posibile, solutia se alege prin considerente
geometrice, cu ajutorul unor inegalitati:

1. Latura mai mare se opune unghiului mai mare.

2. La unghiuri ascutite (mai mici de 900 ) se opun laturi mai mici de 900 ,
iar la unghiuri obtuze (mai mari de 900 ) se opun laturi mai mari de
900 .

3. Daca suma a doua laturi este mai mare (respectiv mai mica) decat
1800 , atunci si suma unghiurilor opuse acestor doua laturi este mai
mare (respectiv mai mica) decat 1800 .

1.6.1 Rezolvarea triunghiurilor sferice dreptunghice

Din formula (1.6) pentru cosinusul laturii a se obtine

cos a = cos b cos c + sin b sin c cos A cos a = cos b cos c (1.28)

Din formulele (1.9)-(1.11) pentru cosinusurile unghiurilor se obtine:

cos A = cos B cos C + sin B sin C cos a cos a = ctg B ctg C (1.29)
cos B = cos C cos A + sin C sin A cos b cos B = sin C cos b (1.30)
cos C = cos A cos B + sin A sin B cos c cos C = sin B cos c (1.31)

Din teorema sinusurilor (1.12) se obtine:

sin A sin b = sin a sin B sin b = sin a sin B (1.32)

sin A sin c = sin a sin C sin c = sin a sin C (1.33)

Din formulele celor 4 elemente (1.15) se obtine:

cos b cos C = ctg a sin b ctg A sin C cos C = ctg a tg b (1.34)

cos b cos A = ctg c sin b ctg C sin A sin b = ctg C tg c (1.35)
cos c cos A = ctg b sin c ctg B sin A sin c = ctg B tg b (1.36)
cos c cos B = ctg a sin c ctg A sin B cos B = ctg a tg c (1.37)

Folosind functiile trigonometrice ale complementului unui unghi, cele 10

14 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

formule anterioare se rescriu astfel:

sin(900 a) = cos b cos c (1.38)

sin(900 a) = tg(900 B) tg(900 C) (1.39)
sin(900 B) = cos(900 C) cos b (1.40)
sin(900 C) = cos(900 B) cos c (1.41)
sin b = cos(900 a) cos(900 B) (1.42)
sin c = cos(900 a) cos(900 C) (1.43)
sin(900 C) = tg(900 a) tg b (1.44)
sin b = tg(900 C) tg c (1.45)
sin c = tg(900 B) tg b (1.46)
sin(900 B) = tg(900 a) tg c (1.47)

Pentru cele 10 formule exista o regula mnemotehnica (a pentagonului)

stabilita de Neper si Mauduit.

Diagrama Neper - Mauduit

Sinusul oricarui unghi din diagrama este egal cu:

produsul tangentelor a doua unghiuri adiacente acestuia;

produsul cosinusurilor a doua unghiuri opuse (neadiacente).

Un triunghi sferic dreptunghic poate fi rezolvat daca se dau (n afara de

A = 900 ) urmatoarele elemente:

1. ipotenuza a si o cateta b (sau c);

2. cele doua catete b si c;

1.6. REZOLVAREA TRIUNGHIURILOR SFERICE 15

3. ipotenuza a si un unghi alaturat ei B (sau C);

4. o cateta si un unghi alaturat ei (b si C, sau c si B);

5. cele doua unghiuri B si C;

6. o cateta si unghiul opus ei (b si B, sau c si C).

Cazurile 1-5 dau solutie unica, iar cazul 6 da doua solutii deoarece elementele
ce raman de determinat se obtin prin sinusul lor, ceea ce conduce la doua
valori suplementare una alteia.
Din formulele (1.38)-(1.47) pot fi deduse urmatoarele reguli:

Daca b si c se afla n acelasi cadran atunci a < 900 , iar daca se afla n
cadrane diferite atunci a > 900 ;

Daca B si C se afla n acelasi cadran atunci a < 900 , iar daca se afla n
cadrane diferite atunci a > 900

Valorile catetei si a unghiului opus ei se afla n acelasi cadran.

1.6.2 Rezolvarea triunghiurilor sferice oarecare

Rezolvarea unui triunghi sferic quadratic se face prin trecerea la triunghiul
sferic polar, care este dreptunghic si se aplica formulele corespunzatoare
Un triunghi sferic oarecare poate fi rezolvat daca din cele 6 elemente ale
sale (3 laturi si 3 unghiuri: a, b, c, A, B, C) sunt cunoscute 3.
Distingem 6 cazuri, si anume acelea cand se dau:

1. trei laturi;

2. trei unghiuri;

3. doua laturi si unghiul dintre ele;

4. o latura si doua unghiuri alaturate ei;

5. doua laturi si un unghi opus uneia dintre ele;

6. doua unghiuri si o latura opusa unuia dintre ele.

Observatii:

Cazurile 1-4 au solutie unica. Cazurile 5 si 6 au doua solutii care apar

datorita utilizarii sinusurilor pentru determinarea primului element, re-
zultand doua solutii suplementare.
16 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Controlul solutiilor se face evaluand excesul sferic pe doua cai (cu

definitia = A + B + C 1800 si apoi cu (1.27)) sau cu formulele (1.25).

Caz Date Formule Conditii de existenta

(1.6) (1.8), (1.17) sau (1.18) 00 < a + b + c < 3600
1 a, b, c
pentru A, B, C a + b > c, b + c > a, c + a > b
1800 < A + B + C < 5400
(1.9) (1.11), (1.19) sau (1.20) A + B < 1800 + C
2 A, B, C
pentru a, b, c B + C < 1800 + A
C + A < 1800 + B
(1.6) (1.8) a
3 b, c, A
(1.24) B, C
(1.24) b, c
4 a, B, C
(1.9) (1.11) A
1 solutie sau 2 daca
sin c sin B sin b
Se retin valorile lui C
(1.12) C
5 b, c, B pentru care A B si
(1.24) a, A
a b au acelasi semn;
A + B 1800 si a + b 1800
sa fie de acelasi semn
o solutie sau 2 daca
sin b sin C sin B
Se retin valorile lui c
(1.12) c
6 B, C, b pentru care A B si
(1.24) a, A
a b au acelasi semn;
A + B 1800 si a + b 1800
sa fie de acelasi semn

1.7 Alte probleme privind triunghiurile sfe-

rice
O naltime ntr-un triunghi sferic este un arc de cerc mare dus printr-un varf
si perpendicular pe latura opusa. Lungimea unei naltimi masoara distanta
(pe sfera) de la un varf la latura opusa.
1.8. POLIGOANE SFERICE 17

O naltime mparte un triunghi sferic n doua triunghiuri sferice dreptun-

ghice. Folosind formulele de la triunghiuri dreptunghice se obtine:

sin ha = sin c sin B = sin b sin C

sin hb = sin a sin C = sin c sin A
sin hc = sin b sin A = sin a sin B

O alta metoda de rezolvare a triunghiurilor sferice (metoda naltimii)

consta n calcularea elementelor triunghiului prin rezolvarea triunghiurilor
dreptunghice determinate de o naltime.
Intr-un triunghi sferic isoscel ABC (cu AB= AC), naltimea din A este si
mediana (mparte BC n doua parti egale), si bisectoare (mparte unghiul A
n doua parti egale) si mediatoare (perpediculara pe BC dusa prin mijlocul
lui BC).
Bisectoarele unghiurilor unui triunghi sferic sunt concurente n centrul
cercului nscris n triunghi. Raza a acestui cerc este data de constanta M
din formulele lui Borda pentru unghiurile unui triunghi sferic.
Mediatoarele unui triunghi sferic sunt concurente n centrul cercului cir-
cumscris triunghiului. Raza r a acestui cerc este data de constanta N din
formulele lui Borda pentru laturile unui triunghi sferic.
Medianele unui triunghi sferic sunt concurente n centrul triunghiului.
Aria unui triunghi sferic este
R2
S=
180
unde R este raza sferei iar este excesul sferic (exprimat n grade). Daca
excesul sferic este exprimat n radiani, atunci

S = R2 .

1.8 Poligoane sferice

Definitia 1.4. Un poligon sferic este o figura geometrica pe suprafata unei
sfere formata dintr-un numar finit n de arce de cercuri mari (care nu sunt
unul n prelungirea altuia), strict mai mici de 1800 , numite laturi.
Punctele de intersectie ale arcelor de cercuri mai care formeaza poligonul
se numesc varfurile poligonului. Un poligon sferic se numeste convex daca
pentru orice latura a sa, toate varfurile nesituate pe latura considerata se afla
de aceeasi parte a cercului mare pe care se afla acea latura. In caz contrar,
poligonul se numeste concav.
18 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Unghiurile unui poligon convex nu pot avea mai mult de 1800 . Un poligon
convex cu n laturi (si n varfuri) se poate descompune n n 2 triunghiuri
prin unirea unui varf cu toate celelalte.
Oricare ar fi doua puncte situate n interiorul unui poligon convex, arcul
de cerc mare (unic) care le uneste este inclus n interiorul poligonului. Tri-
unghiurile sferice sunt poligoane sferice convexe, dar biunghiurile sferice nu
sunt (deoarece au laturile de 1800 ).
Un patrulater sferic convex este un poligon sferic convex cu patru
laturi (si patru unghiuri). Aria unui patrulater sferic convex situat pe o
sfera de raza R este
R2
S=
180
unde = A + B + C + D 3600 se numeste excesul sferic al patrulaterului.
Aria unui poligon sferic convex cu n varfuri M1 M2 . . . Mn situat pe o
sfera de raza R este
R2
S=
180
n
unde = Mk (n 2) 180 se numeste excesul sferic al poligonului.
k=1
Un poligon sferic regulat este un poligon sferic convex cu toate cele n
laturi egale.

1.9 Legatura ntre trigonometria sferica si tri-

gonometria plana
Trei puncte necoliniare n spatiu determina un plan si n acest plan un tri-
unghi unic. In schimb, exista o infinitate de sfere pe a caror suprafata sunt
situate cele trei puncte date. Cu cat raza sferei este mai mare, cu atat cur-
bura suprafetei este mai mica, apropiindu-se de o suprafata plana. Astfel,
cand R , unghiurile de pe suprafata sferica se apropie de unghiurile
obisnuite plane iar excesul sferic 0.
Daca a, b, c sunt laturile unui triunghi sferic (masurate n radiani), atunci
lungimile arcelor corespunzatoare sunt

a = a R, b = b R, c = c R

si converg catre lungimile laturilor triunghiului plan corespunzator atunci

cand R .
1.9. LEGATURA INTRE TRIGONOMETRIA SFERICA SI TRIGONOMETRIA PLANA19

Daca raza sferei este mare, atunci a, b, c sunt mici iar pentru unghiuri
mici putem aproxima tg x x. Formula lui lHuilier

s sa sb sc
tg = tg tg tg tg
4 2 2 2 2
devine
s sa sb sc
=
4 2 2 2 2
a b c
Inlocuind a = ,b = ,c = se obtine
R R R
1
= s(s a)(s b)(s c)
4 4R2
iar aria triunghiului sferic devine

S = R2 = s(s a)(s b)(s c)

adica formula lui Heron din trigonometria plana.

a b c
Inlocuind a = , b = , c = n teorema sinusurilor din trigonometria
R R R
sferica se obtine
sin Ra sin Rb sin Rc
= =
sin A sin B sin C
Folosind dezvoltarile n serie de puteri ale functiei sin rezulta:

a (1 3!R 2 + 5!R4 . . . ) b (1 3!R 2 + 5!R4 . . . ) c (1 3!R 2 + 5!R4 . . . )

a2 a 4 2
b b 4 2
c c 4

= =
sin A sin B sin C
care prin trecere la limita cu R devine
a b c
= =
sin A sin B sin C
adica teorema sinusurilor din trigonometria plana.
a b c
Inlocuind a = , b = , c = n prima formula Gauss-Euler se obtine
R R R
a b c b c
cos = cos cos + sin sin cos A
R R R R R
Folosind dezvoltarile n serie de puteri ale functiilor sin si cos rezulta:
a2 b2 c2 bc b2 c2
1 + = (1 + . . . ) (1 + . . . )+ (1 + . . . ) (1 + . . . ) cos A
2!R2 2!R2 2!R2 R2 3!R2 3!R2
20 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

Efectuand calculele si trecand la limita cu R se obtine

a2 = b2 + c2 2bc cos A
adica teorema cosinusului din trigonometria plana.
a b c
Inlocuind a = , b = , c = n formula de control a lui Gauss
R R R
tg A+B tg a+b tg A+B tg a+ b
2
= 2
2
= 2R
tg AB
2 tg ab
2
tg AB
2 tg a
2R
b

Folosind dezvoltarile n serie de puteri ale functiei tg rezulta:

3 3
tg A+B a+b
+ 13 ( a+ b
) + ... a+b
+ 3R1 2 ( a+2 b ) + . . .
2
= 2R 2R
3 = 2
3
tg AB
2
ab
+ 13 ( a b
) + ... ab
+ 3R1 2 ( a2 b ) + . . .
2R 2R 2

si trecand la limita cu R se obtine

tg A+B a + b
2
=
AB
tg 2 a b
adica teorema tangentei din trigonometria plana.
Notam cu A, B, C unghiurile triunghiului plan corespunzator triunghiului
sferic ABC. Pentru evaluarea diferentei dintre unghiurile triunghiului plan
si ale celui sferic se porneste de la
A A A A A A
sin = sin cos cos sin
2 2 2 2 2
si folosind formulele pentru functiile trigonometrice ale jumatatii unghiului
din trigonometria plana si sferica, precum si dezvoltarile n serie ale functiilor
sin si cos se obtine
A A SABC b2 + c2 bc
sin = (1 + 2
+ . . . ) ( 2 + . . . )
2 bc 12R 6R

Ignorand termenii ce contin puteri mari ale lui 1

R2 si aproximand sin x x
pentru x = AA
2 mic rezulta

A A SABC SABC
= 2
A = A 2
=A
2 6R 3R 3

si analog B = B , C = C , asadar fiecare unghi al triunghiului plan este
3 3
mai mic decat unghiul corespunzator al triunghiului sferic cu o treime din
exces.
1.10. EXERCITII 21

1.10 Exercitii
1. Sa se scrie ecuatia sferei n urmatoarele cazuri:

(a) C(1, 2, 2), R = 3

(b) C = O, R = 2
(c) C = O si trece prin punctul A(3, 1, 2)
(d) C(2, 1, 3) si trece prin punctul B(2, 0, 1)
(e) Punctele A(1, 2, 1) si B(3, 4, 5) sunt extremitatile unui diametru
(f) C(1, 2, 3) si este tangenta planului 6x + 7y 6z + 31 = 0
(g) Sfera trece prin O(0, 0, 0), A(2, 0, 0), B(0, 5, 0), C(0, 0, 3)
R: a = 1, b = 25 , c = 32

2. Sa se determine centrul si raza sferelor:

(a) x2 + y 2 + z 2 2x 4y 6z + 5 = 0
(b) x2 + y 2 + z 2 8x 4y + 2z + 17 = 0
(c) x2 + y 2 + z 2 + 2x 6y + 4z 11 = 0
(d) x2 + y 2 + z 2 x + 3y 4z + 1 = 0
(e) 2(x2 + y 2 + z 2 ) + 4x y + 2z 5 = 0

3. Fie sfera de ecuatie

(S) x2 + y 2 + z 2 6x + 4y 2z 86 = 0

si planul (p) 2x 2y z + 9 = 0.

(a) Sa se afle centrul si raza sferei

(b) Sa se arate ca S p
(c) Sa se afle centrul si raza cercului de intersectie a sferei S cu planul
p

R: C(3, 2, 1), R = 10, C1 (1, 2, 3), r = 8

Aceleasi cerinte pentru:

(a) (S) x2 + y 2 + z 2 4x 2y + 6z + 1 = 0, (p) x + 2y z 3 = 0

(b) (S) (x 4)2 + (y 7)2 + (z + 1)2 36 = 0, (p) 3x + y z 9 = 0
22 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

4. Sa se scrie ecuatiile planelor tangente la sfera

(S) x2 + y 2 + z 2 4x + 2y 6z + 8 = 0

n punctele de intersectie ale sferei cu dreapta

x1 y z1
(d) = =
1 1 2
R: S d = {M1 (1, 0, 1), M2 (3, 2, 5)}

5. Sa se rezolve triunghiurile sferice dreptunghice (A = 900 ) cunoscand

(a) a = 740 si c = 300 30 ;

(b) b = 600 si c = 450 ;
(c) a = 820 30 si C = 720 25
(d) c = 450 si B = 600 35
(e) B = 460 si C = 750 30
(f) b = 380 24 si B = 420 54

Rezolvari:

cos a cos 740

(a) cos a = cos b cos c cos b = = = 0.319903 b =
cos c cos 30.50
71.3429690 = 710 20 35
tg 30.50
cos B = ctg a tg c = = 0.168906 B = 80.2757860 =
tg 740
800 16 33
tg 71.3429690
cos C = ctg a tg b = = 0.849249 C = 31.8698740 =
tg 740
310 52 12
= A + B + C 1800 = 220 28 45
(b) cos a = cos b cos c = cos 600 cos 450 = 0.353553 a = 76.9946800 =
760 59 41
tg 450
cos B = ctg a tg c = = 0.377964 B = 75.3248600 =
tg 76.99468
750 19 03
tg 600
cos C = ctg a tg b = 0
= 0.1520222 C = 65.1698400 =
tg 76.99468
650 10 11
= A + B + C 1800 = 500 29 14
1.10. EXERCITII 23

(c) a = 820 30 = 82.50 , C = 720 25 = 72.416670

cos C = ctg a tg b tg b = cos C tg a = cos 72.416670 tg 82.50 =
2.294621 b = 66.4523410 = 660 27 08
cos a cos 82.50
cos a = cos b cos c cos c = = = 0.326714
cos b cos 66.4523410
c = 70.930533 = 70 55 50
0 0

cos B = sin C cos b = sin 72.4166670 cos 66.4523410 = 0.380845

B = 67.613966 = 670 36 50
= A + B + C 1800 = 500 01 50
(d) cos C = sin B cos c = sin 60.5833330 cos 450 = 0.615940 C = 51.9797310 =
510 58 47
cos a = ctg B ctg C = ctg 60.58333 ctg 51.979731 = 0.440852 a =
63.8417050 = 630 50 30
cos C = ctg a tg b tg b = cos C tg a = cos 51.9797310 tg 63.8417050 =
1.254059 b = 51.4307680 = 510 25 51
= A + B + C 1800 = 220 33 47
(e) cos a = ctg B ctg C = ctg 460 ctg 75.50 = 0.249744 a = 75.5376360 =
750 32 15
cos B cos 460
cos B = sin C cos b cos b = = = 0.717513 b =
sin C sin 75.50
44.150483 = 44 09 02
0 0
cos C cos 75050
cos C = sin B cos c cos c = = = 0.348069 c =
sin B sin 460
69.630738 = 69 37 51
0 0

= A + B + C 1800 = 310 30
(f) sin c = ctg B tg b = 0.852928 c1 = 58.5316510 = 580 31 54 , c2 =
1800 c1 = 1210 28 06
cos C = sin B cos c C1 = 69.1847970 = 690 11 05 , C2 = 1100 48 55
cos B = ctg a tg c a1 = 65.8510920 = 650 51 04 , a2 = 1140 08 56

6. Sa se rezolve triunghiurile sferice quadratice (a = 900 ) cunoscand

(a) b = 1390 si C = 510 ;
(b) B = 1200 si C = 1000 ;
(c) A = 1520 50 36 si C = 240 12 36
(d) A = 880 18 si b = 1080 23
(e) b = 820 si c = 950
(f) c = 1270 24 18 si C = 1350 56 12
Rezolvari:
24 CAPITOLUL 1. TRIGONOMETRIE SFERICA

(a) Triunghiul polar A1 B1 C1 este dreptunghic (A1 = 900 ). Avem:

sin C1 = ctg B1 tg b1 tg b1 = sin C1 tg B1 = sin 1290 tg 410 = 0.675563
b1 = arctg 0.675563 = 34.0414920 = 340 02 29 B = 1800 b1 =
1450 57 31 .
cos a1 = cos b1 cos c1 = cos 34.0414920 cos 1290 = 0.521475
a1 = arccos(0.521475) = 121.4312430 = 1210 25 53 A = 1800
a1 = 580 24 07
34.0414920
cos C1 = ctg a1 tg b1 = tgtg121.4312430 = 0.412871

C1 = arccos(0.412871) = 114.3853150 = 1140 23 07 c = 1800

C1 = 650 36 53 .
(b) A = 940 57 44 , b = 1190 29 56 , c = 980 41 35
(c) B = 120 41 42 , b = 280 46 30 , c = 630 57 18
(d) B = 1080 27 33 , C = 840 37 26 , c = 840 53 56
(e) A = 820 17 43 , B = 810 58 09 , C = 950 02 57
(f) A = 1180 53 54 , b = 1220 17 30 , B = 1320 15 48
Capitolul 2

Aplicatiile trigonometriei
sferice

2.1 Geometria analitica a sferei

Fie o sfera cu centrul n originea O a unui sistem de coordonate cartezian si
de raza R, deci avand ecuatia

x2 + y 2 + z 2 = R 2

si M (x, y, z) un punct de pe sfera. Notam cu M proiectia lui M pe planul

xOy, cu unghiul dintre OM si planul xOy, si cu unghiul dintre OM si
Ox. Atunci avem:

x = R cos cos



y = R cos sin ,




z = R sin
care se numesc ecuatiile parametrice ale sferei.
Unghiul [1800 , 1800 ] se numeste longitudine, unghiul [900 , 900 ]
se numeste latitudine, iar mpreuna (, ) se numesc coordonate sferice.
Curbele de pe sfera obtinute prin fixarea uneia dintre cele doua coordo-
nate sferice sunt:

= constant: semicercuri mari numite meridiane. = 0 se numeste

meridianul zero.

= constant: cercuri numite paralele. = 0 se numeste ecuator.

Ecuatorul se mai numeste cercul de baza al sistemului de coordo-

nate sferice. Meridianul zero completat cu antimeridianul sau formeaza un

25
26 CAPITOLUL 2. APLICATIILE TRIGONOMETRIEI SFERICE

alt cerc mare, perpendicular pe ecuator, care se numeste cercul principal

al sistemului de coordonate sferice. Punctul de intersectie dintre ecu-
ator si meridianul zero se numeste punctul principal al sistemului de
coordonate sferice si are coordonatele sferice = 0, = 0.
Latitudinea = 900 o are doar un punct, numit polul nord si notat cu
N . Latitudinea = 900 o are doar un punct, numit polul sud si notat cu
S. Dreapta N S se numeste axa polara.
Fie doua puncte de pe suprafata sferei date prin coordonatele lor sferice
M1 (1 , 1 ), M2 (2 , 2 ). Distanta sferica dintre cele doua puncte este data
prin
_
cos M1 M2 = sin 1 sin 2 + cos 1 cos 2 cos(2 1 )
Considerand un al treilea punct pe sfera M3 (3 , 3 ), n mod analog se
_ _
pot calcula M1 M3 si M2 M3 . Rezolvand triunghiul sferic M1 M2 M3 se poate
calcula aria cu formula
R2
S=
180
Excesul sferic poate fi calculat direct cu formula

= 1800 2( + )
2 3 1 3
cos cos
unde = arctg (ctg 3
2 cos 2 +3 ), = arctg (ctg 2 cos 1 +3 ) si
2 2 3 1 2

2 2
1 2
2 1 cos
= arctg (ctg 2 cos
2
1 +2 ).
2
Locul geometric al punctelor de pe sfera situate la o distanta sferica de-
terminata de un punct fix al sferei C(0 , 0 ) este un cerc mic al sferei de
raza sferica si centru sferic C. Ecuatia analitica a acestui cerc se obtine
impunand conditia ca distanta dintre punctul curent al cercului M (, ) si
centrul C sa fie :

sin sin 0 + cos cos 0 cos( 0 ) = cos

In cazul particular = 900 se obtine ecuatia cercului mare cu polul n punctul

C:
sin sin 0 + cos cos 0 cos( 0 ) = cos 900 = 0
sau echivalent
cos( 0 ) = tg tg 0
Ecuatia cercului mare care trece prin doua puncte de pe sfera M1 (1 , 1 ),
M2 (2 , 2 ) este

tg sin(2 1 ) + tg 1 sin( 2 ) + tg 2 sin(1 ) = 0

2.2. COORDONATE GEOGRAFICE SI PROBLEME DE GEODEZIE 27

2.2 Coordonate geografice si probleme de geo-

dezie
Pamantul poate fi considerat o sfera cu raza medie R = 6371.221 km, iar
ecuatiile parametrice ale suprafetei sale sunt:

x = R cos cos



y = R cos sin




z = R sin

Longitudinea [1800 , 1800 ] si latitudinea [900 , 900 ] se numesc

coordonatele geografice ale punctelor de pe suprafata globului. Fiecare
punct este la intersectia dintre un meridian = 0 si o paralela = 0 .

= 00 se numeste meridianul zero sau meridianul Greenwich;

Daca (00 , 1800 ) punctul este n emisfera estica;

Daca (1800 , 00 ) punctul este n emisfera vestica;

Punctele de longitudine = 1800 sunt situate pe antimeridianul Gre-

enwich care completeaza meridianul zero pana la un cerc mare;

= 00 se numeste ecuator;

Daca (00 , 900 ) punctul este n emisfera nordica;

Daca (900 , 00 ) punctul este n emisfera sudica;

Latitudinea = 900 o are un singur punct, si anume polul nord;

Latitudinea = 900 o are un singur punct, si anume polul sud;

2.3 Navigatie maritima si aeriana

Daca punctul de plecare si cel de sosire sunt situate la distanta mare, este
recomandata navigatia pe arcul de cerc mare care uneste cele doua puncte,
care se numeste ortodroma si este cel mai scurt drum dintre cele doua
28 CAPITOLUL 2. APLICATIILE TRIGONOMETRIEI SFERICE

puncte pe sfera terestra.

A = punctul de plecare

B = punctul de sosire
_
d =AB = distanta ortodromica

= cursul (capul) initial

= cursul (capul) final

V = vertexul (punctul de pe or-

todroma cel mai apropiat de po-
lul geografic)
Distanta ortodromica d se calculeaza cu formula

cos d = sin 1 sin 2 + cos 1 cos 2 cos(1 2 )

Daca se cunoaste d, unghiurile si se pot calcula din teorema sinusurilor

n triunghiul AN B:

sin(2 1 ) sin sin

= =
sin d sin(90 2 ) sin(900 1 )
0

Unghiurile si se pot calcula si direct folosind formulele celor 4 ele-

mente:

ctg = tg 2 cos 1 cosec(2 1 ) sin 1 ctg(2 1 )

ctg = tg 1 cos 2 cosec(2 1 ) + sin 2 ctg(2 1 )

Coordonatele geografice (V , V ) ale vertexului V se calculeaza prin re-

zolvarea unuia din triunghiurile sferice dreptunghice N V A sau N V B:

cos V = cos 1 sin

ctg(V 1 ) = sin 1 tg
ctg(V 2 ) = sin 2 tg

2.4 Astronomie sferica

Pentru un observator situat pe Pamant, bolta cereasca apare ca o calota
sferica pe a carei suprafata se deplaseaza astrele (spre Est datorita rotatiei
Pamantului). Centrul O al acestei sfere se poate considera puctul obser-
vatorului (sfera cereasca topocentrica) sau centrul Pamantului (sfera
2.4. ASTRONOMIE SFERICA 29

cereasca geocentrica). Distanta dintre centrele acestor sfere este raza

Pamantului, care este neglijabila n raport cu distantele la majoritatea as-
trelor.
Axa de rotatie a sferei ceresti se numeste axa lumii, iar punctele de
intersectie ale acesteia cu sfera cereasca se numesc poli ceresti, notati cu
PN si PS . Semicercurile mari care unesc polii ceresti se numesc meridiane
ceresti.
Planul care trece prin centrul sferei ceresti si este perpendicular pe axa
lumii PN PS se numeste plan ecuatorial ceresc, iar intersectia acestuia cu
sfera cereasca este un cerc mare numit ecuator ceresc. Ecuatorul ceresc
mparte sfera cereasca n doua emisfere: emisfera cereasca boreala si
emisfera cereasca australa.
Directia verticala (gravitationala) ntr-un punct de observatie se numeste
verticala locului, iar planul tangent sferei terestre n acest punct (deci per-
pendicular pe verticala locului) se numeste plan orizontal. Planul orizontal
intersecteaza sfera cereasca dupa un cerc mare numit orizont matematic,
iar punctele de intersectie ale verticalei locului cu sfera cereasca se numesc
zenit (notat cu Z si situat deasupra observatorului) si nadir (notat cu Na
si diametral opus zenitului).
Orice plan care contine verticala locului ZNa se numeste plan vertical si
intersecteaza sfera cereasca dupa un cerc mare numit cerc vertical. Orizon-
tul matematic si ecuatorul ceresc se intersecteaza n doua puncte diametral
opuse numite punctele cardinale est E si vest W .

Axa lumii PN PS si verticala locului ZNa determina un plan numit plan

meridian al locului care intersecteaza sfera cereasca dupa meridianul
ceresc al locului iar planul orizontal dupa o dreapta numita meridiana
30 CAPITOLUL 2. APLICATIILE TRIGONOMETRIEI SFERICE

locului. Orizontul matematic este intersectat de meridiana locului n doua

puncte diametral opuse numite puncte cardinale nord N si sud S. Se no-
teaza cu Q si Q cele doua puncte diametral opuse n care meridianul ceresc
al locului intersecteaza ecuatorul ceresc.
Fie un astru T situat pe sfera cereasca.

Inaltimea deasupra orizontului h [900 , 900 ] este unghiul facut

de raza OT cu planul orizontului.

Distanta zenitala z [00 , 1800 ] este masura arcului de cerc vertical

T Z, adica z = 900 d.

Azimutul a [00 , 3600 ] este unghiul diedru facut de planul vertical al

lui T cu planul meridian al locului, masurat pe orizontul matematic de
la punctul sud S spre vest.

(h, z) se numesc coordonate orizontale (sau zenitale) ale astrului

T si au ca plan fundamental planul orizontului matematic si verticala
locului drept axa fundamentala.

In miscarea sa aparenta diurna dinspre est spre vest, astrul T descrie

un arc de cerc mic paralel (paralel ceresc) cu ecuatorul ceresc. El apare
deasupra orizontului dintr-un punct de rasarit al astrului si se deplaseaza
pana ntr-un punct de apus al astrului (intersectiile paralelului ceresc cu
orizontul).
Astrul T atinge o naltime maxima hmax la intersectia paralelului ceresc
cu meridianul locului ntr-un punct numit punct de culminatie superi-
oara U . Punctul diametral opus pe paralelul ceresc situat pe meridianul
locului se numeste punct de culminatie inferioara K.
Planul determinat de axa lumii PN PS si T se numeste plan orar al
astrului si intersecteaza sfera cereasca dupa un cerc mare numit cercul orar
al astrului sau cercul de declinatie.

Declinatia [900 , 900 ] a astrului T este unghiul facut de raza OT

cu planul ecuatorial ceresc.

p = 900 [00 , 1800 ] se numeste distanta polara cereasca.

Unghiul orar [00 , 3600 ] este unghiul diedru dintre planul meridian
al locului si planul orar al astrului.

(, ) se numesc coordonatele orare ale astrului T si au ca plan fun-

damental planul ecuatorului ceresc si axa lumii drept axa fundamentala.
2.5. EXERCITII 31

Folosind formulele trigonometriei sferice fie n coordonate zenitale, fie n

coordonate orare, pot fi studiate numeroase probleme de astronomie, printre
care:

Determinarea coordonatelor astronomice ale unui astru pe baza unor

observatii;

Studiul miscarii diurne si anuale a Soarelui sau a Lunii;

Relatiile dintre coordonatele astronomice ale unui astru;

Determinarea rasaritului si apusului unui astru n orice loc de pe Pamant;

Determinarea latitudinii si longitudinii unui punct de observatie;

Masurarea timpului pe baza unor fenomene astronomice periodice.

2.5 Exercitii
1. Sa se determine distanta dintre Iasi (270 35 20 E, 470 09 44 N ) si Pascani
(260 43 38 E, 470 14 58 N ).
Rezolvare:
1 = 27.5888890 , 1 = 47.1622220 si 2 = 26.7272220 , 2 = 47.2494440
_
cos IP = sin 1 sin 2 + cos 1 cos 2 cos(2 1 )
_
cos IP = 0.733282 0.734316 + 0.679925 0.678808 0.999887 = 0.999947
_
IP = 0.5916850
R 6371.221
IP = 0.591685 = 0.591685 = 65.813367km
180 180
2. Sa se calculeze perimetrul si aria triunghiului Bermudelor
32 CAPITOLUL 2. APLICATIILE TRIGONOMETRIEI SFERICE

Miami: 250 48 47 N, 800 08 03 W

San Juan: 180 27 00 N, 660 04 00 W
Bermuda: 320 17 35 N, 640 46 55 W

Rezolvare:
Miami: M1 (1 = 80.1341670 , 1 = 25.8130560 )
San Juan: M2 (2 = 66.1953740 , 2 = 18.2319600 )
Bermuda: M3 (3 = 64.7819440 , 3 = 32.2930560 )
_
cos M1 M2 = sin 1 sin 2 + cos 1 cos 2 cos(2 1 ) = 0.966082
_
M1 M2 = 14.9653050 M1 M2 = 1664.074636 km
_
cos M1 M3 = sin 1 sin 3 + cos 1 cos 3 cos(3 1 ) = 0.966457
_
M1 M3 = 14.8818420 M1 M3 = 1654.793926 km
_
cos M2 M3 = sin 2 sin 3 + cos 2 cos 3 cos(3 2 ) = 0.969794
_
M2 M3 = 14.1184000 M2 M3 = 1569.902608 km
2 3
cos
2 cos 2 +3 ) = 89.3560263
= arctg (ctg 3 2 2 0
2
1 3
3 1 cos
= arctg (ctg 2 cos
2
1 +3 ) = 83.26965320
2
1 2
cos
= arctg (ctg 2 1
2 cos
2
1 +2 ) = 83.52058730
2

= 1800 2( + ) = 0.78607930 S = R2
180 = 556915 km2