Capitolul 1

Siruri de numere reale

1.1 Definitie. Siruri marginite. Siruri monotone.

Subsiruri ale unui sir.
Definitia 1.1.1 Se numeste sir de numere reale o functie f : N R.

Fie sirul de numere reale f : N R. Pentru fiecare n N, vom nota

prin xn valoarea functiei f n punctul n, adica

xn = f (n) , pentru orice n N.

Numerele x0 , x1 , x2 , ... se numesc termenii sirului f, iar numarul xn se numeste

termenul general al sirului f. Vom nota sirul f prin

x0 , x1 , x2 , ...

sau, pe scurt, (xn )n0 .

Observatia 1.1.2 Daca primii k termeni, x0 , x1 , ..., xk1 , nu sunt definiti,

adica functia f este definita pe multimea

Nk = {n N; n k} = {k, k + 1, k + 2, ...} ,

atunci vom nota sirul prin (xn )nk .

Exemplul 1.1.3 (1) Sirul numerelor naturale: 0, 1, 2, 3, ...; termenul gene-

ral al acestui sir este xn = n.
(2) Sirul numerelor naturale pare: 0, 2, 4, 6, ...; termenul sau general este
xn = 2n.

1
 (
1, n par
(3) Sirul (xn )n0 cu termenul general xn =
0, n impar.
Termenii acestui sir sunt: 1, 0, 1, 0, ....
(4) Fie a, r R. Sirul (xn )n0 definit prin relatia de recurenta xn+1 = xn +r,
n 0, x0 = a, se numeste progresie aritmetica. Din orice termen al sirului se
obtine termenul care-l succede prin adaugarea ratiei r. Prin inductie mate-
matica se obtine formula termenului general al sirului:
xn = a + nr, n 0.
Suma primilor n + 1 termeni ai sirului este:
Sn = x0 + x1 + ... + xn = a + (a + r) + ... (a + nr)
= (n + 1) a + r (1 + 2 + ... + n)
n (n + 1)  n 
= (n + 1) a + r = (n + 1) a + r
2 2
n+1
= (x0 + xn ) .
2
(5) Fie b, q R. Sirul (xn )n0 definit prin relatia de recurenta xn+1 = xn q,
n 0, x0 = b, se numeste progresie geometrica. Prin inductie matematica
se obtine formula termenului general al sirului:
xn = bq n , n 0.
Calculam suma primilor n + 1 termeni ai sirului. Avem
Sn = x0 + x1 + ... + xn = b + bq + ... + bq n
= b (1 + q + ... + q n ) .
b q n+1 1


Daca q 6= 1, atunci Sn = . Daca q = 1, atunci Sn = (n + 1) b.
q1
Siruri marginite
Definitia 1.1.4 Spunem ca un sir de numere reale (xn )n0 este:
(i) marginit inferior daca exista R astfel ncat
xn , pentru orice n N;
(ii) marginit superior daca exista R astfel ncat
xn , pentru orice n N;
(iii) marginit daca exista , R astfel ncat
xn , pentru orice n N.

2
Observatia 1.1.5 Un sir (xn )n0 este marginit daca si numai daca exista
M > 0 astfel ncat

|xn | M, pentru orice n N.

Definitia 1.1.6 Spunem ca un sir de numere reale este nemarginit daca nu

este marginit.

Observatia 1.1.7 Un sir este nemarginit fie daca nu este marginit inferior,
fie daca nu este marginit superior, fie daca nu este marginit nici inferior, nici
superior.

Exemplul 1.1.8 (1) Sirul xn = (1)n , n N, este marginit, pentru ca

|xn | 1, pentru orice n N.
(2) Sirul xn = sin n, n N, este marginit, pentru ca |xn | = |sin n| 1,
pentru orice n N.
(3) Sirul xn = n, n N, este nemarginit, nefiind marginit superior; nsa este
marginit inferior, pentru ca 0 xn , pentru orice n N.
(4) Sirul xn = n, n N, este nemarginit, nefiind marginit inferior; nsa
este marginit superior, pentru ca xn 0, pentru orice n N.
(5) Sirul xn = (1)n n, n N, este nemarginit , nefiind nici marginit inferior,
nici marginit superior.

Siruri monotone

Definitia 1.1.9 Spunem ca un sir (xn )n0 este:

(i) crescator (strict crescator) daca xn xn+1 (respectiv xn < xn+1 ), pentru
orice n N;
(ii) descrescator (strict descrescator) daca xn xn+1 (respectiv xn > xn+1 ),
pentru orice n N.
Un sir (xn )n0 (strict) crescator sau (strict) descrescator se numeste sir
(strict) monoton.

Observatia 1.1.10 Orice sir strict monoton este monoton, nu si reciproc.

De exemplu, orice sir constant este monoton (atat crescator cat si descres-
cator), dar nu este strict monoton.

Observatia 1.1.11 Pentru a stabili monotonia unui sir, fie studiem semnul
xn+1
diferentei xn+1 xn , fie comparam raportul cu 1, daca (xn )n0 este
xn
un sir cu termeni strict pozitivi. Mai precis,
(a) daca xn+1 xn 0 (xn+1 xn > 0), pentru orice n N, atunci sirul

3
(xn )n0 este crescator (respectiv strict crescator);
(b) daca xn+1 xn 0 (xn+1 xn < 0), pentru orice n N, atunci sirul
(xn )n0 este descrescator (respectiv strict descrescator).
In cazul unui sir (xn )n0 cu termeni strict pozitivi,
xn+1 xn+1
(a) daca 1( > 1), pentru orice n N, atunci sirul (xn )n0 este
xn xn
crescator (respectiv strict crescator);
xn+1 xn+1
(b) daca 1 ( < 1), pentru orice n N, atunci sirul (xn )n0
xn xn
este descrescator (respectiv strict descrescator).

Exemplul 1.1.12 (1) Sirul xn = 2n + 1, n 0, este strict crescator.

1
(2) Sirul xn = , n 1, este strict descrescator.
n
(1)n
(3) Sirul xn = , n 1, nu este monoton.
n
Observatia 1.1.13 (i) Exista siruri marginite, care nu sunt monotone. De
exemplu, sirul xn = (1)n , n 0.
(ii) Exista siruri care sunt monotone, dar nu sunt marginite. De exemplu,
sirul xn = 2n + 1, n 0. Totusi,
(a) daca sirul (xn )n0 este crescator, atunci x0 xn , pentru orice n N,
deci (xn )n0 este marginit inferior de x0 ;
(b) daca sirul (xn )n0 este descrescator, atunci x0 xn , pentru orice n N,
deci (xn )n0 este marginit superior de x0 .

Subsiruri ale unui sir

Definitia 1.1.14 Fie (xn )n0 un sir de numere reale si (nk )k0 un sir strict
crescator de numere naturale. Sirul (xnk )k0 se numeste subsir al sirului
(xn )n0 .

Exemplul 1.1.15 Luand nk = 2k, k 0, se obtine subsirul (x2k )k0 al

termenilor de rang par si pentru nk = 2k + 1, k 0, se obtine subsirul
(x2k+1 )k0 al termenilor de rang impar. Pentru sirul

xn = (1)n n, n 0,

subsirul termenilor de rang par este x2k = 2k, k 0, iar subsirul termenilor
de rang impar este x2k+1 = (2k + 1), k 0.

Exemplul 1.1.16 Fie sirul

n
xn = sin , n 0.
2

4
Subsirurile (x4k )k0 , (x4k+1 )k0 , (x4k+2 )k0 , (x4k+3 )k0 sunt date de:

4k
x4k = sin = sin 2k = 0, k 0,
2
(4k + 1)  
x4k+1 = sin = sin 2k + = sin = 1, k 0,
2 2 2
(4k + 2)
x4k+2 = sin = sin (2k + 1) = 0, k 0,
2
 
(4k + 3) 3 3
x4k+3 = sin = sin 2k + = sin = 1, k 0.
2 2 2

Observatia 1.1.17 Prin inductie matematica se arata ca nk k, k N.

Intr-adevar, stiind ca n0 < n1 < ... < nk < ..., avem n1 > n0 si n0 0,
deci n1 1. Presupunem ca np p si sa aratam ca np+1 p + 1. Cum
np+1 > np p, rezulta ca np+1 p + 1.

1.2 Siruri cu limita. Siruri convergente.

Definitia 1.2.1 Se numeste vecinatate a punctului x R orice multime
V R care contine un interval deschis centrat n x.

In acest caz exista r > 0 astfel ncat (x r, x + r) V.

Exemplul 1.2.2 Multimile (2, 3) , [1, 2), 2, + , R sunt vecinatati
ale originii, deoarece contin intervalul deschis (1, 1) centrat n origine.
Multimea Z nu este vecinatate a originii pentru ca nu contine nici un interval
de forma (r, r) , cu r > 0.

Observatia 1.2.3 Intervalul deschis (a, b) , cu a < b, este vecinatate a

oricarui punct al sau; intervalul nchis [a, b] este vecinatate a oricarui punct
c (a, b) , dar nu este vecinatate a punctelor a, b.

Consideram multimea

R = R {, +}

cu relatia de ordine (care prelungeste relatia de ordine din R):

< +, < x, x < +, pentru orice x R.

5
Definitia 1.2.4 Se numeste vecinatate a lui + orice multime V R care
contine un interval de forma (a, +], cu a R.

Definitia 1.2.5 Se numeste vecinatate a lui orice multime V R care

contine un interval de forma [, b), cu b R.

Definitia 1.2.6 Fie (xn )n0 un sir de numere reale si x R. Spunem ca

(xn )n0 are limita x daca orice vecinatate a lui x contine toti termenii sirului,
exceptand, eventual, un numar finit de termeni.
Cu alte cuvinte, x este limita sirului (xn )n0 daca:
(I) pentru orice vecinatate V a lui x exista un rang nV N astfel ncat
xn V pentru orice n nV .
In acest caz vom nota

lim xn = x sau xn x.
n

Definitia 1.2.7 (i) Spunem ca sirul (xn )n0 este convergent daca are limita
finita.
Daca x R si lim xn = x, atunci spunem ca sirul (xn )n0 este convergent
n
la x.
(ii) Sirurile care nu au limita si cele care au limita + sau se numesc
divergente.

Exemplul 1.2.8 (1) Orice sir constant este convergent. Intr-adevar, fie
sirul constant xn = a, n 0, a R fixat. Orice vecinatate V a lui a contine
punctul a, deci, xn V pentru orice n N, adica sirul (xn )n0 converge la
a.
(2) Sirul xn = n2 , n 0, este divergent (are limita +). Intr-adevar, fie V
o vecinatate oarecare a lui +. Deci exista > 0 astfel ncat (, +] V.

Observam ca, daca n2 > , atunci n2 V. Prin urmare, luand nV = [ ]+1,

rezulta ca, pentru orice n nV , avem n > , sau n2 > , deci n2 V.
In concluzie, toti termenii sirului xn = n2 apartin multimii V de la un rang
ncolo, deci lim xn = +.
n

Urmatoarele doua teoreme ne dau caracterizari ale limitei unui sir, n

cazul cand limita este finita, respectiv, infinita.

Teorema 1.2.9 Sirul de numere reale (xn )n0 este convergent la x R

daca si numai daca:
(II) pentru orice > 0 exista un numar natural n , care depinde de ,
astfel ncat |xn x| < pentru orice n n .

6
Demonstratie. Presupunem ca (xn )n0 este convergent la x. Cum multimi-
le de forma (x , x + ) , cu > 0, sunt vecinatati ale punctului x, rezulta,
conform Definitiei 1.2.6, ca, pentru orice > 0, exista un numar natural
n astfel ncat, pentru orice n n sa avem xn (x , x + ) , adica
|xn x| < , pentru orice n n .
Reciproc, daca (II) are loc, sa aratam ca lim xn = x. Pentru aceasta,
n
fie V o vecinatate oarecare a punctului x R. Deci exista > 0 astfel ncat
(x , x + ) V. Conform (II), exista n N astfel ncat |xn x| < ,
pentru orice n n . Aceasta nseamna ca xn (x , x + ) , adica xn V ,
pentru orice n n . Prin urmare, lim xn = x.
n

Observatia 1.2.10 Teorema 1.2.9 poate fi scrisa sub forma: sirul (xn )n0
este convergent la x R daca si numai daca sirul de numere reale pozitive
(|xn x|)n0 are limita zero.
Teorema 1.2.11 Fie (xn )n0 R.
(i) Sirul (xn )n0 are limita + daca si numai daca:
(III) pentru orice > 0 exista un numar natural n astfel ncat xn > ,
pentru orice n n .
(ii) Sirul (xn )n0 are limita daca si numai daca:
(IV) pentru orice > 0 exista un numar natural n astfel ncat xn < ,
pentru orice n n .
1
Exemplul 1.2.12 Aratam ca sirul xn = , n 1, este convergent la 0,
n
folosind conditia (II) din Teorema 1.2.9. Fie > 0. Observam ca
 
1  1
|xn 0| =  0 = <

n n
 
1 1 1
conduce la n > . Prin urmare, luand n = + 1, obtinem ca < ,
n
pentru orice n n .
n
Exemplul 1.2.13 Aratam ca sirul xn = , n 0, este convergent la
n+1
1, folosind conditia (II) din Teorema 1.2.9. Fie > 0. Observam ca
 
 n  1
|xn 1| =  1 = <
n+1 n+1
 
1 1 1
revine la n > 1. Prin urmare, luand n = > 1, obtinem ca

|xn 1| < , pentru orice n n .

7
Exemplul 1.2.14 Aratam ca lim (2n 1) = +, folosind conditia (III)
n
+1
din Teorema 1.2.11. Fie > 0. Observam ca xn = 2n1 > daca n > .
  2
+1
Prin urmare, luand n = +1, obtinem ca xn > pentru orice n n .
2

Proprietati ale sirurilor convergente

Teorema 1.2.15 (unicitatea limitei). Daca un sir de numere reale are

limita, atunci aceasta este unica.

Demonstratie. Presupunem, prin reducere la absurd, ca exista un sir de

numere reale (xn )n0 care sa aiba doua limite diferite x si y. Atunci exista
o vecinatate V a punctului x si o vecinatate U a punctului y astfel ncat
V U = . Deoarece xn x, n vecinatatea V a lui x se afla toti termenii
sirului, exceptand, eventual un numar finit de termeni. Prin urmare, n
afara lui V, n particular, n U, vom avea doar un numar finit de termeni ai
sirului (xn )n0 . In concluzie, y nu poate fi limita sirului (xn )n0 .
Aplicand Definitia 1.2.6, se obtin usor urmatoarele rezultate:

Teorema 1.2.16 Prin adaugarea sau prin eliminarea unui numar finit de
termeni:
(i) un sir convergent ramane convergent la aceeasi limita;
(ii) un sir divergent ramane divergent.

Teorema 1.2.17 Prin schimbarea ordinii termenilor

(i) unui sir convergent, se obtine un sir convergent cu aceeasi limita;
(ii) unui sir divergent, se obtine tot un sir divergent.

Proprietati ale subsirurilor

Teorema 1.2.18 Fie (xn )n0 un sir de numere reale. Daca (xn )n0 are
limita x R, atunci orice subsir (xnk )k0 al sau are, de asemenea, limita
x.

Demonstratie. Fie (xnk )k0 un subsir al lui (xn )n0 . Cum xn x, rezulta
ca pentru orice vecinatate V a lui x exista un rang nV astfel ncat xn V ,
pentru orice n nV . Fie k nV . Asa cum am vazut n Observatia 1.1.17,
nk k nV . In concluzie, xnk V, pentru orice k nV , adica lim xnk =
k
x.
Prin urmare, orice subsir al unui sir convergent este si el convergent.

8
Corolarul 1.2.19 Daca un sir are un subsir divergent, atunci acel sir este
divergent.

Exemplul 1.2.20 Sirul xn = (1)n n, n 0, este divergent ntrucat subsi-

rul x2k = 2k are limita +.

Corolarul 1.2.21 Daca un sir are doua subsiruri convergente la limite

diferite, atunci sirul nu are limita.

Exemplul 1.2.22 Sirul xn = (1)n , n 0, nu are limita ntrucat subsirul

x2k = 1 are limita 1, iar subsirul x2k+1 = 1 are limita 1.
n
Exemplul 1.2.23 Sirul xn = sin , n 0, nu are limita ntrucat subsirul
2
x4k = 0, pentru orice k 0, deci are limita 0, iar subsirul x4k+1 = 1, pentru
orice k 0, deci are limita 1.

Observatia 1.2.24 Un sir divergent poate avea subsiruri convergente, cum

este cazul sirurilor din exemplele precedente, sau poate sa nu aiba nici un
subsir convergent, cum este cazul sirului xn = n, n 0, al numerelor natu-
rale.

Convergenta si marginire

Teorema 1.2.25 Orice sir convergent este marginit.

Demonstratie. Fie (xn )n0 un sir de numere reale convergent la x R.

Atunci, pentru orice > 0 exista n N astfel ncat |xn x| < pentru
orice n n . In particular, pentru = 1 exista n1 astfel ncat |xn x| < 1
pentru orice n n1 . Rezulta ca

|xn | |xn x| + |x| < 1 + |x| , pentru orice n n1 .

Fie M = max {|x0 | , |x1 | , ..., |xn1 1 | , 1 + |x|} . Atunci avem |xn | M, pentru
orice n N, adica sirul (xn )n0 este marginit.

Corolarul 1.2.26 Orice sir nemarginit este divergent.

Exemplul 1.2.27 Sirul xn = n, n 0, este divergent ntrucat nu este

marginit inferior.

Observatia 1.2.28 Reciproca Teoremei 1.2.25 nu este adevarata. Exista

siruri marginite, care nu sunt convergente. De exemplu, sirul xn = (1)n ,
n 0, este marginit, dar nu este convergent.

9
 Criterii de existenta a limitei unui sir

Teorema 1.2.29 (Criteriul majorarii). Fie (xn )n0 un sir de numere reale
si x R. Daca exista un sir (n )n de numere reale pozitive convergent la
zero astfel ncat

|xn x| n , pentru orice n N, (1.1)

atunci xn x.

Demonstratie. Fie > 0 arbitrar fixat. Deoarece n 0, exista n N

astfel ncat pentru orice n n sa avem n < . Dar atunci, din (1.1) avem
ca |xn x| < pentru orice n n , adica xn x.
cos n
Exemplul 1.2.30 Fie sirul xn = , n 1. Avem
n
 cos n  |cos n| 1
0= , pentru orice n 1.
 
n n n


1 cos n
Cum lim = 0, conform Criteriului majorarii, rezulta ca lim = 0.
n n n n
Teorema 1.2.31 Fie (xn )n0 un sir de numere reale.
(i) Daca exista un sir (an )n0 cu lim an = + si xn an , pentru orice
n
n N, atunci lim xn = +.
n
(ii) Daca exista un sir (bn )n0 cu lim bn = si bn xn , pentru orice
n
n N, atunci lim xn = .
n

Demonstratie. (i) Fie > 0 arbitrar fixat. Deoarece an +, exista

n N astfel ncat pentru orice n n sa avem an > . Prin urmare si
xn > pentru orice n n , adica (III) are loc. Deci xn +.
(ii) Se arata n mod similar ca este verificata conditia (IV).

Exemplul 1.2.32 Fie sirul xn = n + (1)n , n 0. Are loc inegalitatea:

xn n 1, pentru orice n 0.

Cum lim (n 1) = +, rezulta ca si lim xn = +.

n n

10
 Operatii cu siruri cu limita

Teorema 1.2.33 (operatii cu siruri convergente). Fie (xn )n0 , (yn )n0
doua siruri convergente, xn x, yn y. Atunci:
(i) (xn + yn )n0 este convergent si xn + yn x + y;
(ii) pentru orice R, (xn )n0 este convergent si xn x;
(iii) (xn yn )n0 este convergent si xn yn xy;
 
1
(iv) daca xn 6= 0 pentru orice n N si x 6= 0, atunci este conver-
xn n0
1 1
gent si ;
xn x
(v) (|xn |)n0 este convergent si |xn | |x| .

Demonstratie. (i) Fie > 0 arbitrar fixat. Deoarece xn x si yn y,

exista n1 , n2 N astfel ncat

|xn x| < , pentru orice n n1 si
2

|yn y| < , pentru orice n n2 .
2
Atunci, pentru orice n max {n1 , n2 } avem:

|(xn + yn ) (x + y)| |xn x| + |yn y| < ,

adica xn + yn x + y.
(ii) Daca = 0, concluzia teoremei este evidenta. Sa presupunem ca
6= 0. Fie > 0. Cum xn x, rezulta ca exista n N astfel ncat

|xn x| < , pentru orice n n . Prin urmare, pentru orice n n , avem
||

|xn x| = || |xn x| < || = ,
||
adica xn x.
(iii) Sirul (yn )n0 este marginit (fiind convergent), deci exista M > 0 ast-
fel ncat |yn | M , pentru orice n N. Din relatia xn yn xy = (xn x) yn +
x (yn y) , rezulta ca

|xn yn xy| |xn x| |yn | + |x| |yn y|

|xn x| M + |x| |yn y| , pentru orice n N.

Dar |xn x| 0 si |yn y| 0 (ntrucat xn x si yn y). Folosind
(i) si (ii) rezulta ca |xn x| M + |x| |yn y| 0. Prin urmare, conform
Criteriului majorarii, xn yn xy.

11
 (iv) Deoarece xn x si x 6= 0, exista n1 N astfel ncat |xn x| <
|x| |x|
, pentru orice n n1 , de unde rezulta ca |xn | |x| |xn x| >
2 2
pentru orice n n1 . Pe de alta parte, pentru orice > 0, exista n2 N
1
astfel ncat |xn x| < |x|2 , pentru orice n n2 . Atunci, pentru orice
2
n max {n1 , n2 } , avem
 
 1 1  |xn x| 1 2 2 1
 xn x  = |xn | |x| < 2 |x| |x| |x| = .


1 1
Prin urmare, .
xn x
(v) Cum ||xn | |x|| |xn x| , pentru orice n N si |xn x| 0, din
Criteriul majorarii rezulta ca |xn | |x| .

Corolarul 1.2.34 Fie (xn )n0 , (yn )n0 doua siruri convergente, xn x,
yn y. Atunci:
(i) (xn yn )n0 este convergent si xn yn x y;
 
xn
(ii) daca yn 6= 0 pentru orice n N si y 6= 0, atunci este conver-
yn n0
xn x
gent si .
yn y

Propozitia 1.2.35 Fie (xn )n0 si (yn )n0 doua siruri de numere reale,
(xn )n0 convergent la zero si (yn )n0 marginit. Atunci

lim xn yn = 0.
n

Demonstratie. Fie M > 0 astfel ncat |yn | M , pentru orice n N.

Atunci avem |xn yn | = |xn | |yn | M |xn | , care tinde la zero ntrucat xn
tinde la zero. Din Criteriul majorarii rezulta ca xn yn 0.

Exemplul 1.2.36 Are loc

sin n
lim = 0,
n n

1
deoarece sirul xn = sin n este marginit si yn = converge la 0.
n
Teorema 1.2.37 (operatii cu siruri cu limita + sau ). Fie (xn )n0
si (yn )n0 doua siruri de numere reale.
(i) Daca xn + si yn y, unde y R\ {} , atunci xn + yn +.

12
(ii) Daca xn si yn y, unde y R\ {+} , atunci xn + yn .
(iii) Daca xn + si yn y, unde y R, y > 0, atunci xn yn +.
(iv) Daca xn + si yn y, unde y R, y < 0, atunci xn yn .

Demonstratie. (i) Fie > 0 arbitrar fixat. Daca xn + si yn y,

cu y R, atunci exista n1 , n2 N astfel ncat xn > 2 y, pentru orice
n n1 , si y < yn < y + , pentru orice n n2 . Prin urmare, pentru
orice n max {n1 , n2 } avem

xn + yn > (2 y) + (y ) = ,

deci xn + yn +. Daca xn + si yn +, atunci exista n1 , n2 N

astfel ncat xn > , pentru orice n n1 , si yn > , pentru orice n n2 .
2 2
Deci, pentru orice n max {n1 , n2 } avem

xn + yn > + = ,
2 2
adica xn + yn +.
Celelalte afirmatii se demonstreaza n mod similar.

Observatia 1.2.38 Daca xn + si yn , n general nu se poate

spune nimic despre sirul (xn + yn )n0 . De asemenea, daca xn + si
yn 0, n general nu se poate spune nimic despre sirul (xn yn )n0 . Le vom
considera cazuri exceptate.

Teorema 1.2.39 Fie (xn )n0 un sir de numere reale.

1
(i) Daca xn + sau xn , atunci 0.
xn
(ii) Daca xn 0 si xn > 0 (respectiv xn < 0 ) de la un rang ncolo, atunci
1 1
+ (respectiv ).
xn xn

Demonstratie. (i) Fie > 0. Deoarece xn +, exista n N astfel

1 1
ncat xn > , pentru orice n n . In particular, xn > 0 si 0 < < ,
xn
1
pentru orice n n , adica 0. Daca xn , atunci xn + si
xn
1 1
0, deci 0.
xn xn
(ii) Presupunem ca xn 0 si xn > 0. Atunci, pentru orice > 0 exista
1
n N astfel ncat 0 < xn < , pentru orice n n , de unde rezulta ca

13
 1 1
> , deci +. Daca xn 0 si xn < 0, atunci xn 0 si
xn xn
1 1
xn > 0, deci +, de unde .
xn xn
1
Exemplul 1.2.40 lim = 0, pentru orice k 1.
n nk
Observatia 1.2.41 Daca lim xn = lim yn = 0 sau lim xn = lim yn =
n n n n
xn 0
, nu putem sa ne pronuntam asupra naturii sirului . Cazurile si
yn 0
se numesc cazuri exceptate.

Urmatorul rezultat afirma ca inegalitatile se pastreaza prin trecere la

limita.

Teorema 1.2.42 (trecerea la limita n inegalitati). Fie (xn )n0 , (yn )n0
doua siruri de numere reale, cu proprietatile:
(i) xn yn , pentru orice n N,
(ii) xn x R si yn y R.
Atunci x y.

Demonstratie. Presupunem prin reducere la absurd ca y < x. Atunci

exista V1 o vecinatate a lui y si V2 o vecinatate a lui x astfel ncat V1 V2 =
si a < b, pentru orice a V1 si orice b V2 . Deoarece yn y, termenii
sirului (yn )n0 se gasesc n V1 de la un rang n1 ncolo. De asemenea, cum
xn x, termenii sirului (xn )n0 se gasesc n V2 de la un rang n2 ncolo.
Daca n max {n1 , n2 } , atunci xn V2 si yn V1 , deci yn < xn , ceea
ce contrazice ipoteza (i). Prin urmare, presupunerea facuta este falsa, deci
x y.

Observatia 1.2.43 Daca ntre termenii celor doua siruri (xn )n0 si (yn )n0
are loc inegalitatea stricta xn < yn , pentru orice n N, atunci, prin trecere
la limita, putem obtine egalitate. De exemplu, sirurile xn = 1 si yn =
1
1 + , n 1, satisfac inegalitatea stricta xn < yn , pentru orice n N, dar
n
lim xn = lim yn = 1.
n n

Teoreme fundamentale

Teorema 1.2.44 (de convergenta a sirurilor monotone).

(i) Orice sir crescator si marginit superior este convergent.
(ii) Orice sir descrescator si marginit inferior este convergent.
Pe scurt, orice sir monoton si marginit este convergent.

14
Demonstratie. (i) Fie (xn )n0 un sir crescator si marginit superior. Atunci
exista numarul real = sup xn (axioma lui Cantor [?, pag. 23]). Pentru
n
orice > 0 fixat, exista un termen xn al sirului astfel ncat xn > .
Deoarece sirul este crescator, pentru orice n n avem xn xn , deci
< xn xn < + ,
de unde
|xn | < ,
pentru orice n n . Astfel, conditia (II) din Teorema 1.2.9 este verificata,
deci sirul (xn )n0 converge la .
(ii) Se demonstreaza similar, aratand ca sirul (xn )n0 descrescator si
marginit inferior converge la = inf xn .
n

Observatia 1.2.45 (i) Un sir crescator si marginit converge la marginea

lui superioara.
(ii) Un sir descrescator si marginit converge la marginea lui inferioara.
2n + 1
Exemplul 1.2.46 Sirul xn = , n 1, este marginit (deoarece 0
n
xn 3, pentru orice n 1) si monoton crescator (deoarece xn+1 xn 0,
pentru orice n 1), deci este sir convergent. Se verifica imediat ca xn 2.
1 1 1
Exemplul 1.2.47 Sirul xn = 1 + 2
+ 2 + ... + 2 , n 1, este strict
2 3 n
crescator (ntrucat
1
xn+1 xn = > 0, pentru orice n 1)
(n + 1)2
1 1 1 1
si marginit superior (deoarece 2
< = , pentru orice
k k (k 1) k1 k
k 2, deci
     
1 1 1 1 1 1 1
xn 1 + + + ... + =2 2).
1 2 2 3 n1 n n
Prin urmare el este convergent.
x2n
Exemplul 1.2.48 Fie (xn )n0 : xn+1 = , x0 = 1. Prin inductie
1 + xn
matematica se demonstreaza ca xn > 0, pentru orice n N, deci (xn )n0
este marginit inferior. Avem
xn+1 xn
= < 1,
xn 1 + xn

15
deci xn+1 < xn , adica (xn )n0 este descrescator. Conform Teoremei 1.2.44,
sirul (xn )n0 este convergent. Deci exista lim xn = x R. Atunci, trecand
n
x2
la limita n relatia de recurenta, avem x = , de unde obtinem ca x = 0.
1+x

nk
Exemplul 1.2.49 Fie xn = , unde k N si a > 1. Observam ca
an
k
(n + 1)k nk

n+1 1
xn+1 = =
an+1 an n a

adica
n+1 k 1
 
xn+1 = xn , (1.2)
n a

n+1 k 1 k
   
pentru orice n N, iar lim = lim 1 + = 1. Fie =
n n n n
a1 > 0. Conform definitiei limitei unui sir numeric, rezulta ca exista n0 N
n+1 k n+1 k
   
astfel ncat, oricare ar fi n n0 , avem 1 < , adica <
n n
 k
n+1 1
a sau < 1. Din relatia (1.2) obtinem ca xn+1 < xn , pentru
n a
orice n n0 , adica, exceptand eventual primii n0 termeni, sirul (xn )n0
este descrescator. Cum termenii sirului sunt pozitivi, adica sirul (xn )n0
este marginit inferior (de zero), rezulta ca sirul (xn )n0 este convergent. Sa
aflam n continuare limita sa. Notam x = lim xn . Trecand la limita n
n
relatia (1.2) obtinem ca

1
x=x sau (a 1) x = 0,
a
deci x = 0. Am aratat ca
nk
lim = 0,
n an

pentru orice k N si a > 1.

Observatia 1.2.50 Exista siruri convergente care nu sunt monotone. De

(1)n
exemplu, sirul xn = , n 1, converge la 0, dar nu e monoton (luand
n
alternativ atat valori pozitive, cat si negative).

16
Teorema 1.2.51 (i) Daca (xn )n0 este un sir crescator, nemarginit, atunci
lim xn = +.
n
(ii) Daca (xn )n0 este un sir descrescator, nemarginit, atunci lim xn =
n
.

Demonstratie. (i) Fie (xn )n0 un sir crescator si nemarginit. Deoarece

(xn )n0 este crescator, avem

x0 x1 x2 ... xn ...,

deci (xn )n0 este marginit inferior de x0 . Prin urmare, (xn )n0 nu este
marginit superior (fiind nemarginit). Inseamna ca, pentru orice > 0,
exista un termen al sirului xn > . Dar, folosind din nou monotonia sirului
(xn )n0 , pentru orice n n , avem

xn xn > ,

ceea ce spune ca lim xn = +. Punctul (ii) se demonstreaza n mod similar.

n

Din Teoremele 1.2.44 si 1.2.51 obtinem:

Corolarul 1.2.52 Orice sir monoton de numere reale are limita (finita
sau nu). Daca sirul este marginit, limita sa este finita, daca sirul este
nemarginit, limita sa este infinita.

Teorema 1.2.53 (Cantor). Fie

[a1 , b1 ] [a2 , b2 ] ... [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] ...

un sir descrescator de intervale nchise si marginite ale lui R astfel ncat

lim (bn an ) = 0.
n

Atunci exista c R astfel ncat

\
[an , bn ] = {c} .
n=1

Demonstratie. Deoarece [an+1 , bn+1 ] [an , bn ], pentru orice n N ,

rezulta ca an an+1 bn+1 bn , pentru orice n N. Deci sirul (an )n1
este crescator si marginit superior de b1 , iar sirul (bn )n1 este descrescator

17
si marginit inferior de a1 . Prin urmare, conform Teoremei 1.2.44, sirurile
(an )n1 si (bn )n1 sunt convergente si notam

lim an = c si lim bn = c0 .
n n

Cum lim (bn an ) = 0, rezulta ca lim an = lim bn = c.

n n n
Aratam n continuare ca c [ak , bk ], pentru orice k N . Fie k N
fixat. Pentru orice p N avem

ak ak+p bk+p bk . (1.3)

Sirul (ak+p )p1 (respectiv (bk+p )p1 ) este sirul (ak )k1 (respectiv (bk )k1 )
din care s-au suprimat primii k termeni, deci

lim ak+p = lim bk+p = c. (1.4)

p p

Trecand la limita pentru p n (1.3) si folosind (1.4) rezulta ca

ak c bk .

Prin urmare,

\
c [an , bn ] .
n=1

T
Mai trebuie sa aratam ca c este unic determinat. Fie d [an , bn ] .
n=1
Rezulta ca an d bn , pentru orice n N . Atunci, pentru n ,
obtinem ca c = lim an d lim bn = c, deci d = c. Demonstratia este
n n
completa.
In aceasta sectiune am aratat ca orice sir convergent este marginit (Te-
orema 1.2.25), iar reciproca nu este adevarata. Totusi are loc urmatoarea
afirmatie mai slaba decat reciproca:

Teorema 1.2.54 (Lema lui Cesaro). Orice sir marginit de numere reale
contine un subsir convergent.

Demonstratie. Fie (xn )n0 un sir marginit. Deci exista [a1 , b1 ] astfel ncat
xn [a  orice n N.
1 , b1 ], pentru  Impartim [a1 , b1 ] n doua subintervale
a1 + b1 a1 + b1
egale: a1 , , , b1 . Cel putin unul din cele doua intervale
2 2
va contine o infinitate de termeni ai sirului. Il notam pe acesta cu [a2 , b2 ] . In

18
acelasi mod obtinem intervalul [a3 , b3 ] , care contine o infinitate de termeni
ai sirului (xn )n0 . Avem

[a3 , b3 ] [a2 , b2 ] [a1 , b1 ] .

Prin recurenta obtinem un sir de intervale nchise si marginite, care contin

o infinitate de termeni ai sirului dat si astfel ncat

[a1 , b1 ] [a2 , b2 ] ... [an , bn ] [an+1 , bn+1 ] ...,

1 1 1
b2 a2 = (b1 a1 ) , b3 a3 = (b2 a2 ) = 2 (b1 a1 ) , ...
2 2 2
1
bn an = n1 (b1 a1 ) , ....
2
Rezulta ca lim (bn an ) = 0. Din Teorema lui Cantor rezulta ca exista
n

T
c R astfel ncat {c} = [an , bn ] si lim an = lim bn = c.
n=1 n n
Intervalul [a1 , b1 ] contine toti termenii sirului (xn )n0 . Alegem un ele-
ment xn1 . Intervalul [a2 , b2 ] contine o infinitate de termeni ai sirului (xn )n0 .
Alegem xn2 [a2 , b2 ] astfel ncat n2 > n1 . Procedand recurent, putem alege
xnk [ak , bk ] , nk > nk1 , pentru orice k N . Am obtinut astfel subsirul
(xnk )k1 al lui (xn )n0 astfel ncat ak xnk bk , pentru orice k N . Cum
ak c bk , pentru orice k N , rezulta ca |xnk c| bk ak , pentru
orice k N . Dar lim (bk ak ) = 0. Conform Criteriului majorarii rezulta
k
ca limk xnk = c, deci am gasit un subsir al lui (xn )n0 convergent la c.

Pentru sirurile nemarginite are loc urmatorul rezultat:

Teorema 1.2.55 Fie (xn )n0 un sir de numere reale.

(i) Daca (xn )n0 este nemarginit superior, atunci el contine un subsir cu
limita +.
(ii) Daca (xn )n0 este nemarginit inferior, atunci el contine un subsir cu
limita .

Demonstratie. (i) Daca sirul (xn )n0 este nemarginit superior, pentru
orice numar k N exista un termen al sirului xnk > k. Putem construi
astfel un subsir al sirului (xn )n0 si, deoarece lim k = +, rezulta ca
k
lim xnk = +. Punctul (ii) al teoremei se deduce n mod asemanator.
k

Corolarul 1.2.56 Din orice sir de numere reale se poate extrage un subsir
cu limita. Daca sirul este marginit se poate extrage un subsir convergent.

19
 Limite fundamentale

a) Fie q R fixat si xn = q n , n N. Daca q = 1, atunci xn = 1 1, daca

q > 1, atunci putem scrie q = 1 + a, cu a > 0 si xn = (1 + a)n 1 + na,
deci xn + (conform Teoremei 1.2.31). Daca q 1, atunci sirul
(q n )n0 este divergent. Daca q (1, 1) , atunci |xn | = |q n | = |q|n , n N.
Sirul modulelor (|xn |)n0 este marginit (0 |xn | 1, n N) si descrescator
|xn+1 |
( = |q| < 1, n N), deci este convergent. Fie l = lim |xn | . Trecand
|xn | n
la limita n relatia |xn+1 | = |q| |xn | se obtine l = |q| l, deci l = 0. Prin urmare,
sirul (q n )n0 este convergent daca si numai daca q (1, 1]. In plus, avem


0, pentru q (1, 1)
1, pentru q = 1

lim q n =
n
+, pentru q > 1
nu exista, pentru q 1.

b) Fie k 1 un numar natural si a0 , a1 , ..., ak R, ak 6= 0. Consideram

sirul xn = ak nk + ak1 nk1 + ... + a1 n + a0 , n 0. Putem scrie
 ak1 a1 a0 
xn = nk ak + + ... + k1 + k , n 1.
n n n
1 1 1
Cum lim = lim 2 = ... = lim k = 0, conform Teoremei 1.2.33,
n n n n n n
ak1 a1 a0 
rezulta ca lim ak + + ... + k1 + k = ak . Prin urmare, conform
n n n n
Teoremei 1.2.37,
(
  +, daca ak > 0
lim ak nk + ak1 nk1 + ... + a1 n + a0 =
n , daca ak < 0.

Observam ca
 
lim ak nk + ak1 nk1 + ... + a1 n + a0 = lim ak nk ,
n n

(limita este data de limita termenului de grad maxim, ak nk ,) si este +

sau , dupa cum coeficientul ak este pozitiv sau negativ.
c) Fie k, m 1 doua numere naturale si consideram sirul

ak nk + ak1 nk1 + ... + a1 n + a0

xn = ,
bm nm + bm1 nm1 + ... + b1 n + b0

20
unde a0 , a1 , ..., ak , b0 , b1 , ..., bm R, ak 6= 0, bm 6= 0. Scriem
 ak1 a1 a0 
nk ak + + ... + k1 + k
xn =  n n n .
b m1 b 1 b0
nm bm + + ... + m1 + m
n n n
Daca m = k, atunci, deoarece cele doua paranteze tind catre ak , respectiv
catre bk , cand n , rezulta ca
ak
lim xn = ,
n bk
adica limita este egala cu raportul coeficientilor de grad maxim.
Daca m > k, atunci
ak1 a1 a0
1 ak + + ... + k1 + k
xn = n n n
nmk bm1 b1 b0
bm + + ... + m1 + m
n n n
si
ak
lim xn = 0 = 0.
n bm
Daca m < k, atunci
ak1 a1 a0
ak + + ... + k1 + k
xn = nkm n n n
bm1 b1 b0
bm + + ... + m1 + m
n n n
si
ak
lim xn = .
n bm
In concluzie,


0, daca m > k
k
ak n + ak1 n k1 + ... + a1 n + a0

+, daca m < k si ak bm > 0
lim = , daca m < k si ak bm < 0
n bm nm + bm1 nm1 + ... + b1 n + b0
a k

, daca m = k.
bk
Exemplul 1.2.57

2n3 + 1 2 n2 n3 + 2n2 + 3n + 1
lim = , lim = , lim = 0.
n 3n3 + 2n + 5 3 n 3n + 2 n n4 1

21
 Alte criterii de existenta a limitei unui sir

Urmatoarea teorema ne permite sa calculam limita unui sir care poate

fi ncadrat ntre alte doua siruri avand aceeasi limita.

Teorema 1.2.58 (a clestelui).

Fie (xn )n0 , (yn )n0 , (zn )n0 trei siruri de numere reale, cu proprietatile:
(i) xn yn zn , pentru orice n N,
(ii) lim xn = lim zn = a R.
n n
Atunci exista lim yn = a.
n

Demonstratie. Presupunem mai ntai ca a R. Din proprietatea (i)

rezulta ca |yn xn | zn xn , pentru orice n N. Dar sirul (zn xn )n0
este convergent, conform Corolarului 1.2.34, si lim (zn xn ) = a a = 0.
n
Aplicand Criteriului majorarii, rezulta ca lim (yn xn ) = 0, deci sirul
n
yn = (yn xn ) + xn este convergent la 0 + a = a.
Daca a = + sau a = , atunci se aplica Teorema 1.2.31.

Corolarul 1.2.59 Daca 0 xn an , pentru orice n N, si an 0,

atunci xn 0.

1 1 1
Exemplul 1.2.60 Sirul xn = n are limita 0, pentru ca 0 n ,
2 2 n
1
pentru orice n 1 si 0.
n

Exemplul 1.2.61 Fie sirul cu termenul general

1 1 1
xn = + + ... + , n 1.
n2 +1 n2 +2 n2+n

Atunci avem
n n
xn , n 1,
n2+n 2
n +1
iar
n n
lim = lim = 1,
n n2 + n n n2 + 1
deci lim xn = 1.
n

22
Teorema 1.2.62 (Criteriul lui Stolz-Cesaro). Fie doua siruri (xn )n0 si
(yn )n0 astfel ncat (yn )n0 este strict monoton si nemarginit. Daca exista
limita
xn+1 xn
lim = l R,
n yn+1 yn
xn
atunci exista si limita lim si este egala cu l, adica
n yn

xn
lim = l.
n yn
Demonstratie. Sa presupunem ca (yn )n0 este strict crescator si l R.
Atunci, conform ipotezei, pentru orice > 0 exista n N astfel ncat,
pentru orice n n ,  
 xn+1 xn 

 yn+1 yn l < ,
 2
adica
xn+1 xn
l < <l+ ,
2 yn+1 yn 2
de unde
   
l (yn+1 yn ) < xn+1 xn < l + (yn+1 yn ) ,
2 2
pentru orice n n . Fie p N . Dand lui n valori de la n la n + p 1 si
adunand inegalitatile membru cu membru, obtinem:
   
l (yn +p yn ) < xn +p xn < l + (yn +p yn ) ,
2 2
de unde
   
xn   yn xn +p xn   yn
+ l 1 < < + l+ 1 .
yn +p 2 yn +p yn +p yn +p 2 yn +p
Deoarece   
xn   yn
lim + l 1 =l
p yn +p 2 yn +p 2
si   
xn   yn
lim + l+ 1 =l+ ,
p yn +p 2 yn +p 2
rezulta ca exista N N astfel ncat, pentru orice n N ,
 
 xn 
 yn l < ,
 

23
 xn
adica lim = l.
yn
n
Daca l = +, atunci pentru orice > 0 exista n N astfel ncat,
pentru orice n n ,
xn+1 xn
> 2.
yn+1 yn
De aici rezulta ca
2 (yn+1 yn ) < xn+1 xn ,
pentru orice n n . Fie p N . Dand valori lui n de la n la n + p 1,
apoi adunand inegalitatile membru cu membru obtinem:

2 (yn +p yn ) < xn +p xn ,

adica,  
xn yn xn +p
+ 2 1 < .
yn +p yn +p yn +p
Intrucat membrul stang al inegalitatii are limita 2 cand p , nseamna
ca exista N N astfel ncat, pentru orice n N ,
xn
< ,
yn
xn
prin urmare, lim = +.
n yn
Cazul l = se demonstreaza analog.

Exercitiul 1.2.63 Sa se arate ca

ln n
lim = 0.
n n

Rezolvare. Fie xn = ln n si yn = n, n 1. Observam ca (yn )n1 este strict

monoton si nemarginit. Calculam limita

xn+1 xn ln (n + 1) ln n n+1
lim = lim = lim ln = 0.
n yn+1 yn n n+1n n n
xn
Prin urmare, conform Criteriului lui Stolz-Cesaro, exista limita lim = 0.
n yn

Exercitiul 1.2.64 Sa se calculeze

an
lim , a > 0.
n n

24
Rezolvare. Fie xn = an si yn = n, n 1. Evident, sirul (yn )n1 este strict
monoton si nemarginit. Calculam

xn+1 xn an+1 an
lim = lim = lim an (a 1) = (a 1) lim an .
n yn+1 yn n n + 1 n n n

Cum
0, daca a [0, 1)
n
lim a = 1, daca a = 1
n
+, daca a (1, +),

obtinem ca

0, daca a [0, 1)
xn+1 xn
lim = 0, daca a = 1
n yn+1 yn
+, daca a (1, +).

In concluzie,
an

0, daca a [0, 1]
lim =
n n +, daca a (1, +).

Exercitiul 1.2.65 Fie sirul (an )n1 cu limita a. Aratati ca sirul mediilor
aritmetice
a1 + a2 + ... + an
bn =
n
are limita a.
Rezolvare. Fie xn = a1 + a2 + ... + an si yn = n, n 1. Aplicand Criteriul
xn
lui Stolz-Cesaro sirului bn = , obtinem
yn
xn+1 xn
lim bn = lim
n yn+1 yn
n
a1 + a2 + ... + an + an+1 (a1 + a2 + ... + an )
= lim
n n+1n
= lim an+1 = a.
n

Teorema 1.2.66 (Criteriul lui Cauchy-DAlembert). Fie sirul (xn )n0 cu

xn > 0, pentru orice n N. Presupunem ca exista limita
xn+1
lim = l.
n xn

Atunci exista si limita lim n x
n si este egala cu l.
n

25
 1
Demonstratie. Fie an = n xn = (xn ) n , n 1. Atunci,
1 ln xn
ln an = ln xn = .
n n
Pentru a aplica Criteriul lui Stolz-Cesaro calculam limita
ln xn+1 ln xn xn+1
lim = lim ln = ln l.
n n+1n n xn
Prin urmare, lim ln an = ln l, de unde, lim an = l.
n n

Exercitiul 1.2.67 Fie sirul cu termeni strict pozitivi (an )n1 cu limita a.
Aratati ca

lim n a1 a2 ...an = a.
n
Rezolvare. Aplicam Criteriul lui Cauchy-DAlembert pentru sirul

xn = a1 a2 ...an , n 1.

Avem
xn+1
lim = lim an+1 = a,
n xn n

prin urmare si lim n a1 a2 ...an = a.
n

Exercitiul 1.2.68 Sa se arate ca

n
lim n = 1.
n

Rezolvare. Fie xn = n, n 1. Deoarece

xn+1 n+1
lim = lim = 1,
n xn n n

n
conform Criteriului lui Cauchy-DAlembert, rezulta ca lim n = 1.
n

Exercitiul 1.2.69 Sa se arate ca

lim n a = 1, pentru orice a > 0.
n

Rezolvare. Fie xn = a, n 1. Deoarece

xn+1 a
lim = lim = 1,
n xn n a

n
conform Criteriului lui Cauchy-DAlembert, rezulta ca lim a = 1.
n

26
 Siruri clasice

Propozitia 1.2.70 Sirul

1 n
 
en = 1 + , n 1,
n

este strict crescator si marginit, deci convergent.

Demonstratie. Avem
n+1
n + 2 n+1
  
1
1+
en+1 n+1 n+1
= n =
n + 1 n+1

en 1

n
1+
n n n+1
n+1
n2 + 2n
 
n+1
= 2

n + 2n + 1 n
 n+1
1 n+1
= 1 2 .
n + 2n + 1 n

Folosind inegalitatea lui Bernoulli,

(1 + x)n > 1 + nx, (1.5)

pentru orice x R, x > 1 si n N, n 2, obtinem ca

 
en+1 n+1 n+1
> 1 2

en n + 2n + 1 n
2
n +n n+1
= = 1.
(n + 1)2 n

Prin urmare, en+1 > en , deci sirul (en )n1 este strict crescator.
Consideram sirul

1 n+1
 
xn = 1 + , n 1.
n

27
Avem
1 n+1 n + 1 n+2
   
n
1+
xn n n n+1
=  n+2 = n+2
xn+1

1 n+2
1+
n+1 n+1
 2 n+2
n + 2n + 1 n
= 2

n + 2n n+1
 n+2
1 n
= 1+ 2 .
n + 2n n+1
Folosind din nou inegalitatea lui Bernoulli obtinem
 
xn n+2 n
> 1+ 2
xn+1 n + 2n n+1
2
n + 3n + 2 n
= = 1.
n(n + 2) n+1
Prin urmare, xn > xn+1 , deci sirul (xn )n1 este strict descrescator.
Sa mai observam ca en < xn , pentru orice n N , si avem
2 = e1 en < xn x1 = 4, n N ,
de unde rezulta ca sirul (en )n1 este marginit. Conform Teoremei 1.2.44,
sirul (en )n1 este convergent.

Observatia 1.2.71 Limita sirului (en )n1 se noteaza cu e si se numeste

numarul lui Euler. Numarul e este irational, de aceea valoarea sa nu poate fi
data cu un numar finit de zecimale sau cu perioada. O valoare aproximativa
este e ' 2, 718281828459.

Propozitia 1.2.72 Sirul

1 n+1
 
xn = 1 + , n 1,
n
este strict descrescator si marginit. Limita sa este e.

Demonstratie. Am aratat n demonstratia Propozitiei 1.2.70 ca sirul

1
(xn )n1 este strict descrescator. Folosind inegalitatea (1.5) cu x = ,
n1
obtinem
 n
1 n 1
1+ >1+ =2+ , pentru orice n 2,
n1 n1 n1

28
deci
1 n+1
 
1
1+ > 2 + > 2, pentru orice n N ,
n n
adica sirul (xn )n1 este marginit inferior.
Tinand seama ca
1 n
     
1 1
xn = 1 + 1+ = en 1 + , n N ,
n n n
iar lim en = e, rezulta ca
n

1 n+1
 
lim 1 + = e,
n n
ceea ce trebuia demonstrat.

Observatia 1.2.73 Putem scrie inegalitatile

1 n 1 n+1
   
1+ <e< 1+ , n N ,
n n
care, prin logaritmare, conduc la
1 1
< ln (n + 1) ln n < , n N .
n+1 n
Propozitia 1.2.74 Sirul
1 1 1
En = 1 + + + ... + , n N ,
1! 2! n!
este strict crescator si marginit. Limita sa este e.

Demonstratie. Sa observam mai ntai ca

1
En+1 En = > 0, n N ,
(n + 1)!
deci sirul (En )n1 este strict crescator. Tinand cont ca, pentru orice k 2
1 1
natural, avem k! 2k1 , deci k1 , obtinem
k! 2
1
1 1 1 n
1 1
En 1 + 1 + + 2 + ... + n1 = 1 + 2 = 3 n1 < 3,
2 2 2 1 2
1
2

29
pentru orice n N , deci sirul (En )n1 este marginit superior. Prin urmare,
(En )n1 este un sir convergent. Fie E limita sa. Vom arata ca E = e.
Pentru aceasta vom folosi formula binomului lui Newton pentru en , anume

1 n
 
1 1 1
en = 1 + = 1 + Cn1 + Cn2 2 + ... + Cnn n
n n n n
n
X 1 (n 1) (n 2) ... (n k + 1)
=2+
k! nk1
k=2
n
X 1
<2+ = En , n N .
k!
k=2
Deci, en < En , pentru orice n N . Trecand la limita obtinem

e E.

Pe de alta parte,
n     
1 X 1 1 2 k1
en = 1 + + 1 1 ... 1 ,
1! k! n n n
k=2

si, pentru orice k 2 fixat si pentru orice n > k, avem

      
1 1 1 1 1 2 k1
en > 1 + + 1 + ... + 1 1 ... 1 .
1! 2! n k! n n n
   
1 k1
Deoarece lim 1 = ... = lim 1 = 1, trecand la limita
n n n n
pentru n n inegalitatea de mai sus, rezulta ca
1 1 1
e1+ + + ... + = Ek ,
1! 2! k!
pentru orice k 2 fixat. Facand acum k , obtinem

e lim Ek = E.
k

In concluzie E = e, adica
 
1 1 1
lim 1 + + + ... + = e.
n 1! 2! n!
Demonstratia este ncheiata.

30
Propozitia 1.2.75 Sirul
1 1
cn = 1 + + ... + ln n, n 1,
2 n
este strict descrescator si marginit, deci convergent.
Demonstratie. Am aratat mai sus ca au loc inegalitatile:
1 1
< ln (n + 1) ln n < , (1.6)
n+1 n
pentru orice n N . Rezulta ca
1
< ln 2 ln 1 < 1
2
1 1
< ln 3 ln 2 <
3 2
..
.
1 1
< ln (n + 1) ln n < .
n+1 n
Sumand membru cu membru aceste inegalitati obtinem:
n n
X 1 X1
< ln (n + 1) < , n N . (1.7)
k+1 k
k=1 k=1

Tinand cont de expresia termenului general cn , inegalitatile (1.7) devin:

cn+1 1 + ln (n + 1) < ln (n + 1) < cn + ln n, n N .
Din prima inegalitate obtinem ca cn+1 < 1, pentru orice n N , iar din a
doua inegalitate obtinem ca
 
n+1 1
cn > ln (n + 1) ln n = ln = ln 1 + > 0, n N .
n n
Prin urmare, sirul (cn )n1 este marginit. Pentru a stabili monotonia acestui
sir calculam diferenta a doi termeni consecutivi, anume:
1
cn+1 cn = ln (n + 1) + ln n, n N ,
n+1
iar din prima parte a inegalitatii (1.6) rezulta ca
cn+1 cn < 0, n N ,
adica sirul (cn )n1 este strict descrescator. Fiind monoton si marginit, sirul
(cn )n1 este convergent.

31
Observatia 1.2.76 Limita sirului (cn )n0 se noteaza cu c si se numeste
constanta lui Euler. O valoare aproximativa a numarului c este c ' 0, 577216.

Exercitiul 1.2.77 Sa se arate ca

1 1
1+ + ... +
lim 2 n = 1.
n ln n
Rezolvare. Avem
1 1 1 1
1+ + ... + 1 + + ... + ln n cn
2 n = 2 n +1= + 1, n N .
ln n ln n ln n
Cum sirul (cn )n1 este convergent la c, rezulta ca
cn
lim = 0.
n ln n

1.3 Siruri fundamentale (Cauchy)

Definitia 1.3.1 Fie (xn )n0 un sir de numere reale. Spunem ca (xn )n0
este sir fundamental sau sir Cauchy daca: pentru orice > 0 exista n N
astfel ncat, pentru orice m, n n , sa avem |xm xn | < .

Presupunand, fara a restrange generalitatea, ca m n, putem scrie

m = n + p, cu p N. Atunci, Definitia 1.3.1 se poate scrie sub forma
echivalenta:

Definitia 1.3.2 Spunem ca (xn )n0 este sir fundamental sau sir Cauchy
daca: pentru orice > 0 exista n N astfel ncat, pentru orice n n si
orice p N, sa avem |xn+p xn | < .

Intuitiv, ntr-un sir Cauchy, toti termenii sirului sunt apropiati unul de
celalalt de la un rang ncolo.

Teorema 1.3.3 Orice sir Cauchy este marginit.

Demonstratie. Conform Definitiei 1.3.1, pentru = 1, exista n1 N

astfel ncat, pentru orice n, m n1 , avem |xn xm | < 1. In particular,
|xn xn1 | < 1. Rezulta ca
|xn | |xn xn1 | + |xn1 | < 1 + |xn1 | , pentru orice n n1 .
Fie M = max{|x0 | , |x1 | , ..., |xn1 1 | , 1 + |xn1 |}. Atunci, pentru orice n N,
|xn | M, deci sirul (xn )n0 este marginit.

32
Teorema 1.3.4 Un sir de numere reale este convergent daca si numai daca
este sir Cauchy.
Demonstratie. Fie (xn )n0 un sir de numere reale, convergent la x. Vom
arata ca (xn )n0 este sir Cauchy. Fie > 0. Deoarece xn x, rezulta ca

exista n N astfel ncat pentru orice n n sa avem |xn x| < . Fie
2

m, n n . Atunci, |xm x| < si |xn x| < . Deci,
2 2
|xm xn | |xm x| + |xn x| < ,
ceea ce ne spune ca (xn )n0 este sir Cauchy.
Reciproc, sa presupunem ca (xn )n0 este sir Cauchy si sa aratam ca
este convergent. Din Teorema 1.3.3 rezulta ca (xn )n0 este marginit, deci,
conform Lemei lui Cesaro, are un subsir convergent, notat (xnk )k0 . Fie
x R limita sa. Sa demonstram ca lim xn = x. Fie > 0. Conform
n
Definitiei 1.3.1, exista n N astfel ncat, pentru orice n, m n , avem

|xn xm | < . Pe de alta parte, deoarece xnk x, exista k N astfel
2

ncat, pentru orice k k , avem |xnk x| < . Fie n = max {n , k } si
2
k n . Atunci, nk k n . Prin urmare, pentru orice n n ,

|xn x| = |xn xnk + xnk x| |xn xnk | + |xnk x| < + = ,
2 2
deci sirul (xn )n0 are limita x.
Exercitiul 1.3.5 Sa se arate ca sirul
1 1
xn = 1 + 2 + ... + 2 , n 1,
2 n
este sir Cauchy, deci convergent.
Rezolvare. Fie
1 1 1 1
xn+p = 1 + 2 + ... + 2 + 2 + ... + ,
2 n (n + 1) (n + p)2
unde p N . Avem
1 1
|xn+p xn | = 2 + ... +
(n + 1) (n + p)2
1 1
+ ... +
n (n + 1) (n + p 1) (n + p)
1 1 1 1 1 1
= + + ... +
n n+1 n+1 n+2 n+p1 n+p
1 1 1
= .
n n+p n

33
 1
Dar cum lim = 0, rezulta ca pentru orice > 0 exista n N astfel ncat
n n
1
< , pentru orice n n . Revenind la inegalitatea de mai sus, pentru
n
orice n n si p N , avem
1
|xn+p xn | < ,
n
adica (xn )n1 este sir Cauchy, deci este convergent.
Exercitiul 1.3.6 Sa se arate ca sirul
sin x sin 2x sin nx
xn = + 2
+ ... + , n 1, x R,
2 2 2n
este sir Cauchy.
Rezolvare. Fie
sin x sin 2x sin nx sin (n + 1) x sin (n + p) x
xn+p = + 2
+ ... + n
+ n+1
+ ... + ,
2 2 2 2 2n+p
unde p N . Avem
 
 sin (n + 1) x sin (n + p) x  1 1
|xn+p xn | =  
n+1
+ ... + n+p
n+1 + ... + n+p
2 2  2 2
1
1 p
1 2

1

1
= 2 = n+1 1 p < n .
2 n+1 1 2 2 2
1
2
1
Cum lim n = 0, rezulta ca (xn )n1 este sir Cauchy, deci convergent.
n 2

Exercitiul 1.3.7 Sa se arate ca sirul

1 1
xn = 1 + + ... + , n 1.
2 n
nu este sir Cauchy, deci nu este convergent.
Rezolvare. Avem
1 1 1
xn+p xn = + + ... +
n+1 n+2 n+p
p 1
> > ,
n+p 2
daca p > n. Prin urmare, oricare ar fi rangul n exista p N astfel ncat
1
|xn+p xn | > , adica sirul (xn )n0 nu este sir Cauchy, deci este un sir
2
divergent.

34
1.4 Puncte limita ale unui sir
Fie (xn )n0 un sir de numere reale.

Definitia 1.4.1 Numim multimea punctelor limita ale sirului (xn )n0 multi-

mea formata din toate limitele n R ale subsirurilor lui (xn )n0 .

Vom nota cu A aceasta multime, deci

 
A = x R; exista (xnk )k0 subsir al lui (xn )n0 cu lim xnk = x .
k

Observatia 1.4.2 Multimea A este nevida. Intr-adevar, daca (xn )n0 este
marginit, conform Lemei lui Cesaro, el contine un subsir convergent; fie
l limita sa. Atunci, l A. Daca (xn )n0 este nemarginit superior, atunci
+ A, iar daca (xn )n0 este nemarginit inferior, atunci A, conform
Teoremei 1.2.55.

Exemplul 1.4.3 Fie sirul xn = (1)n , n 0. Multimea punctelor sale

limita este A = {1, 1} .

Observatia 1.4.4 Daca sirul (xn )n0 are limita l, finita sau nu, atunci
l A, un subsir convergent la l fiind chiar sirul (xn )n0 .

Observatia 1.4.5 Exista siruri care au o infinitate de puncte limita. Este

cazul sirului

0, 1, 0, 1, 2, 0, 1, 2, 3, 0, 1, 2, 3, 4, ..., 0, 1, 2, 3, ..., n, ....

Orice numar natural este punct limita al acestui sir, deoarece, oricare ar fi
p N, exista un subsir constant ai carui termeni sunt egali cu p. De ase-
menea, + este punct limita al sirului, pentru ca sirul numerelor naturale
este un subsir al acestui sir.

Teorema 1.4.6 Fie (xn )n0 un sir de numere reale si A multimea punctelor
sale limita. Atunci l A daca si numai daca orice vecinatate a sa contine
o infinitate de termeni ai sirului.

Demonstratie. Daca l A, rezulta ca exista un subsir (xnk )k0 al sirului

(xn )n0 cu limita l. Inseamna ca, n orice vecinatate a lui l se afla toti

35
termenii subsirului (xnk )k0 , cu exceptia unui numar finit dintre ei, adica o
infinitate de termeni ai sirului (xn )n0 .
Reciproc, sa presupunem ca orice vecinatate a lui l contine o infinitate
de termeni ai sirului. Construim un subsir (xnk )k0 care tinde la l. Sa
presupunem mai ntai ca l R. In vecinatatea V1 = (l 1, l + 1) a lui l se afla
o infinitate de termeni ai sirului;
 unul dintre acestia. Avem |xn1 l| <
fie xn1 
1 1
1. In vecinatatea V2 = l , l + se afla o infinitate de termeni ai
2 2
1
sirului; fie xn2 unul dintre acestia, cu n2 > n1 . Avem |xn2 l| < . Sa
 2 
1 1
presupunem ca am ales un termen xnp n vecinatatea Vp = l , l + .
  p p
1 1
In vecinatatea Vp+1 = l ,l + se afla o infinitate de termeni
p+1 p+1  
ai sirului; alegem n Vp+1 un termen xnp+1 cu np+1 > np . Avem xnp+1 l <
1
. Asadar, prin inductie matematica, putem alege un sir de numere
p+1
naturale (nk )k0 , strict crescator, astfel ncat

1
|xnk l| < , pentru orice k N. (1.8)
k
Atunci (xnk )k0 este un subsir al sirului initial si, din (1.8) , folosind Teorema
1.2.29, rezulta ca
lim xnk = l.
k

Prin urmare l A. Daca l = + se aleg vecinatatile Vp = (p, +] ale

lui + si se procedeaza ca mai sus. Daca l = , se aleg vecinatatile
Vp = [, p).

Teorema 1.4.7 Fie (xn )n0 un sir de numere reale si A multimea punctelor
sale limita. Atunci sirul (xn )n0 are limita daca si numai daca A este
formata dintr-un singur element.

Demonstratie. Sa presupunem ca sirul (xn )n0 are limita l. Prin urmare,

orice subsir al sau are de asemenea limita l, deci A = {l} . Reciproc, sa
presupunem ca A contine un singur element, notat l, si fie V o vecinatate
arbitrara a lui l. Daca n afara vecinatatii V se afla o infinitate de termeni
ai sirului (xn )n0 , atunci putem extrage un subsir din acesti termeni cu
limita l0 diferita de l (ntrucat subsirul nu se afla n V ). Deci l0 A, ceea
ce contrazice presupunerea ca A contine un singur element. Prin urmare,

36
n afara lui V se gaseste doar un numar finit de termeni ai sirului (xn )n0 ,
adica lim xn = l.
n

Observatia 1.4.8 Se demonstreaza ca pentru orice sir (xn )n0 exista un

cel mai mic punct limita (finit sau infinit) si un cel mai mare punct limita
(finit sau infinit).

Definitia 1.4.9 Fie (xn )n0 un sir de numere reale.

(i) Numim limita superioara a sirului (xn )n0 , notata lim sup xn sau lim xn ,
n n
cel mai mare punct limita al sirului (xn )n0 .
(ii) Numim limita inferioara a sirului (xn )n0 , notata lim inf xn sau lim xn
n n
cel mai mic punct limita al sirului (xn )n0 .

Notand cu A multimea punctelor limita ale sirului (xn )n0 , avem:

lim sup xn = max A,

n
lim inf xn = min A.
n

Observatia 1.4.10 Este clar ca lim inf xn lim sup xn .

n n

Exercitiul 1.4.11 Sa se determine limitele superioara si inferioara ale sirului

n
xn = cos , n 0.
2
Rezolvare. Observam ca

4k
x4k = cos = cos 2k = 1, k N, deci lim x4k = 1,
2 k

 
4k +  
x4k+1 = cos = cos 2k +
2 2

= cos = 0, k N, deci lim x4k+1 = 0,
2 k

 
4k + 2
x4k+2 = cos = cos (2k + )
2
= cos = 1, k N, deci lim x4k+2 = 1,
k

37
    
4k + 3 3
x4k+3 = cos = cos 2k +
2 2
3
= cos = 0, k N, deci lim x4k+3 = 0.
2 k

Prin urmare, A = {1, 0, 1} . Rezulta ca lim inf xn = 1, iar lim sup xn = 1.

n n

Exercitiul 1.4.12 Sa se determine limitele superioara si inferioara ale sirului

n
xn = (1)n+1 n(1) , n 0.

Rezolvare. Observam ca

x2k = 2k, k N, deci lim x2k = ,

k
1
x2k+1 = , k N, deci lim x2k+1 0.
2k + 1 k

Prin urmare, A = {, 0} . Rezulta ca lim inf xn = , iar lim sup xn = 0.

n n

Teorema 1.4.13 Fie (xn )n0 un sir de numere reale. Atunci (xn )n0 are
limita daca si numai daca lim inf xn = lim sup xn . In aceasta situatie,
n n

lim xn = lim inf xn = lim sup xn .

n n n

Demonstratie. Conform Teoremei 1.4.7, sirul (xn )n0 are limita daca si
numai daca multimea A a punctelor sale limita contine un singur element,
ceea ce nseamna ca min A = max A.

Observatia 1.4.14 Sirurile din Exercitiile 1.4.11, 1.4.12 nu au limita ntrucat

lim inf xn 6= lim sup xn .
n n

38