0% au considerat acest document util (0 voturi)
49 vizualizări13 pagini

Proiect TCM

Documentul prezintă procesul de proiectare a unei bucșe metalice. Sunt descrise etapele stabilirea tipului semifabricatului, succesiunea operațiilor de prelucrare și determinarea adaosurilor, precum și calculul normei tehnice de timp pentru fiecare operație.

Încărcat de

Vlad Reit
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
49 vizualizări13 pagini

Proiect TCM

Documentul prezintă procesul de proiectare a unei bucșe metalice. Sunt descrise etapele stabilirea tipului semifabricatului, succesiunea operațiilor de prelucrare și determinarea adaosurilor, precum și calculul normei tehnice de timp pentru fiecare operație.

Încărcat de

Vlad Reit
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI


PRELUCRARI PRIN ASCHIERE
REALIZAREA SI PRELUCRAREA UNEI
BUCSE

TCM - 2141
Prezentare:
1. Introducere
2. Stabilirea tipului semifabricatului
3. Stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare si determinarea
adaosului de prelucrare
4. Calculul normei tehnice de timp

Anexa 1. Desen
Anexa 2. Fisa tehnologica

1. Introducere.
Sa se proiecteze procesul optim de proiectare a reperului din figura 1.

2. Stabilirea tipului semifabricatului.


Piesa "bucsa" este alcatuita din mai multe suprafete. Suprafetele piesei pot fi:
- simple constituite dintr-o singura suprafata.
- complexe constituite din reuniuni de suprafete.
Incadrarea suprafetelor piesei in una din cele trei categorii:
- principale (functionale): suprafete care determina parametrii de functionare ai piesei.
- tehnologice: suprafete utilizate pentru orientarea piesei in cadrul procesului de fabricare.
- libere, (suprafete de trecere/legatura): cele care nu determina parametrii de functionare a
piesei si nu sunt utilizate ca baze de orientare a piesei in procesul de fabricare.
Suprafetele principale ale piesei sunt:
- Suprafete cilindrice exterioare care formeaza ajustaje cu alte component ale
ansamblului din care face parte piesa.
- Suprafete complexe (canal de pana)
- Suprafete plane frontale
- Suprafete cilindrice interioare care formeaza ajustaje cu alte component ale ansamblului
din care face parte piesa
- Suprafete cilindrice interioare(gaura)
- Suprafata complexa de degajare are rol de a permite scoaterea discului abraziv
- Suprafata conica interioara, care permite asamblarea usoara a piesei.
- Suprafete libere
Materialul piesei este OLC 45 STAS 2300-88. Otelurile carbon de calitate sunt oteluri nealiate,
obtinute printr-o elaborare ingrijita si cu un grad de purificare chimica ridicat. La aceste oteluri
se garanteaza atat compozitia chimica cat si caracteristicile mecanica. Ele se folosesc in mod
obisnuit tratate termic prin cementare sau imbunatatire, in constructii mecanice supuse la
solicitari mari.

Marca Compozitia chimica. %


Calitatea
C Mn S P
otelului
- max: 0,045
max. 0,040
S 0,020.0,045
OLC 45 0,42.0,50 0,50.0,80
X max. 0,035
max. 0,035
XS 0,020.0,040

3. Stabilirea succesiunii operatiilor de prelucrare si determinarea adaosului de prelucrare.


Folosirea semifabricatelor sub forma de bare laminate este indicata in cazul productiei de
unicate si serie mica. Semifabricatele sub forma de bare laminate se pot folosi si in cadrul
productiei de serie si masa, in special pentru piese din clasa arborilor, atunci cand diferenta
intre treptele arborilor este mica.

Suprafata Sk Dimensiunea Adaos total de Dimensiunea suprafetei


suprafetei piesei prelucrare semifabricatului
S1 32 1 33

S2 43 1 44

Principiile, legile, regulile care determina continutul si succesiunea optima ale operatiilor unui
rocess tehnologic sunt urmatoarele:
a. Suprapunerea bazelor tehnologice cu bazele de cotare functionale SBTSBC
Numai daca bazele tehnologice sunt identice cu bazele de cotare pentru o suprafata ce trebuie
prelucrata, erorile de prelucrare sunt minime.
b. Minimizarea numarului operatiilor.

c. Minimizarea schemelor de orientare si fixare a semifabricatului. Rationalitatea primei


operatii. In prima/primele operatie/operatii a/ale unui proces tehnologic se prelucreaza
acele suprafete care sunt baze tehnologice. In urmatoarele operatii orientarea se face
pe aceste suprafete baze tehnologice.

d. Concentrarea prelucrarilor. Concentrarea se realizeaza prin asocierea geometrica sau


tehnologica a suprafetelor prelucrate si presupune realizarea in cadrul aceleiasi operatii
a suprafetelor de acelasi tip: cilindrice, plane, conice. Asocierea tehnologica a
suprafetelor este legata de particularitatile constructive ale sculelor aschietoare,
dispozitivelor de lucru si masinilor-unelte folosite. Doua suprafete intre care exista
conditii de pozitie reciproca se realizeaza in 2 variante:
-se prelucreaza mai intai suprafata mai precisa, se orienteaza pe ea cea de-a
doua suprafata legata de prima prin conditie de pozitie relativa.
-ori de cate ori este posibil cele 2 suprafete se prelucreaza cu aceeasi orientare
si fixare a semifabricatului.

e. Diferentierea prelucrarilor.
Este in legatura cu etapele de prelucrare ce pot fi utilizate la realizarea unei suprafete.
Etapele de prelucrare sunt:
etape de degrosare;
etape de semifinisare;
etape de finisare;
etape de superfinisare.
Diferentierea prelucrarilor din punct de vedere al etapelor de prelucrare impune urmatoarea
regula: prelucrarile de degrosare se executa la inceputul procesului tehnologic, sunt urmate de
prelucrarile de semifinisare, in timp ce finisarile si superfinisarile se executa spre sfarsitul
procesului tehnologic dupa tratamentul termic final care are rolul de a mari duritatea materialului
de prelucrat. Finisarile se realizeaza prin rectificare, superfinisarile prin rodare, lecuire,
vibronetezire.

f. Stabilirea rationala a operatiilor de control tehnic

g. Minimizarea curselor active si de gol a sculelor atat in faza de lucru cat si in faza de
retragere

h. Uniformizarea timpilor de realizare a operatiilor

Structura preliminara a fiecarui proces tehnologic:


Operatia 10 Gaurire

Masina unealta : Strung cu CN


Scule: burghiu elicoidal cu coada conica, adancitor
Dispozitiv: universal cu 3 bacuri
Verificator: subler
Frecventa de masurare 1/10 piese

Operatia 20 Strunjire suprafata exterioara

Masina unealta: Strung cu CN


Scule: cutite de strung T MAX P
Dispozitiv: universal cu 3 bacuri
Verificator: pentru diameter caliber potcoava, pentru lungimi subler
Frecventa de masurare 1/10 piese

Operatia 30 Strunjire canal de pana si sanfrenare

Masina unealta: Strung cu CN


Scule: cutite de strung T MAX P
Dispozitiv: universal cu 3 bacuri
Verificator: pentru diameter caliber potcoava
Frecventa de masurare 1/10 piese

Operatia 40 Gaurire

Masina unealta : Strung cu CN


Scule: burghiu elicoidal cu coada conica, adancitor
Dispozitiv: universal cu 3 bacuri
Verificator: subler
Frecventa de masurare 1/10 piese

Operatia 50 Control ethnic final

Se controleaza cotele:
Suprafata 28, 32, 20.5

4. Calcului regimului de aschiere.

Masina unealta: Strung cu comanda numerica StarChip 450

Specificatii standard ale masinii:


Diametrul maxim al piesei, ..32 mm
Lungimea maxima a piesei, ..43 mm
Cursa pe axa X, 170 mm
Cursa pe axa Z, 500 mm
Viteza axului, 35 - 6000
Numarul de viteze ale axului, ..pas cu pas
Adaosul minim de indexare a axului, ..0,0010
Tipul turelei, ..Tambur dodecagonal
Capacitatea turelei, .12 scule
Timpul de indexare a turelei (bucata cu bucata), ..1,8 sec
Rata de avans rapid: .X: 12m/min, Z:15 m/min
Rotatia axului. 8-3500 rpm
Motorul arborelui principal,..11/15kW
Cuplajul maxim .................Nm..91/124
Plaja de viteze....m/min20

Dimensiuni masina:
Dimensiuni:.3625x1700x1700
Greutate, ..5000 kg

Metoda de reglare a sistemului la dimensiune trebuie sa specifice modul de pozitionare relativa


a alementelor sistemului tehnologic pentru realizarea prelucrarilor. Metoda de reglare la
dimensiune este cea cu semifabricate (piese) de proba. Semifabricatele (piesele) de proba care
se utilizeaza la reglare sunt piese din fabricatia curenta, care au parcurs stadiile de
transformare anterioare operatiei la care are loc reglare.
5. Calculul normei tehnice de timp.

Consta in definirea exacta a activitatilor pe care operatorul si sistemul tehnologic le au de


realizat in vederea executarii operatiei (stabilirea elementelor procesului de munca). Aceste
elemente se noteaza intr-un tabel de forma celui urmator, in care se regasesc partial si unele
dintre elementele anterior stabilite (caracteristicile elementelor sistemului tehnologic, regimul de
aschiere etc.).

Denumire Denumire timp Formula utilizata Valoare [min]


operatie
20. Timpul de baza[min] 0,26
Strunjire Tb =
II Timpul auxiliar total ta1 = 0,03 +0,03 +0,02 +0,02 = 0,39
0,10
[min]
ta2 = 0.13

ta3 = 0,16

Ta=ta1+ ta2+ ta3


Timpul de odihna si 0,0195
necesitati firesti[min]
Ton= ; Te = Tb + Ta
Timpul de deservire 0,0052
tehnica[min]
Tdt =
Timpul de deservire 0,0065
organizatorica[min]
Tdo =
Timpul de desrvire tehnica Td = Tdt + Tdo 0,0117
si organizatorica
Timpul de prindere - 0,23
desprindere piesa[min]
Timpul pentru indexare 2 (scule) 1,8 (sec - timp necesar 0,06
turela pentru schimbarea unei scule)
Timpul de pregatire 15,5
incheiere[min]
Norma tehnica de timp Tn = Tb +Ta + Ton +Td + Tn =
0,97+15.5/n
[min]
Tpd+Tindexare turela + Tn = 1,1262

S-ar putea să vă placă și