INGRIJIREA BOBOCILOR DE RATA

Desi "toamna se numara bobocii, vara este sezonul cand acestia ies din oua. Dupa aproximativ 28 de
zile micile macaitoare ies la lumina. Si ne fac sa ne topim de cat de
dragalase sunt. Indiferent ca ies din ou in curtea dumneavoastra sau
le-ati primit cadou este bine de stiut cum trebuie ingrijite. Aceasta
sarcina nu difera completa de cea a ingrijirii puilor de gaina, insa
prezinta anumite aspecte diferite, esentiale de care trebuie tinut
cont.

Inca dinainte sa apara mititeii in viata dumneavoastra trebuie sa le

pregatiti culcusul unde vor sta, cel putin in prima luna. Daca
numarul lor este mic si ii tineti undeva in locuinta, atunci o cutie de
carton sau o cadita de plastic e potrivita. Daca insa locuiti la curte si
aveti posibilitaea amenajarii unui mic tarc in garaj sau o camara,
atunci e si mai bine atat pentru ratuste cat si pentru dumneavoastra. Aveti grija ca locul unde vor sta sa fie
protejat impotriva rozatoarelor, vulpilor, dihorilor sau orice alt animal strain, pentru care aceste fiinte
lipsite de aparare pot constitui o masa usor accesibila.

Asternutul trebuie sa fie bun izolant si absorbant si sa permita deplasarea usoara a puilor. Cel mai
potrivit pentru boboci este fanul sau paiele uscate de cereale. Rudele de la tara va vor putea ajuta in acest
sens. Ziarul sau hartia, desi sunt bune absorbante, nu asigura o buna aderenta pentru ratuste, existand
riscul sa alunece cu picioarele in lateral, dislocandu-le. Asternutul trebuie sa fie mereu uscat, pentru ca
puilor sa nu le fie rece. Paiele ude pot fi indepartate usor si inlocuite cu altele. O data pe saptamana se
indeparteaza toate paiele si se curata bine tot tarcul/ culcusul.

Caldura este foarte importanta pentru cei mici. Cum mama lor nu mai este acolo sa ii incalzeasca
dumneavoastra trebuie sa le furnizati o temperatura optima (28-32 grade Celsius). Un bec cu infrarosu de
100w sau 200w (in functie de numarul exemplarelor) va furniza caldura necesara unui boboc pentru a
creste sanatos. Amplasat la 30 de cm deasupra culcusului, pentru ca daca e prea jos puii se pot arde, iar in
cazul celelalt, cand e amplasat prea sus, caldura se va pierde pana sa ajunga la ei. Bobocii activii, care
misuna prin tot locul, e semn ca temperatura e cea optima. Daca stau stransi la un loc sub bec, atunci
inseamna ca le este frig. Daca le este prea cald, atunci vor fi disperasti prin toata cutia/tarcul, in colturile
cele mai distantate de sursa de caldura. Becul cu infrarosu este si ami economic decat cele obisnuite.

Apa este "pasiunea cea mai mare a ratustelor. Insa la varste fragede nu le face tocmai bine. Pana la
varsta de 3-4 saptamani puii nu pot secreta aceea substanta uleioasa, care respinge apa. Astfel apa se
acumuleaza in puf, tinand rece sau existand riscul de inec. In mod natural mama lor le furnizeaza aceasta
grasime la varste mici pentru a se putea descurca in apa, insa acest deziderat e mai greu de implinit de
catre o mama adoptiva cum sunteti dumneavoastra. Apa trebuie sa fie mereu la dispozitia lor in tarc,
deoarece ajuta la inghitirea hranei. O rata ia o gura de mancare apoi o gura de apa, altfel nu poate
ingurgita hrana, nu au secretie salivara. Recipientul cu apa sa nu fie prea inalt si adanc. Bobocii trebuie sa
poata intra si iesi din apa cu usurinta. In plus nici apa sa nu fi prea multa (10-20 de cm adancime) pentru
a preveni inecul. Nu aveti nicio sansa sa impiedicati mititeii sa nu se ude, apa e ca un magnet pentru ei,
insa puteti avea grija sa ii uscati cand sunt foarte uzi si s ale schimbati asternutul dac acesta s-a umezit. E
si foarte greu sa mentineti apa curata, ratele au talentul de a o murdari foarte repede. Apa murdara nu le
deranjeaza, insa daca ajunge la un nivel prea ridicat de murdarire nu e sanatoasa. De cel putin 2-3 pe zi ar
trebui schimbata si recipientul spalat. O tavita sau un bol ceramic e potrivit pe post de adapatoare. In
interior puteti plasa niste pietre pentru ca puii sa poata iesi mai usor din apa. Peste 2-3 saptamani puii deja
pot fi lasati afara. Daca aveti un iaz in curte atunci vor fi cei mai fericiti. Altfel le puteti improviza o
scaldatoare. Le place prea mult sa inoate si ar fi pacat sa nu le oferiti posibilitatea aceasta.
Hrana bobocilor necesita un procent de proteina mai mare decat a puilor de gaina (15-20%). NU hraniti
bococii de rata cu furaj pentru pui de gaina, daca acesta contine medicamente. Substantele
medicamentoase din acest tip de furaj sunt nocive pentru bobocii, determinand afectarii ale organelor si
malformatii, adesea moartea. Ideal este sa ii hraniti cu furaj special pentru pasari de balta, dar care se
gaseste mai greu la noi. Chiar si furajul pentru pui de gaina poate fi folosit, insa suplimentat cu alte surse
de proteina (ou fiert, branza de vaci nesarata). Faina cu tarate din cereale este o alta posibilitate de
hranire, in special cea care are o proportie mai mare de porumb (acesta este mai usor digerabil si ami
nutritiv). La varstele fragede o puteti amesteca cu apa, pentru a obtine o pasta, mai usor de inghitit pentru
ratuste. Verdeturile si legumele proaspete taiate marunt nu trebuie sa lipseasca din alimentatia
bobocilor. Viermii, insectele sunt si ele un deliciu pentru bobocei si so sursa importanta de proteina.
Painea, popcornul, chipsurile si alte gustari pentru oameni nu sunt sanatoase pentru ei. In primele 72 de
ore de la eclozare puii nu au nevoie sa manace, energia captata din ou le este suficienta. Insa bobocii pusi
in fata mancarii vor incepe sa manance singuri imediat. Apa sa fie mereu aproape pentru a inghiti usor. In
primele zile e nevoie sa fie uscati chiar daca se uda si numai putin.

Este extrem de placut si amuzant sa ingrijesti bobocii de rata. Ratustele crescute de mici de om il
considera pe acesta mama lor si il vor recunoaste ca atare. Si nu vor ezita sa-l urmeze peste tot. Si ce
poate fi mai amuzant decat dumneavoastra urmarit de un alai de mici creaturi cu picioruse portocalii.

In primul rand cand scoateti puii sau bobocii de la incubator sau closca nu ii "puneti la caldura" ...ce vi se
pare voua cald pentru ei poate fi rece sau prea cald...
E foarte simplu sa faceti un bec de 40-60-100 watt, cu filament(clasic)si sa-l introduceti in cutia in care
puneti puii... Puii si bobocii stiu sa stea la temperatura optima, se vor deplasa in cutie mai aproape sau
mai departe de bec (ursa de caldura)
Daca ii vedeti ca stau ingramaditi sub bec inseamna ca le e frig, folositi un bec putin mai puternic, care va
genera mai multa caldura.
Daca stau imprastiati, departe de bec, ca si cum ar vrea sa iasa "prin" cutie, inseamna ca le e prea cald.
Un alt semn ca le e prea cald e ca stau cu ciocurile deschise si "gafaie"...ca orice animal care sufera de
caldura.

becul sa fie la o inaltime de 10-15 cm de fundul cutiei, aceasta sa aiba peretii cu 10-15 cm mai inalti
(adica macar 30-40 cm inaltime...)

Deasupra puneti o bucata de tifon, cearsaf de panza subtire, etc...si lasati o parte descoperita pentru o
buna ventilatie... din cand in cand dati pledul la o parte si astfel se improspateaza si mai bine aerul

Pe scurt le creati un microclimat optim pentru ei, cu o temperatura apropiata de cea din incubator (ceva
mai scazuta, scade apoi progresiv pe masura ce puii cresc...)

Orice soc termic ii poate da peste cap.

In ce priveste alimentatia...malaiul nu e hrana adecvata, nici amestecul de malai si ierburi tocate.

in primele 24 de ore orice pui sau boboc se hraneste din ce s-a hranit si anterior, sacul vitelin adica...dupa
eclozare sistemul lor digestiv inca digera hrana "din ou".
Apoi hrana poate fi una dedicata "starter", un amestec de huruiala si premix care contine o sursa de
proteina cum e srotul de soia.
Daca doriti sa le dati o hrana mai "de casa" le puteti da ca baza ou fiert trecut prin razatoare...oul fiert
tare. Se poate administra si malai impreuna cu ou.
Atentie, nu puneti hrana in exces...in primul rand se va altera, mai ales oul, temperatura la care trebuie sa
stea puii sau bobocii , apropiata de 35-37 de grade, umiditatea samd... sunt mediu cel mai propice pentru
dezvoltarea microbilor de tot felul. Oul, chiar daca fiert, este hrana ideala, rezulta un mediu perfect pentru
microbi...
Oul se administreaza in reprize, cantitate moderata, sa nu stea prea mult in incubator, mai degraba il
administrati in cantitate mica si des.
Puii vor dormi si se vor hrani cu randul, unii vor dormi in vreme ce altii se hranesc si deci e bine ca hrana
sa fie disponibila non stop DAR SA FIE PROASPATA...daca ramane hrana umeda (ou, branza de vaci,
etc...) in cutie pt mai mult de cateva ore trebuie eliminata.

Preventiv, in apa, se pune un dezinfectant, cum ar fi albastrul de metilen. Tot preventiv se poate
administra un antibiotic cu spectru larg sau unul care merge bine pe boli respiratorii (acestea sunt de
regula primele care pot aparea, se mai transmit si prin ou samd...) Un astfel de antibiotic poate fi
enrofloxacina, poate fi de asemenea Tylosina (galissan parca se numeste produsul...)

Puii pot fi tinuti astfel pana la 7-14 zile fara probleme, chiar daca par putin inghesuiti e ok...curatenie
zilnica, asternut proaspat, apa mereu proaspata, hrana la fel.
Oul poate fi administrat tot pentru aceasta perioada insa eu prefer sa dau ou pentru o durata mai scurta,
cam pana pe la o saptamana...la inceput exlcusiv ou, apoi usor usor intra furajul pentru pui mici...branza
merge pana mai tarziu, chair si dupa 2 saptamani, oul daor din cand in cand dupa o saptamana, nu ca si
baza a alimentatiei. Motivul: am constat ca uneori digestia e data peste cap daca mananca in principal ou,
cat sunt faorte mici e ok, dupa o saptamana deja pot aparea mcii probleme...nu grave dar e mai bine sa nu
apara.

In ce priveste puii de rata ai lui rox nu stiu ce sa spun, daca nu sunt greseli flagrante in ce priveste felul in
care au fost tinuti bobocii (temperatura, curatenie, etc... ) si MAI ALES BIOSECURITATE (adica nu
intri la boboci cu mainile nespalate, dupa ce ai avut contact cu pasari adulte, ouale acestora samd... ) e
foarte probabil sa fie o problema datorata calitatii oualelor...Adica pasarile de la care ai recoltat ouale sa
ie bolnave si boala sa fie transmisa la pui...de cele mai multe ori embrionii mor inainte de a ecloza dar mi
s-a intamplat sa am probleme foarte grave cu un singur pui care dadea semne de boala imediat dupa
eclozare si sa pierd toata seria...
CE e de facut?
Pai in primul rand orice pui care nu e perfect dupa cateva ore de la eclozare trebuie izolat in alta cutie de
cei sanatosi... cu cat mai repede il vezi cu atat mai bine. De regula primele semne vizibile sunt la nivelul
ochilor , secretii si ulterior ochii par "lipiti"... semn foarte rau, ai tendinta sa crezi ca e praf sau hrana
uscata care i-a intrat in ochi, NU e asa.
Puii care au probleme "motrice", lipsa de echilibru, nu se pot ridica sa umble lejer samd... nu sunt
neaparat tarati, am avut pui mai slabi la eclozare care abia dupa vreo 2-3 zile au devenit ok si au inceput
sa mearga... poate fi ceva serios, de regula nu e decat o problema datorata incubarii sau un material
genetic mai sensibil....ochii lipiti insa , narile cu secretii samd...sunt semne clare de boala.

In al doilea rand, daca nu esti adeptul administrarii de antibiotic preventiv la toti puii, de cate ori sunt si
pui cu probleme de genul celor mentionate trebuie imediat administrat un tratament cu antibiotic, functie
de problema, am spus cam ce merge foarte [Link] toti puii, in primul rand la cei care par sanatosi,
chair daca cei tarati au fost eliminati sau separati...bolile au perioade de incubatie care variaza in timp si
daca astepti pana cand boala se manifesta la cei care pareau sanatosi probabil ca va fi mult prea
tarziu..chiar daca tratamentul ii va salva, cresterea va fi aproape sigur compromisa, puii pleaca cu un
handicap care poate fi de pana la 6-8 saptamani, adesea 2-4 saptamani (adica puii scosi la 2-4 saptamani
dupa seria cu priobleme vor creste la fel de mari sau mai mari , ii vor prinde din urma si depasi pe cei mai
varstnici)

Tratamentul cu antibiotice, ca e el preventiv sau curativ(adica tratezi efectiv o problema) trebuie sa

dureze cat scrie in prospect. concentratia substantei in apa sa fie cea din prospect sau putin mai
mare. Adica respectati cat mai corect prospectul sau si mai bine, sfatul unui medic priceput. De regula 5-
7 zile e ok. Nu orpiti tratamentul pentru ca vi se pare voua ca s-au vindecat, nu amestecati antibioticele,
nu schimbati antibioticul dupa 2-3 zile samd...
DAca ati tratat 5-7 zile sau cat scrie in prospect si nu s-au vindecat, asteptati o perioada si repetati, cel
mai bine e sa consultati un veterinar care se pricepe la pasari.

Deci respectati cat mai aproape "tehnologia", nu degeaba oamenii de meserie invata atata carte, bunica
stie sa creasca pui dar daca bunica era mai priceputa specialistii mergeau la un curs rapid la tara in loc sa
faca 5 ani de facultate si inca 5-10 de practica pana sa poata spune ca stapanesc decent domeniul...deci
malaiul, boabele de piper, labele in spirt si alte cele sunt ok dar e bine macar sa si cititi cat de cat cum se
cresc pasarile pe care le aveti in ograda...
Uneori "merge si asa", de multe ori nu prea merge si in ultima vreme cu explozia utilizarii
medicamentelor total aiurea si o agresivitate mult crescuta a bolilor, daca nu te tii la litera de "carte" ai
toate sansele sa nu duci seria de pui pana la un an macar...

CRETEREA RAELOR N REGIM GOSPODRESC

O ra adult care a scos pui v poate asigura, n toamn, 100-120 kg de carne. n plus, unele rase depun
aproape 130 de ou ntr-un an.
Cele mai rspndite rase sunt: rasele cu oglind (o parte din penele de pe aripi, avnd nuane nchise,
contrasteaz cu penajul deschis la culoare, constituind aa-numita oglind); rasele mixte, Khaki-Campbell
(au capul gri-verzui, iar la masculi gtul i pieptul este de un auriu-maro), rasele specializate pentru
producia de carne, rasele Pekin (penajul lor este alb cu nuane crem, iar roiul are patru pene curbate pe
coad). Ultimele sunt precoce i pot fi sacrificate la 60 de zile.

ngrijirea bobocilor fr cloc

Bobocii de o zi, fr cloc, trebuie inui n interior, la cald pentru urmtoarele 20-25 de zile. Pentru a
nclzi ncperea putei folosi un termofor.
n primele cinci zile rutelor li se asigur o temperatur de 28-30C, dup care se reduce cu cte 2 grade
la fiecare cinci zile pn se ajunge la 16-18, temperatur optim pentru indivizii mai mari de 20 de zile.
Ca aternut se folosesc paie curate sau rumegu uscat. Paiele vor fi aternute ntr-un strat uniform i se
vor schimba periodic pentru a menine curenia. n general, raele se cresc n acelai mod ca gtele.

Creterea natural, sub cloc

Ginile i curcile pot cloci oule de ra, pe cnd raele i gtele nu primesc ou strine. n anotimpul
cald, raa poate cloci ntre 13 i 17 ou, iar cnd e rece 11-13, gina clocete 9-11 ou de rae pe vreme
cald i 7-9 cnd e rcoare, iar curca 17-19 i respectiv 15-17.
n regim gospodresc rutele pot fi scoase chiar i primvara (martie-aprilie) sau vara.
Perioada de incubare dureaz 27-28 de zile. Cu o zi jumtate nainte de ecloziune oule se ciupesc. Dup
ce s-au uscat, bobocii se scot de sub cloc ca s nu fie strivii i se pun la cald, ntr-o cutie sau un co.
Dac nu se descurc putei ajuta rutele s se debaraseze de coaj, ns cu mare atenie.
Dup ce au ieit din ou, se duc la cloc. De dorit s o facei seara, dar verificai dac cloca i-a acceptat
pe toi, n caz contrar ar putea nghea peste noapte. n general, dac exist o cloc ncperea unde stau
puii de ra nu trebuie neaprat nclzit.
Reguli generale de ntreinere
Dac este timp frumos, rutele ce au mplinit trei zile pot fi lsate n aer liber cu raa-mam. Tineretul
de 15 zile poate sta afar toat ziua, ns nu are voie s mearg la heleteu pn la vrsta de 20-25 de zile.
Asta deoarece, n prima lun de via, glanda coccisului nu elibereaz grsimi cu care se ung penele i ele
se umezesc.
ntruct se obinuiesc fr dificultate s mnnce la ore anumite, ar fi bine s respectai regimul stabilit.
n primele 10-15 zile, rutele vor avea 5-8 mese pe zi, la intervale egale de timp. Pn fac trei luni vor
mnca de ase ori n zi, dup care doar de trei ori. Furajele le vor consuma sub form de amestecuri
friabile, fierte pe lapte degresat sau ap. Laptele poate fi turnat i ntr-un vas separat.
Bobocilor nu trebuie s le lipseasc niciodat apa proaspt i curat. Cel mai bine ar fi s le instalai un
jgheab special, deoarece ei au tendina s rstoarne vasele cu ap, din care cauz ncperea se umezete.
Tineretul are un randament bun la producia de carne: la vrsta de 10 zile o ra Pekin cntrete 200 g, la
20 de zile jumtate de kg, la o lun 800 g, peste dou sptmni 1,6 kg, iar la dou luni pasrea
poate fi sacrificat, avnd peste 2 kg.
Dup ce au mplinit 20-25 de zile, raele au liber la bazinele de ap, mai ales dac sunt bogate n vegetaie
pentru a economisi pe furaje. Psrile se cresc i fr acces la surse de ap, caci pn la urm rezultatele
in de regimul alimentar, nu de accesul la ap. Dei se pot blci i ntr-un vas improvizat n curte, totui
n acest caz, creterea lor este mai problemetic i mai costisitoare, dar fr grij se rscumpr.
De regul, psrile se ngra pn la vrsta de 4-5 luni i se sacrific nainte de primele ngheuri. Dei n
acest caz se obine o carcas grea i gras, cel mai rentabil este ngrarea timpurie: raele din rasa Pekin
se sacrific la 2 luni, iar cele din rasele Khaki-Campbell cnd mplinesc 80-90 de zile. n al doilea caz,
carcasele sunt mai slabe, dar mai crnoase.

CRESTEREA RATELOR MUTE

Rate Lesesti
Cunoscute in popor ca rate lesesti sau rate mute, acestea sunt de fapt originare din America de Sud.
Cea mai mare diferenta dintre aceste rate si ratele comune sunt nodulii rosii din jurul ciocului, care sunt
mai predominanti la masculi. Ceea ce este interesat in cazul femelelor este ca acesti noduli au o culoare
portocalie atunci cand acestea clocesc si cand isi cresc puisorii.
Acestea nu fac galagie (nu macane), ci doar emit niste sunete asemanatoarea sasaitului. Cand se simt
amenintate sau se imperecheaza, dau din cap si din coada.
Bobocii de rata
Boboceii de rata leseasca pot sa coabiteze cu alti boboci de rata comuna sau cu bobocii de gasca, atata
timp cat le sunt satisfacute nevoile de spatiu si alimentatie.
Asternutul pe care sunt asezati acestia trebuie sa fie bun absorbant si izolant, dar de asemenea sa permita
deplasarea usoara a boboceilor, cel mai potrivit asternut fiind talajul. Nu folositi ziare sau hartie pentru
asternut deoarece acestea retin umezeala si mentin temperatura scazuta in adapost.
Temperatura in adapost
Temperatura este foarte importanta, aceasta trebuie mentinut in jurul a 35 Celsius in prima saptamana
de viata, urmand sa scadeti temperatura cu cate 2 grade pe saptamana pe masura ce acestia inainteaza in
varsta. Pentru a asigura temperatura optima in adapost se recomanda utilizarea lampilor cu bec cu
infrarosu, folosindu-se becuri cu putere de 150250 W, in functie de necesitati.
Daca bobocii stau stransi intr-un loc sub bec, inseamna ca le este frig si in acest caz trebuie sa
suplimentati numarul lampilor din adapost.
Daca bobocii sunt intr-un colt cat mai indepartat de sursa de caldura inseamna, ca le este prea cald si
inseamna ca trebuie ajustati prin ridicare lampile cu bec.
Daca bobocii se plimba linistiti prin adapost, inseamana ca este temperatura optima.
Monitorizarea temperaturii se poate face cu ajutorul unui termometru de camera asezat la nivelul solului.
Hranirea si adaparea
Se recomanda hranirea bobocilor cu un furaj granulat, care sa aiba un nivel proteic de 15 16%. Ca
varianta, puteti gasi acest furaj in magazinele Agroland, sub denumirea de NC 1153, care se
administreaza ca atare, sau se poate recurge la concentratul CC 1000, utilizandu-se o parte de concentrat
in amestec cu 3 parti de uruiala (faina de porum si grau).
De asemenea, se recomanda ca adaparea sa se faca la discretie, cunoscandu-se faptul ca ratele sunt mari
iubitoare de apa.
Pentru cresterea rezistentei la boli si factori de microclimat, dar si pentru o mai buna conversie a hranei,
se recomanda utilizarea in apa de baut a unui complex polivitaminic, putandu-se folosi Novimin
Antistres sau Jolomax, in doza de 1 ml solutie pentru un litru de apa, cel putin in primele 3 zile de viata.
Dupa varsta de 3 saptamani si atunci cand conditiile de microclimat sunt favorabile, ratele pot fi scoase
la pasune, unde pot fi amenajate si balti de dimensiuni reduse, fapt ce le asigura un confort suplimentar.
Furaje semi-intensive 20-21% protein. Sunt reete speciale pentru obinerea crnii de calitate, gustoase,
n condiii rustice. Consumul de furaj este ntre 2 i 2.2 kg pt 1 kg de carne. Sunt furaje eficiente,
rezultnd de asemenea o carne gustoas i sntoas. Psrile se sacrifica dup cel puin 6 sptmni.

CRETEREA RAELOR MUTE (LEETI)

Carnea de ra mut sau leeasc este la mare cutare n toat lumea i ndeosebi n rile europene care
se ocup de creterea acesteia la nivel industrial.
Raa mut este o pasre domestic tcut i linitit. Se nmulete foarte uor i are cea mai bun rat de
supravieuire. n plus nu e pretenioas la condiiile de ntreinere i nu are nevoie de un bazin de ap.

Creterea raelor pentru carne

Spre deosebire de alte specii, raa mut are carnea slab, delicioas i crete repede, n doar dou luni
ajungnd la 2-2,4 kg. Dup ce mplinesc 70 de zile psrile ncep s slbeasc i nu mai are rostul s le
inei. n plus nprlesc i penele crescute n loc vor fi greu de nlturat la tiere.
Principalele avantaje ale raelor mute fa de alte specii:

1. Au cea mai ridicat rat de supravieuire. Dac sunt crescute adecvat, 95% sau chiar 100% din
psri ajung s fie comercializate.
2. Nefiind pretenioase, pot fi crescute ntr-o ncpere obinuit, cu condiia s fie cald, bine
aerisit i s nu fie curent.
3. Ele triesc bine mersi i fr un bazin de ap unde s se ghiloseasc. Un jgheab cu ap va fi
suficient.
4. La apariia necunoscuilor, acestea nu fac glgie i nu creeaz disconfort.
5. Fac ou comestibile. Timp de un an o pasre produce aproximativ 100 de ou mari (70 g
fiecare).
6. Nu au mari pretenii n privina mncrii. ns dac i smulg una alteia penele nseamn c nu
consum destule substane nutritive i va trebui s adugai n alimentaie verdea i
suplimente de vitamine.
Tehnologia de cretere a raelor
Este rentabil s cretei rae nu doar pentru sacrificare, ci i pentru nmulire mai ales c psrile de
smn sunt destul de ieftine (12$ per individ), iar bobocii ajung buni de vnzare n numai cteva luni.
Procurai iniial o ra n vrst de un an, care peste puin timp va fi capabil s aduc primii urmai. Cel
mai bine ar fi s o cumprai la nceputul sau la mijlocul toamnei deoarece anume n aceast perioad
progenitura se transform n ra sau roi adult.
Dei psrile de curte sunt de obicei inute mpreun cu alte animale, acest lucru nu e valabil pentru raele
mute. Ele nu convieuiesc bine i mnnc puin, de aceea construii-le o poiat izolat, rcoroas vara i
clduroas n anotimpul rece. De dorit ca uile i ferestrele coteului s fie ndreptate spre sud, n direcia
principal de btaie a vntului. Mrimea coteului depinde de numrul de capete pe metru ptrat,
densitatea optimal fiind de trei rae adulte i opt rute.
Raa leeasc matur ncepe s depun ou nc din aprilie cnd vremea se nclzete. Dup ce depune 20
de ou, se pune pe clocit. Puii de ra ies dup o lun.
Ca s nu zboare raelor li se taie captul aripioarei nc n prima zi de via. Locul se dezinfecteaz cu ap
oxigenat sau permanganat de potasiu. Dac li se tie aripile raelor mature acestea nu vor depune ou
pn nu le cresc napoi aripile.

Cum se incubeaz oule de ra?

Fa de alte psri, durata de incubare a oulor de ra mut este cea mai lung (32-35 zile).
Un sfat! Rata de eclozare este mai mare dac nainte de a fi puse n incubator oule au fost depozitate
timp de 15-18 zile ntr-un spaiu cu temperatur de +15C. Pentru ca oul s nu piard mult ap nainte de
incubaie amplasai un bol cu ap n ncpere.
Oule de ra se introduc n incubatorul setat corespunztor i prenclzit timp de patru ore. Programai
plasarea oulor n incubator n aa fel ca bobocii s ias din ou dimineaa.

Regimul de incubaie:
Indicatori 1-7 zile 8-29 zile 30-34 zile
Termometru umed 29-30 C 26-27 C 32 C
Termometru uscat 38 C 37 C 37 C
Numrul de rotaii pe zi 24 24
Umiditatea aerului 55%-60% 40%-45% 70%-75%
De remarcat c n incubatoarele verticale ncap cu 20% mai multe ou, dar eclozeaz mai bine cele
orizontale.

Ce mnnc raele mute?

Ca orice pasre domestic, raa leeasc are nevoie de o alimentaie complet. Hrana de baz o constituie
furajele cerealiere ca:

grul, orzul i alte cereale (ndeosebi porumbul);

legumele;
verdeaa;
deeurile de producie (melasa, drojdia furajer, trele i turtele oleaginoase).
Regimul alimentar al raelor variaz n funcie de sezonul de depunere a oulor.

Norma furajer zilnic a unei rae leeti:

Furaje Vara Toamna Iarna Primvara
Orz 30g 20g 20g 30g
Gru 30g 10g 30g 60g
Tre (de gru) 10g 15g 20g
Ovz 20g 20g 20g 20g
Cartof 60g 30g 40g
Fin de carne i oase 10g 15g
Sfecl 30g 20g
Este important s folosii nutreuri cu un coninut de umiditate de pn la 18%. Dei raele iubesc
amestecurile umezi din terci i verdea, nu este recomandat s o facei prea des deoarece se stric repede.
Pn la urm hrana lor preferat const din insecte i viermi.
Atenie! Este contraindicat s le dai mncare sau ap cald.

Cum hrnim rutele n primele zile de via?

Rutele de o zi, scoase la incubator, nu tiu s mnnce sau s bea, dar au reflexul de a apuca ce mic.
De aceea n prima zi le vei fierbe i mruni ou tari pe care le vei presra pe spate.
n a doua zi putei prepara primul amestec semilichid din lapte, ou fierte i tre.
Din a patra zi hrnii rutele cu un amestec din:

brnz;
ceap tiat mrunt;
spanac;
puine cereale tocate.
Dup primele patru zile vom aduga n alimentaie resturi de carne tocat i fiart. n a zecea zi n
amestec vom pune cartof fiert.
Pentru nmulire sunt buni doar bobocii scoi din ou de 60-70 g i care stau bine pe picioare, puii mici cu
burta mare nu se potrivesc.
Ct de profitabil e afacerea?
Ca s obinei un profit palpabil este destul s cretei 100 de capete aripate, dar ncepei mai bine de la 30
de psri. n nici un caz s nu uitai c la fiecare a cincea ra e nevoie de un roi.
Carnea de ra are un gust deosebit i este dietetic. Avnd n vedere c tot mai mult lume i ndreapt
atenia spre produsele naturale probleme cu clientela nu ar trebui s apar. La nceput putei vinde carne
i ou n magazin sau la pia. De asemenea putei colabora cu restaurantele si reelele de magazine din
oraul dumneavoastr sau din regiune. Magazinele online sunt i ele o soluie pentru promovarea mrfii.
Planificai afacerea n aa fel ca n fiecare lun s pregtii o nou partid de psri pentru sacrificare. Cu
o abordare corect i un business plan bine pus la punct, o gospodrie mic de 100 de capete de ra mut
ar putea s v aduc 250$ profit net pe lun.

CRETEREA RAELOR MUTE. SFATURI PENTRU O AFACERE DE

FAMILIE

Creterea raelor mute (leeti) este o idee de afacere bun pentru fermierii mici i gospodriile rneti.
O astfel de afacere poate fi pornit iniial fr mari investiii, cu condiia s existe deja un adpost unde s
poat ierna psrile.

Avantajul creterii raelor mute fa de alte specii de rae

Mnnc puin, respectiv costurile de ntreinere sunt mai mici.

Pot crete chiar i fr ca s aib acces la o surs continu de ap (rezervor mare sau ru, iaz).
Raele mute nu sunt glgioase i nu au nevoie de atenie special i ngrijire. Suport foarte
bine gerurile i aproape c deloc nu se mbolnvesc.
Carnea este moale, dietetic i, prin urmare, mai tare apreciat de ctre consumatori.
Raele mute nu sunt psri psri capricioase, iar procesul de ngrijire este foarte simplu. Dup cum s-a
spus, spre deosebire de raele obinuite, pot crete fr ca s aib nevoie de mult ap unde s se
ghiloseasc toat ziua.
Este recomandat s fie crescute mai multe familii de psri simultan cte un mascul la fiecare 3 femele.
Roii pot atinge n greutate pn la 6 kg, iar femelele 3 kg. n dou luni puii pot crete pn la 2,5 kg i
pot fi cu uurin sacrificai. O femel poate produce pn la 100 de ou.
Raele mute nu iubesc s fie inute n spaii foarte mici. Densitatea optimal pentru a fi crescute este de 3
capete pe 1 metru ptrat. Pentru a se oua, raele au nevoie de adposturi speciale, care pot fi fcute din
lemn i cutii de carton. n apropierea cuibului pot fi instalate vase cu ap, de dorit nu foarte mici, pentru
ca psrile s poat bea i s se spele.
n calitate de hran se folosesc cereale, iarb mrunit, resturi alimentare, grune, mai pe scurt raele
mute mnnc absolut orice, nu fac nazuri. Dac sunt scoase la balt, cheltuielile pentru hran se
micoreaz de aproape dou ori. Totui, trebuie de tiut c n acest caz raele vor crete mai greu dect
dac ar fi crescute n regim de ocol, preponderent cu mncare uscat.
n perioada cald a anului se poate cu uurin de crescut 2-3 generaii de rae mute.
Citete i: Creterea raelor mute v poate asigura un profit lunar de pn la 250 de dolari
Cum se pot scoate bani din creterea raelor mute
1. Comercializarea puilor de ra primvara devreme. n aceast perioad exist o mare cerere pe pia.
2. Comercializarea raelor de smn. Preul unui exemplar poate ajunge chiar i la 250 de lei.
3. Realizarea crnii. Preurile variaz n dependen de tipul vnzrii. La kilogram iese cu mult mai bine
dect angro.
Dac afacerea este axat pe vnzarea puilor de ra, atunci cel mai bine este ca oule s fie plasate n
incubator. Perioada de clocire dureaz cam 26-27 de zile. Temperatura optimal din incubator trebuie s
fie de 37-38 de grade Celsius. Din totalul oulor plasate, procentajul de scoatere a puilor atinge 70%.
Principalele canale de realizare a produciei:
Magazinele specializate;
Pieele de carne;
Cumprtorii angro;
Comenzi particulare, livrarea produciei n restaurante i cafenele;
Plasarea ofertelor pe siteurile specializate n agricultur.
Profit din vnzarea de carne
n ferme, cheltuielile legate de producerea unui kg de carne de ra reprezint cam 20 de lei. Cumprtorii
angro o cumpr aproximativ cu 60 de lei. Deci profitul de pe un singur kg este de 40 de lei. Dac ntr-un
sezon se produc 1.500 de kg (aproximativ 500 de psri) profitul general este de 60 de mii de lei.
Profit din vnzarea puilor
O ra produce n mediu lunar 10 ou. Respectiv, 100 de rae = 1000 de ou. Din 1000 de ou, n condiii
de incubator, vor iei cca 700 de pui. Preul unui pui 25 lei. Profitul calculat: 700 * 25 = 17.500 lei.
Concluzie
Creterea raelor mute, n condiiile existenei unui adpost i hranei destule, poate deveni o afacere de
familie bun. Dac lucrurile merg bine i afacerea se dezvolt, este indicat de nregistrat oficial actele
asupra companiei. Poate deveni foarte important mai ales n momentul n care se dorete livrarea crnii
pentru diverse localuri, altfel nu exist nici o ans.

PUI
Acesti hibrizi produs de crescatorii italieni si francezi imbina intr-un mod convenabil productia de
carne cu cea de oua.
Cresterea acestor hibrizi se preteaza foarte bine in sistemul gospodaresc atingand parametrii de crestere
intr-un timp foarte scurt.
Au un aspect foarte placut care este dat de varietatea coloritului penajului.
Performantele de crestere ale hibridului Master Grey M:
VARSTA GREUTATEA CONSUMFURAJ INDICEDE
( ZILE ) ( GRAME) ( GRAME ) CONVERSIE
14 299 336 1,30
21 565 820 1,45
 28 884 1397 1,58
35 1233 2121 1,72
42 1588 2970 1,87
49 1925 3907 2,03
56 2243 4845 2,16
63 2537 5860 2,31

Puicutele incep ouatul la varsta de 24-26 de saptamani (spre deosebire de puicutele pentru oua care
incep ouatul la 18-19 saptamani). O hranire corespunzatoare va recompensa crescatorul cu multe oua.
La maturitate gainile vor ajunge la o greutate de 2.9-3.1 kg iar cocosii la 4.2-4.5 kg. Acesta este un motiv
important pentru care se prefera cresterea puilor micsti care pot atinge, atat o productie buna de oua cat si
de carne precum si adaptabilitatea puilor la conditiile cresterii in sistem gospodaresc.
Utilizarea furajelor comercializate de catre magazinele Agroland in cresterea puilor de rasa mixta
reprezinta un avantaj datorita urmatoarelor caracteristici ale acestor furaje:

crestere rapida a puilor, cu satisfacerea tuturor necesitatilor nutritionale

consum specific redus de furaj pentru producerea unui kg de carne
stare de sanatate optima, tinand cont necesitatile hibridului
Aceste caracteristici sunt obtinute datorita urmatoarelor:

materii prime de calitate superioara incorporate in furaje

retete performante, realizate dupa ultimele cercetari la nivel european
aminoacizi, vitamine si minerale la nivel optim
proteina vegetala usor digerabila
extracte naturale din plante

Furajarea pentru primele 6 saptamani sa face la fel ca la broilerul de gaina, astfel:

n primele 3 saptmni se recomand nutreul granulat, starter broiler.

n urmtoarele sptmni, se recomand concentratul starter-cretere broiler, amestecat n raport
de 1 / 3 cu uruial de porumb i gru.
concentratul stareter-cretere broiler poate fi administrat i n primele 3 sptmni dar n amestec
1 / 2 cu uruial de porumb i gru.
Dupa varsta de 6 saptamani, daca pasarile sunt crescute pentru carne, se recomanda furajul sau
concentratul de finisare.
Dupa inceperea ouatului, recomandam concentratul specific pentru gaini ouatoare.

Tratamente:

in apa de baut, acidifiant Nutrisure (produs natural), rol antibiotic si stimulator de crestere prin
imbunatatirea digestiei. Dozaj: 1ml/l apa, permanent.
Vaccinarea contra Pseudopestei ziua 10 si 24 si in ziua 14 contra Bursitei
Urmariti urmatorii parametrii de crestere care trebuie respectati pentru obtinerea unor rezultate bune:
 dezinfectia adapostului
apa proaspata si furaje la discretie
aer proaspat permanent si asternut curat si uscat permanent
umiditatea aerului 60-70%
spatiu suficient pentru ca puii sa creasca in conditii bune
front de furajare si adapare astfel ca puii sa nu se aglomereze in jurul hranitorilor si a adapatorilor