Capitolul 1 Studiul solutiilor similare

1.1 Generalitati asupra sistemului

De ce sa va alegeti o poarta automata?

Alegand varianta portilor automatizate, va veti spori toate beneficiile de a avea porti
la intrarea pe proprietatea dumneavoastra. Dincolo de simplitatea si comoditatea de
deschidere si inchidere a portilor cu o telecomanda, fara a trebui sa parasiti vehiculul
dumneavoastra (cel mai util pe timp de noapte sau pe vreme rea) portile automate au avantaje
suplimentare fata de cele manuale.
Automatizarea evita lupta cu portile mari si grele, pe care multe persoane au intalnit-
o, de aceea o simpla apasare pe butonul de pe telecomanda permite accesul. Vizitatorii vor
folosi, de obicei, un interfon la poarta de acces pentru a va contacta inainte de a-i lasa sa intre,
aceasta ajutand la prevenirea jafurilor si a vizitelor nedorite.
Din punct de vedere al securitatii, portile automate, electrice au motoare orientate in
mod ireversibil ceea ce face dificila fortarea intrarii de catre hoti. Portile automatizate cresc
valoarea investitiilor facute asupra proprietatii dumneavoastra, cu un plus de stil si
exclusivitatea portilor de operare automata. Este posibil sa se automatizeze si portile
existente, asa ca nu este nevoie de achizitionarea unui sistem complet nou.

Portile culisante reprezint protecia ideal n cazul unor intrri largi, intrri
poziionate n pant, sau n cazul n care nu exist spaii suficiente de manevr n interiorul
proprietii pentru deschiderea unei pori cu sistem batant.
Sunt instalate cu senzori de presiune pentru o maxim siguran a manevrelor de
nchidere/deschidere. Datorit funciei de antizdrobire / identificare a obstacolelor, n caz de
contact cu acestea, sistemul de automatizare schimb sensul de micare mpiedicnd
producerea de daune persoanelor sau lucrurilor. In functie de particularitatile portii (greutate,
usurinta in culisare, eventuala panta in care lucreaza poarta), vom alege impreuna tipul de
automatizare [Link] pe o sina metalica pe profil rotund fie aplicata pe terasament
existent, fie cu posibilitatea ingroparii acesteia astfel incat partea superioara a sinei sa fie cat
mai redusa.
Automatizarea portilor este un echipament potrivit atunci cand se doreste
modernizarea unei structuri existente, fara a se modifica substantial aspectul exterior.
Sistemele de automatizare sunt concepute cu un design ergonomic si sunt proiectate sa
functioneze perioade lungi de timp fara interventii, sunt concepute pentru a fi utilizate la orice
temperatura a mediului fara a aparea un efect secundar. Pot fi actionate cu telecomanda,
butoane, selectoare, fotocelule, etc

Descrierea constructiva

Poarta poate fi realizata din profile rectangulare sau fier forjat; lungimea maxima este
de 15m si inaltimea de 3m, si pot fi automatizate corespunzator cu actionarea fie la
telecomanda, fie printr-un sistem de control acces personalizat.
Automatizari porti glisante impreuna cu un montaj profesionist va vor ajuta sa va
deschideti portile culisante intr-un mod usor si sigur, fara nici un efort suplimentar conducand
la activitati zilnice mai simple si mai confortabile. Pentru un confort mai bun si pentru ca esti
satul sa te tot dai jos din masina ca sa deschizi poarta glisanta, poarta culisanta, pentru a intra
cu masina in curte, institutie sau garaj, pe orice anotimp, firma noastra va propune
achizitionarea unui sistem automat de deschidere poarta glisanta pentru a va satisface
exigentele dumneavoastra.
 Portile culisante ofera o alternativa la portile batante. Cu siguranta vei avea nevoie de
o poarta batanta, in cazul in care calea de acces are:
-Spatiu limitat pentru canaturile portii batante astfel incat sa se deschida in interior,
compromitand spatiul de parcare.
-Calea de acces a curtii se intoarce brusc la stanga sau la dreapta, iar poarta batanta va
crea o obstructie la virajul vehiculului.
Desi, de multe ori acestea reprezinta o a doua alegere, portile culisante va vor
permite sa aveti intrarea pe care o cautati. Desin-ul portii culisante il poate reproduce pe cel al
portii batante, oferind aceasta iluzie atunci cand poarta este inchisa si poate fi realizata din
aceleasi materiale ca si portile batante.
Portile culisante va ofera intr-adevar, avantajul de a se potrivi in locul in care o
poarta batanta traditionala nu ar face-o, avand aproape aceleasi avantaje estetice si de
securitate. Intr-adevar o poarta culisanta este de multe ori mai sigura odata ce e blocata, din
moment ce punctele slabe ale portii sunt, de obicei, mai putin accesibile, iar design-ul
structurii asigura o prevenire suplimentara.
Portile culisante sunt suspendate fie pe sinele, unde partea de jos a portii este
prevazuta cu role care aluneca pe o sina incorporata, fie pe o grinda in consola folosind o serie
de indicatori si echilibrari, evitand nevoia de o intretinere suplimentara.

Tipuri de porti culisante:

Porti cu senile
Portile culisante cu senile reprezinta un mod simplu si economic de instalare a
portilor culisante. O poarta cu senile va fi compusa din doua elemente principale. In primul
rand, o lungime de metal feroviar este incorporata in sol. Poarta este ghidata de-a lungul
senilei folosind roti montate de-a lungul bazei sale.
Senilele portii trebuie sa fie ferite de moloz si mizerie, deoarece ar putea afecta buna
functionare a portii, dar cu o maturare regulata nu va mai exista nici un motiv pentru care
poarta culisanta cu senile sa va mai creeze probleme in timpul sau de viata.

Poarta cu grinda in consola

Poarta cu grinda in consola elimina nevoia de senile de-a lungul intrarii. O poarta cu
grinda in consola este suspendata deasupra intrarii cu stalpi orizontali. Poartile cu grinda in
consola sunt mai silentioase decat portile cu senile si reduc nevoia de a mentine sina curata.
Cu toate acestea, datorita naturii design-ului grinzii, o sectiune aditionala de poarta
este necesara pentru a "suspenda" stalpii (evidentiati in imagine), de multe ori, aflati in spatele
unui perete sau perimetrului gardului. Acest lucru inseamna ca este nevoie de un spatiu
suplimentar langa poarta de acces, decat o versiune pe senile.
Caracteristici tehnice

Firme Producatoare

SC Ordis SRL
Exemplu Nice Road400Kit contine:
- 1 motor electromecanic Nice la 24V
- 1 unitate de comanda incorporata
- 1 receptor incorporat
- 1 sistem de deblocare manuala cu cheie
- 2 limitatoare pentru capetele de cursa
- 1 placa metalica pentru prinderea motorului
- 2 telecomenzi Nice FLO2R-S
Sistemul nice Road400kit poate fi montatla porti culisante cu greutate maxima de 400
kg.Roa400kce are receptor incorporat in placa de baza, iar kitul include 2 telecomenzi.
 Pentru instalarea motorului Nice Road400kit de 400kg este nevoie sa se
achizitioneze separat [Link] cremalierei se face in functie de
lungimea portii (cremaliera ROA6, ROA8 = 1ml).

Studiul asupra sistemelor de [Link]

Pentru a studia structura sistemelor de acionare electric vom face uz de

dou criterii:
1. Dup criteriul numrului de maini electrice de acionare (MEA) fa denumrul
mecanismelor de lucru (ML) avem:
a) Acionare pe grupe - mai multe ML sunt acionate de la o singur
MEA;
b) Acionare individual - fiecare ML are o MEA;
c) Acionare multipl - un ML este acionat de mai multe MEA.
2. Dupa criteriul functional (dupa modul cum se face conducerea proceselor
tehnice), avem urmatoarele situatii:

a)Sisteme de actionare electric cu comand:

n aceast schem - bloc distingem :

PT - proces tehnologic; T+ML - transmisie + mecanism de lucru; MEA -
maina electric de acionare; DE - dispozitiv de execuie; CD comand; BM
- bloc de msurare.

b) Sisteme de acionare electric cu reglare :

n aceast schem - bloc distingem n plus fa de schema precedent:

BR - bloc de reglare; BP - bloc de prescriere (impune condiia de funcionare a
acionrilor electrice prin legtura x1 - x2 ). Informaia x2 este dependent de
mrimea x1 prescris. Se compar x1 cu x3 i n funcie de rezultatul acestei
comparaii, blocul BR transmite informaia x2 ctre blocul DE.

c) Sisteme de acionare electric cu conducere prin calculator:

Apare n plus calculatorul de proces CP i introducerea datelor [Link] acestei

structuri este acela c de la acelai calculator se pot conduce
i alte acionri electrice (B) i (C) pe lng acionarea principal (A).

1.2 Studiul motoarelor electrice de curent continuu si curent alternativ

Un motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv electromecanic ce

transform energia electric n energie mecanic. Transformarea n sens invers, a energiei
mecanice n energie electric, este realizat de un generator electric. Nu exist diferene de
principiu semnificative ntre cele dou tipuri de maini electrice, acelai dispozitiv putnd
ndeplini ambele roluri n situaii diferite.
In cele ce urmeaza vom face referire la cazul motoarelor [Link] pot fi
grupate in urmatoarele categorii:
motoare de curent continuu;
motoare de curent alternativ;
In principal,intr-un motor pot aparea urmatoarele categorii de pierderi:
pierderi in infasurari;
pierderi in miezul feromagnetic;
pierderi mecanice si de veltilatie;
Motoarele electrice cu talp pot fi fixate de fundaie prin intermediul uruburilor de
fundaie sau a glisierelor. Glisierele fac posibil apropierea sau deprtarea motorului de
reductor pentru montarea i respectiv ntinderea curelelor, cnd transmiterea micrii la
reductor se face prin curele.
Glisierele se fabric pentru lungimi utile cuprinse ntre 265 mm i 1000 mm.
Glisierele standardizate (STAS 1399-74) se execut n dou forme constructive:
- forma A, cu dou guri de fixare, pentru lungimea util cuprins ntre 265 mm i 500 mm; 1
- forma B, cu patru guri de fixare, pentru lungimea util cuprins ntre 63o mm i 1000 mm.
Exemplu: La motor TAM132 S38-6 va corespunde o glisier cu lungimea util = 500
mm (adic forma A) care se va nota astfel: 1
Glisier 400 - STAS 1399 74

Principiul de functionare
 Majoritatea motoarelor electrice funcioneaz pe baza forelor electromagnetice ce
acioneaz asupra unui conductor parcurs de curent electric aflat n cmp magnetic. Exist
ns i motoare electrostatice construite pe baza forei Coulomb i motoare piezoelectrice.

Utilizare
Fiind construite ntr-o gam extins de puteri, motoarele electrice sunt folosite la
foarte multe aplicaii: de la motoare pentru componente electronice (hard disc, imprimant)
pn la acionri electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive, macarale).

Clasificare
Motoarele electrice pot fi clasificate dup tipul curentului electric ce le parcurge:
motoare de curent continuu i motoare de curent alternativ. n funcie de numrul fazelor
curentului cu care funcioneaz, motoarele electrice pot fi motoare monofazate sau motoare
polifazate (cu mai multe faze).

Motorul de curent continuu

Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin

conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a putut
observa c maina se rotete, realiznd conversia energiei electrice absorbite de la generator.
Astfel el a constatat, c generatorul "iniial" era de fapt o main electric reversibil, care
putea lucra ca un convertizor de energie bidirecional.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare
concentrate care creeaz cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este situat
un colector ce schimb sensul curentului prin nfurarea rotoric astfel nct cmpul
magnetic de excitaie s exercite n permanen o for fa de rotor.
n funcie de modul de conectare a nfurrii de excitaie motoarele de curent
continuu pot fi clasificate n:
-motor cu excitaie independent - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric sunt
conectate la dou surse separate de tensiune;
 -motor cu excitaie paralel - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric sunt legate n
paralel la aceai surs de tensiune;
-motor cu excitaie serie - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric sunt legate n
serie;
-motor cu excitaie mixt - unde nfurarea statoric este divizat n dou nfurri, una
conectat n paralel i una conectat n serie.
nfurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivaleni. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitaie pn cnd polii
rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opui. n acelai moment, colectorul schimb
sensul curenilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inverseaz i rotorul va continua
deplasarea pn la urmtoarea aliniere a polilor magnetici.
Pentru acionri electrice de puteri mici i medii, sau pentru acionri ce nu necesit cmp
magnetic de excitaie variabil, n locul nfurrilor statorice se folosesc magnei permaneni.
Turaia motorului este proporional cu tensiunea aplicat nfurrii rotorice i
invers proporional cu cmpul magnetic de excitaie. Turaia se regleaz prin varierea
tensiunii aplicat motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar turaii mai mari se obin
prin slbirea cmpului de excitaie. Ambele metode vizeaz o tensiune variabil ce poate fi
obinut folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin nserierea
unor rezistoare n circuit sau cu ajutorul electronicii de putere
(redresoare comandate, choppere).
Cuplul dezvoltat de motor este direct proporional cu curentul electric prin rotor
i cu cmpul magnetic de excitaie. Reglarea turaiei prin slbire de cmp se face, aadar, cu
diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelai curent strbate nfurarea
de excitaie i nfurarea rotoric. Din aceast consideraie se pot deduce dou caracteristici
ale motoarelor serie: pentru ncrcri reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de ptratul
curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lsat s funcioneze n gol pentru c n acest
caz valoarea intensitii curentului electric absorbit este foarte redus i implicit cmpul de
excitaie este redus, ceea ce duce la ambalarea mainii pn la autodistrugere. Motoarele de
curent continuu cu excitaie serie se folosesc n traciunea electric urban i feroviar
(tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotaie se face fie prin schimbarea polaritii tensiunii de
alimentare, fie prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitaie. La motorul serie,
prin schimbarea polaritii tensiunii de alimentare se realizeaz schimbarea sensului ambelor
mrimi i sensul de rotaie rmne neschimbat. Aadar, motorul serie poate fi folosit i la
tensiune alternativ, unde polaritatea tensiunii se inverseaz o dat n decursul uneiperioade.
Un astfel de motor se numete motor universal i se folosete n aplicaii casnice de puteri
mici i viteze mari de rotaie (aspirator, mixer).

Motorul de curent alternativ

Motoarele electrice de curent alternativ sunt acele masini electrice a caror

destinatie este de a transforma energia electrica de curent alternativ, in energie mecanica,
materializata sub forma miscarii de rotatie(de regula) a rotorului lor.
Cele de curent alternativ se clasifica in:
asincrone;
sincrone;

Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ, care la frecvena dat a
reelei, funcioneaz cu turaie variabil cu sarcina. Cele mai raspandite masini asincrone sunt
cele fara colector denumite si masini de inductie , si utilizate ca motoare aproape in
exclsivitate.
Aceste motoare sunt fabricate de I.M.E.T. S.A. Piteti i au
urmtoarele caracteristici generale:
- Tensiunea de alimentare ......................................max. 660V
- Frecvena...............................................................50 sau 60 Hz
- Puterea nominal.................................................. 0,2...7,5 Kw
- Gabarit: 60,80,90, 100, 112, 132.
Simbolizarea acestor tipuri de motoare este format din 3 grupe de
litere i cifre, astfel:
Prima grup:
TAM denumirea seriei unitare de motoare asincrone trifazate, care
poate fi urmat de literele:
D execuie cu dou capete de arbore;
S execuie cu capt de arbore special, diferit de cel normal;
R execuie cu joc axial redus.
A doua grup este format din cifre i litere ce reprezint simbolizarea
carcaselor sau flanelor pentru diferite forme constructive i diametrul
captului de arbore.
A treia grup este format dintr-o cifr ce reprezint numrul de poli,
urmat, dac este cazul, de o liter ce indic tipul motorului cu puteri diferite,
executat n acelai tip de carcas.
Exemplu de notare:
TAMDS132S38-2 motor fixat pe talp, cu dou capete de arbore (din
care unul special, diferit de cel normal), carcasa 132S, diametru captului de
arbore 38, 2 poli.

Motorul asincron este compus din armtura statornic (stator) i armtur

rotoric (rotor).
Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are n crestturi o nfurare
monofazat sau trifazat care se conecteaz la reea i formeaz inductorul motorului.
Rotorul este format tot din pachete de tole, dar n crestturi poate avea o nfurare trifazat
concetat n forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o nfurare n scurt circuit de
tipul unei colivii.
n afar de aceste pri, motorul mai are, n funcie de destinaie, de tipul de
protecie la ptrunderea apei i a corpurilor strine n motor, de forma constructiv, de
sistemul de rcire, de putere i tensiune o serie de elemente constructive:
- portperii;
- carcas;
- scut;
- rulmeni;
- cutia cu plac de borne stator;
- born de putere la pmnt.
Firme producatoare de motoare [Link]

Nr crt Denumirea motorului Pret

1 MOTOR ELE. 1.1 kW 326,05 lei
2800RPM 380V MS8022
2 MOTOR ELE. 1.5 kW 396,76 lei
2800RPM 380V MS90S-2
3 MOTOR ELE. 2.2 kW 462,83 lei
2800RPM 380V MS90L-2
4 MOTOR ELE. 3 kW 656,74 lei
2870RPM 380V MS100L-2
5 MOTOR ELE. 4 kW 830,66 lei
2890RPM 380V MS112M-
2
6 MOTOR ELE. 5.5 kW 1217,25 lei
2900RPM 380V MS132S1-
2
7 MOTOR ELE. 7.5 kW 1399,91 lei
2900RPM 380V MS132S2-
2
 Motoare Seria MA-AL

Exemplu motor electric trifazat

Motoare electrice asincrone trifazate - Seria MA-AL

TIP: MA-AL 1 putere-1 turatie, carcasa si scuturi din aluminiu

Puteri: 0,06 - 9,2 KW
Turatii: 3000 (2 poli), 1500 (4 poli), 1000 (6 poli), 750 (8 poli)
Gabarit: 63, 71, 80, 90, 100, 112, 132
Forma constructiva: B3 (talpa), B5 (flansa mare), B14 (flansa mica), B3-B5, B3-B14
talpi demontabile
cutia de borne poate fi in partea superioara sau lateral (stanga sau dreapta); ea se poate roti 4x90gr
clasa de izolatie F, grad de protectie IP 54-IP 55-IP 67

1.3 Studiul reductoarelor de turatie

Reductoarele de turatie sunt mecanisme cu roti dintate, montate n carcase

nchise, utilizate pentru reducerea turatiei, concomitent cu amplificarea momentului de
torsiune transmis la intrare.
Reductoarele de turatie sunt utilizate deoarece este necesara obtinerea la
arborele de iesire a unor viteze care sa corespunda regimului de functionare al masinii
antrenate, viteze mai mici dect a motoarelor care le antreneaza transmisia, dar si diferite de
turatiile obisnuite ale motoarelor electrice uzuale.
Avantajele reductoarelor de turatie cu roti dintate:
- asigura un raport de transmisie constant,
- au durabilitate si siguranta mare n functionare,
- au capacitate mare de transmitere a sarcinii,
- au randament ridicat,
- necesita ntretinere usoara n timpul exploatarii.
Dezavantajele reductoarelor de turatie cu roti dintate:
- necesita prelucrare si montaj precis a pieselor componente.
- transmit socuri si vibratii,
- functionaeza cu zgomot.
Reductoarele de turatie sunt utilizate n majoritatea transmisiilor mecanice ale
masinilor si utilajelor.

Clasificarea reductoarele de turatie cu axe fixe:

a) dupa numarul treptelor de reducere a turatiei:
- reductoare cu o treapta,
- reductoare cu doua trepte,
- reductoare cu trei trepte,
- reductoare cu mai multe trepte.
b) dupa tipul angrenajelor componente:
- reductoare cilindrice,
- reductoare conice,
- reductoare melcate,
- reductoare combinate:
- conico-cilindrice,
- cilindro-melcate,
- melcato-cilindrice.
c) dupa pozitia planului care contine axele arborilor:
- reductoare cu axe n plan orizontal,
- reductoare cu axe n plan vertical:
- cu arborii n pozitie orizontala,
- cu arborii n pozitie verticala.
- reductoare cu axe n plan nclinat,
- reductoare cu axe n mai multe plane.

Simbolizarea reductoarelor

Simbolizarea reductoarelor si motoreductoarelor de uz general este

reglementata de STAS 6848.
In scopul uniformizarii numerotarii desenului de ansamblu pentru proietul de reductor, pe
baza STAS-ului 6848, se prezinta in continuare un extras.
Prin serie unitara de reductoare se inteleg reductoarele care au aceeasi schema cinematica,
aceeasi solutie constructiva si aceeasi pozitie a arborilor de cuplare (capete de arbori) insa cu
dimensiuni diferite, functie de rapotul de transmitere.

Criterii de alegere a parametrilor principali ai reductoarelor

Parametrii principali ai unui reductor sunt: raportul de transmitere total al

reductorului, numrul de trepte, rapoartele de transmitere pariale i distanele dintre axe.
Raportul de transmitere total rezult din condiiile funcionale. n funcie de mrimea
raportuluide transmitere se alege numrul de trepte, iar n funcie de poziia relativ a axelor
geometrice ale arborilor de intrare i ieire se alege tipul reductorului (cu roi dinate
cilindrice, conice, melcat,planetar, orizontal sau vertical).
La alegerea numrului de trepte ale unui reductor se pornete de la faptul c la
o pereche de roi
dinate raportul de transmitere maxim este impus din motive de gabarit.

Domeniul de folosire al reductoarelor de turaie este vast, cuprinznd:

construcia de maini de ridicat i transportat, construcia de maini unelte i utilaj tehnologic,
utilaje pentru industria chimic, construcii navale etc.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai rspndite datorit gamei
largi de puteri i rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor. n practic se
ntlnesc reductoare pentru puteri pn la 100000Kw, la viteze periferice ale roilor pn la
200 m/s.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roi dinate cu dini drepi, nclinai
sau n V, cu dantur exterioar i, foarte rar, cu dantur interioar. Felul danturii depinde de
viteza periferic a roii i de destinaia transmisiei.
Roile dinate cu dini drepi se recomand: la viteze periferice reduse, cnd nu
apar ocuri i zgomot; n cazul n care nu se admit fore axiale n arbori i lagre; la cutii de
viteze cu roi deplasabile etc.
Roile dinate cu dini nclinai i n V se recomand la angrenaje silenioase i
la viteze periferice mari. Roile dinate cu dinii n V se folosesc, de preferin, la reductoare
cu dimensiuni mari pe cnd cele cu dini drepi i nclinai la reductoarele mici i mijlocii.
Alegerea numrului de trepte depinde de raportul de transmitere i, care
reprezint raportul dintre turaia motorului sau a arborelui de intrare n reductor i cea a
mainii de lucru.
Reductoarele cu o treapt au raportul de transmitere i = 1,2 6,3 (maxim 8).
Sefolosesc pentru puteri pn la 515 Kw, cnd ungerea se face prin barbotare i pn la 950
KW, cnd ungerea este forat. Randamentul este de 0,98 0,99 n cazul variantei cu dini
drepi sau nclinai i 0,97 0,98 la roi dinate cu dini n V.

Exemplu:
Pret minim: 180.00 EUR
Produs: ntr-o treapt reductor cilindric
ZDY reductor-o singur etap de viteze cilindrice este un involutelor exterior cu ochiuri elicoidale
reductor dinte cilindrice. Caracteristice: [Link] n stare de funcionare i mici, n volum [Link] pentru a instala
i demontare [Link] eficientei transmisiei [Link] lung perioad de timp n condiii cumplite [Link] serviciu via
Date tehnice: Viteza de intrare: 750r/min, 1000r/min, 1500r/min Viteza de imprimare :134-1200r / min Raportul :
1.25-5 0.6 Putere: 5KW-6666KW.

Firma producatoare
TRADE ROMANIA

Reductoarele cu dou trepte au raportul de transmitere i = 7,1 40 (maxim

60) i se execut n patru [Link] pozitiei rotilor, reactiunile din reazeme sunt
diferite, dar, din motive constructive si de exploatare, se aleg rulmenti identici pentru cele
dou lagre ale aceluiasi arbore. Pentru a reduce ncrcarea arborelului intermediar este
avantajoas utilizarea rotilor dintate cu dinti drepti. La puteri mai mari si rapoarte de
transmiterea pn la 60 se utilizeaz reductoare cu roti dintate cilindrice cu dinti n V.
Firme producatoare

SC FAUR SA
Comer Prod
Compania Proconsil Grup a luat fiinta in anul 2004 formand si dezvoltand
parteneriate trainice cu furnizori europeni de echipamente industriale. Astfel reprezentam pe
piata echipamentelor industriale din Romania firme de prestigiu din Europa printre
principalele produse furnizate regasindu-se: -Motoreductoare si Reductoare melcate,
reductoare coaxiale cilindrice, reductoare conice, Motoreductoare si reductoare
conico-cilindrice , reductoare planetare;

1.4 Studiul transmisiilor indirecte

Transmisiile mecanice sunt mecanisme care servesc la transmiterea energiei,

de obicei cu modificarea turatiilor si, prin urmare a fortelor si momentelor, iar cateodata, cu
modificarea felului sau a legii miscarii.
Transmisiile mecanice se folosesc in urmatoarele cazuri:
o cand turatia masinii de lucru este diferita de turatia motorului de actionare;
o cand masina de lucru are o miscare diferita de cea a motorului de actionare;
o cand cu un motor se pun in miscare mai multe mecanisme sau masini de lucru;
 o cand momentul motor necesar la masina de lucru este mai mare decat cel obtinut la
arborele motorului de actionare;
o cand axele arborilor masinii de lucru au pozitii diferite de cea a axei arborelui
motorului de actionare.

Principalele tipuri de transmisii mecanice

Transmisiile directe se caracterizeaza prin: distanta mica dintre axa arborelui

conducator si axa arborelui condus. Din aceasta categorie fac parte:
- transmisii cu roti dintate;
- transmisii cu came;
- transimsii cu roti de frictiune;
- surub-piulita.

Transmisiile indirecte se caracterizeaza prin distanta mare dintre cei 2 arbori. Din
aceasta categorie fac parte:
- transmisii cu lant;
- transmisii prin curele;
- transmisii prin parghii.

Transmisii prin curele

Principalele avantaje oferite de transmisiile prin curele fata de alte tipuri de

transmisii sunt: posibilitatea transmiterii miscarii la distante apreciabile si pozitii diferite ale
arborilor, functionare lina si relativ silentioasa, amortizare a socurilor si vibratiilor, patinare la
suprasarcini, constituind un element de siguranta pentru masina, constructie simpla,
exploatare simpla, precizie de executie si de montaj scazuta.

Principalele dezavantaje sunt: gabarit mare, imposibilitatea obtinerii de rapoarte

de tra nsmitere constante ca urmare a alunecarii elastice, durabilitate limitata, variatia
coeficientului de frecare cu uzura, necesitatea unor dispozitive de intindere.
Domenii de utilizare. Transmisiile prin curele au urmatoarele domenii de utilizare:
-curele late pentru transmiterea de puteri de P 2000 kw, la v 90 m/s , distante dintre axe A
12 m, randament = 0,94 si rapoarte de transmitere I 6;
-curele trapezoidale pentru P 1200 kw, la v 50 m/s, i 10, A 6 m;
-curele rotunde ca transmisii cinematice in mecanica fina.

Firme si preturi

Self Trust are o experienta vasta in productia de transportoare,

conveyoare, portofoliul de clienti al acesteia recomandand aceasta societate drept furnizorul
ideal de solutii pentru imbunatatirea fluxului dumneavoastra de productie. Proiectam si
producem:Transportoare cu benzi din PVC, Transportoare cu benzi din
poliuretan, Transportoare cu benzi modulare,Transportoare cu lant de inox, Transportoare cu
lant de plastic,Transportoare cu benzi din teflon, Transportoare pe curele rotunde, Paturi de
role, Transportoare concave, Transportor de tip spiralat, Transportoare pe structura din profile
de aluminiu,Transportoare pe structura din inox, Transportoare pe structura din Otel
Laminat, Transportoare elicoidale - snecuri, Confectii metalice speciale, Solutii de manipulare
a produselor, Curele late si benzi transportoare - de proces Tehnica pentru abatorizare Tehnica
pentru Panificatie si Patiserie.

Transmisii prin lant

Transmisiile prin lan fac parte din categoria transmisiilor mecanice indirecte i
servesc la transmiterea micrii i a momentului de torsiune ntre doi sau mai muli arbori
paraleli.
Lanul este format din zale, articulate ntre ele, care i asigur flexibilitatea
necesar pentru nfurarea pe roile de lan.
Avantajele transmisiilor prin lan sunt: posibilitatea folosirii ntr-un domeniu
larg de distane ntre axe; posibilitatea transmiterii unor momente de torsiune mari; realizarea
unor rapoarte de transmitere medii constante; randament ridicat ( = 0,96...0,98); ncrcri
relativ reduse pe arbori;
posibilitatea nlocuirii uoare a lanului; posibilitatea transmiterii micrii la mai muli arbori
condui; posibilitatea funcionrii n condiii grele de exploatare (praf, umiditate, temperaturi
ridicate).
Dintre dezavantajele transmisiilor prin lan, cele mai importante sunt:
neuniformitatea micrii roii (roilor) conduse ca urmare a nfurrii lanului pe roile de
lan dup un contur poligonal care produce sarcini dinamice suplimentare, vibraii i zgomot
n funcionare; uzura inevitabil n articulaii, care duce la mrirea pasului, impunndu-se
folosirea dispozitivelor de ntindere; necesit o precizie mai ridicat de montare i o
ntreinere pretenioas, comparativ cu transmisiile prin curele.
Transmisiile prin lan se utilizeaz cnd se impun distane medii ntre axe,
care nu se pot realiza prin angrenaje i cnd nu este permis alunecarea, situaie n care nu pot
fi folosite transmisiile prin curele. Se folosesc n construcia mainilor agricole, de transport
(biciclete, motorete, motociclete) i la unele utilaje (n siderurgie, n construcii etc.).

Capitolul 2 Alegerea motorului electric

2.1 Stabilirea momentului si turatiei, puterii la arborele de iesire din sistem

g = 9,807 N/mm2 ( acceleratia gravitationala)

= 0,01

d = 50 mm = 0,05 m

m1 = 300 kg

Ff = forta de frecare
Ft = forta de transmisie

Fy N = 4
Fx = m*a

Ft Ff = m*a Ft = Ff + m*a = N*G = *m*g = 2*0,01*300*9,807 =58,84N

1
Ff = 58,84+ 300* 10
= 88,84N

v 1
a= m/s 2
t 10
d 4
v= 1m / s 2
t 4

M = Ft*d = 88,84*0,05 = 4,442 N*m

*n v

30 r
d 50
k 25mm 0,025m
2 2
1
40rad / s
0,025
*n 30 * 40
n 382,16rot / min
30 3,14
P M * 4,442 * 40 177,68W 0,177 kW
PML= 177,6 W
n ML 382,16rot / min
Mt ML 4,442 N * m

PML
PME = kf * kf = coeficient de functionare
TM

kf = 1,3..2,0 kf = 1,5

nME = 1500 rot/min(turatia)

n 1500
nME = iTM * nML iTM = n 382,16 3,925
ME

ML
cil 0,94.........0,96
RVL 0,99........0,995
TM cil * RVL 0,94 * 0,99 0,9306

P 177,6
PME = kf * 1,5 * 0,9306 1,5 * 190,84 286,26W 0,286kW
ML

TM

Reductor:
Cilindric 1 treapta; 37
Cilindric 2 trepte; 831,5
Melcat; 760
Curea ; 37

PME STAS = 0,37

NME = 1360rot/min
Capitolul 3 Metoda de calcul a angrenajului
La proiectarea unui angrenaj, n cazul obinuit prin tema de proiectare se precizeaz
urmtoarele date iniiale:
a. Puterea nominal de transmis: P1 [Kw];
b. Turaia la arborele de intrare al reductorului: n1 [rot/min];
c. Raportul de transmitere al angrenajului: i;
d. Durata de funcionare a angrenajului: Lh [ore];
e. Condiiile de funcionare ale angrenajului:
- sursa de putere (motor electric, motor cu ardere intern);
- felul mainii antrenate;
- caracterul sarcinii i mrimea ocurilor.
Proiectarea unui angrenaj cuprinde urmtoarele etape importante:
- predimensionarea angrenajului;
- determinarea prin calcul a elementelor geometrice ale roilor dinate i ale angrenajului;
- verificarea ncadrrii angrenajului n limitele de execuie i de angrenare corect a roilor
dinate;
- verificarea de rezisten a roilor dinate i la limita termic a transmisiei;
- alegerea lubrifiantului i a sistemului de ungere.

3.1. METODA DE CALCUL A ANGRENAJELOR CILINDRICE

Se parcurg urmtoarele etape:
A. Determinarea elementelor dimensionale principale ale angrenajului.

A.1 Momentul de torsiune nominal transmis de pinion

Mt 1 2,5785 [Nmm]

A.2 Calculul vitezei periferice a pinionului

1360 2 * 0.37
vp1 0,108 * 4 2.26m / s dantura inclinata.
3.55

A.3 Precizia de execuie a angrenajului

Treapta de precizie este 9.

A.4 Alegerea materialului, a tratamentului termic i a tehnologiei de execuie a roilor dinate

Materialul: OLC 45*

STAS 880
Tratament termic: calire cu flacara
Duritatea: Miez (HB) 200-260
Flanc (HRC) 50-57
r [ N / mm 2 ] 620
c [ N / mm 2 ] 360
F lim [ N / mm 2 ] 160
H lim [ N / mm 2 ] 20 HRC 10 20 * 50 10 1000 10 1010

A.5 Alegerea coeficienilor a, d, m

a= 0,4
d= 0,7.0,8
m= 16

A.6 Alegerea unghiului de nclinare

= 155 ( pentru roti imbunatatite)

A.7 Alegerea regimului de funcionare

K A =1,25 ( socuri usoare)

A.8 Tensiunile admisibile pentru solicitarea de contact, respectiv de ncovoiere pentru

predimensionare

HP1, 2 0,87 * 1010 * 1 * 1 878,7

HP 878,7
FP1 0,8 * 160 * 1 * 1 128

A.9 Determinarea distanei dintre axe

 2,57 * 10 3
a 0,8 * (3,55 1)3 * 1,25 * 205979,60 34
0,4 * (878,7) 2 * 3,55
i1 3,55
z E 189,8
z B 0,98
z H 2,49 cos15 2,44

A.13. Calculul modulului minim necesar

K A 1,25
K v 1,15
K F 1,15
YF 2,25
SF 1,5
YB 0,875
K FN YS YFx 1
2570 * (3,55 1) * 1,25 * 1,15 * 1 * 1,15 * 2,25 * 0,875 * 1,5
mn
0,4 * 34 2 * 160 * 1
mn 1,5

A.14. Calculul numrului de dini ai roilor dinate

Se recomand a se alege numrul de dini z1 ai pinionului la valoarea ntreag imediat mai
mic sau mai mare dect z1* i trebuie s ndeplineasc condiiile:
a. z1 >sau = 14 . Aceast condiie nu este ndeplinit ntotdeauna, n special la angrenajele cu
danturi durificate superficial. Pentru ndeplinirea condiiei, se majoreaz distana dintre axe la
o valoare imediat superioar din STAS 6055, se recalculeaz modulul i apoi se calculeaz z1.
Acest ciclu serepet, dac este cazul, pn cnd numrul de dini z1 >sau= 14 .
b. n special la angrenajele fabricate din materiale de mbuntire sau normalizate, se obine
lapinion un numr de dini z1*= 24. .5080.

2 * 34 * 0,96
z1 11,69
1,5 * (3,55 1)
z 2 z1 * i 11,69 * 3,55 41,49
mn 1,5
ad ( z1 z 2 ) * 53,18 39,5
2 * cos 2 * 0,96

A.15. Verificarea raportului de transmitere

z2
i real = 3,549
z1

A.16. Distana dintre axe de referin

ad= 34
ad- distanta dintre axele de referinta
mt- modulul frontal
mn 1,5
mt = cos cos 15 1,55

B. Calculul geometric al angrenajului cilindric

B.1. Elementele cremalierei de referin

STAS 821
mn- STAS 822
n 20
0 n , mn
ha* 1
hf * 1,25
co* 0,25

B.2. Unghiul profilului danturii n plan frontal

tg 20 0,36
t arctg arctg arctg (0,375) 20,8
cos 0,96

B.3. Unghiul de angrenare frontal

34 * cos t
wt arccos 22,29
34

B.4. Calculul deplasrilor specifice i repartizarea pe roile angrenajului

Suma coeficienilor deplasrilor specifice n plan normal xs
z z1
x n1 x n 2 2 (inv wt invt )
2tg n
inv( wt ) 0,02
inv( t ) 0,01
x s 0,278

B.5. Elementele geometrice ale angrenajului

Diametrele de divizare d1,2
d1,2 mt z1,2
d1= 1,55*11,69 = 18,11
d2= 1,55*41,49 = 64,30
Diametrele de baz db1,2
db1,2 = d1,2 cosa t
db1 = 16,11
db2 = 59,14
Diametrele de cap da1,2
d a1, 2 d1, 2 2m n ( ha * x1, 2 )
d a1 20,50
d a 2 65,53

Diametrele de picior df1,2

d f 1,2 = d1,2 - 2mn (h*f - x1,2 )
df1=13,75
df2=58,78

Diametrele de rostogolire dw1,2

d w1, 2 d1, 2 cos t / cos wt
d w1 17,25
d w 2 62,74
Limea danturii b1,2
b2 a * a
b1 b 2 (5...10) m n
b1 = 26,5
b2 = 16

B.6. Verificarea funcionrii angrenajului

B.6.1. Verificarea subtierii dinilor

Se face cu ajutorul inegalitilor:
z1,2 > zmin 1,2
x1,2 xmin 1,2
unde
2 (1 x1, 2 )
z min 1, 2 cos
sin 2 t
14 z n1
x min 1, 2
17
z min 1 15,27
z min 2 13,15
x min 1 0,83
x min 2 0,82