[Link] n Veneia, creaia lui Longhena.

Baldassare Longhena (1598-1682, Veneia)

Arhitect i sculptor italian. Personalitate a arhitecturii baroce italiene. Capodopera sa
biserica Santa Maria della Salute, 1631-1656, Venetia.

Cldirea monumental i pitoreasc are dou sli acoperite cu cupole. n

exteriorul construciei, bogat decorat i plin de fntezie, se dezvolt n jurul
cupolei principale o coroan de volute ce au rol de contrafori
Biserica a fost construit dup epidemia de cium, care a cosit
1/3 din populaia Veneiei. Dup un concurs de idei proiectul a
fost ncredinat lui Longhena.
Are un plan octogonal, pe o platform de pmnt, ntrit prin 10
000 piloni de lemn. Biserica este construit din piatr, placat cu
marmorino crmid acoperit cu un strat din praf de marmur.

[Link] urbanistice baroce n Roma Piaa dell Popolo i Piaa

Spaniol

Soluii urbanistice baroce n Roma Piaa dell Popolo i Piaa Spaniol

n Roma a obinut o finisare arhitectural ansamblul Pieei delli popolo (1662), cu trei
raze ce converg spre un punct un obelisc instalat n centrul pieei.
Raza central este subliniat de dou biserici de acelai tip (arh. Carlo Rainaldi). Astfel,
toate trei strzi au o compoziie arhitectural finisat, ntrit printr-un element dominant
procedeu care va obine n continuare o dezvoltare larg.
[Link] cu parcuri peisagistice n stil baroc din Italia:
Aldonbrandini i D Este n Tivoli.
Arh. Nicola Salvi, poet, matematician, filozof.
Arhitectura rezult din jocul fntnilor i prezena sculpturilor, mbinate ntr-o armonie de mare
calitate artistic.
 [Link] baroc n Frana, creaia arhitectului Jacques Lemercier.
Estetica barocului nu a avut o priz larg n
Frana. Cercurile burgheze au fost puternice,
pe care se sprijinea n procesul devenirii
absolutismului, solul pe care avea s apar
clasicismul.
Dar, n creaia unor arhiteci apar trsturi
specifice artei baroce, mai ales n arhitectura
ecleziastic.
Maria de Medici contribuie la rspndirea
barocului n Frana
n faada bisericii Sorbonei, arhitect J.
Lemersier din Paris, sunt construite dup
sistema canonic a faadei Il Gezu. a studiat
la Roma, ntors la Partis, a lucrat pentru rege.
Puternice sunt tendinele spre scenografia
pitoreasc n decorarea interioarelor, cum au
fost slile n palatul din Versalle, executate
de maestrul artelor decorative i aplicate
Charl Le Braine

TURNUL CU OROLOGIU,LUVRU!
 Arh.
Jacques Lemercier, 1624, a studiat n Roma, ntors la Paris, a
construit Pavilionul cu orologiu pentru palatul Luvru, 1624.
 Biserica Universitii
Sorbona, 1629-1642.
[Link] baroc n Germania de sud, creaia lui Johann Balthasar
Neumann.
 Landurile izolate politic i administrativ din Germania foloseau
calitile decorative ale barocului pentru a crea o aur de fast i
strlucire.

Palatul episcopal din Wurzburg, 1720-1744

Palatul episcopal din Wurzburg, 1720-1744\

Johann Balthasar Neumann (1687-1753, Wurzburg). Arhitect german, , strlucit

maestru al barocului-rococo din Germania.
[Link] baroc n Germania, Drezda, Zvingherul, arh. Poppelimann.
 Arh. Mathaus Poppelimann (1662-1736,
Drezda)

Ansamblul Zvinger din Drezda (1715), Este cea mai

cunoscut oper de arhitectur a lui Mathaus Poppelimann
(1662-1736, Drezda), maestru al stilului rococo. Se
caracterizeaz printr-o mrunire a formelor i prin soluii
constructive atectonice
 Ansamblul Zvinger din Drezda (1715) este cea mai cunoscut oper de arhitectur a lui Mathaus
Poppelimann (1662-1736, Drezda), maestru al stilului rococo. Se caracterizeaz printr-o mrunire a
formelor i prin soluii constructive atectonice. Construcia iniial, fusese o cldire din lemn, ngrdit,
care servea pentru turnire, ntreceri ale cavalerilor la mnuirea armelor, un amfiteatru i alte distracii
pentru curtea regal saxon. Denumirea de Zwinger rezult din nghesuiala cauzat de locul strmt
datorat zidurilor de fortificaie exterioare i [Link] este pe un pod de lem care duce la Poarta
Coroanei.
[Link] baroc n Austria, reedinele cu parc Belvedere. Biserica
Santk Karl Borromeo

Stilul Baroc in asustria

In acesta tara,stilul baroc a fost folosit pana in secolul al [Link] si biserici superbe au fost
construite de catre Jacob Prandtauer(1660-1726),Johann Balthasar Neumann(1687-1753) si J.B. Fischer
von Erlach(1656-1723).Interioarele sunt decorate cu tencuieli albe,stralucitoare si culori pastelate,care
dau impresia generala de aerat si de delicatete,creand o mare diferenta fata de barocul italian.

Catedrala Sankt Karl Borromeo- Planul este deosebit de complex, i are o soluie spaial-volumetric
neraional. Nava principala de plan oval este acoperita cu cupola pe tambur ce domina intreaga
compozitie. Este cea mai impresionanta biserica in stil baroc din oras , domul sau inalt de 72 de metrii,
flancat de doua columne exterioare nfieaz, prin sculpturi, momente din viaa Sf. Borromeo, i aduc
foarte mult cu Columna lui Traian din Roma. Datorit acestor coloane care ncadreaz intrarea principal,
biserica seamn cu un templu grecesc. Picturile din interiorul bisericii au ca teme credina, sperana,
caritatea, i l surprind pe Sf. Borromeo n diferite momente din viaa sa. Altarul pictat, nfind
nlarea sfntului, a fost conceput de J.B. Fischer i executat de ctre Ferdinand Maximilian Brokoff.
[Link] clasicismului i barocului francez.

Palatul Versailles . Palatul Versailles este unul dintre cele mai mari si opulente castele din intreaga lume.
La inceput era

un pavilion de vanatoare in mijlocul padurii. Arhitectul Le Vau reface fatadele si mareste castelul. Le
Notre deseneaza gradinile, iar pictorul Le Brun coordoneaza programele de pictura si de decoratii.

Mai tirziu ,Jules Hardouin-Mansart. Fara a distruge ceea ce a lucrat Le Vau, acesta impune ansamblului arhitectonic
al palatului o regularitate mai clasica. Fatada dinspre gradina devine rectilinie prin inlocuirea terasei centrale cu
Galeria Oglinzilor. Salonul razboiului si cel al pacii se deschid la cele 2 extremitati. Mai retrase fata de fatada,doua
aripi lungi, simetrice, in unghi drept, numite de Nord si de Sud, ridicate de Mansart pe o perioada de 10 ani,
intre 1679-1689,reproduc aranjarea corpului central caruia ii servesc drept sprijin. Decoratia interioara reflecta
grandoarea regala. Jocul oglinzilor demultiplica stralucirea si bogatia materialelor: marmura, aur, bronz si argint.
Arta de la Versailles, bazata pe masura, claritate, armoni si ordine, devine modelul clasicismului francez

Biserica Sorbona(1635) este capodopera supravieuitor recunoscut de Lemercier. Cupola

emisferic pe un tambur octogonal nalt, primul de acest tip din Frana, are patru cupole mici n
unghiurile crucii grec de mai sus cele dou ordine corinteni pe faada, de coloane complet de
mai jos, pilastri plate de mai sus. Interiorul a fost destinat s fie fresce. Intersecia patrat este
nconjurat de casele cilindrice i o absid semicircular cor. North Side const dintr-un portic.

[Link] arhitectului Fr. Mansart, reedina regal

Chateaux de Maison-sur-Seine.
Arhitect francez, principalul promotor al clasicismului n arhitectura francez, eful unei
familii de constructori.
Inventatorul etajului n arpant, n interiorul cruia era amenajat mansarda, nivel ce-i
poart numele.
Opera:
1. Castel de Blois, pentru prinul de Orleanis.
 2. Chateaux de Maison-sur-Seine, capodopera sa, socotit prototipul clasicismului
francez.
3. Biserica Val de Grace, 1645.
Chateaux
de Maison-sur-Seine,
castel regal
1642-1650

Arh. Fracois Mansart 1. scara mare;

2. camerele regelui,
3. camerele reginei
Mansar (1598-1666)

Arhitectfrancez, clasicism ascetic efnarhitecturafrancez, reprezentantulef al uneidinastii de arhitectisiingineri,

muncitori in constructii.

Este consideratcreatorulpodeleinspaiulacoperiului, numitduparhitectiprimulcare

afolositaceastrecepienarhitecturapalatului.

lucrri:

[Link] de Blois, pentruPrica Orleans;

2. Royal Chteau de Maisonsur Seine, o capodoper, unprototip de clasicismfrancez.

3. Biserica Val de Gras, 1645.

FrMansarRoyal Chteau de Maisonsur Seine (1642-1650)

Faad de la intrarea

tarabeplanului

1. scara mare

[Link]

[Link]
Jules Hardouin-Mansart ( 1646 1708)

Jules Hardouin a fostarhitectulef al lui Ludovic al XIV-lea lucrnd la extindereacastelului Saint-Germain-en-Laye,

apoi la Palatul Versailles din anul 1675 a construitaripa din nordiaripa din sud. A proiectaticonstruitcapelaregal,
mpreun cu Robert de Cotte nanul 1710 iGaleriaOglinzilormpreun cu Charles Le Brun.

A participat la construcia Grand Trianonului, mpreun cu Louis Le Vau, a oranjerieiialtereedine regale,

precum CastelulMarly(nceputnanul 1679).

Printrerealizrile sale din Paris sunt Pont-Royal, glise Saint-Roch, biserica DomulInvalizilor (1680), Place des
Victoires (16841686) iPlaceVendme (1690).
[Link]

O structurremarcabil al XVII-lea este Les Invalides, cu o capacitate de 6.000 de pacienti.

PlanificareicomoditatescariRationalcreat un nou tip de Confortipentruacelevremuri, inclusivalimentare cu

apicanalizare.

Cladirea a fostconstruitaMansart, autorulCatedralaSfntulLuiacest complex de cldiripentrupersoanele cu

handicap.
[Link] Vaux Le Vicomte repetiie pentru Versalles.

Palatul Regal din Vaux le Vicomte, 1655-1661 gg.,Arhitect. Stnga, Le Bruni Le Ntre

Planificareapstreazprincipiileanterioare: simetrienjurulunei axe centrale, console de col, devenindprincipalele

zone de intrare, alocareaacoperisuriindividuale de fiecare parte a planului.

Resedintaregala din Versalli ,arhitecturapalatului ,designulinterioarelor

ResedintaVersalli
Unadintrecelemairenumiteansambluri de francezclasicism-XVII-lea. Park Ansamblul, bazatpesistemul geometric
clar, a devenitunexemplupentrumultelocuinteeuropene sub numele de sistemulfrancez.

AbsolutismulLudovic al XIV-lea a primitexpresieartisticnpunereanaplicare a uneireedine plan de geometric

clarnurmrireaintersecia a trei raze, ncontinuareacelortreidrumuriprincipale din Frana, ceeace duce la palatul
de la Versailles, cacentru, orizontinfinitbulevardul principal al parcului, nprezentareavieiislbaticei a vegetaiei
geometric legileidorineleunuisubiect de creatie.

Ideea de compoziie se bazeazpeutilizarearazelor-Trident, care se nchide la palatulregelui, pentru care exist un

parcimens, cu o oglindtrece Canal Grande, detinuta de arhitectulpeisagist Le Ntre (1613-1700), designer de
grdin, fondatorulcoliifranceze de liniipeisajclasic, principalelecaracteristici ale care: Strict geometrie, nloc de
fantezie - compoziiaraionalistinlocpitoresc - simetrie a compoziieiglobale

Versailles - unpalat mare iansambluparc, format din maimultecldiriconectatentr-o singurideeartistic.

Palatul, nceputnperioadaanterioarcaunlocpentru o vacantaar, de la 1670, a fostextinsarhitectural de

arhitectulstngaicompletatprinarhitectul Jules HardouinMansart (1646-1708), iarinterioarele au fost decorate
Lebrun parc. Le Ntre. Toateceletreiarhiteci anterior au lucratmpreun la primulpalatiparcansamblul Vaux le
Vicomte, carepetiiapentruresedintaregala de la Versailles.
Planul de parteacentral a palatului

1Curtea Marmura - fa (kurdoner)

2. Cabinetul de Ludovic al XIV-lea.

3. Mirror gellereya (portrete ale strmoilor).

4. Sala "Lumea"

5. Sala"War"Lateraldreapta - camereleregelui:

6-10. Camere Apollo, Mercur, Marte, Diana, Venus.

Parteastng:

11-14. apartamenyregina.
Faadelepalatuluirezolvatenformestricte - o imitaie a terminaparter Rust
francez,tiatedeschideriarcuitepepodea, la Palatul ceremonial folosit de pilatriionice, iar la mansarda -
pilastricorinticefolosit.

nciudalungimeafaadeicldirii - 500 m, arhitectura nu pare monoton, din cauzaproieciei din fatada,

centraleilaterale.

Forma alungit a palatului, narmonie cu suprafaaapeireflectat la Grand Canal i o grdin de floripartersczut.

Interioarele decorate bogat al palatului, arhitectul-artist-designer de Lebrun cu motive clasice, care suntnarmonie
cu formebarocereflectcontradiciiletendineleartistice ale aristocraieifrancez

[Link] de locuin aristocratic urban n Frana Hotel.

Arhitectura locuintelor franceze urbane-hotel.

In urma caderii feudalismului si crizei absolutismului din [Link],se incordeaza contradictiile
claselor. In rindurile burgheziei,in locul formelor clasice secolului XVII si greutatii somptuoase
a barocului vine in I-a jumatate a [Link] motivele antirealiste ale rococo-ului.
Are loc schimbul valorilor in arhitectura locuintelor individuale si dezvoltarea locuintelor
franceze urbane tip hotel. In planificarea lor predomina tendintele rationale,orientate spre crearea
confortului maximal pentru familie.
Hotelul francez al [Link]-locuinta de tranzitie. Ea pastreaza inca trasaturile curtii interioare
si in acelasi timp capata caracteristicile viitoarei vile burgheze. In locul constructiilor pompoase
baroc vine exactitatea si functionalitatea in constructia palatelor,ceea ce este evident in exemplul
palatului cu 2 nivele construit intre anii 1762-1764 de catre arhitectul [Link]. Aceasta
constructie cu camere nu prea mari pare a fi acomodata mult mai bine vietii familiei burgheze
decit pentru respectarea etichetei curtii.
 [Link] regal din Versalli, arhitectura palatului, designul
interioarelor

Resedinta regala din Versailles.

Unul din renumitele exemple a clasicismului francezdin [Link] este Versailles. Sistemul
strict geometric al planului curtii este drept exemplu pentru palatele vest-europene si a primit
titlul de francez. Prin exactitatea geometrica proiectata a palatului,prin unirea celor 3 drumuri
principale ale Frantei spre palat,prin infinitul orizontului aleei principale a primit o larga
recunoastere a absolutismului sau Ludovic XIV.
Ideea compozitiei alcatuita din 3 raze care se unesc spre palat,in spatele carui se extinde parcul
grandios este atribuita lui Le Notre. Palatul Versailles a fost finisat de arhitectul A.
Mansard(1646-1708),iar decorul interior este meritul pictorului S. Le Bren.
Versailles este un compex grandios format din palat si parc,compus din diferite constructii si
edificii,unite impreuna printr-o singura idee artistica intr-un ansamblu arhitectural. Fatadele
palatului,mai ales cea din partea parcului,sunt definite in forme arhitecturale stricte-parterul cu
goluri de intrare ce contin caracteristicile rusticului francez. Pentru nivelul 2 sint folositi pilastrii
ordinului ionic,iar nivelul superior este amenajat cu pilastri medii ai ordinului corintic.
Neprivind la suprafata medie a fatadelor(cca 500m),cladirea nu pare a fi monotona datorita
prichiciului central si rizolitilor,care intrerup sirul metric al golurilor si pilastrilor. Blocurile
alungite in directia orizontala ale palatului se combina bine cu suprafetele-oglinda de apa si flora
nu prea inalta al parcului. In interioarele pompoase ale pictorului Le Bren domina motivele clasice
care se combina cu formele decorative ale barocului,oglindind contrastul ideilor artistice ale
cercurilor de artisti din Franta.
[Link] LUVRULUI,CONCURSUL VICTORIA LUI CLAUDE PERRAULT !
Organizarea celor 2 mari logii, unite prin rizoliti intr-un intreg, da fatadelor o deosebita forma aerata.
Cladirea este inclusa in ansamblul suprafetei si limiteaza spatiul. Finetea colonadei Luvrului aduce fatadei
o deosebita caracteristica aristocrata. \

Luvru
-construit in perioada renasterii franceze

- in aceasta zona se construieste Primaria Parisului\

-fatada principala a Luvrului devine foarte importanta

Structura Luvrului- porneste de la un plan patrat- Court Carre
- o latura a fost demolata la inceputul secolului XIX de la care porneste axa Parisului si Jardin
des Tuileries
- piramida lui Pei ce a fost construita in 1989
- doua pavilioane: Jeux de Pommes si Orangerie(sera)

-monumentul marcheaza declinul barocului

-foloseste in fata coloane germinate(cate 2) de ordin colosal cu rezalite puternice

-coloanele sunt din fonta imbracate in piatra

-curtea interioara apartine ca decoratie renasterii franceze cu predilectie spre clasicism

-parterul fatadei este alcatuit ca un soclu(ferestre mici)in timp ce etajul este mai liber (aceasta colonada este punctul
de cotitura care ne trimite spre clasicism)

-coltul cu rezalitul de capat perfect simetric-functioneaza perfect dpdv al plastici fatadelor ca o cladire independenta

Colonada lui Perrault

-fatada lui Perrault- colturi tratate cu bosaje ce aduc aminte de fortificatii

Propunerea lui Bernini

Bernini este titanul arhitecturii baroce.

S-a dat un concurs pentru fatada Luvrului la care a participat si Bernini.

-el propune o fatada cu dubla curbura

- Bernini nu castiga concursul, il castiga Perrault

 -concursul pe care il pierde Bernini este un punct de cotitura in arhitectura franceza

[Link] ARHITECTULUI [Link]

Arhitect francez, principalul promotor al clasicismului n arhitectura francez, eful unei
familii de constructori.
Inventatorul etajului n arpant, n interiorul cruia era amenajat mansarda, nivel ce-i
poart numele.
Opera:
1. Castel de Blois, pentru prinul de Orleanis.
2. Chateaux de Maison-sur-Seine, capodopera sa, socotit prototipul clasicismului
francez.
3. Biserica Val de Grace, 1645.
Chateaux
de Maison-sur-Seine,
castel regal
1642-1650
Arh. Fracois Mansart

1. scara mare;
2. camerele regelui,
3. camerele reginei
[Link] CIVILA IN PARIS,CREATIA LUI [Link]

1728, Hotel Peieran de Mora, J. A. Gabriel

 Piaa Concordiei (fost Ludovic XV),
1755, arh. J.A. Gabriel
Cea mai mare pia din Paris, 8 ha, obeliscul egiptean din Luxor.
De o parte grdina Tuilri, de cealalt partee Bulevardul Campa Elysees.

Jacques Ange (Paris 1689-Paris 1782), a lucrat mai nti cu tatl su, care a trecut
ca primul arhitect al lui Ludovic al XV-lea, i finalizat o parte din afacerile sale. El a dominat arta
timpului su cu tradiia clasic francez n cel mai nalt grad de perfeciune, mai puin de o
anumit originalitate prin logica formal i rafinament cu care el a fost capabil s armonizeze
compoziiile sale. El a lucrat n Choisy, Fontainebleau, Marly, Compiegne, Versailles, a dat la

Paris Place de la Concorde i coala Militar. Capodoperele sale sunt la Versailles, Petit
Trianon (1762) i Opera a castelului (arhitectura de interior, 1768).

[Link] urbanistice n centrul Parisului, pieele deschise Axa Versalles -

Louvru.

1. Piaa Stelei 4. Luvru

5. Biserica Madlen
6. Esplanada Casei Invalizilor
2. Piaa Concordiei
3. Grdina Tuilri;