TORACE

Care este cea mai eficienta tehnica radiologica de punere in evidenta a fetelor sternului:
a. Radiografia toracica de fata
b. Radiografia toracica de profil
c. Computer tomografia
d. Radiografia toracica in oblic anterior stg
Care vase sanguine determina existenta amprentelor vasculare de pe conturul stg al traheei:
a) Aorta ascendenta
b) Crosa aortica
c) Vena azygos
d) Trunchiul brachiocefalic arterial
Cite segmente formeaza lobul superior pulmonar sting:
e. 3
f. 4
g. 5
Care sunt sectoarele circulatorii vasculare din interiorul parenchimlui pulmonar explorabile radiologic
standard:
h. Sectorul intramediastinal
i. Sectorul hilar
j. Sectorul central
k. Mantaua pulmonara
Care sunt structurile histologice care fac ca alveolele pulmonare sa nu fie structuri terminale:
a. Comunicari alveolo-alveolare porii Kohn
b. Comunicari intre alveolele si bronsiolele terminale: canalele Lambert
c. Ambele concomitent
d. Incorecte toate cele de mai sus
Care sunt formatiunile arteriale care formeaza marginea anatomica dreapta a mediastinului :
a. Crosa aortica
b. Trunchiul arterial pulmonar
c. Artera subclavie stinga
d. Trunchiul brachiocefalic arterial
e. Nu exista structuri arteriale pe marginea mediastinala dreapta
Care sunt elementele structurale ale mediastinului care beneficiaza de diagnostic cert
computertomografic fara contrast:
a. Vasele sanguine
b. Grasimea
c. Ganglionii limfatici calcificati
d. Fluidele clare din chiste
Care sunt portiunile din aorta vizibile pe radiografia toracica in incidenta postero-anterioara:
a. Marginea laterala a Aortei ascendente
a. Marginea mediala a portiunii orizontale a crosei
b. Marginea mediala a aortei descendente toracice
c. Niciuna din cele de mai sus
Cum se conecteaza in incidenta de profil proiectia trunchiului arterei pulmonare cu marginea anterioara a
ventricolului drept.
a. In continuare pe marginea anterioara., artera cranial fata de ventricolul drept
b. In continuare pe marginea anterioara artera caudal fata de ventricolul drept
c. Nu se conecteaza una cu cealalata pe marginea anterioara a cordului
Selectati situatiile clinice in care sunt create conditiile de aparitie a bronhografiei aerice
a. Edemul pulmonar acut
b. Pneumonia franca la debut
 c. Pneumonia franca la vindecare
d. Tuberculoza cavitara.
Care este limita de dimensiuni a opacitatilor pulmonare denumite micronoduli:
a. 1 mm
b. 3 mm
c. 5 mm
d. peste 5 mm
Semnele radiologice specifice unor opacitati cu punct de plecare parietal sunt:
a. Densitatea mare
b. Conturul net si regulat
c. Vizualizarea numai partiala a conturului
d. Racordul in panta lina
Selectati cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice
a. Obezitatea
b. Sarcina
c. Ascita
d. Expirul
Dublul contur al marginii craniale a unei opacitati pleuretice libere se datoareaza:
a. miscarilor respiratorii
b. pozitiei bolnavului
c. decalajului de inaltime intre marginea anterioara si cea posterioara a
fluidului
d. nici una dintre cele de mai sus
Selectati aspectele radiografice specifice pleureziilor interlobare:
a. forma lenticularta
b. localizarea pe traiectul unei scizuri
c. lipsa modificarilor cu pozitia
d. alte semne de afectare pleurala la distanta
Care este sensul de deplasare al bontului pulmonar intr-un pneumotorax partial :
a. Cranial si dorsal
b. Caudal si medial
c. Caudal si ventral
d. Caudal si lateral
Care dintre afectiunile de mai jos pot determina dilatatie vasculara poststenotica :
a. Stenoza valvulara mitrala
b. Stenoza valvulara aortica
c. Coarctatia de aorta
d. Stenoza infundibulara pulmonara

33. Opacitate masiva, sistematizata lobar, cu bronhografie aerica poate apare in:
a. Sindromul alveolar
b. Sindromul bronsic
c. Sindromul vascular

Cel mai fin ca structura compartiment al interstitiului pulmonar, vizibil pe o radiografie standard in
incidenta postero anterioara este :
a. Compartimentul peribronhovascular
b. Compartimentul interlobular
c. Compartimentul parietoalveolar
Alegeti afectiunile care se manifesta radiologic prin prezenta de micronoduli interstitiali mai mici sau egali
cu diametrul de 1,5 mm :
a. Infiltratele inflamatorii cu aspect de geam mat
b. Metastazele carcinomatoase
c. Pneumoconioza
d. Hemosideroza primitiva
Imaginile directe de sindrom bronsic sunt:
a. Ingrosarea peretelui bronsiei
b. Cresterea diametrului unei bronsii cu perete ingrosat
c. Obstructia unei bronsii cu atelectazie adiacenta
d. Disparitia aeratiei bronsiei prin inclocuire cu fluid
Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale circulatiei pulmonare cu efect in formarea imaginii
radiologice.
a. Debitul circulator mare
b. Presiunea intraarteriala pulmonara mica
c. Complianta capilara mare
d. Structura musculara sau elastica a arterelor in functie de distanta fata de hil
Hipervascularizatia arteriala pulmonara difuza (pletora) apare in:
a. Hipervolemie
b. Hiperchinezie
c. Shunt sistemico-pulmonar
d. Fistula arterio-venoasa
Semnele radiologice de hipovascularizatie pulmonara difuza bilaterala congenitala sunt:
a. Hipertransparenta pulmonara difuza , bilatarala, simetrica
b. Desen pulmonar gracil
c. Hiluri pulmonare mici, simetrice
d. Dilatatie poststenotica a arterei pulmonare
40. Sindromul vascular capilar pulmonar caracterizeaza :
a. Emfizemul pulmonar diffuz
b. Atelectaziile parcelare
c. Fibrozele pulmonare
d. Staza pulmonara cronica
41. Nodulii opaci hemosiderotici din staza pulmonara cronica se caracterizeaza prin:
a. Foarte numerosi
b. Localizati perihilar
c. Cu diametrul de maxim 3mm
d. Ireversibili in timp
42. Care dintre semnele radiologice de mai jos exprima hipertensiunea vasculara pulmonara anterograda:
a. Imbogatirea desenului vascular apical
b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
c. Marirea de volum a hilurilor pulmonare
d. Dilatatia de Artera pulmonara
43. Care este diametrul limita inferior al al unui nodul izolat malign pulmonar :
a. Sub 3 cm
b. 5 cm si peste
c. 7 cm si peste
d. Nu exista corespondenta volum/etiologie.
44. Selectati semnele radiologice pulmonare ale sancrului de inoculare tuberculos:
a. Intensitate mica
b. Localizare predominenta in lobul inferior drept
 c. Cu adenopatii hilare
d. Cu benzi de limfangita
45. Semnele carecteristice infarctului pulmonar sunt:
a. Forma rotunda
b. Localizarea bazala dreapta
c. Semne de staza venoasa cronica
d. Asociaza hemoptizia
e. Reactie pleurala de la inceput
46. O cavitate intraparenchimatoasa pulmonara cu pereti grosi, cu contur intern neted , cu leziuni satelite
si bronsie de drenaj este:
a. Abces pulmonar cu germeni piogeni evacuat
b. Chist hidatic evacuat partial
c. Caverna tuberculoasa deterjata
d. Cancer pulmonar necrozat
47. Care dintre afectiunile de mai jos se manifesta prin cavitati pulmonare multiple cu pereti subtiri:
a. Bula de emfizem
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica congenitala
d. Niciuna dintre cele de mai sus
48. Care dintre tipurile de leziuni mediastinale de mai jos beneficiaza de diagnosticul cert computer
tomografic cu contrast i.v.:
a. Lipoamele
b. Chistele
c. Vasele sanguine
d. Adenopatiile calcificate
49. Care dintre tumorile de mai jos sunt localizate in mediastinul antero+inferior
a. gusa plonjanta
b. timomul
c. lipomul
d. chistul pericardic
50. Marirea opacitatii cardiopericardice prin prezenta de lichid pericardic se caracterizeaza prin:
a. Marirea predominent in sens transversal
b. Unghiuri cardiofrenice obtuze
c. Absenta pulsatiilor pe contur
d. Modificari de aspect cu pozitia
51. Marirea de volum a atriului sting se materializeaza prin semne radiologice de modificare a contururlui
cardiac . In care dintre directiile spatiuli marirea nu are corespondent
a. Posterior
b. Lateral stg
c. Caudal
d. Cranial
52. Care dintre semnele radiografice de mai jos exprima marirea de volum a ventricolului sting:
a. Ascensionarea apexului cardiac pe radiografia PA
b. Lateralizarea spre stinga a arcului inferior sting al cordului
c. Deschiderea unghiului cardiofrenic sting al cordului
d. Depaseste dorsal punctul de intersectie al diafragmului cu vena cava inferioara
53. Marirea careia dintre cavitatile cordului determina in mod particular dilatatia tranversala cu etalarea
cordului pe diafragm:
a. Atriul stg
b. Ventricolul stg
 c. Ventricolul dr
d. Atriul drept
e. Crosa aortica
54. Care dintre segmentele aparatului circulator toracic umple prin dilatatie spatiul retrosteranl inferior:
a. Aorta ascendenta
b. Trunchiul arterei pulmonare
c. Ventricolul sting
d. Atriul drept
e. Ventricolul drept
55. Care este segmentul aortic care nu se vizualizeaza nici macar partial pe radiografia toracica de fata
dura:
a. Aorta ascendenta
b. Crosa aortica
c. Aorta descendenta
56. Ce cavitate conexa atriului sting apare marita in stenoza mitrala ?
a. Ventricolul sting
b. Artera pulmonara trunchi
c. Urechiusa stinga
d. Aorta ascendenta
57. Care sunt modificarile radiologice specifice insuficientei mitrale:
a. Staza pulmonara discreta
b. Marirea foarte accentuata a atriului sting
c. Marirea de volum a ventricolului sting
d. Dialatatia de aorta ascendenta

58. Care valvulopatie se manifesta cu puls hilar pulmonar:

a. Stenoza mitrala
b. Insuficienta trcuspidiana
c. Insuficienta aortica
d. Stenoza valvulara pulmonara
59. Stenoza mitrala cu plaman sarac fara semne de staza pulmonara apare in :
a. Stenoza mitrala cu defect septal atrial asociat
b. Stenoza mitrala cu insuficienta tricuspidiana concomitenta
c. Stenoza mitarala cu insuficienta tricuspidiana consecurtiva
d. Stenoza mitrala cu atriu sting locuit.
60. Care dintre afectiunile de mai jos evolueaza cu aspect de cord mic sau de dimensiuni normale :
a. Pericardita constrictiva
b. Tetralogia Fallot
c. Stenoza valvulara aortica
d. Emfizemul pulmonar
61. Care dintre afectiunile de mai jos dau dilatatie partiala limitata de aorta descendenta toracica
a. Coarctatia de aorta
b. Disectia de aorta
c. Anevrismnul de aorta
d. Pseudoanevrismul postraumatic de aorta
62. Semnele radiografice ale dextropozitiei de Aorta :
a. Absenta butonului de la locul sau normal
b. Traheea deplasata spre stinga
c. Doua amprente vasculare pe marginea dreapta a traheei
d. Buton aortic pe marginea dreapta a mediastinului
63. Semnul faldului intimal la examenul CT al aortei cu contrast caracterizeaza:
a. Anevrism trombozant de aorta
b. Disectie de aorta
c. Ulceratie ateromatoasa
d. Decolarea unei placi de aterom
146. Amprentele multiple pe marginea arcurilor costale posterioare pot fi date de :
a. Art. intercostale in CoAo
b. Art. intercostale in obstructia de artera subclavie
c. Tumoretele nervoase din boala Recklighausen
d. Adenopatii
147. Cate segmente formeaza lobul superior pulmonar dr.:
a. 3
b. 4
c. 5
148. Modificarile vasculare din cadrul redistributiei vasculare pulmonare progreseaza din
aproape in aproape:
a. Caudo-cranial
b. Cranio-caudal
c. Dinspre medial spre lateral
d. Dinspre lateral spre median
149. Care este cea mai mica structura pulmonara cu functie eminamente de conducere:
a. Bronsiola respiratorie
b. Bronsiola terminala
c. Canalele alveolare
150. Care sunt elementele vasculare continand sange neoxigenat vizibile pe marginea stanga a
mediastinului:
a. Vena cava superioara
b. Vena azygos
c. Artera pulmonara
d. Nici una dintre cele de mai sus
151. Care elemente anatomice delimiteaza loja Baretty:
a. Vena cava superioara
b. Aorta ascendenta
c. Traheea
d. Esofagul
e. Nici una dintre cele de mai sus
152. Care sunt cele mai caudale cavitati cardiace:
a. Atriul stg
b. Ventricolul dr
c. Atriul dr
d. Ventricolul stg
153. Care sunt elementele anatomice mediastinale fixe utilizate la quantificarea maririlor
ventricolului sting:
a. Artera pulmonara stinga
b. Vena cava superioara
c. Esofagul
d. Vena cava inferioara
154. Selectati modificarile radiologice normale ale aspectului radiologic al toracelui in inspir:
a. orizontalizarea coastelor
b. ascensionarea si orizontalizarea cordului
c. cresterea transparentei pulmonare
 d. ascensionarea cupolelor diafragmatice
155. Care dintre aspectele de mai jos sunt incriminate in geneza termenului semiologic de
structura neomogena a unei opacitati pulmonare:
a. necrozele
b. abcedarile
c. calcificarile
d. hemoragiile
156. Alegeti carcaterele radiologice ale unei coaste cervicale:
a. lungimea mai mica decit coasta 1
b. formata numai din arc posterior si eventual lateral
c. cu extremitatea anterioara flotanta
d. articulata cu apofiza transversa C7
157. Selectati cauzele de ridicare unilaterala a unui dom diafragmatic:
a. atelectazia plamanului sau a unui lob
b. embolia pulmonara unilaterala
c. emfizemul pulmonar
d. hepatomegalia
158. Care afectiuni pleurale sau pulmonare realizeaza deplasarea mediastinului spre partea
bolnava:
a. Atelectazia
b. Pleurezia libera
c. Emfizemul
d. Pahipleurita
159. Alegeti criteriile de diagnostic pozitiv ale pleureziilor franc lichidiene:
a. localizarea in sinusurile costodiafragmatice
b. modificarea cu pozitia
c. largirea spatiilor intercostale
160. Aspectul radiografic de torace nelocuit fara nici o structura radioopaca in aria de proiectie
a unui hemitorace caracterizeaza :
a. Tromboza unilaterala de artera pulmonara
b. Atelectazia completa a unui plaman
c. Pneumotoraxul sufocant cu supapa
d. Emfizemul compensator pulmonar unilateral
161. Care dintre afectiunile de mai jos pot evolua cu cord radiologic normal ca dimensiuni si
configuratie :
a. Stenoza mitrala
b. Stenoza aortica
c. Tetralogia Fallot
d. Pericardita exsudativa
162. Selectati caracterele radiologice ale nodulilor acinari:
a. Dimensiuni sub 3 mm
b. Forma rotund ovalara
c. Contur sters
d. Potential de confluenta in timp
163. Opacitatile din sindromul interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:
a. Contur net
b. Lipsa sistematizarii
c. Lipsa bronhografiei aerice
d. Evolutia lenta
 164. Care dintre liniile septale Kerley au orientare strict orizontala si sunt obligatoriu in
contact cu pleura:
a. Liniile Kerley A
b. Liniile Kerley B
c. Liniile Kerley D
d. Nici una dintre cele de mai sus
Care dintre consecintele ventilatorii sunt efectul unei obstructii bronsice incomplete sau tranzitorii:
e. Atelectazia
f. Emfizemul localizat cu aer captiv
g. Atelectazia lamelara Fleischner
h. Nici una dintre cele de mai sus
182. Care sunt conditiile de redistributie vasculara nepatologica :
a. starile febrile
b. decubitul dorsal
c. obezitatea
d. sarcina
183. Semnele radiologice de pletora pulmonara sunt:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Cresterea numarului si grosimii benzilor vasculare (desen pulmonar)
c. Absenta leziunilor parenchimatoase pulmonare
d. Caracterul pseudotumoral al hilurilor pulmonare
184. Hipovascularizatia difuza unilaterala congenitala se manifesta radiologic prin:
a. Hipertransparenta difuza unilaterala
b. Desen pulmonar gracil pe toata aria de proiectie a pulmonului
c. Hil mic sau absent de partea hipertransparentei
d. Nici una dintre cele de mai sus
185. Aspectul radiologic al edemului pulmonar cronic este :
a. Desen areolar perialveolar
b. Prezenta de linii Kerley B
c. Epansament pleural mic cu pleura groasa
d. Noduli radioopaci de tip interstitial
[Link] caracterele radiologice ale nodulilor de osificare din staza pulmonara cronica:
a. Diametre de pina la 1 cm
b. Distributie aleatorie
c. Numar redus
d. Intensitate calcara
e. Structura neomogena
[Link] de hipertensiune pulmonara retrograda se caracterizeaza prin:
a. Transparentizarea pulmonului periferic
b. Amputarea perihilara a benzilor vasculare
c. Reducerea de volum a hilului pulmonar
d. Persistenta leziunilor interstitiale pulmonare periferice
e. Dilatatia de ventricul drept.
[Link] dintre semnele radiologice de mai jos sugereaza etiologia maligna a unui nodul izolat
pulmonar:
a. diametru mai mare de 5 cm
b. conturul spicular
c. neomogenitate de structura
d. localizare ventrala
[Link] caracterele radiologice ale chistului hidatic pulmonar neevacuat:
 a. dimensiuni mari
b. intensitate hidrica
c. contur net
d. calcificari parietale
e. forma variabila cu timpii respiratori
[Link] radiologice ale hamartomului pulmonar sunt:
a. Dimensiuni sub 1 cm
b. Contur net
c. Intensitate mare
d. Excavare frecventa
e. Prezenta calcificarilor

[Link] cavitatile pulmonare cu pereti grosi:

a. Bula de emfizem
b. Abcesul pulmonar cu germeni piogeni
c. Cistul hidatic evacuat
d. Caverna pulmonara deterjata veche
e. Tumora necrozata
[Link] dintre afectiunile de mai jos se incadreaza in categoria cavitatilor pulmonare dobandite cu
pereti subtiri multipli:
a. Bronsiectaziile
b. Pneumatocelul poststafilococic
c. Caverna tuberculoasa veche
Bula de emfizem pericicatriceal
194. Semnul diafragmului continuu apare in:
a. Pneumomediastin
b. Emfizem subcutanat toracic
c. Pneumopericard
d. Pneumoperitoneu
195. Semnele directe de marire a opacitatii cardiopericardice:
a. Dimensiunea transversa mai mare decit din diametrul maxim al toracelui
b. Unghiuri cardiofrenice obtuze
c. Reducerea amplitudinii pulsatiilor pe contur
d. Nici unul dintre cele de mai sus
196. Care dintre partile componente ale aparatului cadio-vascular determina prin dilatatie modificari
ale pozitiei esofagului:
a. Ventricolul sting
b. Aorta ascendenta
c. Atriul sting
d. Aorta descendenta
197. Care este semnificatia semiologica a aspectului radiografic in incidenta postero-anterioara de
apex cardiac globulos:
a. Marirea de ventricul dr
b. Dialatia de ventricul stg
c. Hipertrofia de ventricul stg
d. Hipertrofia de ventricul dr
198. Aspectul radiografic de staza pulmonara cronica se poate asocia cu:
a. Marirea cavitatilor stangi
b. Dilatatia trunchiului de artera pulmonara
c. Marirea de ventricul drept
 d. Reducerea de flux si de volum a cavitatilor drepte
199. Deplasarea spre dr. fata de axul median al traheei superioare pe radiografia toracica AP este
semn de:
a. Marire a atriului stg
b. Reactie lichidiana pericardica
c. Dilatatia crosei aortice
d. Dilatatia venei cave superioare
200. Marirea carei formatiuni anatomice de mai jos determina largirea unghiului bifurcatiei traheei:
a. Vena cava superioara
b. Atriul stg
c. Urechiusa dreapta
d. Sinusul coronar
e. Crosa aortica
201. Care este metoda imagistica de diagnostic de prima intentie a mixomului atrial stg:
a. Ecocardiografia
b. Rezonanta magnetica
c. Angiocardiografia
d. Radiografia toracica dura in incidenta PA
202. Care dintre situatiile clinice de mai jos asociaza stenozei mitrale o crestere a circulatiei
pulmonare prin debit:
a. Stenoza mitrala cu persistenta de canal arterial
b. Stenoza mitrala cu componenta de insuficienta mitrala
c. Sindromul Lutembacher
d. Stenoza mitrala cu drenaj venos pulmonar aberant
203. Care afectiune cardiaca asociaza pulmon sarac, dilatatie anevrismala de atriu drept, marire
accentuata de volum a cordului si absenta shunturilor cardiace:
a. Sindromul Lutembacher
b. Sindromul Marfan
c. Boala Ebstein
d. Pericardita exudativa
204. Care valvulopatie modifica aspectul normal al pulsatiilor pe marginea cordului:
a. Stenoza mitrala
b. Insuficienta aortica
c. Insuficienta mitrala
d. Insuficienta valvulara pulmonara
e. Niciuna dintre cele de mai sus
205. Care este semnul computer tomografic specific de infectie mediastinala :
a. Disparitia structurilor grasoase ale tesutului de impachetare
b. Aparitia de imagini fluide
c. Prezenta de bule de gaz
d. Prezenta de hiperdensitati delimitate pseudochistice
206. Care sunt variantele de marire a arcului arterei pulmonare pe radiografia toracica de fata:
a. Bombare prin cresterea curburii
b. Aspect rectiliniu prin cresterea lungimii
c. Aparitia unui arc suplimentar
d. Calcificari arcuite concentrice
207. Care dintre hipertensiunile pulmonare dau dilatatie de trunchi de artera pulmonara :
a. Cele prin crestere de presiune
b. Cele prin crestere de debit
c. Dilatatia post-stenotica
 d. Orice hipertensiune pulmonara indiferent de cauza, tip sau localizare
e. In nici una dintre situatiile de mai sus
208. Metoda de electie de diagnostic a disectiei de aorta cu hematom periaortic este:
a. Ecografia trans-esofagiana
b. Radiografia toracica standard in incidenta PA si OAS
c. Angiografia
d. Computer tomografia
314. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica dura in
incidenta
PA:
a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrelor T1-T3 si T11-T12
b. Procesele transverse
c. Pedicolii vertebrali ortograd
d. Procesele spinoase longitudinal
315. Selectati elementele anatomice ale vertebrelor toracale vizibile pe radiografia toracica de profil:
a. Spatiile intervertebrale si platourile vertebrale
b. Gaurile de conjugare
c. Procesele spinoase longitudinal
d. Procesele transverse longitudinal
e. Pedicolii vertebrali
316. Analiza morfologica a coastelor pe radiografia toracica de fata implica urmatoarele elemente:
a. Numarul coastelor
b. Dimensiunile (latimea)
c. Orientarea
d. Morfologia articulatiei costovertebrale
e. Structura
317. Calcificarile mamelonare:
a. Au o incidenta foarte mare
b. Apar de regula la femei dupa 50 de ani
c. Se pun in evidenta numai pe radiografia toracica de profil
d. Sunt simetrice pe radiografia de fata
318. Hilul pulmonar stang fata de cel drept:
a. Este situat mai cranial
b. Artera ocoleste bronsia primitiva prin cranial
c. Artera pulmonara stanga este mai lunga si orientata cranial
319. Circulatia vasculara intrapulmonara este:
a. Mai bogata la baze
b. Mai bogata la varfuri
c. Egala pe toata suprafata plamanului
d. Niciuna dintre cele de mai sus
320. Care este diferenta de imagine a butonului aortic la pacinetii de virsta a III-a fata de sugar:
a. Butonul aortic este mai bombat la virsta a III-a
b. Butonul aortic este mai putin bombat la virsta a III-a
c. Butonul aortic lipseste la sugar
d. Nici una dintre cele de mai sus
321. Selectati elementele care apar de culoare inchisa pe o radiografie:
a. Stomacul plin cu sulfat de bariu
b. Gazele din colon
c. Cordul
d. Traheea
 e. Sistemul pielocaliceal cu contrast
322. Care este latimea normala a mantalei pulmonare:
a. 1,5-2 cm
b. 2-2,5 cm
c. 2,5-3 cm

323. Care dintre afirmatiile de mai jos privind aspectul desenului pulmonar NU corespunde realitatii?
a. Are forma de benzi opace
b. Sunt dispuse paralel cu diafragmul
c. Sunt de grosime egala pe toata lungimea
d. Se divid dicotomic
e. Este mai bogat la baza decat la varfuri
324. In care dintre situatiile de mai jos opacitatea cardiomediastinala apare fiziologic scurtata
cranio-caudal si latita lateral:
a. La indivizii scunzi
b. La obezi
c. In incidenta in decubit
d. In expir
325. O opacitate toraco-pulmonara care intereseaza peretele toracic poate prezenta:
a. Cresterea localizata a grosimii peretelui toracic
b. Prezenta epansamentului pleural adiacent
c. Osteoliza unei piese scheletice limitrofe
d. Fracturi costale vicios consolidate
326. Localizarea topografica predominenta a ganglionilor limfatici mediastinali este :
a. In loja timica
b. Circumscris cailor respiratorii
c. Periesofagian
d. Retrosternal
327. Orizontalizarea uni sau bilaterala a cupolelor diafragmatice apare in:
a. In cazul conformatiei breviline a pacientului
b. In hiperinflatia prin emfizem
c. In atelectaziile unui pulmon intreg
d. Cifozele accentuate
e. Scoliozele pe partea convexa
328. Cauzele de ridicare bilaterala a cupolelor diafragmatice sunt:
a. Inspirul incomplet
b. Marirea de volum a abdomenului
c. Obezitatea
d. Emfizemul pulmonar difuz
329. Modificarile de contur ale diafragmelor pot aparea in:
a. Alterari ale tonicitatii diafragmului
b. Hipoplazii parcelare
c. Pahipleurite retractile
d. Mase tumorale subdiafragmatice
330. Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin unei pleurezii in cantitate medie, libera in
cavitatea pleurala:
a. Sistematizarea lobara
b. Caracterul neomogen al opacitatii
 c. Intensitatea cea mai mare pe marginea superioara a opacitatii
d. Cu efect de masa asupra structurilor limitrofe
e. Variabila cu pozitia bolnavului
331. Pleureziile masive se exprima prin:
a. Opacitate a unui hemitorace in totalitate
b. Intensitatea opacitatii identica pe toata suprafata de proiectie
c. Intensitate supracostala
d. Impingerea structurilor mediastinale
e. Necesita examen CT pentru analiza pulmonului mascat de pleurezie
Care dintre semnele radiologice de mai jos NU apartin pleureziilor inchistate interlobare stangi pe
radiografia de profil:
a. Forma fuziforma a opacitatii
b. Orientarea cranio-caudala si dorso-ventrala
c. Fara conexiune cu hilul pulmonar
d. Cu alte semne de afectare pleurala la distanta
e. Forma variabila cu pozitia

333. Care dintre hipertransparentele pulmonare de mai jos se insoteste de absenta totala a desenului
vascular in perimetrul afectat:
a. Embolia unui ram de artera pulmonara
b. Emfizemul pulmonar vicariant
c. Pneumotorax
d. Bula de emfizem
334. Alegeti semnele radiologice caracteristice pahipleuritelor:
a. Stergerea unghiurilor cardiofrenice
b. Adancirea unghiurilor costodiafragmatice
c. Existenta de corturi pleurale
d. Dublul contur extern axilar
335. Precizati care dintre caracteristicile imaginii radiologice de mai jos NU apartin sindromului
alveolar:
a. Contururi sterse
b. Sistematizare segmentara sau lobara
c. Prezenta bronhografiei aerice
d. Evolutie lenta cu imagine reziduala indelungata
e. Intensitate hidrica a opacitatii
336. Valoarea diagnostica a bronhografie aerice include:
a. Precizarea localizarii alveolare a leziunii
b. Caracterul acut al afectiunii
c. Excluderea unui sindrom tumoral
d. Evolutie rapida
337. Alegeti leziunile elementare specifice sindromului interstitial:
a. Imagini nodulare si micronodulare
b. Opacitati masive sistematizate
c. Imagini hidroaerice
d. Imagini lineare
e. Imagini reticulare
338. Opacitatile sindromului interstitial indiferent de tipul lor se caracterizeaza prin:
a. Contur net
b. Caracter confluent
c. Absenta sistematizarii
 d. Absenta bronhografiei aerice
e. Evolutie rapida
339. Micronodulii interstitiali din silicoza se caracterizeaza prin:
a. Diametrul intre 1,5 si 5 mm
b. Intensitate mare
c. Distribuiti predominent in campurile pulmonare superioare
d. Asociaza linii interstitiale hilifuge
e. Asociaza adenopatii frecvent calcificate
340. Care dintre opacitatile in benzi de mai jos au in mod obligatoriu legatura cu hilurile pulmonare:
a. Liniile septale Kerley C
b. Opacitatile lineare de pneumonie interstitiala
c. Desenul vascular pulmonar normal
d. Emfizemul subcutanat
341. Bronsiile devin vizibile radiologic in urmatoarele situatii:
a. Cand isi ingroasa peretii fara sa-si modifice calibrul
b. Cand se opacifiaza structurile pulmonare din jurul bronsiei
c. Cand bronsia se umple cu continut fluid
d. Sunt vizibile in mod normal
342. Bronsia cu perete ingrosat si calibru normal se materializeaza pe imaginea radiografica sub
forma:
a. Doua benzi groase bordate de ambele parti de transparenta aerica
b. O singura banda subtire bordata de transparenta si paralela cu o banda groasa
c. Un inel cu contur clar
d. O opacitate circulara omogena
343. Venele pulmonare au aspect radiologic diferit de al arterelor:
a. Au traiect diferit care pleaca de la periferia lobulilor
b. Se proiecteaza orizontal in plin parenchim pulmonar
c. Ramificatia este de tip lateral si nu dicotomica
d. Colecteaza in patru vene pulmonare care se varsa in atriul drept si sunt vizibile pe
computer-tomografie
344. Sindromul de hipervascularizare arteriala pulmonara se caracterizeaza radiologic prin:
a. Reducerea transparentei pulmonare globale
b. Ingrosarea benzilor desenului pulmonar
c. Redistributia vasculara baze / varfuri
d. Absenta semnelor de afectare alveolara sau interstitiala
e. Hiluri voluminoase pseudotumorale
345. Sindromul de hipovascularizare pulmonara unilaterala difuza congenitala sa caracterizeaza
radiologic
prin:
a. Hipertransparenta pulmonara unilaterala asimetrica
b. Desen vascular pulmonar cu benzi gracile
c. Hil mic de partea afectata
d. Redistributie vasculara baze/varfuri de partea neafectata
346. Aspectul radiografic al hipertensiunii vasculare pulmonare precapilare include:
a. Existenta concomitenta de pletora perihilara si olighemie periferica
b. Existenta concomitenta a leziunilor de tip alveolar
c. Aspectul net al limitei intre pletora si olighemie
d. Dilatatia arterei pulmonare si a cavitatilor cardiace drepte
347. Edemul interstitial pulmonar de cauza hemodinamica se materializeaza radiografic prin :
a. Accentuarea desenului areolar perialveolar
 b. Aparitia liniilor Kerley
c. Prezenta de micronoduli hemosiderotici
d. Epansament pleural bazal sau linie pleurala groasa in axila
e. Emfizem vicariant asociat
348. Nodulul pulmonar izolat neoplazic se caracterizeaza prin:
a. Opacitate densa
b. Structura omogena
c. Dimensiuni mai mari de 4 cm
d. Localizare ventrala
e. Contururi neregulate, boselate, franjurate sau spiculate
349. Tuberculomul este un focar cazeos care se materializeaza:
a. Forma rotund ovalara
b. Intensitate mare
c. Diametrul intre 2 si 4 cm
d. Contur net
e. Frecvent calcificat
350. Aspectul radiologic al chistului hidatic pulmonar evacuat partial se caracterizeaza prin:
a. Intensitate hidrica
b. Forma rotunda sau rotund ovalara
c. Contururi nete variabile cu timpii respiratori
d. Calcificari parietale masive
e. Transparenta aerica mulata pe contururl cranial
351. Caracterele specifice ale aspergilomului pulmonar sunt:
a. Localizarea in cavitati vechi
b. Mobilitatea in cadrul cavitatii
c. prezenta calcificarilor
d. Conturul infiltrativ
352. Cavitati pulmonare mutiple cu pereti subtiri congenitale sunt:
a. Pneumatocelele stafilococice vindecate
b. Displazia emfizematoasa
c. Polichistoza bronsica
d. Bula de emfizem
e. Bronsectaziile pline
353. Opacitatile mediastinale au urmatoarele caractere generale:
a. Intensitati supracostale
b. Structura neomogena
c. Cu conturul intern nedefinibil
d. Racordata in panta lina cu mediastinul
e. Cu contur extern net, convex si continuu
354. Care dintre semnele de mai jos opereaza in diagnoticul unei tumori esofagiene?
a. Deplasarea uneia sau mai multor linii mediastinale
b. Semnul convergentei hilare
c. Deplasarea unei structuri mediastinale spontan vizibile
d. Semnul atractiei esofagului
e. Semnul cervico-toracic
355. In mediastinul posterior la adult tumorile cu cea mai mare frecventa sunt:
a. Tumorile neurogene
b. Herniile transhiatale
c. Tumorile esofagiene
d. Anevrismele de aorta descendenta
 e. Adenopatiile
356. Adenopatiile tumorale mediastinale apar localizate in mod predominent in:
a. Mediastinul antero-superior
b. Mediastinul antero-inferior
c. Mediastinul postero-superior si inferior
d. Mediastinul mijlociu superior si inferior
357. Opacitatea cardio-pericardica apare redusa de volum fara semne de shunt sau boli vasculare in :
a. Microcardia congenitala
b. Emfizemul pulmonar difuz
c. Boala Addison
d. Tetralogia Fallot
e. Pericardita constrictiva
358. Dilatatia de ventricul stang se exprima prin:
a. Alungirea arcului inferior stang
b. Deplasarea laterala spre peretele toracic stang a apexului
c. Amprenta sau deplasarea esofagului
d. Inchiderea unghiului cardiofrenic stang
e. Modificari asociate de aorta
359. Dilatatiile de aorta se pot asocia cu alte modificari radiologice. In continuare selectati pe cele
corecte:
a. Modificari ale pulsatiilor aortei
b. Modificari ale scheletului
c. Calcificari mediastinale lineare
d. Modificari de circulatie pulmonara
e. Niciuna dintre cele de mai sus
Unghiul dintre cele doua bronsii primitive la nivelul bifurcatiei traheei este de :
f. a. 40-70
g. b. 70-90
h. c. 90-110
In hilul pulmonar drept bronsia primitiva are fata de artera pulmonara o pozitie:
i. a. craniala
j. b. dorsala
k. c. caudala
l. d. ventrala
Opacitatile masive din cadrul sindromului pulmonar alveolar se caracterizeaza prin:
m. a. intensitate subcostala
n. b. structura omogena
o. c. contururi sterse
p. d. sistematizarea segmentara sau lobara
q. e. absenta bronhografiei aerice
Opacitatile tumorale mediastinale se caracterizeaza prin:
r. a. densitate mult supracostala
s. b. structura relativ omogena
t. c. contur extern net, continuu si convex spre pulmon
u. d. racord in panta lina cu marginea restului mediastinului
v. e. contur intern invizibil
Radiografia toracica in decubit dorsal prezinta fata de cea in ortostatism urmatoarele aspecte
w. particulare:
x. a. largirea medistinului supracardiac
 y. b. redistributia vaselor pulmonare spre virfuri
z. c. ridicarea apexului cordului de pe diafragm
aa. d. ascensionarea diafragmelor
Alegeti entitatile patologice care pot da calcificari mediastinale lineare (rectilinii sau curbe):
a. tumorile mediastinale dense
b. anevrismele arteriale
c. chistele hidatice
d. gusele plonjante intratoracice
e. ateromatoza aortica
464. Care dintre unghiurile costodiafragmatice se proiecteaza pe radiografia de fata sub nivelul de
proiectie
al cupolei diafragmatice:
a. unghiurile cordio-frenice
b. unghiurile costodiafragmatice anterioare
c. unghiurile costo-diafragmatice posterioare.
494. Proiectia bifurcatiei traheei pe radiografia toracica de fata se face la nivelul vertebrei toracale:
a. T3 T4
b. T4 T5
c. T5 T6
495. Bronhografia aerica este caracteristica :
a. sindromului de obstructie bronsica
b. sindromului interstitial difuz
c. emfizemului centro hilar
d. sindromului de invazie alveolara
496. Marginea mediala a ferestrei aorto-pulmonare este data de:
a. trahee
b. aorta ascendenta
c. aorta descendenta
d. artera pulmonara dreapta

499. Proiectia radiologica a venei cave inferioare se face :

a. In unghiul cardiofrenic lateral drept
b. In unghiul cardiofrenic lateral sting
c. In unghiul cardiofrenic posterior
d. In unghiul cardiofrenic anterior

501. Care dintre arcurile imaginii mediastinale scad electiv ca dimensiuni proportional cu virsta:
a. Arcul superior drept
b. Arcul superior sting
c. Arcul mijlociu sting
d. Niciunul dintre cele de mai sus
504. Care dintre elementele radiologice semiologice de mai jos caracterizeaza notiunea de
structura a
unei opacitati pulmonare:
a. Intensitatea opacitatii
b. Omogenitatea opacitatii
 c. Netitatea conturului opacitatii
520. Care sunt caracterele radiologice specifice ale nodulilor hemosiderotici din pulmonul de staza :
a. Dimensiuni peste 3 cm
b. Intensitate mai mare decit a celor din sindromul interstitial obisnuit
c. Distributie perihilara
d. Structura neomogena.
531. O tumora mediastinala al carei pol superior depaseste nivelul de proiectie al articulatiilor
sternoclaviculare este situata:
a. In mediastinul anterior
b. In mediastinul posterior
c. Nu se poate preciza
532. Scizura oblica stinga separa:
a. lingula de lobul inferior
b. lobul superior de lobul inferior
c. lingula de lobul superior
541. O opacitate pulmonara de forma lineara marginita de ambele ei parti de transparenta aerica se
numeste:
a. contur
b. banda
c. nici una din cele doua
542. Lingula este:
a. segmentul apical al lobului superior
b. suma segmentelor caudale ale lobului inferior drept
c. echivalentul segmentelor lobului mijlociu sting, integrate in economia lobului superior
drept
d. niciuna din cele de mai sus
543. Referitor la segmentaia i la lobulaia pulmonar:
a. ntre lobii pulmonari ptrund septuri generate de pleura visceral, formate dintr-o singur
foi pleural.
b. De partea dreapt exist trei lobi mprii n 10 segmente;
c. n stnga, lobul superior nglobeaz, sub denumirea de lingula, lobul mijlociu
d. Scizurile sunt vizibile sub forma unor benzi fine numai atunci cnd razele sunt
perpendiculare pe suprafaa lor.
e. Scizura oblic stng se vizualizeaz numai n incidena de profil, pe cnd cea de partea
dreapt se poate evidenia n mod normal i pe o inciden de fa
544. Diagnosticul radiologic al emfizemului subcutanat toracic se bazeaz pe:
a. Existena unor antecedente specifice, iatrogene sau traumatice;
b. Existenasemnelor radiografice ale unor eventuale leziuni traumatice toracale;
c. Prezena unei hipertransparene difuze omogene la nivelul ntregului torace;
d. Extinderea leziunilor n zonele limitrofe (cervical, abdominal etc.);
e. Existena unor alte acumulri specifice n mediastin sau pleur
545. Revrsatele lichidiene pleurale nchistate posterior:
a. Sunt bine vizualizate att n incidena de fa, ct i n cea de profil;
b. Radiografia de fa este incidena cea mai evocatoare;
c. De profil, se proiecteaz peste coloana vertebral;
d. Nu silueteaz cu marginea anterioar a cordului;
e. Nu sunt sistematizate
 548. Aspectul radiologic standard n pneumothoraxul liber al marii caviti pleurale cu cantitate
medie de
gaz:
a. Hipertransparen periferic i inferioar;
b. Absena desenului pulmonar n zona hipertransparent;
c. Bontul pulmonar se afl situat central i paramediastinal inferior;
d. Mediastinul este tracionat ctre pneumothorax;
e. Pulmonul controlateral este n hiperinflaie, cu redistribuie vascular
558. Edemul pulmonar acut se prezinta radiologic :
a. ca noduli acinari sistematizati intr-un lob
b. ca accentuare a opacitatilor micronodulare in mod difuz bilateral
c. ca sindrom alveolar nesistematizat
d. ca multipli noduli omogeni, net conturati diseminati in ambii plamini
e. nici una dintre cele mentionate mai sus
560. Care este segmentul pulmonar care lipseste deobicei de partea stinga :
a. Segmentul azygos
b. Segmentul Fowler
c. Segmentul paracardiac
d. Segmentul apico-dorsal
e. Nici unul dintre cele de mai sus
563. Semnele specifice pleureziilor masive unilaterale pe radiografia toracica de fata sunt:
a. Largirea spatiilor intercostale
b. Marginea superioara a opacitatii ascendenta spre peretele toracic
c. Stergerea conturului hemidiafragmului
d. Deplasarea mediastinului spre partea sanatoasa
568. Infarctul pulmonar rotund :
a. Apare pe fond de staza pulmonara cronica
b. Asociaza de la inceput hemoptizia
c. Are totdeauna localizare apicala
d. Asociaza pleurezia de la inceput
e. Se asociaza cu leziuni nodulare satelite
574. Care dintre tumorile de mai jos au sediul de electie in mediastinul posterior :
a. Teratomul
b. Neurinomul
c. Anevrismele aortei descendente
d. Meningocelul