Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti
Facultatea de Horticultur
CONSERVAREA BIODIVERSITATII SPECIILOR DE
INTERES HORTICOL
Bucuresti
2016
Universitatea de tiine Agronomice i Medicin Veterinar Bucureti
Facultatea de Horticultur
MANIFESTAREA BIODIVERSITATII IN CADRUL
SPECIEI PYRUS
Master Managementul conservrii biodiversitii, anul I
Bucuresti
2016
2
PARUL
Acesta a fost cultivat nc din antichitate n Europa de vest, n nordul Africii i estul
Asiei. Dei a existat mult timp n stare slbatic, fructele sale rmnnd necomestibile, n
timpul romanilor se cunoteau deja 40 de soiuri de pr comestibil. Astzi numrul lor a
[Link] acestea doar trei sunt mai importante pentru producia de fructe
comestibile: para european, cultivat mai ales n Europa i nordul Americii, para Ya i
para Nashi, cunoscute i ca para-asiatic, respectiv para-mr, ambele ntlnite n partea de
est a Asiei. Multe specii de peri sunt cultivate pentru altoirea soiului european i asiatic
sau servesc drept copaci ornamental
Prul este rezistent la secet i temperaturi sczute ( pn la -40 grade C iarna), dar este
pretenios la lumin. Este un copac de nlime medie, ajungnd la 10-17 m nlime;
cteva specii sunt chia sub form de arbuti. Tulpina dreapt este nvelit co o scoar
cenuie-brun, crpat la exemplarele btrne, bine nfipt n pmnt. Rdcina sa
puternic poate ajunge pn la 4-5 m adncime. Pe ramurile sale lungi stau aranjate
alternativ frunze ovale cu margini dinate sau ntregi la unele [Link] luna aprilie-mai
ii fac apariia i florile, albe. rareori au o tent de galben sau roz. Peste 2-3 luni, din
acestea se vor dezvolta fructele mari, cu pulp zemoas i dulce. Perele slbatice sunt mai
mici, avnd 1-4 cm n diamentru, dar cele cultivate au peste 18 cm i 8 cm grosime.
Forma difer i ea, de la cea globuloas la cea clasic, sub form de bulb. Fructele conin
vitamina A, B2, B6, C, minerale de calciu, sodiu, potasiu i fosfor. Sunt consumate
proaspete, uscate sau sub forma de gem, jeleuri au sucuri. De obicei se folosesc n
combinaii cu alte fructe.
VARIETATI
Pyrus communis L. : mai este cunoscut sub denumire de par bun, par cultivat,
par domestic, par gustos. Prezinta radacini puternice, cele verticale pana la 4-5 m
adancime, masa principala la adancimea de 20-100 cm; tulpina este dreapta, inalta
pana la 20-30 m. Scoarta prezinta ritidom cenusiu-brun, crapat la exemplarele
batrane. Lujerii sunt lipsiti de spini, cu scoarta bruna si prevazuti cu numeroase
lenticele. Mugurii sunt conici sau ovali, glabri sau parosi. Frunzele sunt ovate
pana la subrotunde, glabre, pe fata lucioase, cu margini distantate sau intregi.
3
Florile sunt albe, roz-palm, grupate in corimbe sau umbele. Fructele sunt poame
mari, cu pulpa fina, zemoasa, dulce.
Pyrus piraster : creste spontan in Europa, Asia Mica, Caucaz, Iran si Casmir;
Pyrus nivalis : creste spontan in Asia Mica, Iran, Peninsula Balcanica, Muntii
Alpi;
Pyrus elaeagrifolia : creste spontan in sudul Europei, Asia Mica, Crimeea,
Caucaz;
Pyrus serotina: creste spontan in China si Japonia;
Pyrus heterophilla : creste spontan in Turkestan, intre Marea Caspica si lacul
Aral;
Pyrus pashia : creste spontan numai in muntii Himalaia.
SOIURI
Abate Fetel: soi vechi, de origine italiana; pom de vigoare mijlocie, rustic;
fruct mare, piriform- alungit, de culoare galbena, intens aromat. Este destinat
consumului in stare proaspata.
Alamai: soi autohton, format in noedul Moldovei, raspandit in gradinile de
langa case in Neamt si Bacau. Creste inalt, rezistent la inghet si seceta, foarte
productiv; fructele sunt mijlocii si supramijlocii, cu greutatea de 110-190 gr,
forma ovoida; pulpa este alba, suculenta, crocanta, foarte aromata, echilibrata
din punct de vedere al aciditatii si continutului de zahar, racoritoare.
Alexandru Lucas: soi de origine franceza, autosteril, raspandit in Franta,
Belgia, Germania, Austria, iar in Romania se regaseste in colectiile
pomologice, si in gradinile de pe langa case. Prezista rezistenta la ger, boli si
daunatori. Fructele sunt mari, cu o greutate de 200-300 gr, forma ovoida sau
sferic alungita, pulpa este alb-galbuie, foarte suculenta, dulce, fondanta, fara o
aroma specifica.
Santiliesti: soi vechi, cu origine necunoscuta. Se intalneste ca pom razlet prin
culturile si viile din Moldova, in special in Iasi si Suceava. Este rezistent la
seceta, ger, boli si daunatori, foarte productive, insa productia este de calitate
medie; fructele sunt de marime mijlocie, cu o greutate de 90-130gr, piriforme,
pulpa alba, fin granulate, semisuculenta, putin astringenta, dulce.