0% au considerat acest document util (0 voturi)
81 vizualizări1 pagină

Jderul

Documentul descrie caracteristicile jderului, un carnivor din familia nevăstuicilor. Este cel mai mare membru al familiei, cu blana maro închisă și o dungă deschisă de-a lungul soldurilor. Este omnivor și vânează animale de până la mărimea unui ren. Trăiește în păduri și tundră.

Încărcat de

Tokra2007
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
81 vizualizări1 pagină

Jderul

Documentul descrie caracteristicile jderului, un carnivor din familia nevăstuicilor. Este cel mai mare membru al familiei, cu blana maro închisă și o dungă deschisă de-a lungul soldurilor. Este omnivor și vânează animale de până la mărimea unui ren. Trăiește în păduri și tundră.

Încărcat de

Tokra2007
Drepturi de autor
© All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Jderul (Gulo gulo)

Cel mai mare membru al familiei nevstuicilor, jderul se aseamn mai mult cu un urs mic. Blana sa
este lung i de culoare maro nchis, cu o dung mai deschis la culoare de-a lungul soldurilor. Nu
hiberneaz i este un animal activ att ziua ct i noaptea.

Habitat: pdure i tundra.


Mrime: 70-86 cm, plus o coad de pn la 25 cm.
Hrana: sunt animale omnivore; vneaz animale pn la mrimea unui ren.
Specii similare: ursul brun, dei acesta este mult mai mare. Jderul de pin este mult mai mic.

Spatele cafeniu ntunecat. Botul rocat. Fruntea i obrajii cafenii deschis. Laturile corpului i
abdomenul glbui. Picioarele cafenii-negre. Coada cafenie-rocat. Buza superioar cu musti. Sub
ochi, pe brbie i gt, smocuri rare de pr tare. Iarna, blana mai ntunecat. Se ntlnesc uneori
exemplare albe cu gtul galben deschis.

Puii jderului de copac sunt neajutorai, se ridic greu n picioare i timp de ase sptmni sunt
hrnii exclusiv de mama lor. Masculul nu particip la creterea puilor.

Jderul de copac este rspndit n toate regiunile pduroase din emisfera nordic. La noi, prin
pdurile de foioase din lanul carpatic, prin scorburile i crpturile stncilor, prin cuiburile prsite
de psrile rpitoare sau n cele de veveri. Se car cu uurin pe copaci.

Jderul de copac se hrnete cu iepuri, oareci, veverie, cu ou, uneori fructe, miere de albine,
insecte mari; distruge cocoii i ginuele de munte.

S-ar putea să vă placă și