Jderul
Jderul
Cel mai mare membru al familiei nevstuicilor, jderul se aseamn mai mult cu un urs mic. Blana sa
este lung i de culoare maro nchis, cu o dung mai deschis la culoare de-a lungul soldurilor. Nu
hiberneaz i este un animal activ att ziua ct i noaptea.
Spatele cafeniu ntunecat. Botul rocat. Fruntea i obrajii cafenii deschis. Laturile corpului i
abdomenul glbui. Picioarele cafenii-negre. Coada cafenie-rocat. Buza superioar cu musti. Sub
ochi, pe brbie i gt, smocuri rare de pr tare. Iarna, blana mai ntunecat. Se ntlnesc uneori
exemplare albe cu gtul galben deschis.
Puii jderului de copac sunt neajutorai, se ridic greu n picioare i timp de ase sptmni sunt
hrnii exclusiv de mama lor. Masculul nu particip la creterea puilor.
Jderul de copac este rspndit n toate regiunile pduroase din emisfera nordic. La noi, prin
pdurile de foioase din lanul carpatic, prin scorburile i crpturile stncilor, prin cuiburile prsite
de psrile rpitoare sau n cele de veveri. Se car cu uurin pe copaci.
Jderul de copac se hrnete cu iepuri, oareci, veverie, cu ou, uneori fructe, miere de albine,
insecte mari; distruge cocoii i ginuele de munte.